Modul infinitiv

Modul infinitiv este un mod nepersonal (nepredicativ) care exprimă

numele acțiunii sau al stării. Infinitivul, prin rădăcina verbului, este o
formă de bază pentru formarea celorlalte moduri și timpuri. Stabilește și
caracteristica conjugării verbului. Modul infinitiv intră în alcătuirea
viitorului, condiționalului-optativ prezent, imperativ negativ.
În propoziție, verbele la infinitiv, dacă nu intră în alcătuirea timpurilor
compuse, sunt precedate de prepoziția „a“.
Modul infinitiv prezintă două forme: forma scurtă și forma lungă. Forma
scurtă este precedată de prepoziția „a“. (a citi, a învăța) Forma lungă,
o formă folosită în limba veche, era obținută prin adăugarea sufixului „-
re“ (a citire, a învățare). În limba actuală se folosește forma
substantivată a infinitivului lung (citire, citirea, învățare, învățarea).

Infinitivul cunoaște două timpuri: infinitiv prezent (a citi, a învăța) și

infinitiv perfect. Infinitivul perfect se formează din infinitivul prezent al
verbului a fi și participiul. (a fi citit, a fi învățat)

Deoarece infinitivul este un mod nepersonal, verbele la acest mod nu pot

avea funcția sintactică de predicat verbal.

Funcțiile sintactice ale infinitivului

• subiect, nume predicativ, atribut verbal, complement direct,
complement indirect, complement circumstanțial de timp,
complement circumstanțial de scop, complement circumstanțial de
mod