Informații generale

Politica europeană de vecinătate (PEV) a fost elaborată în 2004 pentru a preveni apariția
unor noi linii de diviziune între Uniunea Europeană extinsă și vecinii săi și pentru a consolida
prosperitatea, stabilitatea și securitatea tuturor. Această politică este bazată pe valorile
democrației, pe preeminența legii și pe respectul pentru drepturile omului și se aplică celor mai
apropiați 16 vecini ai UE: Algeria, Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Egipt, Georgia, Israel,
Iordania, Liban, Libia, Moldova, Maroc, Palestina, Siria, Tunisia și Ucraina. PEV este, în
principal, o politică bilaterală între UE și fiecare țară parteneră. Este consolidată prin inițiativele
de cooperare regional: Parteneriatul estic și Uniunea pentru Mediterana.
Ca temei juridic, Politica europeană de vecinătate se bazează pe articolul 8 din Tratatul
privind Uniunea Europeană; titlul V din Tratatul privind Uniunea Europeană (acțiunea externă);
articolele 206-207 (comerțul) și 216-219 (acordurile internaționale) din Tratatul privind
funcționarea Uniunii Europene (TFUE).

Obiective generale

Prin intermediul Politicii europene de vecinătate (PEV), UE oferă vecinilor săi o relație
privilegiată, care se bazează pe un angajament reciproc în favoarea valorilor comune (democrație
și drepturile omului, statul de drept, buna guvernanță, principiile economiei de piață și
dezvoltarea sustenabilă). PEV sprijină coordonarea politică și aprofundarea integrării economice,
mobilitatea sporită și contactele între persoane. Nivelul de ambiție al acestei relații depinde de
măsura în care aceste valori sunt împărtășite. PEV se diferențiază de procesul de extindere, însă
nu aduce atingere modului în care relațiile dintre țările vecine și Uniune pot evolua în viitor. În
2011, UE a revizuit PEV și a consolidat accentul pus pe promovarea democrației profunde și
sustenabile și dezvoltarea economică favorabilă includerii, ca reacție la evoluțiile din țările arabe.
Democrația profundă și sustenabilă include mai ales alegeri libere și corecte, eforturi de
combatere a corupției, independența sistemului judiciar, controlul democratic asupra forțelor
armate și libertatea de exprimare, de întrunire și de asociere. UE a subliniat, de asemenea, rolul
pe care societatea civilă îl joacă în acest proces și a introdus principiul său de „mai mult pentru
mai mult”, conform căruia Uniunea dezvoltă parteneriate mai strânse cu acele țări vecine care

1
realizează progrese mai mari către reforma democratică. În martie 2015, Comisia și Serviciul
European de Acțiune Externă (SEAE), au lansat un proces de consultare, pentru o nouă
reexaminare a PEV. Unul dintre principalele sale obiective este de a adapta instrumentele PEV
pentru a ține mai bine seama de aspirațiile specifice ale țărilor partenere. În acest context,
Parlamentul European a adoptat o rezoluție la 9 iulie 2015 care subliniază necesitatea unei
abordări mai strategice, mai bine orientate, mai flexibile și mai coerente a PEV. În toamnă este
prevăzută să fie publicată o comunicare din partea SEAE și a Comisiei, elaborată pe baza
rezultatelor consultării.

Instrumente

PEV se bazează foarte mult pe planuri de acțiune bilaterală care au fost încheiate între
UE și 12 de țări partenere din cadrul PEV (Belarus, Libia și Siria nu au convenit asupra unor
planuri de acțiune, iar cu Algeria negocierile sunt în curs). Acestea stabilesc programe de
reformă politică și economică cu priorități pe termen mediu și scurt (de la trei la cinci ani).
Planurile de acțiune ale PEV reflectă nevoile, interesele și capacitățile UE și ale fiecărui partener.
Acestea urmăresc să dezvolte societăți democratice, echitabile și integratoare din punct de vedere
social, să promoveze integrarea economică și să îmbunătățească circulația transfrontalieră a
persoanelor. PEV se bazează pe acorduri juridice în vigoare între UE și partenerii săi –
Acordurile de parteneriat și cooperare (APC) și Acordurile de asociere (AA), încheiate mai
recent.
UE sprijină îndeplinirea obiectivelor PEV prin sprijin financiar și prin cooperarea politică
și tehnică. Fondurile sunt furnizate în cea mai mare parte prin intermediul Instrumentului
european de vecinătate (IEV) cu un buget de 15,4 miliarde EUR pentru perioada 2014-2020. Alte
instrumente și programe, cum ar fi Facilitatea pentru societatea civilă, sunt utilizate pentru
finanțarea PEV. În plus, Comisia oferă sprijin financiar sub formă de subvenții acordate
partenerilor, iar Banca Europeană de Investiții și Banca Europeană pentru Reconstrucție și
Dezvoltare completează acest sprijin prin intermediul împrumuturilor. În plus, au fost dezvoltate
noi instrumente în cadrul PEV pentru a promova accesul pe piață, în special prin negocierea unor
acorduri de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare (DCFTA), precum și pentru a spori

2
mobilitatea și gestionarea migrației. Parteneriatele pentru mobilitate și liberalizarea/facilitarea
eliberării vizelor au fost astfel oferite și încheiate cu o serie de parteneri.

Parteneriatul Estic

Parteneriatul Estic este un acord de asociere pe care Uniunea Europeană l-a încheiat cu
Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Republica Moldova, Ucraina și Belarus. Acest proiect a fost
inițiat de Polonia și Suedia în 2008. Primul summit-ul a avut loc la data de 7 mai 2009 la Praga.
Uniunea Europeană a încheiat un acord de asociere cu Armenia, Azerbaidjan, Georgia,
Republica Moldova, Ucraina și Belarus, în ideea de extindere către Est. Parteneriatul a fost
discutat în Consiliul European la data de 20 iunie 2008. Cehia a susținut această prpunere, în
timp ce România și Bulgaria s-aiu temut că Formul Mării Negre pentru Parteneriat și Dialog și
Organizația Cooperării Economice a Mării Negre ar puteafi subestimate.
Germania, Franța și celelalte state occidentale nu au fost prea fericite cu ideea că
Partenriatul Estic ar putea fi văzut ca o piatră de temelie pentru calitatea de membru (în special
pentru Ucraina), în timp ce celelalte state estice au primit această idee. Partenriatul Estic a fost
oficial lansat când Cehia a invitat celor șase state membre ale inițiativei. Rusia a acuzat Uniunea
Europeană că încearcă să spagă zona de influență rusă, pe care Ue a negat-o, spunând că ei doar
"răspundea cererilor țărilor".
În 2013, a întrebat cele șase state la Summitul de la Vilnius dacă vor să semneze acordul
de asociere cu Uniunea Europeană. Rusia a avertizat Ucraina că dacă semnează acordul, nu va
mai avea acces la piața rusă, fapt care ar aduce daune de peste 10 miliarde de dolari. În urma
acest presiuni, țările care au semnat acordul au fost doar Georgia și Republica Moldova.
Anul 2019 a marcat cea de a zecea aniversare a Parteneriatului estic. În mai 2019, au fost
organizate mai multe evenimente la nivel înalt cu participarea celor șase țări partenere din est, a
statelor membre ale UE, precum și a părților interesate.

Membri
Parteneriatul Estic conține fostele state ale Uniunii Sovietice: Armenia, Azerbaijan,
Belarus, Georgia, Republica Moldova, Ucraina și Uniunea Europeană. Au fost discuții privind

3
faptul de a include sau nu Belarusul, deaorece Uniunea Europeană considera a fi dictatură în
acest stat. Belarusul a fost invitat să participe în cele din urmă, chiar dacă Rusia îl influența
foarte mult.
Pe 30 septembrie 2011, Belarusul a decis să refuze acest parteneriat din cauza:
"înlocuirii" principiilor pe care a fost construit acum doi ani. Totuși după trei zile Ministrul de
Externe, Sergei Martynov, a anunțat revenirea la acest parteneriat.
Începând din 2004, odată cu extinderea UE, se dezvoltă o relaţie din ce în ce mai
profundă între Uniune şi tările situate la frontiera sa estică. Scopul este de a apropia aceşti vecini
şi de a susţine eforturile acestora în domeniul reformelor economice, sociale şi politice. Şase
dintre aceştia, Armenia, Azerbaijan, Belarus, Georgia, Moldova şi Ucraina participă în una dintre
cele mai noi iniţiative politice ale UE, Parteneriatul Estic. Aceasta caută să ofere asistenţă pentru
reformele socio-economice din Statele Partenere, facilitându-le procesul de apropiere şi de
convergenţă faţă de UE.

Acordul de Asociere
Este un nou tip de acord contractual care va înlocui Acordurile de Parteneriat şi
Cooperare. Noul Ainstrument va îmbunătăţi substanţial relaţiile dintre UE şi cei şase parteneri
estici. AA va consolida relaţiile în domeniul politic, dar va sprijini şi o mai puternică colaborare
în domeniul politicii externe şi de securitate. Noile acorduri vor ajuta la armonizarea legislaţiei şi
a standardelor a partenerilor estici cu cele din UE, în vederea stabilirii unui acord de liber schimb
aprofundat şi cuprinzător. De asemenea, este prevăzută o cooperare mai puternică şi în alte
domenii, precum energia. AA va fi implementat prin documente care vor înlocui actualele
Planuri de Acţiuni. Aceste documente vor fi negociate cu partenerii interesaţi care sunt în măsură
să preia obligaţiile politice şi economice ce rezultă din aceste acorduri. O precondiţie importantă
pentru a lansa negocierile pentru AA este progresul suficient în domeniul democraţiei, statului de
drept şi drepturilor omului.

Acquis comunitar
Acquis-ul comunitar reprezintă ansamblul de drepturi şi obligaţii comune ce leagă
Statele Membre în cadrul UE. Acesta evoluează constant şi cuprinde:
 conţinutul, principiile şi obiectivele politice ale Tratatelor;

4
  legislaţia adoptată în aplicarea tratatelor şi jurisprudenţa Curţii de Justiţie;
 declaraţiile şi rezoluţiile adoptate în cadrul UE;
 măsurile adoptate în domeniul politicii externe şi de securitate comună;
 măsurile adoptate în domeniul justiţiei şi al afacerilor interne;
 acordurile internaţionale încheiate de către Comunitate şi de către Statele Membre
între ele în domeniile de activitate ale Uniunii.

Cadru Bilateral
Obiectivele Parteneriatului Estic sunt atinse printr-un cadru bilateral şi unul multilateral.
Cadrul bilateral urmăreşte adâncirea relaţiilor bilaterale între UE şi fi ecare Partener Estic în
parte. Acest obiectiv este atins prin semnarea unor acorduri bilaterale, cum ar fi Acordul de
Asociere, Acordul de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător, dialogul bilateral asupra
liberalizării regimului de vize, precum şi printr-o cooperare mai strânsă în diverse domenii
(economie, energie, mediu, transport, cercetare, etc.) şi asistenţă tehnică. Parteneriatul Estic
complementează relaţiile contractuale existente şi se bazează pe o diferenţiere între parteneri,
precum şi pe condiţionalitate în privinţă implementării.

Cadru multilateral
Obiectivele Parteneriatului Estic sunt atinse printr-un cadru bilateral şi unul multilateral.
În cadrul multilateral UE şi partenerii estici gestionează împreună provocările comune (diferit
de formatul din cadrul bilateral „UE - Partener”). Cadrul multilateral promovează obiectivele
din Parteneriatul Estic prin cele patru platforme tematice şi un număr de iniţiative emblematice.

Condiţionalitate
Principiul condiţionalităţii este unul din cele trei principii care stau la baza
Parteneriatului Estic (celelalte două fi ind diferenţierea şi implicarea comună). Este un termen
folosit mai ales în politica UE cu privire la extindere şi se referă la acordarea de către UE a unor
avantaje cu condiţia realizării de către ţările partenere a anumitor reforme. În caz contrar, UE
avertizează cu declanşarea unor sancţiuni. De exemplu, semnarea Acordurilor de Asociere vor fi

5
condiţionate, printre altele, de capacitatea unei ţări partenere de a progresa cu reformele în
domeniul democraţiei, statului de drept şi drepturilor omului.

Convergenţa dintre Ţările Partenere şi UE

Se referă la similaritatea tot mai mare dintre UE şi ţările partenere ca urmare a integrării
lor treptate în UE şi adoptarea de către acestea a standardele şi legislaţiei UE din domeniul
politic si economic. În cadrul Parteneriatului Estic această convergenţă este atinsă prin
implementarea mai multor acorduri (Acordul de Asociere, Acordul de Liber Schimb Aprofundat
şi Cuprinzător, Acordul de facilitare a regimului de vize), prin convergenţa politicilor sectoriale,
prin integrarea economică crescândă şi prin armonizarea legislativă. Pentru a atinge acest
obiectiv, Parteneriatul Estic se bazează pe cele patru platforme tematice şi pe un proces de
armonizare legislativă structurat, bazat pe Programele de Consolidare Instituţionale.
Cooperare consolidate Parteneriatul Estic prevede o ofertă sporită în domeniul cooperării
politice şi economice între UE şi Partenerii Estici care se bazează pe şi depaşeşte realizările din
cadrul PEV. Prin cooperarea consolidată se propune consolidarea relaţiilor bilaterale, precum şi
adăugarea unui cadru de cooperare multilateral.
Cooperare Transfrontalieră Se referă la fi nanţarea de programe comune în anumite
regiuni ale Statelor Membre UE şi din ţările partenere care au o frontieră comună cu UE, cu
ajutorul pachetului fi nanciar al Instrumentului European de Vecinătate şi Parteneriat.
Cooperarea transfrontalieră se ocupă cu soluţionarea provocărilor comune, cum ar fi securitatea
la frontierele externe şi încurajează cooperarea locală. Există două tipuri de programe: programe
bilaterale care acoperă frontiera comună pe uscat (sau trecerea pe o distanţă limitată a unei
suprafeţe de apă) şi programe multilaterale care se referă la bazinele marine.

Declaraţia Comună a Summitului pentru Parteneriatul Estic de la Praga

O declaraţie comună a fost adoptată de către şefii de stat şi de guvern a UE si a celor şase
Parteneri Estici la Summit-ul de la Praga la 7 mai 2009. Această declaraţie a lansat Parteneriatul
Estic şi prevede consolidarea relaţiilor între UE şi cele şase ţări din vecinătatea estică (Armenia,
Azerbaijan, Belarus, Georgia, Moldova şi Ucraina). Parteneriatul Estic se bazează pe principiul
implicării comune şi completează politici precum PEV sau Sinergia Mării Negre. Acesta
prevede semnarea unei noi generaţii de Acorduri de Asociere, o integrare mai profundă în

6
economia UE, semnarea unor acorduri de liber schimb aprofundate şi cumprinzătoare, uşurarea
regimului de călătorie pentru cetaţenii ţărilor partenere spre UE, cu condiţia că anumite măsuri
de siguranţă sunt implementate şi o asistenţă fi nanciară sporită. De asemenea, Parteneriatul Estic
include o dimensiune multilaterală care reuneşte toţi partenerii pentru a combate provocările
comune, prin existenţa a patru platforme tematice şi a unui număr de iniţiative emblematice.
Fondul de investiţii pentru vecinătate (FVI) FVI-ul fi nanţează proiecte de interes comun
şi îşi concentrează activitatea în domeniul energiei, mediului şi transportului. CE a alocat € 700
milioane către FVI pentru perioada 2007-2013, cu condiţia ca Statele Membre să contribuie în
decursul timpului cu o sumă echivalentă, pentru a putea maximiza impactul acestor
împrumuturi.
Forul Societăţii Civile din cadrul Parteneriatului Estic (FSC) Acesta încurajează întâlniri
între diversele organizaţii ale societăţii civile (OSC) şi facilitează dialogul între acestea şi
autorităţile publice, prin furnizarea de informaţii şi prin monitorizarea lucrărilor din cadrul
reuniunilor de miniştri şi din cadrul platformelor tematice multilaterale. FSC promovează, de
asemenea, dialogul, socializarea şi schimbul de experienţă (inclusiv în domeniul integrării
europene) între OSC şi între autorităţile din ţările partenere. Comisia Europeană, Comitetul
Economic şi Social European şi reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale participă în FSC
alături de OSC din ţările partenere, din Statele Membre ale UE şi din ţările terţe. Grupuri de
susţinere pentru platformele tematice G Grupurile de lucru la nivel de experţi sunt specifi ce
pentru fi ecare platformă tematică. Acestea sunt permanente sau temporare şi se întrunesc în
funcţie de nevoile platformelor. Grupurile de lucru nu sunt obligate să se întrunească în acelaşi
timp ca şi reprezentanţii platformelor. Grupurile de lucru îşi prezintă rapoartele la următoarele
reuniuni ale platformelor.• Grup pentru Gestionarea Integrată a Frontierelor (GIF) Pe 15
octombrie 2009, la Odesa (Ucraina) a avut loc prima reuniune a grupului pentru gestionarea
integrată a frontierelor. Scopul întâlnirii a fost de a dezbate nota conceptuală a CE cu referire la
Iniţiativa Emblematică privind Programul de Gestionare Integrată a Frontierelor. După reuniune,
a urmat o vizită la Misiunea de Asistenţă la Frontieră a UE din Moldova şi Ucraina. Panelul GIF
a dat un aviz favorabil notei conceptuale şi a identifi cat o serie de activităţi precum şcolarizări şi
sprijin în dezvoltarea capacităţii administrative, care urmează a fi executate în cadrul Iniţiativei
Emblematice pe Gestionarea Integrată a Frontierelor.

7
 Iniţiativa de la Bacu
A fost lansată în noiembrie 2004 şi reprezintă un dialog politic în vederea consolidării
cooperării în domeniul energiei şi a transportului între UE, ţările litorale ale Mării Negre şi
Caspice şi statele vecine lor. În domeniul energiei, a fost adoptată pe 30 noiembrie 2006
Declaraţia Ministerială pe Energie din Astana, care include o foaie de parcurs pentru cele patru
priorităţi: 1. Convergenţa Pieţei Energetice, 2. Securitatea Energetică, 3. Dezvolatarea Durabilă
a Energiei şi 4. Atragerea Investiţiilor. Grupuri de Lucru au fost UE – susţinând priorităţile
consimţite în Planurile de Acţiune PEV (precum şi Parteneriatul Strategic cu Rusia care era, de
asemenea, acoperit de programul TACIS). Pentru perioada bugetară 2007-2013 sunt disponibile
aproximativ €12 miliarde în fonduri comunitare pentru a susţine reformele în aceste ţări
partenere vecine.Pacte de Mobilitate şi de Securitate Acestea sunt acorduri semnate între UE şi
ţările partenere care pe de o parte permit cetăţenilor acestor ţări să călătorească mai uşor în UE şi
pe de altă parte să soluţioneze probleme aferente precum crima organizată, corupţia sau migraţia
ilegală. Dacă vor fi implementate corespunzător, aceste pacte ar putea conduce spre o mai mare
liberalizare a regimului de vize. De asemenea, se prevede alinierea sistemelor de azil din aceste
ţări la cele din UE, precum şi stabilirea unor structuri integrate de gestionare a frontierelor.

Platforme Politice tematice

Parteneriatul Estic stabileşte patru platforme tematice cu obiective şi ţinte specifi ce
pentru fiecare domeniu politic specifi c. Aceste platforme sunt folosite atât ca un for pentru
discuţii deschise cât şi pentru a evalua progresele înregistrate. Ele includ reprezentanţi (la nivel
înalt) ai ministerelor şi ai agenţiilor naţionale, ai parlamentelor, ai societăţii civile, ai
organizaţiilor internaţionale (precum OSCE, Consiliul Europei şi OECD), ai instituţiilor fi
nanciare internaţionale, ai sectorului privat, precum şi parteneri economici şi sociali. Participarea
în proiectele, activităţile şi reuniunile platformelor tematice se face pe bază de voluntariat şi
poate include ţări terţe, în anumite cazuri. Lucrările acestor platforme tematice sunt susţinute de
un număr de grupuri de lucru, activând în diverse domenii. Cele patru platforme tematice sunt:
• Democraţia, buna guvernanţă şi stabilitate
Această platformă tematică promovează reformele democratice şi economice în ţările
partenere, concentrându-se pe dezvoltarea unor instituţii democratice stabile (inclusiv prin
standarde electorale, un cadru legislativ pentru media şi lupta anticorupţie) şi a unor structuri de

8
stat funcţionale. De asemenea, se promovează o implicare mai mare a societăţii civile în acest
proces. Platforma tematică se concentrează şi pe politica de securitate, promovarea stabilităţii,
suveranităţii şi integritatea teritorială a ţărilor partenere, prin măsuri de consolidare a încrederii
şi sisteme de alertă timpurie.
• Integrare economică şi convergenţă cu politicile UE
Această platformă are ca scop integrarea economică şi armonizarea legislativă cu UE.
Aceste obiective sunt atinse prin stabilirea pe termen lung a unor acorduri de liber schimb
aprofundate şi cuprinzătoare (şi chiar a unor acorduri regionale de liber schimb) între ţările
partenere şi UE şi între ţările partenere.
• Securitatea energetică Această platformă se concentrează asupra unor probleme legate
de securitatea energetică, a tranzitului, a diversifi cării şi a interconectării crescânde între UE şi
ţările partenere. De asemenea, platforma lucrează in direcţia armonizării politicilor şi legislaţiei
din ţările partenere cu practicile şi acquis-ul UE. Prin platformă se promovează dezvoltarea
dialogului privind securitatea energetică şi se consolidează strategia în cazul unei crize
energetice, pentru a evita pe viitor astfel de situaţii care ar afecta atât UE cât şi ţările partenere,
prin colaborarea strânsă cu UE NESCO (Reţeaua UE a Corespondenţilor pe Securitate
Energetică), Grupul de Coordonare pentru Gaz, Grupul pentru Aprovizionare cu Petrol şi
Comunitatea Energetică.
• Contacte între cetăţeni Această platformă se concentrează asupra dezvoltării
contactelor între cetăţenii din UE şi din ţările partenere, punând accentul mai ales pe tineret,
inclusiv prin dezvoltarea societăţii informaţionale şi media. Alte domenii care sunt promovate
prin această platformă sunt cooperarea culturală, educaţia şi cercetarea. Contactele între cetăţeni
sunt considerate ca fi ind un element esenţial pentru promovarea reformelor în ţările partenere.
Politica Europeană de Vecinătate (PEV) PEV a fost dezvoltată după extinderea UE cu 10
noi state în 2004, pentru a preveni apariţia unor noi linii de divizie în Europa. Prin PEV, UE
propune dezvoltarea unor relaţii privilegiate cu vecinii săi, bazându-se pe un angajament comun
prin respectarea unor valori comune (democraţie şi drepturilor omului, statul de drept, buna
guvernanţă, principiile unei economii de piaţă şi dezvoltarea durabilă). PEV-ul depăşeşte nivelul
relaţiilor actuale pentru a oferi relaţii politice şi o integrare economică mai profundă prin
reforme, cu scopul de a dobândi pace, stabilitate şi prosperitate economică. Nivelul relaţiei
dintre UE şi fiecare stat în parte va depinde de gradul de ataşament faţă de valorile comune.

9
PEV-ul acoperă vecini apropiaţi (imediaţi) – tereştri sau marini – a UE: Algeria, Armenia,
Azerbaijan, Belarus, Egipt, Georgia, Israel, Iordania, Liban, Libia, Moldova, Maroc, Teritoriile
Ocupate a Palestinei, Siria, Tunisia şi Ucraina. Deşi Rusia este un vecin al UE, relaţiile bilaterale
sunt dezvoltate printr-un Parteneriat Strategic care cuprinde patru „Spatii Comune”.
Program Cultural al Parteneriatului EsticProgramul există în cadrul platformei tematice
Contacte între cetăţeni a Parteneriatului Estic şi are ca scop intensifi carea rolului jucat de cultură
în promovarea reformelor, toleranţei intercomunitare şi coeziunii sociale. Programul contribuie
la schimbul de informaţie şi experienţă între agenţii culturali la nivel regional şi comunitar. De
asemenea, susţine iniţiative regionale şi participă pozitiv la dezvoltarea economică, incluziunea
socială, rezolvarea confl ictelor şi la dialogul intercultural.
Program de consolidare instituţională (PGCI) PGCI asistă fi ecare ţară parteneră să-şi
respecte angajamentele din cadrul Acordului de Asociere şi, în mod particular, să-şi
îmbunătăţească capacitatea administrativă. Aceste programe sunt elaborate respectând
necesităţile fi ecărei ţări partenere implicate.
Programul INOGATE Programul INOGATE (lansat în 1995) este un progam regional de
cooperare în domeniul energiei fi nanţat de UE şi care susţine priorităţile prevăzute de Iniţiativa
de la Baku, precum şi priorităţile în domeniul energiei din cadrul Parteneriatului Estic. De la
lansarea sa până în 2009, programul a fi nanţat peste 50 de proiecte. Asistenţa se acordă cu
precădere în următoarele domenii: stimularea investiţiilor IFI în proiecte energetice, susţinerea
interconexiunilor strategice de transport energetic, susţinerea intervenţiilor prioritare pentru a
reduce pierderea critică de gaz, armonizarea standardelor ţărilor partenere cu ţările din UE în
domeniul gazului, petrolului și electricităţii, sprijin pentru convergenţa pieţei regionale de
energie; dezvoltarea capacităţii cadrului legislativ pentru energie; promovarea efi cienţei
energetice și utilizarea energiei regenerabile. Programul dispune de un secretariat în Ucraina (la
Kiev), de un birou în Georgia (la Tiblisi) și susţine reţeaua coordonatorilor ţărilor INOGATE.
Programul TRACECA Un program de asistenţă tehnică pentru dezvoltarea coridorului de
transport între Europa și Asia, străbătând Marea Negră, ţările din Caucazul de Sud, Marea
Caspică și ţările din Asia Centrală. De la lansarea sa în 1993, prin programul TRACECA au fost
fi nanţate 62 proiecte în domeniul asistenţei tehnice și 14 proiecte de investiţii. TRACECA
susţine independenţa politică și economică a ţărilor partenere prin consolidarea capacităţii lor de
a accesa piaţa europeană și piaţa globală, prin rute alternative de transport. Acesta contribuie la

10
cooperarea regională între ţările partenere și îndeplineşte rolul de catalizator pentru atragerea
asistenţei Instituţiilor Financiare Internaţionale și a investitorilor privaţi.
Reuniuni ale funcţionarilor de rang înalt.Funcţionarii de rang înalt din ţările partenere şi
din Statele Membre UE care sunt implicaţi în procesul de reformă din domenii politice relevante
(a se vedea cele patru platforme tematice) se întâlnesc cel puţin de două ori pe an. Aceste
reuniuni sunt organizate cu scopul de a defi ni obiectivele din platformele tematice şi de a evalua
progresele. Funcţionarii de rang înalt raportează la reuniunile anuale ale Miniştrilor de Afaceri
Externe asupra progresele înregistrate. Reuniunile la acest nivel reprezintă al treilea nivel în
cadrul multilateral creat de Parteneriatul Estic, după reuniunile la nivel de şefi de state şi de
guvern şi după reuniunile miniştrilor de afaceri externe.
Reuniuni Anuale ale Miniştrilor de Afaceri ExterneMiniştrii afacerilor externe ai
Parteneriatului Estic (Statele Membre ale UE şi şase state partenere din Europa de Est) se
reunesc anual, în cursul primăverii. Această întâlnire anuală, împreună cu întâlnirile bianuale şefi
lor de stat sau de guvern din cadrul Parteneriatului Estic, reprezintă nucleul Parteneriatul Estic.
La aceste întâlniri, miniştrii afacerilor externe reexaminează, pe baza rapoartelor celor patru
platforme tematice, progresul atins şi decid prioritătile viitoare.
Reuniuni (bianuale) la nivel înaltAcestea reprezintă întâlniri la nivelul şefi lor de stat sau
de guvern ai Statelor Membre UE şi ai celor şase state partenere din Europa de Est care fac parte
din Parteneriatul Estic. Aceste întâlniri au loc, de regulă, la fi ecare doi ani. Împreună cu
reuniunile anuale ale Miniştrilor de Afaceri Externe furnizează impulsul politic pentru a da
formă Parteneriatului Estic şi pentru a-l dezvolta mai departe

Sinergia Marii NEGRE

O iniţiativă regională a UE care are ca obiectiv întărirea cooperării între ţările din jurul
Mării Negre. SMN îşi propune să stimuleze reforme democratice şi economice şi să contribuie la
soluţionarea confl ictelor din regiune. SMN se concentrează asupra unui număr de iniţiative
concrete în domenii cum ar fi transport, energie, mediu, politica maritimă, pescuitul, migraţie,
lupta contra crimei organizate, societate informaţională, cooperarea culturală şi susţinerea
societăţii civile. Un nou program de cooperare transfrontalieră este prevăzut, iar acesta implică
autorităţile locale din ţările din jurul Mării Negre.

11
 TAIEX (Asistenţă Tehnică şi Schimbul de Informaţie) Un instrument al IEVP care oferă
asistenţă juridică ţărilor în vederea aproximării legislaţiei naţionale la acquis-ul comunitar.
Astfel, se poate considera trimiterea unui expert dintr-un Stat Membru al UE pentru a asista un
minister sau o autoritate locală dintr-o ţară parteneră în implementarea unor reforme specifi ce.
Twinning (Proiecte de înfrăţire)Un mecanism al IEVP (folosit, de asemenea, în contextul
politicii de extindere a UE), lansat în 1998, care ajută ţările benefi ciare în dezvoltarea unei
administraţii moderne şi efi ciente, prin dezvoltarea unor structuri şi abilităţi manageriale la
aceleaşi standarde ca şi în Statele Membre şi care sunt necesare în implementarea acquis-ului
comunitar. În cadrul proiectelor de înfrăţire se stabileşte structura de lucru pentru administraţia
publică şi organizaţiile semi-publice din ţările benefi ciare pentru o colaborare ulterioară cu
partenerii lor din Statele Membre. Împreună se elaborează proiecte ce vizează transpunerea,
completarea şi implementarea unor părţi specifi ce ale acquis-ului comunitar.
Zone de Liber Schimb Aprofundate şi Cuprinzătoare reprezintă o nouă generaţie de zone
de liber schimb care prevăd cea mai completă liberalizare posibilă. Termenul se referă nu numai
la libera circulaţie a mărfurilor, ci şi la libera circulaţie a serviciilor şi a investiţiilor, precum şi la
o convergenţă legislativă în domenii precum standardele tehnice, măsurile sanitare şi fi
tosanitare, protecţia proprietăţii intelectuale, achiziţiile publice, energia, concurenţa, vama etc.
Aceste zone de liber schimb prevăd, de asemenea, o armonizare legislativă aprofundată cu
acquis-ul comunitar în domeniul comerţului

Parteneriatul Estic este un acord de asociere pe care Uniunea Europeană l-a încheiat cu
Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Republica Moldova, Ucraina şi Belarus, la Summitul din 7 mai
2009 la Praga. Pentru a aprofunda relaţia în cadrul acestuia sunt programate întâlniri anuale ale
miniştrilor de externe şi o întâlnire la nivel înalt la fiecare 2 ani, transmite IPN.
Parteneriatul are drept scopuri includerea progresivă a acestor ţări în economia UE, prin
crearea zonelor de liber schimb, încheierea unor „pacte de mobilitate şi securitate”, care
presupun lupta împotriva migraţiei ilegale, modernizarea sistemelor de azil, structuri integrate de
gestionare a frontierelor pentru a se ajunge la obiectivul final de eliminare a vizelor de călătorie.
De asemenea, alte obiective ale parteneriatului sunt promovarea unei mai bune mobilităţi a forţei
de muncă, securitate energetică sporită pentru UE şi parteneri, precum şi programe care sprijină
dezvoltarea economică şi socială a ţărilor partenere.

12
 Acest parteneriat prevede adâncirea semnificativă a nivelului de angajare politică. José
Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene, a declarat atunci că obiectivele de asociere
politică şi integrare economică ale Parteneriatului Estic nu pot fi realizate decât dacă ambele
părţi dau dovadă de o voinţă şi un angajament politic ferme. „Trebuie să investim şi mai mult în
stabilitatea şi prosperitatea reciprocă. Aceste eforturi vor fi compensate rapid prin beneficii
politice şi economice importante şi vor duce la o mai mare stabilitate şi securitate atât pentru UE,
cât şi pentru partenerii noştri răsăriteni”, a spus preşedintele Comisiei Europene.
Asocierea politică între un stat partener şi UE înseamnă un dialog politic şi instituţional
mult mai intens, o solidaritate mai mare decât până acum, o coordonare mult mai strânsă a
poziţiilor de politică externă, atât pe plan regional, cât şi pe plan internaţional. Victor Chirilă,
directorul executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă, susţine că, la modul practic, asocierea
politică va înseamnă ajustarea actualului cadru instituţional al parteneriatului. După semnarea
Acordului de Asociere cu UE va exista o coordonare mult mai strânsă a poziţiilor statului din
Parteneriatul Estic semnatar asupra problemelor de politică externă cu statele membre ale UE.
Statul din Parteneriatul Estic se va solidariza mult mai des cu poziţiile UE asupra problemelor de
politică externă, problemelor regionale sau internaţionale.
Juris Poikans, ambasador cu misiuni speciale în problemele ţărilor Parteneriatului Estic al
Ministerului Afacerilor Externe din Republica Letonia, a declarat în cadrul unui interviu pentru
IPN că iniţiativa Parteneriatului Estic ca atare, actualmente, nu examinează perspectiva de
aderare, dar aceasta este doar o faţă a medaliei Parteneriatului. Ambasadorul a menţionat că,
atunci când a fost lansată iniţiativa Parteneriatului Estic, se urmărea, practic, un singur scop -
crearea unui cerc de state democratice stabile, care să funcţioneze stabil şi bine. Şi în acest sens,
Uniunea Europeană a propus forma de Acord de Asociere, adică este vorba de comerţul liber şi,
prin circulaţia liberă, consolidarea relaţiilor interumane. Rolul Parteneriatului Estic în calitate de
politică a UE sporeşte, spune Juris Poikans.
Summitul ordinar al Parteneriatului Estic are loc la Vilnius (Lituania) în perioada 28-29
noiembrie, unde Moldova urmează să parafeze Acordul de Asociere. Obiectivele acestui summit
erau ca Acordul de Asociere dintre UE şi Ucraina să fie semnat, la fel Armenia şi Georgia urmau
să parafeze Acorduri de Asociere.
Un Acord de Asociere dintre UE şi un stat partener este parafat atunci când s-au sfârşit
negocierile pe marginea lui. În timpul parafării negociatorii-şefi îşi pun iniţialele pe fiecare filă a

13
acordului. Prevederile acordului intră în vigoare după semnarea şi ratificarea acestuia de către
ambele părţi. În cazul Moldovei, prevederile Acordului de Asociere vor intra în vigoare în
proporţie de 80% imediat după semnare, care se preconizează să aibă loc în prima parte a anului
viitor.
Se preconizează că viitorul summit al Parteneriatului esticva aproba obiectivele pe
termen lung, pe baza comunicării comune, a concluziilor Consiliului și a contribuțiilor statelor
membre și ale țărilor partenere estice De asemenea, summitul ar trebui să convină asupra unui
nou set de rezultate pentru perioada de după 2020.

La 18 martie 2020, Comisia Europeană a publicat comunicarea comună intitulată Politica

privind parteneriatul estic după 2020: Consolidarea rezilienței – un Parteneriat estic care produce
rezultate pentru toți. Comunicarea prezintă cinci obiective de politică:

 economii reziliente, durabile și integrate

 instituții responsabile, stat de drept și securitate
 reziliență în materie de mediu și reziliență la schimbările climatice
 transformarea digitală
 societăți echitabile și favorabile incluziunii
Cele cinci obiective pe termen lung flexibile și conectate sunt rezultatul unei consultări
ample și cuprinzătoare și vizează să răspundă noilor priorități, să consolideze reziliența pentru a
face față provocărilor comune, să promoveze dezvoltarea durabilă și să producă rezultate
concrete pentru cetățeni.

14