www.viitorplus.

ro

Pas 1: Alegerea unui ONG de mediu – ViitorPlus

Pas 2: Identificarea unei probleme de mediu – Impactul defrişǎrilor asupra capitalului natural

Capitolul I
-Prezentare generalǎ-

 Identitate şi istoric

ViitorPlus este o organizaţie neguvernamentală, nonprofit, care implementează proiecte de

dezvoltare durabilă încadrându-se în următoarele domenii de activitate: producţie şi consum durabil,
managementul capitalului natural, educaţie pentru dezvoltare durabilă.
ViitorPlus este o organizaţie încă tânără, înfiinţată în anul 2006. Multe din activităţile organizaţiei au început
în anul în care s-a înfiinţat şi s-au cristalizat în anul 2008. Dacă primul an a fost mai mult de analiză, cercetare a
nevoilor româneşti, găsirea echipei şi primele idei de proiecte, 2008, a fost un an intens, cu demersuri concrete de
educaţie pentru dezvoltare durabilă, de implicare în iniţiative legislative la nivel strategic naţional şi bucureştean, până
la reciclare şi construcţii verzi.
Misiunea ViitorPlus este aceea de a stimula şi contribui la transpunerea în practică a conceptului de
dezvoltare durabilă la nivel de individ, organizaţii şi comunităţi.

 Domenii de activitate

1. Producţie şi consum durabil

Acest domeniu de activitate cuprinde o serie de tipuri de activităţi ce au ca obiectiv: dezvoltarea de

modele economice de producţie şi consum durabil, activităţi de colerare a consumului cu producţia locală şi
reducerea consumului de resurse naturale şi a deşeurilor finale.

a) Colectarea deşeurilor de hârtie din birouri

Se face prin proiectul RECICLETA, primul proiect neutru în carbon din Romania. Transportul
hârtiei este asigurat de 3 cargo-biciclete, unice în România, conduse de persoane defavorizate, cărora li se
asigură astfel un loc de muncă.
Momentan, proiectul se adresează exclusiv agenţilor economici care generează cantităţi mici de
deşeuri de hârtie (minim 25kg - maxim 200kg / lună) şi care au sediul în zona Floreasca, Dorobanţi şi
Aviatorilor.
Bicicliştii sunt persoane în dificultate, aflate în programele sociale ale partenerilor:
 Programul de Întărire a Familiei, derulat de organizaţia SOS Satele Copiilor România,
1
www.viitorplus.ro
 Programul de asistare în vederea reinserţiei socio-profesionale, implementat de Asociaţia Ateliere
fără Frontiere.
Astfel, programul RECICLETA, integrează toate dimensiunile dezvoltării durabile, fiind un proiect
social şi de mediu, adresat agenţilor economici mici.

b) “Transformarea” deşeruilor reciclate în copaci

Aceasta activitate se realizează prin proiectul "Reciclează pentru copaci", program destinat tuturor
persoanelor şi companiilor care doresc ca deşeurile reciclate de ei să "se transforme" în copăcei.
Acest lucru este posibil prin donarea resurselor financiare obţinute din valorificarea deşeurilor
reciclabile, Asociaţiei ViitorPlus, care îi va investi în creşterea de copăcei, prin proiectul "Adoptă un
copac!".
Până acum, de la debutul programului, prin donaţiile de hârtie şi carton ce însumează  86.400
kilograme, ce vor aduce la maturitate 314 copaci! Pentru aducerea la maturitate a acestui număr de copaci se
vor planta 3780 puieţi, prin proiectul "Adoptă un copac!".

Un exemplu elocvent, de cum se pot transforma şi alte tipuri

de deşeuri în oxigen, este iniţiativa Vodafone de direcţionare a
sumelor rezultate din reciclarea telefoanelor (DEEE) către
programul ViitorPlus - „Adoptă un copac".
Vodafone este prima companie de telecomunicaţii din România care a
lansat un program naţional de reciclare a telefoanelor mobile, cu scopul de a
reduce cantitatea de deşeuri electronice, pentru un mediu mai curat şi mai
sănătos.

c) Crearea unei alternative eco la pungile de plastic şi hârtie – sacoşe din material textile natural

Se realizează cu ajutorul programului "Sacoşa de pânză" şi este atât o încercare de împrietenire cu

mediul înconjurător, cât şi o încercare de integrare socială şi pregătire profesională pentru persoane aflate în
mare dificultate. În atelierul "Sacoşa de Pânză" sunt produse sacoşe din material textil natural cu scopul de a
oferi populaţiei o alternativă eco la pungile de plastic şi de hârtie. 
"Sacoşa de pânză" este un proiect complex care îşi propune să ofere populaţiei o alternativă eco la
pungile de plastic/hârtie, prin producţia de sacoşe de pânză naturală.
 Proiectul a fost creat în aşa fel încât să înglobeze principiile dezvoltării durabile: sunt folosite
resurse locale, bio sau naturale şi aduce beneficii sferei sociale (angajaţii sunt pesoane aflate în mare
dificultate).

2. Managementul capitalului natural

Domeniul de activitate “Managementul capitalului natural” are ca tip de activitate împadurirea de

terenuri agricole şi se vrea a duce la îndeplinire obiective constând în contribuţii la refacerea structurii şi
funcţionării capitalului natural prin reconstrucţie ecologică – refacerea unor ecosisteme naturale şi
nenaturale – reintroducerea sistemelor naturale în ecosisteme puternic antropizate şi stimularea aplicării
principiilor multifuncţionalităţii ecosistemelor.

2
www.viitorplus.ro
a) Împădurirea de terenuri agricole

Se realizează prin proiectul"Adoptă un copac!", proiect ce are ca scop împădurirea de terenuri

agricole degradate din Romania, prin strângere de fonduri de la firme şi persoane fizice. Nevoile principale
care au dus la dezvoltarea acestui proiect au fost acelea ca Romania a pierdut în ultimul secol, jumatate din
padurile sale şi terenurile degradate au ajuns la aproximativ 3 milioane de hectare, iar fondurile europene pe
7 ani nu pot acoperi decat 2% din această suprafaţă.
Plantările din primii doi ani (2008 şi 2009) au avut loc în com. Vilcelele din judeţul Călăraşi. Iar în
primavara lui 2010 s-a extins proiectul şi au început plantările pe un alt teren agricol degradat în com.
Dragoş Vodă, tot din judeţul Călăraşi - unul din cele mai slab împădurite din ţară, cu o rată de împădurire de
4% faţă de optimul de 20% recomandat zonelor de câmpie.
Rezultatul acestui proiect până în luna mai 2010 a fost reprezentat de 120.000 de puieţi plantaţi pe o
suprafaţă de 21 hectare la care au participat 1800 de voluntari, s-au organizat campanii pentru îngrijirea
puieţilor şi îndepartarea buruienilor, precum şi apariţii în presa online şi scrisă.
Întregul proces de împădurire se face conform studiilor tehnice, sub îndrumarea specialiştilor în
silvicultură.
Din mai 2010 se strâng fonduri şi pentru  activităţi educaţionale, de comunicare şi replicabilitate
pentru împăduriri în România, costuri incluse în adopţia unui copac. Astfel, cu 20 de euro se vor asigura
atât costurile pentru aducerea unui copac la maturitate prin activităţi derulate timp de 6 ani (administrarea
implementării proiectului tehnic, pregatirea terenului, plantarea a cel putin 12 puieţi, completari, lucrări de
îngrijire) cât şi aceste noi domenii de dezvoltare.

Până la 01.05.2010

10.072 COPACI AU FOST ADOPTAŢI din care:

1.153 copaci prin donaţii a cel putin 400 persoane fizice
8.663 copaci prin sponsorizarea a 50 companii
265 copaci prin reciclarea a peste 70 de tone de deşeuri

3. Educaţie

În ceea ce priveşte domeniul educaţiei, tipurile de activităţi duc la îndeplinirea unor obiective
precum:
- promovarea abordării integrate în rândul organizaţiilor prin propriul exemplu. Abordarea integrata presupune
coeziune socială, viabilitate economică şi fără impact cumulat negativ asupra mediului.
- conştientizarea şi sensibilizarea individului asupra rolului şi impactului personal în mediu şi societate.
- stimularea comportamentelor individuale responsabile fata de mediu şi societate.

a) Crearea de panouri educaţionale

Panourile educaţionale cu tema "Pădurea" au scopul de a educa publicul cu privire la starea

pădurilor în lume şi în România, precum si modalităţile prin care se poate implica activ fiecare persoana în
lupta pentru îmbunătăţirea stării pădurilor. 
Se estimează că panourile au fost expuse unui public de peste 12.000 de persoane.
Au fost expuse cu ocazia urmatoarelor evenimente:
- în Herastrău, campania ViitorPlus pentru proiectul "Adoptă un copac !"(perioada. 16-18 si 27-30 august
2008);
- „Adopta un copac si...o buna dispozitie" - fundraising party (10 septembrie 2008);
- Festivalul Plai, Timişoara (perioada 12-14 septembrie 2008);

3
www.viitorplus.ro
- Hol central Mall Plazza România, campania „E natural să-ţi pese" (perioada 15octombrie-7noiembrie
2008); Crosul Pădurii (30 mai 2009); Maratonul pentru Bucureşti (18 octombrie 2009)
Aceste panouri au fost realizate în parteneriat cu APT Resources, în vara lui 2008.

 Organizarea Echipei ViitorPlus

ORGANIGRAMǍ

ADUNAREA GENERALǍ

COMISIA DE CENZORI CONSILIUL DIRECTOR BIROUL EXECUTIV

PREŞEDINTE

VICEPREŞEDINTE

COORDONATOR
PROIECTE

ADUNAREA GENERALĂ
Adunarea Generală este organul de conducere, alcătuit din totalitatea membrilor activi.
Competenţa:
 stabileşte strategia şi obiectivele generale ale organizaţiei;
 aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli şi situaţia financiară anuală;
 alege şi revocă membrii Consiliului director şi Preşedintele;
 modifică actul constitutiv şi statutul;
 dizolvă şi lichidează organizaţia.
Adunarea Generală se întruneşte cel puţin o dată pe an. Ea poate fi convocată în şedinţe
extraordinare prin decizia Consiliului Director din iniţiativa proprie şi la solicitarea a 1/3 din membrii activi.

CONSILIUL DIRECTOR
Consiliul Director se constituie din minim trei membri. Membrii Consiliului Director sunt aleşi
nominal în funcţii de către Adunarea Generală. Principala responsabilitate a Consiliului este să asigure
funcţionarea Asociaţiei în conformitate cu statutul acesteia.
Funcţiile şi atribuţiile membrilor Consiliului Director sunt prevăzute în Regulamentul Intern.
Consiliul Director se întruneşte cel puţin de două ori pe semestru şi ori de cîte ori este nevoie.
Convocarea Consiliului se face de Preşedinte, iar în lipsa acestuia, de un membru al Consiliului Director.

4
www.viitorplus.ro
Pentru buna desfăşurare a activităţilor Consiliului Director, acesta îşi poate constitui organe de lucru
permanente sau temporare, în funcţie de necesităţi.
Hotărârile Consiliului Director se adoptă cu votul majoritar al membrilor Consiliului. În caz de
egalitate de voturi, votul Preşedintelui este hotărâtor.
În caz de vacanţă sau indisponibilitate a unuia sau mai multor membri ai Consiliului Director, ceilalţi
membri decid asupra preluării atribuţiilor acestora sau a convocării Adunării Generale.
Consiliul Director are următoarele atribuţii:
 Convoacă Adunarea Generală a Asociaţiei;
 Soluţionează cererile de înscriere de noi membri, pe care le supune spre validare Adunării Generale;
 Propune Adunării Generale excluderea de membri;
 Întocmeşte programul de activitate şi bugetul pe o perioadă de un an şi le supune aprobării Adunării
Generale;
 Întocmeşte şi prezintă raportul de activitate Adunării Generale la sfîrşitul anului respectiv în baza
căruia se va acorda vot de încredere fiecărui membru al Consiliului Director în parte
 În cazul în care un membru al Consiliului Director întruneşte sub o treime voturi de încredere are
obligaţia să redreseze situaţia prin implementarea măsurilor adoptate în respectiva Adunare Generală
şi să prezinte un nou raport de activitate la următoarea Adunare Generală ordinară (în următorul
semestru) când un nou vot de încredere va fi organizat. În cazul în care şi de această dată membrul
respectiv al Consiliului Director obţine sub o treime voturi de încredere, este revocat imediat din
funcţia de membru al Consiliului Director.
 Dacă este cazul, propune spre aprobare Adunării Generale modificarea structurii organizatorice a
Asociaţiei pentru realizarea cât mai eficientă a scopului şi obiectivelor acesteia;
 Angajează personal salariat sau indemnizat, necesar desfăşurării activităţii specifice Asociaţiei, în
limita bugetului aprobat;
 Stabileşte şi întreţine relaţiile cu terţii;
 Ţine evidenţa oficială a membrilor Asociaţiei;
 Are orice alte atribuţii stabilite de Adunarea Generală.

PREŞEDINTELE
Preşedintele conduce Consiliul Director şi reprezintă Asociaţia în relaţiile cu terţii.
Preşedintele poate delega o parte din responsabilitatea sa altor membri ai Consiliului Director.
În caz de vacanţă sau indisponibilitate a Preşedintelui, atribuţiile acestuia sunt preluate de membrii
Consiliului Director.

COMISIA DE CENZORI
 verifica modul in care este administrat patrimoniul;
 intocmeste rapoarte si le prezinta Adunarii Generale;
 poate participa la sedintele Consiliului Director fara drept de vot;
 indeplineste orice alte atributii prevazute in statut sau stabilite de Adunare Generala.

BIROUL EXECUTIV
 gestioneaza si administreaza bunurile ViitorPlus;
 asigura coordonarea proiectelor si programelor aflate in derulare;
 intocmeste lunar pentru Consiliul Director un raport privind activitatile si situatia financiara.

 Proiecte

ViitorPlus implementează proiecte de dezvoltare durabilă încadrându-se în următoarele domenii de

activitate:

5
www.viitorplus.ro
 Managementul capitalului natural
- Adoptă un copac! - proiect de împădurire iniţiat în 2007. Până în prezent s-a plantat şi îngrijit
peste 120.000 de puieţi.

 Producţie şi consum durabil

- RECICLETA şi Reciclează pentru copaci - Proiecte de colectare a deşeurilor de hârtie.
- Sacoşa de pânză - proiect de economie socială pentru produţia şi promovarea de sacoşe eco.

 Educaţie pentru dezvoltare durabilă

- Turul sustenabilităţii - Proiect educaţional interactiv ce are ca subiect principal problemele de
sustenabilitate ale Bucureştiului .
- Panouri educaţionale - proiect educaţional pe diferite teme de mediu.

- Pactul pentru Bucureşti - propune un set de măsuri minimale în scopul diminuării, opririi sau
eradicării anumitor probleme de sustenabilitate cu care se confruntă Bucureştiul. (traficul, construire
haotică, neîngrijirea unor clădiri de patrimoniu, dispariţia spaţiilor verzi cu consecinţe asupra
sănătăţii locuitorilor, etc.) .
- Alianţa pentru Dezvoltare Durabilă - a fost iniţiată de către ViitorPlus în martie 2008, ca o
grupare informală de organizaţii, cu scopul de a contribui la procesul de revizuire a Strategiei
Naţionale de Dezvoltare Durabilă a României, realizat de către Ministerul Mediului şi Padurilor
împreună cu Centrul Naţional pentru Dezvoltare Durabilă/PNUD.

Capitolul II
-Colaborarea ViitorPlus cu alte categorii de operatori-

 Relaţii de colaborare cu operatori instituţionali ne-guvernamentali

Organizaţia ViitorPlus prezintă relaţii de colaborare cu diverse ONG-uri, atât la nivelul oraşului
Bucuresti, cât si la nivelul ţării. Cele mai importante ONG-uri sunt urmatoarele:

a) Ateliere Fără Frontiere

b) SOS Satele Copiilor România.
c) Asociaţia Bate Şaua să Priceapă Iapa
d) Asociaţia Arhiterra
e) Asociaţia „PRO URBE ARAD"
f) Asociatia pentru Dezvoltare Urbana

Ateliere Fără Frontiere este o asociaţie nonprofit al cărei scop este inserţiunea socioprofesională a
persoanelor în mare dificultate prin economia socială şi solidară, o acompaniere socioprofesională
individualizată, luptă împotrivă risipei, pentru păstrarea mediului curat şi proiecte ecologice şi de solidaritate
internaţională.
Angajaţii ce lucrează în atelierul de inserţiune "Sacoşa de pânză" au fost recrutati de către Ateliere
Fără Frontiere şi se află sub asistenţa socială şi profesională a acestora.
Viitorii biciclişti ai proiectului "RECICLETA"  ar putea fi aleşi dintre beneficiarii Programul de
asistare în vederea reinserţiei socio-profesionale, implementat de Asociaţia Ateliere fără Frontiere.
Aşadar prin proiectul “Sacoşa de pânză” şi “RECICLETA” se realizează o colaborare strânsă între
ViitorPlus şi această organizaţie.
Primii doi biciclişti ai proiectului "RECICLETA" sunt persoane în dificultate, aflate în Programul de
Întărire a Familiei, derulat de organizatia SOS Satele Copiilor România.
6
www.viitorplus.ro
De asemenea, cargo-bicicletele folosite în proiectului "RECICLETA" sunt cazate în incinta Satului
SOS din Bucureşti, zona Floreasca.
Asociaţia Bate Şaua să Priceapă Iapa este partenera ViitorPlus în proiectul "RECICLETA" şi a
ajutat în principal la pregătirea  teoretică şi practică a bicicliştilor, astfel încât aceştia să dobândească
abilităţile necesare conducerii cargo-bicicletelor în traficul Bucureştean.
ViitorPlus colaborează şi cu Asociaţia Arhiterra, grup de lucru pentru arhitectura ecologică şi
dezvoltare durabilă. Principalele obiective ARHITERRA se axează pe experimentarea şi promovarea unei
eco-arhitecturi sănătoase care propune un stil de viaţă alternativ şi durabil în relaţie cu mediul înconjurător.
ViitorPlus este unul dintre partenerii constanţi pentru schimb de informaţii, participari reciproce la
evenimentele organizate şi interese comune ai Arhiterrei.
De asemenea ViitorPlus interacţionează şi cu Asociaţia „PRO URBE ARAD" care are ca scop
protejarea şi reabilitarea monumentelor din Arad respective monitorizarea activităţii de păstrare, protejare,
restaurare, a patrimoniului arhitectural din oraşul Arad, desfăşurate de instituţiile implicate în gestionarea
ansamblului menţionat.
Asociatia pentru Dezvoltare Urbana (ADU) isi propune prin realizarea revistei tematice online
"www.MasiniVerzi.ro" sa implementeze in Romania un nou concept de responsabilizare sociala:
„Atitudinea AUTO - ECO".

 Relaţii de colaborare cu operatori instituţionali guvernamentali

ViitorPlus colaborează cu diverşi operatori guvernamentali, cum sunt: Ministerul Mediului şi

Pădurilor şi Centrul Naţional de Dezvoltare Durabilă prin proiectul “Alianţa pentru Dezvoltare Durabilă”.
Acest proiect reprezintă o acţiune ce a fost iniţiată de către ViitorPlus în martie 2008, ca o grupare informală
de organizaţii, cu scopul de a contribui la procesul de revizuire a Strategiei Naţionale de Dezvoltare
Durabilă a României. Deşi strategia cuprindea o planificare pe termen lung (orizont 2030), revizuirea
acesteia s-a desfăşurat într-un cadru de organizare insuficient de participativ, incapabil să asigure
transparenţă şi eficienţă. De aceea, ViitorPlus a propus, printr-o scrisoare oficială adresată Ministrului
Mediului si Padurilor, semnată şi de alte 31 de organizaţii ne-guvernamentale, 9 soluţii concrete pentru
depăşirea acestor deficienţe ale procesului. Doar două dintre acestea au fost realizate, prea puţin pentru a
asigura încredere într-un rezultat final viabil pentru acest demers.
Pactul pentru Bucureşti reprezintă un alt demers ViitorPlus pentru a propune un set de măsuri
minimale în scopul diminuării, opririi sau eradicării anumitor probleme de sustenabilitate cu care se
confruntă Bucureştiul (traficul, construire haotică, neîngrijirea unor clădiri de patrimoniu, dispariţia spaţiilor
verzi cu consecinţe asupra sănătăţii locuitorilor, etc.). 
Prin acest proiect organizaţia ViitorPlus colaborează efectiv cu Primaria Generală a Capitalei, pactul
fiind asumat atat de iniţiatori cât şi de Primaria Capitalei.
Pentru proiectul “Recicleta” s-au desfăşurat relaţii de colaborare cu Loteria Română, fiind una din
instituţiile cu tradiţie ale societăţii româneşti.

 Relaţii de colaborare cu operatori individuali

În cazul relatiilor de colaborare cu operatori individuali, organizaţia ViitorPlus interacţionează cu

diverşi parteneri în funcţie de proiectul pe care îl derulează. Astfel în cazul proiectului “Adoptă un copac”,
de altfel cel mai bine elaborat proiect al organizaţiei, colaboratorii sunt clasaţi în funcţie de numarul de
copaci adoptaţi. Dintre aceştia, cei mai importanţi sunt: Kaufland România cu un număr de 2475 de copaci
adoptaţi, urmând GlaxoSmithKline România cu un numar de 1050 copaci şi Vodafone România cu 700.
Ceilalţi colaboratori, cel puţin pentru moment, au un număr de copaci adoptaţi sub cel al Vodafone. Dintre
aceştia mai fac parte: RBS România, Mitsubishi Motors, DHL România, OTP Bank România, SONY, etc.

7
www.viitorplus.ro
CAPITOLUL III

Impactul defrişǎrilor asupra capitalului natural

-soluţionarea problemei de mediu-

Pădurea este o bogăţie naturală, al cărei rol în economia naţională şi ale cărei multiple funcţii în
menţinerea echilibrului ecologic sunt greu de evaluat. Secole la rînd, pădurea a fost (şi continuă să fie)
privită doar ca o sursă de materii prime. Ea furniza combustibil, lemn pentru construcţii de case, poduri,
mijloace şi căi de transport, ustensile casnice etc. Însă pădurea vie este mult mai valoroasă decît materialele
obţinute prin sacrificarea ei.
Din acest motiv şi din cauza faptului cǎ România a pierdut în ultimul secol: jumǎtate din pǎdurile
sale şi terenurile degradate au ajuns la aproximativ 3 mil. hectare, proiectul desfǎşurat de ViitorPlus în
parteneriat cu diverse alte categorii de operatori, urmareşte sǎ refacǎ o parte din terenurile agricole
degradate prin împǎdurire.

 Caracterizarea problemei de mediu

În anul 1800 România avea 8.5 mil. Ha de pǎdure, adicǎ 35-45% din teritoriu, suprafaţǎ care s-a
redus, continuu, astfel cǎ în 1974 a ajuns la doar 6.5 mil. Ha (27% din teritoriu), iar acum suprafaţa
împǎduritǎ a scazut sub optimul ecologic. Cauzele care au dus la formarea acestui efect negativ asupra
pǎdurilor au fost: defrişarea abuzivǎ, iresponsabilǎ, poluarea industrialǎ (cca 6-7%) şi paşunatul excesiv.
Situaţia astfel creata produce mari neajunsuri, dat fiind faptul cǎ posibilitǎţile de regenerare a pǎdurilor sunt
foarte reduse.
De asemenea, un fenomen negativ caracteristic României este caracterul “galopant” al uscǎrii
pǎdurilor, datoritǎ depǎşirii pragului critic al concentraţiei de dioxid de sulf, provenit din arderea
combustibililor cu conţinut ridicat de sulf, pentru ecosistemul forestier.
Dupǎ arderea combustibililor fosili, despǎduririle reprezintǎ cel de-al doilea factor major al creşterii
nivelui de gaze cu efect de serǎ în atmosferǎ, fiind atât o cauzǎ a încǎlzirii globale, cât şi o consecinţǎ a
acesteia, cǎci pǎdurea absoarbe cantitǎţi imense de dioxid de carbon, iar în momentul defrişǎrilor toatǎ
cantitatea absorbitǎ revine în atmosferǎ, care duce la creşterea cantitǎţilor de gaze cu efect de serǎ(dioxid de
carbon, radicali liberi, diferiţi compuşi toxici ai sulfului).
Ceea ce îşi propune prin acest proiect organizaţia ViitorPlus este sǎ menţinǎ la viaţǎ, faptul cǎ:
 O pădure pe o suprafaţă de 1 km pătrat poate produce zilnic 9 tone de oxigen, aproape de 10 ori mai
mult decît aceeaşi suprafaţă de teren agricol.
 Într-o oră un stejar în vîrstă de 100 ani dă în atmosferă 1,7 kg oxigen pur, ceea ce reprezintă raţia
zilnică de oxigen pentru 3 persoane. Pentru înlocuirea unei asemenea producţii trebuiesc replantaţi
cca. 2500 puieţi.
 O perdea forestieră lată de numai 30 m reduce cu 8-10 % intensitatea zgomotului. Din numărul mare
de puieţi care se plantează la hectar (4000-7000), după 80-100 de ani abia de mai rămân 500-600 de
arbori.

În urma unui control al unui corp al Gǎrzii de Mediu s-a elaborat un top al numǎrului de gatere pe
judeţe. Pe locul 1 se găseşte Harghita, cu 1.153 astfel de instalaţii, urmată fiind de judeţele Alba 688 şi
Suceava cu 668.
Aceste gatere trebuiesc reduse ca numar în aceste zone, altfel generaţiile care vor urma vor avea de
suferit.
Termenul de “Despǎdurire” este total opus termenului de “Dezvoltare Durabilǎ” care are ca scop
asigurarea tuturor necesitǎţilor din prezent DAR care sǎ nu compromitǎ posibilitatea generatiilor viitoare de
a-şi asigura singuri propriile lor necesitǎţi.

8
www.viitorplus.ro

 Necesitatea proiectului

Un astfel de proiect, precum cel iniţiat de organizatia ViitorPlus, in cazul defrisarilor abuzive, este
necesar pentru Romania datorita impactului negativ pe care îl au acestea asupra capitalului natural.
Aşa cum am precizat anterior, despǎduririle nu pot avea un efect pozitiv, ci doar unul negativ,
deoarece produc hazarde naturale. Acestea apar tocmai din cauzǎ cǎ funcţia de protecţie a pǎdurilor din
apropiere sau din amonte a fost grav afectatǎ.
Fenomenele naturale la care sunt supuse comunitǎţile umane sunt în general inundaţii, alunecǎri de
teren, avalanşe, modificarea regimului apelor (dispariţia unor surse de alimentare cu apǎ sau modificarea
nivelului pânzei freatice), secetǎ, tornade, deşertificare (în România este evident acest efect în special în
sudul ţǎrii, în Oltenia), ruperea unor baraje şi deversǎri din iazuri de decantare urmate de poluarea chimicǎ a
apelor.
În ultimii ani au devenit notorii dezastrele produse de inundaţii, pagubele fiind semnificative.
Aşadar este necesar sǎ se intervinǎ pentru oprirea despǎduririlor prin diferite campanii de împǎdurire
organizate de ONG-uri de mediu sau minister, printr-un control mai riguros al celor care se ocupǎ cu traficul
de cherestea de cǎtre structurile abilitate sǎ facǎ acest lucru şi mai ales prin conştientizarea populaţiei cǎ fǎrǎ
pǎdure viaţa este pusǎ sub semnul întrebǎrii.

 Obiectivele generale şi specifice ale proiectului

Proiectul “Adoptǎ un copac!” pus în practicǎ de organizaţia ViitorPlus are ca obiective generale,
urmatoarele:
 îmbunătăţirea calităţii mediului;
 combaterea schimbărilor climatice;
 fixarea carbonului;

Obiectivele specifice ale proiectului sunt:

 îmbunătăţirea calităţii solului;
 creşterea pădurilor cu rol de protecţie;
 obţinerea de lemn pentru scopuri bioenergetice;
 reducerea efectului secetei;
 stoparea fenomenului de deşertificare, de producere a inundaţiilor şi modificare a nivelului pânzei
freatice.

 Activitǎţi privind realizarea obiectivelor generale şi specifice

Pentru îndeplinirea obiectivelor, generale şi specifice, ViitorPlus desfǎşoarǎ activitǎţi de împadurire

a terenurilor agricole, având la baza proiectul “Adoptǎ un copac!”, proiect ce are drept ţintǎ plantarea de
copaci pe terenurile degradate prin strângere de fonduri de la firme şi persoane fizice. Deasemenea asociaţia
în cauzǎ mai desfǎşoarǎ activitǎţi de “transformare” a deşeurilor reciclate în copaci, printr-un program
destinat tuturor persoanelor şi companiilor, care prin donarea resurselor financiare obţinute din valorificarea
deşeurilor reciclabile, cǎtre Asociaţia ViitorPlus, sǎ se investeascǎ în creşterea de copăcei, prin proiectul
"Adoptă un copac!".

9
www.viitorplus.ro
 Surse de Finanţare

Majoritatea veniturilor în ViitorPlus provin din sponsorizǎri şi donaţii atrase de beneficiile directe,
vizibile, ale proiectului de împǎdurire. Cu ajutorul voluntarilor din organizaţie s-a obţinut însa rezultate şi în
domeniul precum educaţia pentru dezvoltare durabilǎ, unde e nevoie de mult mai mult timp pentru a vedea
beneficiile aduse de aceste demersuri. Pentru a putea dezvolta şi mai bine în viitor este nevoie de un sprijin
extins, general, pentru ViitorPlus prin instrumente precum 2% sau donaţiile şi sponsorizǎrile la nivel
organizaţional, care pot permite creşterea capacitǎţii şi forţei de acţiune strategicǎ a ViitorPlus.
În anul 2008, veniturile însumau 247.167 RON din care 86% din sponsorizǎri, 8% donaţii, 2% din
“2%” impozitul pe venit, 1% Reciclare, 3% alte venituri. În ceea ce privesc cheltuielile, în anul 2008 s-au
înregistrat cheltuieli în valoare de 118.082 RON, din care 93% pentru proiecte iar restul de 7% au
reprezentat cheltuielile administrative.
Diferenţa dintre venituri şi cheltuieli reprezintǎ în principal cheltuieli viitoare pentru finalizarea cu
succes a proiectului de împǎdurire (urmǎtorii 5 ani pentru cele 9ha plantate).

 Analiza ecologicǎ a proiectului

Din punct de vedere ecologic, activitatea de împǎdurire a trenurilor agricole degradate aduce un plus
de valoare în ceea ce priveşte capitalul natural. Prin plantarea de copaci, omul contribuie la întreţinerea
mediului înconjurǎtor şi asigurǎ generaţiilor viitoare posibilitatea de a-şi satisface propriile nevoi.
Din nefericire pentru Romậnia aceastǎ activitate este prea puţin pusǎ în practicǎ, din lipsa
conştientizǎrii de cǎtre oameni, a problemei cu care se confruntǎ şi anume despǎduririle abuzive.
Este important ca padurea sǎ fie conservatǎ şi readusǎ la viaţǎ acolo unde nu mai existǎ din pricina
intervenţiei omului, datoritǎ faptului cǎ ea reprezintǎ un filtru natural, reţinând în coroanele arborilor,
particule fine de praf sau cenusǎ. Deasemenea pǎdurea are rolul de a stabiliza clima localǎ, de a conserva
calitatea solului şi reprezintǎ pentru oameni un loc de refugiu din calea poluǎrii, zgomotului, soarelui
puternic sau vântului.
Lipsa pǎdurii creeazǎ mari dezechilibre în ceea ce priveşte oamenii, deoarece reprezintǎ o sursǎ de
hranǎ prin simplul fapt cǎ adǎposteşte în interiorul ei plante şi animale.
Aşadar, asociaţia ViitorPlus prin proiectele pe care le desfaşoarǎ ajutǎ la conservarea capitalului
natural şi respectǎ normele de protecţie a mediului.

 Analiza socialǎ a proiectului

În activitatea de împǎdurire a terenurilor agricole degradate, prin proiectul “Adoptǎ un copac!”,

organizaţia ViitorPlus recurge la voluntari, majoritatea fiind elevi şi studenţi.
În cazul celui de-al doilea proiect, “Recicleazǎ pentru copaci”, cei care participǎ la realizarea lui sunt
membrii care compun asociaţia şi firmele sau persoanele care doresc sǎ “transforme” deşeurile recilabile în
copaci.
Aşadar, în cazul acestor douǎ proiecte, piaţa forţei de muncǎ nu este influenţatǎ de ViitorPlus.

 Analiza SWOT

10
www.viitorplus.ro
Puncte tari Puncte slabe
-împǎdurirea terenurilor agricole degradate - resurse financiare limitate
-îmbunǎtǎţirea calitǎţii mediului înconjurǎtor - resurse umane disponibile pentru activitatea
-fixarea carbonului de plantare a copacilor, limitate
-creşterea pǎdurilor cu rol de protecţie -prea puţinǎ susţinere din partea statului
-conservarea mediului pentru generaţiile
urmǎtoare
Oportunitǎţi Ameninţǎri
-promovarea în şcoli a necesitǎţii de protecţie a - reducerea suprafeţei agricole
mediului
- obţinerea de lemn pentru scopuri
bioenergetice
- deprindere de aptitudini de cǎtre voluntari
CAPITOLUL IV
Concluzii

Aşa cum este prezentat proiectul privind împǎdurirea de terenuri şi ducerea la maturitate a
plantaţiilor cu puieti, acesta este necesar oamenilor nu doar din România, ci din întreaga lume, cunoscându-
se faptul cǎ omenirea se confruntǎ cu diverse probleme cauzate de exploatarea neraţionalǎ a pǎdurilor.
Ceea ce încearcǎ asociaţia ViitorPlus sǎ facǎ prin transpunerea în realitate a ideilor de conservare a
capitalului natural este doar un pas spre atingerea acestui fapt. Rǎmâne decizia oamenilor, a tuturor, de a
contribui la îndeplinirea obiectivelor acestui proiect.

 10 motive pentru a proteja pădurea

1. Pădurea furnizează cea mai mare cantitate de oxigen; astfel aproximativ 2/3 din oxigenul consumat
de oameni, animale, microorganisme, industrie, agricultura, este preluat din atmosfera, prin
aprovizionarea acesteia de către arbori şi arbuşti (vegetaţie).
2. Absoarbe o importanta cantitate de CO2 (gaz cu efect de sera), contribuind la reducerea poluării şi
având o influenţa benefica asupra mediului.
3. Fixează solul, împiedicând alunecările de teren şi eroziunile provocate de ploaie sau vânt.
4. Filtrează apa provenita din precipitaţii, prin scurgerea acesteia printre straturile de muşchi şi frunze
moarte, asigurând o apa limpede şi curata.
5. Reduce mult din mărimea viiturilor, în cazul ploilor torenţiale, prin reţinerea unei mari cantităţi de
apa în coronament şi litiera şi cedarea acesteia treptat.
6. Reprezintă un sistem ecologic complex care adăposteşte numeroase specii de plante şi animale,
multe dintre ele fiind ameninţate cu dispariţia, datorita adaptării la condiţiile specifice de aici.
7. Este o sursa încă puţin exploatata de medicamente şi remedii naturale.
8. Are un mare impact estetic, peisajele în care apar păduri fiind de preferat terenurilor ocupate de
culturi agricole sau alte amenajări antropice.
9. Este un loc apreciat de recreere si cu efecte terapeutice recunoscute.
10. Are o mare importanţa educativ - ştiinţifica, atât pentru noi cât şi pentru generaţiile următoare.

11