REFERAT

CONTABILITATE GENERALA

INSTRUMENTE DE PLATA

ELEV : Arnautu Dana – Florentina

Clasa : a XI-a A
Prof. coord. , D-na : Necula Anda I.
CUPRINS

1.1 Numerarul si instrumentele cu numerar

1.2 Cecul – definitie, partile implicate in circuit, girarea, tipuri
de girare
1.3 Circuitul cecului in baza Legii nr. 59/1934 asupra cecului,
cu modificarile si completarile ulterioare
1.3.1 Introducere
1.3.2 Transmiterea unui cec
1.3.3 Plata unui cec
1.3.4 Tipuri de cecuri
1.4 Ordinul de plata
1.5 Cambia
1.6 Biletul la ordin
2.1 Monografii contabile
2.1.1 Operatii privind ajustarile pentru deprecierea
stocurilor
2.1.2 Reduceri comerciale
2.1.3 Dividende
2.2 Contabilitatea stocurilor de materii prime si materiale
2.2.1 In cazul utilizarii inventarului perma
2.2.2 In cazul utilizarii inventarului intermitent
3. Anexa 1
4. Anexa 2
5. Anexa 3
 CONTABILITATE GENERALA

INSTRUMENTE DE PLATA

1.1 Numerarul si instrumentele cu numerar

Activitatea casierului bancar consta, printre altele, in primirea de la

client a numerarului si a instrumentelor cu numerar cum sunt, de
exemplu, cecurile si alte instrumente (“documente de titlu pentru
incasare”) in vederea creditarii conturilor clientului respectiv.

In practica bancara moderna, numele clientului si numarul contului

sau din banca sunt tiparite pe filele carnetului de cec pentru
eliminarea oricaror erori care pot aparea, precum ai pentru
realizarea unei fluente a operatiunilor de la ghiseu.

Proceduri utilizate de banci romanesti:

• Casierul trebuie sa se asigure ca numele si numarul contului
clientului bancar sunt indicate clar;
• Atunci cand clientul plateste la ghiseu, casierul trebuie sa
verifice corectitudinea numelui si a numarului contului clientului al
carui cont urmeaza sa fie creditat;
• Casierul trebuie sa numere biletele de banca prezentate de
catre client la ghiseu si sa le sorteze pe cupiuri;
• Casierul bifeaza fiecare plata efectuata la ghiseu si isi aseazs
biletele de banca in casa.

Numerarul se compune din:

􀂉 Bancnote;
􀂉 Monede;
􀂉 Instrumente similare cu numerarul, folosite ca mijloc direct de
plata si acceptate pe scara larga in tranzactii.

Primele două componente sunt emise de bancile centrale sau de

guverne.Acest drept de emisiune al bancii centrale sau al
guvernului se numeste seigniorage.

Instrumentele de plată similare cu numerarul (“documente de titlu

pentru incasare”) sunt următoarele:

 Ordine conditionate;
 Dividende;
 Obligatiuni la purtator;
 Ordine postale;
 Cecuri de calatorie neutilizate;
 Tichete de masa, cupoane;
 Carduri;
 Moneda electronica.

1.2 Cecul – definitie, partile implicate in circuit, girarea,

tipuri de girare

Cecul reprezinta, in general, un ordin neconditionat dat in scris de

catre o persoana (titularul unui cont creditor deschis la banca
respectiva) unei alte persoane care trebuie sa fie o banca, semnat
de catre persoana care a dat ordinul si solicitand bancii sa plateasca
la cerere o anumita suma de bani fie la ordinul titularului de cont,
fie la ordinul unui tert, fie la ordinul purtatorului.

Detalii privind cecul:

 􀂙 Persoana care trage cecul se numeste tragator;
 􀂙 Banca prin care se trage cecul se numeste banca trasa sau
banca platitoare;
 􀂙 Persoana asupra careia cecul tras este platibil se numeste tras
sau beneficiar;
􀂙 In cazul in care tragatorul trage un cec platibil in favoarea sa,
atunci tragatorul si trasul sunt una si aceeasi persoana.

In momentul prezentarii la ghiseul bancii a unui cec, casierul

trebuie sa verifice urmatoarele elemente:

 􀂉 Daca data este corecta: Este cecul post-datat sau expirat?

Post-datat: inseamna ca cecul a fost prezentat la banca inaintea

datei specificate pe cec.
Expirat: inseamna ca cecul a fost prezentat la banca dupa sase
luni de la data inscrisa pe el.
In ambele situatii cecul nu se poate incasa.
􀂉
 Trasul (beneficiarul):

In cazul in care cecul este barat sau barat pentru un anumit cont,
atunci astfel de instructiuni trebuie implementate.

 􀂉 Continutul instrumentului:
In cazul in care exista diferente intre suma inscrisa in cuvinte si
suma inscrisa in cifre, suma platibila este cea metionata in cuvinte.
Oricum, banca este imputernicita sa returneze cecul neonorat pe
care se inscrie “cuvintele si cifrele diferite”. Banca platitoare are
dreptul sa solicite clientului sau sa-si completeze cecul cu termeni
clari si corecti.
􀂉

 Semnatura tragatorului:

Semnatura trebuie si ea verificata pentru ca banca sa fie sigura ca

semnatura de pe cec corespunde cu cea din specimenul de
semnaturi pastrat cu grija de banca. Semnatura este una genuina.

 􀂉 Girarea (vezi Anexa 1) :

Girarea instrumentului reprezinta operatiunea prin care se

transmit, o data cu remiterea si toate drepturile rezultate din cec.
Girarea reprezinta o mentiune facuta pe verso-ul cecului in
favoarea oricui, inclusiv in favoarea tragatorului. Noul beneficiar
poate, la randul sau, sa gireze cecul.

In literatura de specialitate englezeasca, sunt cunoscute doua

tipuri de girare:
1. Girarea in alb: in cazul in care nu este indicata nici o
persoana la girare. O astfel de girare in alb poate transforma
ordinul cecului intr-un cec la purtator;
2. Girarea speciala: este cazul in care cel care gireaza cecul
specifica si persoana in favoarea careia este girat cecul.

1.3 Circuitul cecului in baza Legii nr. 59/1934 asupra cecului,

cu modificarile si completarile ulterioare
1.3.1 Introducere
Cecul reprezinta un instrument de plata utilizat de titularul
contului bancar cu disponibil corespunzator in contul respectiv.
Fondurile disponibile au rezultat dintr-un depozit bancar, din
operatiuni de incasari sau din acordarea unui credit.
Cecul este un instrument de plata care pune in legatura, in procesul
crearii sale trei persoane:
 􀂾 Tragatorul este persoana care creeaza instrumentul (emite
cecul), el fiind titularul contului bancar.
 􀂾 Trasul este intotdeauna banca la care tragatorul are un
cont bancar deschis. Trasul va plati cecul prezentat numai
daca tragatorul are disponibil suficient in contul sau.
 􀂾 Beneficiarul este persoana care va primi banii. Aceasta
persoana poate sa fie o terta persoana sau insusi tragatorul.
Instrumentul este creat de tragator care, in baza unui depozit
constituit la banca, da un ordin necondiţionat acesteia (trasul) sa
plateasca o suma
determinata unei terte parti (sau insusi tragatorului), aflate in
pozitia de beneficiar.

Ca urmare, in circuitul cecului, cele trei persoane puse in

legatura prin cec efectueaza toate operatiunile legate de acest
instrument in nume propriu: tragatorul emite cecul, proprietarul
legitim il incaseaza, iar trasul il plateste.

Pentru ca tragatorul sa poate emite cecuri, banca trebuie sa-i

elibereze clientului sau un carnet de cec care contine formulare de
cecuri in alb.

Proprietarul carnetului de cecuri completeaza formularul, il

semneaza si preda beneficiarului care il va prezenta, la randul sau,
bancii sale pentru incasare.

Pentru a fi valabil, cecul trebuie sa contina urmatoarele metiuni

obligatorii (vezi Anexa 1):
  􀂃 denumirea “CEC” inscrisa chiar in textul instrumentului;
 􀂃 ordinul neconditionat de a plati o anumita suma de bani;
 􀂃 numele trasului, respectiv numele bancii la care tragatorul
are un cont deschis;
 􀂃 locul platii, respectiv localitatea si adresa bancii la care
plata urmeaza a fi efectuata;
 􀂃 data si locul emiterii instrumentului, respectiv ziua, luna,
anul, precum si numele localitatii;
 􀂃 semn[tura tragatorului.

1.3.2 Transmiterea unui cec

Posibilitatile de circulatie ale unui cec sunt:

a) Simpla remitere – este cazul cecului la purtator care in
momentul emiterii, nu indica expres beneficiarul sau poarta
mentiunea la „purtator”. Acest cec, urmeaza a fi platit fie
persoanei desemnate ca beneficiar, fie detinatorului
instrumentului.
b) Cesiunea de creanta ordinara - in cazul in care un cec este
emis pe numele unei anumite persoane si contine mentiunea
„nu la ordin”. In acest caz, numai persoana nominalizata
poate sa-l incaseze.
c) Girarea - operatiunea prin care se transmit, o data cu
remiterea si toate drepturile rezultate din cec. Girarea
reprezinta o mentiune facuta pe verso-ul cecului in favoarea
oricui, inclusiv in favoarea tragatorului.

1.3.3 Plata unui cec

Cecul este platibil numai la vedere, adica la prezentarea acestuia la

banca.
In Romania, termenele de prezentare la plata a cecurilor emise si
platibile sunt:
- 8 zile, pentru cecurile platibile chiar in localitatea in care a fost
emis;
- 15 zile, in celelalte cazuri.
Aceste termene sunt calculate incepand cu ziua urmatoare datei
emiterii cecului.

Prezentarea cecului dupa expirarea termenului legal are ca efect

pierderea dreptului legal de actiune impotriva girantilor anteriori in
cazul in care cecul nu ar fi platit.

Legea cecului stipuleaza ca, toate persoanele care in orice

calitate s-au obligat prin cec (tragator, giranti), sunt
responsabile solidar in ceea ce priveste plata cecului respectiv,
cu toate ca obligatiile au fost asumate in momente diferite.

1.3.4 Tipuri de cecuri

Cele mai importante tipuri de cecuri utilizate in Romania sunt:

a) Cecul la purtator- acesta reprezinta instrumentul care contine
in textul sau o mentiune speciala “la purtator” sau “platibil la
purtator” sau nu contine nici o mentiune.
b) Cecul barat- acesta reprezinta instrumentul pe care tragatorul
sau posesorul cecului poate face o barare prin inscrierea a doua
linii paralele, orizontale sau oblice pe fata cecului; aceasta
inseamna ca beneficiarul va trebui sa recurga la serviciile unei
banci pentru incasarea sumei inscrise pe cec.

Bararea poate fi:

• generala - atunci cand nu se specifica nici o mentiune intre cele
doua linii;
 • speciala - atunci cand intre cele doua linii se specifica
denumirea unei banci.

Bararea generala poate fi transformata in barare speciala.

c) Cecul certificat – prin acest instrument, banca (trasul)
confirma pe cec existenta disponibilului necesar efectuarii platii,
iar persoana care a emis cecul (tragatorul) nu mai poate retrage
fonduri din contul sau pana la expirarea perioadei de prezentare.
d) Cecul de calatorie – este instrumentul prin care tragatorul
poate conditiona plata acetuia de identitatea dintre semnatura
persoanei care a primit cecul (posesorul) si semnatura persoanei
care incaseaza cecul respectiv la prezentare. De fapt, posesorul
cecului depune o prima semnatura pe cec in momentul in care il
cumpara, iar a doua semnatura o face in momentul incasarii
acetuia, in prezenta functionarului bancar de la ghiseul bancii sau
in momentul efectuarii unei plati, in prezenta beneficiarului. Acest
instrument de plata este un instrument sigur.

În Anexa 1 se pot observa diverse tipuri de cecuri romanesti si de

circulatie internationala.

1.4 Ordinul de plata

In Romania, in conformitate cu Norma – cadru nr. 15 din

19/08/1994 privind ordinul de plată pe suport hârtie, cu
modificarile ulterioare, platile in lei se efectueaza prin utilizarea
ordinului de plata irevocabil pe suport hârtie.

Ordinul de plata pe suport hârtie reprezinta orice dispozitie

neconditionata data în forma scrisa unei institutii de credit de a
plati o anumita suma de bani, unui beneficiar, care contine
urmatoarele mentiuni obligatorii:
 a. ordinul neconditionat de a plati o anumita suma de bani în
cifre si litere; ordinul trebuie sa fie clar si precis exprimat si sa se
refere la plata unei sume de bani exprimata în lei;
b. numele sau denumirea platitorului, asa cum figureaza în
Registrul Comertului sau în actul de identitate si, dupa caz,
numarul contului acestuia la societatea bancara initiatoare conform
codificarii acesteia;
c. numele sau denumirea beneficiarului, aaa cum figureaza în
Registrul Comertului sau în actul de identitate si, dupa caz,
numarul contului acestuia deschis la societatea bancara destinatara
conform codificarii acesteia;
d. denumirea societatii bancare iniaiatoare asa cum figureaza în
Registrul Comertului;
e. denumirea societatii bancare receptoare asa cum figureaza în
Registrul Comertului;
f. elementul care sa permita autentificarea emitentului de catre
societatea bancara initiatoare este semnatura emitentului sau a unei
persoane recunoscute de societatea bancara receptoare ca
împuternicita a emitentului; semnatura trebuie sa fie autografa,
manuscrisa si executata cu cerneala sau alte substante chimice de
culoare albastra sau neagra care sa nu se degradeze înainte de
expirarea perioadei de arhivare;
g. denumirea de „ORDIN DE PLATA„ înscrisa în clar si la
vedere pe aceeasi fata a formularului OPH pe care se afla înscrisa
suma;
h. data emiterii, care trebuie sa fie unica, posibila si certa;
i. informatii din care sa se poata reconstitui sirul neîntrerupt al
circulatiei OPH pe parcursul efectuarii transferului-credit pâna la
finalizarea acestuia.

În cazul ordinelor de plata puse în circulatie de organizatiile

cooperatiste de credit autorizate de Banca Nationala a României sa
functioneze în conformitate cu Ordonanta de urgenta a Guvernului
nr. 97/2000, aprobata si modificata prin Legea nr. 200/2002, la
redactarea OPH se vor avea în vedere urmatoarele:
  pe fata OPH:

a) dupa înscrisul „DE LA BANCA” se va completa denumirea

unitatii casei centrale a cooperativelor de credit sau, dupa caz,
denumirea unitatii cooperativei de credit initiatoare;
b) dupa înscrisul „LA ADRESA/BANCA” se va completa
denumirea unitatii casei centrale a cooperativelor de credit sau,
dupa caz, denumirea unitatii cooperativei de credit a
beneficiarului;

 􀂈 pe versoul OPH:

a) dupa înscrisul „Banca” se va completa denumirea casei centrale

a cooperativelor de credit sau, dupa caz, denumirea cooperativei de
credit intermediare;
b) dupa înscrisul „Unitatea” se va completa denumirea unitatii
casei centrale a cooperativelor de credit sau, dupa caz, denumirea
unitatii cooperativei de credit intermediare.

1.5 Cambia

Cambia si biletul la ordin sunt instrumente negociabile.

Cambia reprezinta o obligatie scrisa de a plati sau de a face sa se
plateasca, la scadenta, o suma de bani determinata.
In baza Legii nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin, cu
modificarile ulterioare1, cambia este definita ca un titlu de credit,
sub semnatura privata, care pune in legatura in procesul crearii sale
trei persoane: tragatorul, trasul si beneficiarul.
Cambia este creata de catre tragator (creditor) care da ordin
debitorului sau, numit tras, sa plateasca o suma fixata la o data
determinata in timp, fie unui beneficiar, fie la ordinul acestuia din
urma.
Pentru a fi valabila, cambia trebuie sa contina mentiunile
obligatorii cuprinse in Legea nr. 58/1934, cu modificarile si
completarile ulterioare (vezi Anexa 1):

 􀂾 denumirea “CAMBIE” in titlul textului;

 􀂾 un ordin neconditionat de a plati o anumita suma de bani;
 􀂾 trasul;
 􀂾 data scadentei;
 􀂾 locul unde se va efectua plata;
 􀂾 tragatorul;
 􀂾 data si locul unde a fost emisa cambia;
 􀂾 semnatura tragatorului.

Spre deosebire de dreptul continental, cambia este definita de

legea
Britanica (vedeti diferite tipuri de cambii in Anexa 2) ca fiind:

 un ordin neconditionat dat in scris;

 adresat de catre o persoana (tragatorul);
 unei alte persoane (tras);
 semnat de persoana care da ordinul, adica de tragator;
 solicitand persoanei careia ii este adresat (tragatorului);
 sa plateasca;
 la cerere sau la o data fixa sau determinabila in viitor;
 o anumita suma de bani;
  lui, sau la ordinul unei persoane specificate (beneficiarului)
sau purtatorului.

Cuvantul “la cerere” inseamna “la vedere” si ii solicita trasului

sa onoreze cambia la scadenta.
Cambia poate, de asemenea, sa fie platita la o data fixata in
viitor sau la o data determinabila in viitor.
De exemplu, o cambie platibila la “90 zile de la vedere”se va
plati in termen de 90 de zile de la prezentare.
◙ Trasul “accepta” cambia prin semnarea acesteia pe fata, in
felul acesta, fiind de acord sa efectueze plata la acea data in viitor.
◙ Cambiile pot fi transferate/transmise prin girare. Girul
reprezinta existenta pe spatele cambiei a semnaturii persoanei care
transfera cambia (verso-ul acesteia).
Banca exportatorului poate cumpara cambia la o valoare mai
mica decat cea inscrisa pe fata instrumentului, acordand veniturile
respective exportatorului. Banca poate pastra cambia pana la
scadenta sau poate sa o resconteze la banca centrala.
Cambia este un instrumnet de credit si de plata si se foloseste in
circuitul international, de obicei, sub incidenta unui acreditiv
documentar sau al unui incasso documentar.

Acceptarea cambiei, in legislatia romana, reprezinta

angajamentul luat de catre tras fata de orice posesor legitim de a
plati cambia la scadenta. Trasul nu este obligat prin lege sa
accepte, dar, in cazul in care accepta, el devine debitorul principal.
Prezentarea cambiei la acceptare, poate fi:
􀂉 Facultativa - putand fi facuta oricand pana la scadenta;
􀂉 Obligatorie - atunci cand tragatorul indica, in mod expres, in
titlu acest lucru, fixand sau nu un termen pentru prezentare, sau
atunci cand cambia este platibila la un anume timp de la vedere, in
termen de un an de la data emiterii.
 Cambia poate fi transmisa prin:
a) gir;
Cambia care are sau nu mentiunea “la ordin” se poate transmite
prin gir.
Girul reprezinta actul prin care posesorul cambiei numit girant
transfera
altei persoane numita giratar toate drepturile izvorand din cambie.
Toate mentiunile privind circulatia cambiei prin gir se fac pe
verso-ul instrumentului. Girul trebuie sa fie neconditionat si
semnat de catre girant.
b) cesiune de creanta ordinara.
In cazul in care tragatorul a inscris pe cambie mentiunea “nu la
ordin”, instrumentul se transmite prin cesiune de creanta ordinara.
Cesiunea de creanta ordinara este un act prin care creditorul
numit cedent transfera dreptul sau de creanta unei alte persoane
numita cesionar.
Spre deosebire de gir, cesiunea de creanta ordinara devine valabila
nmai icepad cu momentul notificaii ei debitorului sau din
momentul in care debitorul accepta prin act autentic.
O cambie poate fi, de asemenea, avalizata.

Avalul reprezinta angajamentul neconditionat prin care un tert sau

un semnatar al cambiei – avalistul – altul decat tragatorul sau
acceptantul, devine garant pentru obligatiile unui co-obligat fata de
o cambie –avalizantul.
Avalul se da pe o cambie sau pe un act separat, utilizandu-se una
din expresiile “pentru aval” sau “pentru garantie” urmate de
semnatura avalistului. Avalistul este obligat sa indice persoana
pentru care da avalul.
Scadenta este termenul la care cambia trebuie platita.
Instrumentul trebuie sa indice cu precizie ziua sau termenul maxim
in interiorul caruia creditorul
trebuie sa se prezinte la plata. Scadenta trebuie sa rezulte cu
precizie din textul cambiei.

Scadenta poate fi:

• la vedere;
• la un anumit timp de la vedere;
• la un anumit timp de la data emiterii;
• la o data fixa.

Posesorul cambiei care nu este platibila la vedere trebuie sa o

prezinte la plata in ziua scadentei sale sau la cel mult doua zile de
la aceasta. Aceasta prezentare trebuie efectuata in locul desemnat
pe cambie.
Scontarea cambiei este o forma de credit acordat de catre o
banca posesorului cambiei; la prezentarea pentru scontare, banca ii
achita contravaloarea, inainte de scadenta, percepandu-i un
comision (taxa scontului).
In cazul neplatii la scadenta de catre tras, posesorul cambiei
trebuie sa faca un protest inainte de a putea face recurs impotriva
celorlalti semnatari ai cambiei. In cazul in care o cambie este
“incasata” de catre o banca, aceasta trebuie sa faca protestul in caz
de neplata.

1.6 Biletul la ordin

Biletul la ordin este un instrument prin care emitentul isi ia

angajamentul de a plati beneficiarului sau celui care este posesorul
legitim al instrumentului o suma determinata, la o anumita data.
Biletul la ordin este un titlu de credit care pune in legatura in
procesul crearii sale doua persoane: emitentul si
beneficiarul. Titlul este creat de catre emitent, in calitate de debitor
care se obliga sa plateasca o suma de bani la un anumit termen sau
la prezentarea unui beneficiar aflat in calitate de creditor (vezi
Anexa 3).

Pentru a fi valabil, biletul la ordin trebuie sa contina mentiunile

obligatorii cuprinse in Legea nr. 58/1934, cu modificarile si
completarile ulterioare, respectiv:

1) denumirea de bilet la ordin trecuta in insusi textul titlului si

exprimata in limba intrebuintata pentru redactarea acestui titlu;
2) promisiunea neconditionata de a plati o suma determinata;
3) scadenta;
4) locul unde trebuie efectuata plata;
5) numele aceluia caruia sau la ordinul caruia trebuie facuta plata;
6) data si locul emiterii;
7) semnatura emitentului.

In conformitate cu prevederile legale in vigoare, creatorul

biletului la ordin (emitentul sau subscriitorul) trebuie sa introduca
in textul titlului denumirea de „bilet la ordin”. In ceea ce priveste
denumirea de bilet la ordin, ca element obligatoriu al acestui titlu,
Banca Nationala a Romaniei si institutiile de credit vor aplica
pentru biletul la ordin prevederile normelor-cadru amintite.

In cazul emiterii unui bilet la ordin, emitentul (subscriitorul)

debitor se obliga in mod neconditionat sa plateasca o suma de bani.
Banca Nationala a Romaniei si institutiile de credit nu vor accepta
in operatiunile lor decat bilete la ordin care au indicata scadenta pe
fata titlului.
Biletul la ordin care nu are scadenta mentionata este socotit
platibil la vedere.
In lipsa unei mentiuni speciale, locul emisiunii titlului este socotit
loc de plata si in acelasi timp loc al domiciliului emitentului.
Biletul la ordin care nu arata locul unde a fost emis se socoteste
semnat in locul aratat lsnga numele emitentului.
 Prevederile legale stipuleaza ca Banca Nationala a Romaniei si
institutiile de credit sa nu accepte in cadrul operatiunilor lor
biletele la ordin carora le lipsesc una sau mai multe din mentiunile
obligatorii stipulate de lege ca trebuind sa fie cuprinse intr-un
astfel de titlu. Aceasta reglementare a activitatii este, in general,
valabila cu exceptia urmatoarelor cazuri:

a) In situatia in care indicarea scadentei nu se face in mod expres

pe titlu, se va considera biletul la ordin ca fiind platibil la vedere;
b) In situatia in care indicarea locului de plata nu se face in mod
expres pe titlu, se va considera, ca loc de plata al biletului la ordin,
locul emiterii titlului, care este in acelasi timp si loc al domiciliului
emitentului;
c) In situatia in care in biletul la ordin nu se arata locul unde a fost
emis, se considera ca loc al emiterii locul indicat langa numele
emitentului.

Datorita caracterului formal al biletului la ordin, daca titlului ii

lipseate vreuna din conditiile obligatorii mentionate, titlul este nul.
 Operatii privind ajustarile pentru
deprecierea stocurilor

Se achizitioneaza materii prime pentru productie 2000 kg la pret

de achizitie 10 ron/kg plus TVA.  Din acestea se consuma materii
prime in cantitate de 500 kg. La sfarsit de an pretul materiilor prime a
ajuns la 9 ron/kg

1. Achizitia materiilor prime :

401 Furnizori

301 Materii prime

4426 Tva deductibila

%       = 401 23.800

301 20.000

4426 3.800

2. Consumul in cursul anului :

601 Cheltuieli cu materiile prime                                      

301 Materii prime

601 = 301 5.000

 3. Ajustarea pentru depreciere a materiilor prime la sfarsit de an

Cantitate materii prime in sold la sfarsit de an

2.000 kg- 500 kg = 1.500 kg

Deprecierea

1.500 kg*(10-8) ron/kg =3.000 ron

6814 Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea activelor circulante

391 Privizioane pentru deprecierea materiilor prime

6814 = 391 3. 000

 Reduceri comerciale

Conform Ordinului 3055/2009, din 01.01.2010, reducerile

comerciale care se acorda ulterior momentului facturarii bunului vor
trebui inregistrate in conturile 609 “ Reduceri comerciale primite” si
respectiv 709 “Reduceri comerciale acordate”.

Societatea SC Fonomat.SRL livreaza societatii SC.Service Blue.SRL

produse finite in valoare de 100.000 ron in cursul unei anumite
perioade, pentru care ulterior ii acorda o reducere comerciala de
1.000 ron.

Facturarea reducerii se realizeaza ulterior facturarii si inregistrarii

livrarii de bunuri.

 Inregistrari pentru societatea Fonomat .SRL :

1. Vanzarea de bunuri :

4111 Clienti

701 Venituri din vanzarea produselor finite

4111 = 701 100.000

2. Acordarea reducerii :

4111 Clienti

709 Reduceri comerciale acordate

709 = 4111 1.000

  Inregistrari pentru societatea Service Blue .SRL

1. Achizitia de bunuri (materii prime):

301 Materii prime

401 Furnizori

301 = 401 100.000

2. Inregistrarea reucerii primite

401 Furnizori

609 Reduceri comerciale primate

401 = 609 1.000

 Dividende

Cota-parte din profit ce se plateste, potrivit legii, fiecarui asociat

constituie dividend.

Dividendele repartizate detinatorilor de actiuni, propuse sau

declarate dupa data bilantului, precum si celelalte repartizari similare
efectuate din profit, nu trebuie recunoscute ca datorie la data
bilantului.

Contul care reflecta dividendele de plata este contul

457 “Dividende de plata”.

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta dividendelor datorate

actionarilor/asociatilor corespunzator aportului la capitalul social.

Contul 457 “Dividende de plata” este un cont de pasiv.

În creditul contului 457 “Dividende de plata” se înregistreaza:

- dividendele datorate actionarilor/asociatilor din profitul realizat în

exercitiile precedente (117).

În debitul contului 457 “Dividende de plata” se înregistreaza:

- sumele achitate actionarilor/asociatilor, reprezentând dividende

datorate acestora (512, 531);

- impozitul pe dividende (446);

- sumele lasate temporar la dispozitia entitatii, reprezentând

dividende (455);
- sume reprezentând dividende datorate actionarilor/asociatilor,
prescrise potrivit legii (758).

Soldul contului reprezinta dividendele datorate actionarilor/asociatilor.

Contabilitatea stocurilor de materii prime

si materiale

Evidenta constituirii si miscarii stocurilor si a productiei in curs de

executie se realizeaza prin conturile din clasa 3 ” Conturi de stocuri si
productie in curs de executie “.

In cadrul planului de conturi general, din clasa a 3-a face parte

grupa 30 ” stocuri de materii prime si materiale” , cu urmatoarele
conturi sintetice :

• 301 ” Materii prime ” (materiile prime sunt bunuri care participa

direct la fabricarea produsului , in care se regasesc integral sau
partial , fie in starea lor initiala , fie transformate.

• 302 ” Materiale consumabile ” ( bunuri care participa sau ajuta la

procesul de productie sau de exploatare, fara a se regasi de regula in
produsul finit )

• 303 ” Materiale de natura obiectelor de inventar ” ( bunuri care nu

indeplinesc cumulativ conditiile pentru a fi incluse in categoria
imobilizarilor corporale, echipamente de lucru, de protectie,
piese de schimb, baracamente si amenajari provizorii, etc)

• 308 ” Diferente de pret la materii prime si materiale ” (cont

rectificativ al valorii de inregistrare a materiilor prime si materialelor
care tine evidenta diferentelor nefavorabile – in plus sau
favorabile – in minus dintre costul de achizitie si pretul standard
aferente materiilor prime, materialelor consumabile si materialelor de
natura obiectelor de inventar)

Conturile de stocuri si productie in curs de executie sunt conturi de

activ. Se debiteaza cu valoarea stocurilor intrate in gestiunea entitatii
prin achizitionare de la furnizori , realizate din productia proprie si din
alte surse si se crediteaza cu valoarea stocurilor iesite din gestiunea
unitatii patrimoniale prin consum, vanzare si alte destinatii.

Continutul conturilor de stocuri se evindetiaza diferit in functie de

metoda inventarului folosit (permanent sau intermitent, astfel:

a. In cazul folosirii metodei inventarului permanent, conturile de

stocuri si comenzi in curs de executie se debiteaza cu intrarile de
valori materiale si se crediteaza cu iesirile de valori materiale pe
masura ce se realizeaza aceste operatiuni;
b. In cazul folosirii metodei inventarului intermitent, la incheierea
exercitiului, in debitul conturilor se inregistreaza stocurile de la sfasitul
perioadei, determinate prin inventariere, iar la deschiderea
exercitiului, in credit, stocurile de la inceputul perioadei in categoria
cheltuielilor, pentru perioada urmatoare de gestiune in cazul
materialelor si marfurilor si ca venituri, in cazul produselor si
productiei in curs de fabricatie.

Monografii contabile :

A. in cazul utilizarii inventarului permanent

O entitate care tine evidenta stocurilor la cost de achizitie detine

un stoc initial de 200 kg, evaluat la cost de achizitie 0,80 ron/kg. In
cursul lunii cumpara materii prime astfel: 600 kg la1 ron/kg plus TVA
achitate prin banca, la care s-au platit in Numerar cheltuieli de
transport in valoare de 60 ron plus TVA. S-a efectuat un consum de
materii prime de 700 kg, evaluat dupa metoda LIFO.

1. Achizitionare de materii prime conform facturii fiscale :

401 Furnizori

301 Materii prime

4426 Tva DEDUCTIBILA

% = 401 714
301          600
 4426     114

2. Cheltuieli de transport achitate in numerar:

5311 Casa in lei

301 Materii prime
4426 Tva deductibila

% = 5311    71
301             60
4426          11

3. Achitare cu ordin de plata a materiilor prime:

401 Furnizori
5121 Conturi la banci in lei

401 = 5121 714

4 . Consum de materii prime conform bonului de consum :

601 Cheltuieli cu materii prime

301 Materii prime

601 = 301 740

Costul de achizitie unitar al materiilor prime achizitionate este :

(600+60):600 =1,10 lei/ kg
Valoarea consumului avand in medere metoda utilizata este :
(600*1,10 )+(100*0,80) =740
 O entitate care tine evidenta stocurilor la pret standard prezinta la
inceputul lunii noiembrie urmatoarea situatie privind materiile prime :
- stoc initial : 200 kg * 2 ron/kg (pret standard);
- diferente de pret aferente stocului intial : 20 ron;
- achizitie in numerar : 500 kg la pret 2,10 ron/ Kg plus TVA, conform
facturii;
- consum de materiale : 600 kg

1. Achizitionare materii prime; inregistrarea se face la pret standard

2 ron/kg.

401 Fuenizori
301 Materii prime
308 Diferente de pret la materii prime si materianle
4426 Tva deductibila

Diferente de pret la materii prime si materianle :

(2,10- 2 )*500 = 50
Tva deductibila
1050 *0,19 = 199

% = 401 1.249
301 1.000
308 50
4426 199

2. Achitarea facturii in numerar :

401 Furnizori
5311 Casa in lei

401 = 5311   1.249

3 . Consum de materiale inregistrate la pret standard:

(600 kg * 2 roni/kg= 1.200 ron)
601 = 301    1.200

Coeficientul privind diferente de pret :

K = (SI 308* RD 308)/(SI 301+RD 301)= 0,05

Diferente de pret aferente consumului de materiale :

1.200* 0,5 = 60 ron

601 = 308 60

B. In cazul utilizarii inventarului intermitent

Avand un stoc initial de materii prime evaluate la cost de achizitie

de 0,90 ron/l, 400 l, care se include in cheltuieli, s-a efectuat o
cumparare de de materii prime : 600 l, la pret de facturare de 1 ron
plus TVA , achitate dintr-un avans de trezorerie. Cheltuieli de
transport : 60 ron plus TVA care se achita in numerar. La inventariere
s-a constatat un stoc de materii prime de 200 l, care se evalueaza
conform metodei costului mediu ponderat.

1. Includerea in cheltuieli a soldului initial :

0,90 ron/l * 400 l =360 ron

601 Cheltuieli cu materii prime

301 Materii prime

601 = 301 360 ron

 2. Receptia materiilor prime achitate printr-un avans de trezorerie:

542 Avansuri de trezorerie

601 Cheltuieli cu materii prime
4426 Tva deductibila

% = 542 714
601 600
4426 114

3. Cheltuieli de transport achitate in numerar :

531 Casa
601 Cheltuieli cu materii prime
4426 Tva deductibila

% = 531 71
601 60
4426 11

Costul efectiv unitar al materiilor prime intrate

(600+60):600= 1,10 ron/l

Costul unitar mediu ponderat

(360 + 660) :1000 = 1,02 ron/l

4. Inregistrarea stocului final de materii prime stabilit prin

inventariere :

200 * 1,02 ron/l=204 ron

601 = 301 204

 ANEXA 1

TIPURI DE CECURI

 􀂙 Cecul barat – modelul romanesc:

 Diverse tipuri de cecuri utilizate pe plan international:
 ANEXA 2
SCHEMA CIRCULA|IEI UNUI CEC
Explicatii:
1. Emiterea carnetului de cec;
2. Incheierea contractului de vanzare-cumparare;
3. SC “Atlas” SRL trage un cec asupra Bancii “X” SA;
4. Aceasta remite cecul tras asupra Bancii “X” SA;
5. Aceasta prezinta cecul Bancii “Y” SA;
6. Aceasta prezinta cecul la plata;
7. Datoria este stinsa;
8. Banca achita cecul.
 ANEXA 3

ORDINUL DE PLATA

BILET LA ORDIN (recto)

BILET LA ORDIN (verso)