Complementul

Complementul este o parte secundară de propoziție care determină un

verb, un adjectiv, un adverb sau o interjecție cu funcția de predicat.
Complementul răspunde la pe cine? ce?
întrebările: cui? despre cine? despre ce? la
cine? la ce? pentru cine? cu
cine? cu ce?
de cine? de ce?
unde? de unde? pe unde? pâna
unde? încotro?
când? de când? până când? cât
timp?
cum? în ce fel? cât?
din ce cauză? din ce pricină?
în ce scop? cu ce scop?
• Să mergem în camera noastră. (în camera complement, determină
verbul să mergem)
• Mașina roșie ca focul este a mea. (ca focul complement,
determină adjectivulroșie)
• Mașina merge mai repede decât trenul. (decât trenul complement,
determină adverbul mai repede)
• Hai la masă. (la masă complement, determină interjecția hai)

Complementele care determină un adjectiv sunt precedate de prepoziții

sau de adverbe de comparație (cât, ca, decât). Complementele care
determină un adverb se exprimă prin adverbe (așa, cam, destul, destul
de) sau substantive ori pronume precedate de adverbe de comparație
(cât, ca, decât).

Clasificarea complementelor
Complementele se împart în două clase: circumstanțiale și
necircumstanțiale.
Complementele circumstanțiale (cuvântul circumstanțial înseamnă
împrejurare) arată împrejurările în care se petrece acțiunea exprimată de
verbul determinat și se împart în complemente circumstanțiale de loc, de
timp, de mod, de cauză, de scop, condiționale, concesive și consecutive.
Cele necircumstanțiale arată obiectul asupra căruia se efectuează
acțiunea sau obiectul căruia i se acordă ceva și se împart în complemente
directe, indirecte și de agent.
Mijloace de exprimare
Locul complementului în propoziție
De obicei, complementele stau după cuvintele determinate. Există și
cazuri în care complementele (complementele direct) stau înaintea
cuvântului determinat.
• Pe ea am văzut-o în autobuz.
• În autobuz am văzut-o pe ea.

Punctuația complementului
Complementul direct și cel indirect nu se despart niciodată prin virgulă de
verbele determinate.
Complementele aflate în raport de coordonare se despart sau nu prin
virgulă între ele conform regulilor de punctuație descrise la Punctuația
conjuncțiilor.