Modul imperativ

Modul imperativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o

poruncă (imperativ își are originea în latinescul “imperare”, care înseamnă
a porunci), un îndemn, o rugăminte sau un sfat. Prin verbele la acest
mod, vorbitorul cere unei persoane sau unui grup de persoane să
îndeplinească o acțiune. Imperativul are forme doar pentru persoana a II-
a singular și plural. (vino tu, veniți voi; mănâncă tu, mâncați voi)

Forma imperativului la persoana a II-a singular, la cele mai multe verbe,

este identică cu forma persoanei a III-a a indicativului prezent.
• mănâncă tu (imperativ) – el mănâncă (indicativ prezent)
• citește tu (imperativ) – el citește (indicativ prezent)

Alte verbe au forma imperativului la persoana a II-a singular identică cu

forma persoanei a II-a a indicativului prezent.
• mergi tu (imperativ) – tu mergi (indicativ prezent)
• șezi tu (imperativ) – tu șezi (indicativ prezent)

Există și verbe care au la imperativ, persoana a II-a singular, forme

proprii: a veni - vino, a face - fă, a zice - zi, a duce - du. Forme
asemănătoare au și verbele derivate din cele enumerate anterior: a
reveni, a conveni, a preveni, a desface, a reface, a preface, a prezice, a
dezice, a conduce, a reduce.
Toate verbele au formele de imperativ la persoana a II-a plural identice
cu formele indicativului prezent la persoana a II-a plural.
• mâncați voi (imperativ) – voi mâncați (indicativ prezent)
• citiți voi (imperativ) – voi citiți (indicativ prezent)