MODURILE VERBULUI

Prof. Paler Diana

Modul este forma pe care o ia verbul, prin care este arătat cum
consideră vorbitorul acțiunea: reală (merg), realizabilă (să merg), dorită
sau condiționată (aș merge), poruncită (mergi).
Modurile verbului se împart în două categorii: moduri personale și moduri
nepersonale.
Modurile personale își schimbă forma după persoană. La aceste moduri
verbele au funcția sintactică de predicat, motiv pentru care sunt numite
și moduri predicative.
 Modurile personale sunt: indicativ, conjunctiv, condițional-optativ, imperativ
Modurile nepersonale nu-și schimbă forma după persoană și nu pot avea
funcția sintactică de predicat. Mai sunt numite și moduri nepredicative.
 Modurile nepersonale sunt: infinitiv, participiu, gerunziu, supin
Modul indicativ este un mod personal (predicativ) care
exprimă o acțiune prezentată de vorbitor ca fiind reală.
 Modul conjunctiv este un mod personal
(predicativ) care exprimă o acțiune posibilă, realizabilă

- poate fi recunoscut ușor datorită cuvântului să, care se află în

componența verbului.
Conjunctivul are două timpuri:
 Conjunctivul prezent se formează de la timpul prezent, modul
indicativ, precedat de cuvântul să.: să citesc/să citești/să
citească/să citim/ să citiți/ să citească
 Conjunctivul perfect este format din conjunctivul prezent al verbului
a fi - forma să fi și participiul verbului de conjugat; are aceeași formă
pentru toate persoanele, la singular și plural: să fi citit
Modul condițional-optativ este un mod personal
(predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune
realizabilă
Modul condițional-optativ are două timpuri: prezent și perfect
Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea
(aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat: aș citi/ai
citi/ ar citi/am citi/ ați citi/ar citi

Condiționalul-optativ perfect se formează din condiționalul-optativ

prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat:
aș fi citit/ ai fi citit/ ar fi citit/ am fi citit/ ați fi citit/ ar fi citit
Modul imperativ este un mod personal (predicativ) care
exprimă o poruncă, un îndemn, o rugăminte sau un sfat
 Imperativul are forme doar pentru persoana a II-a singular și
plural: vino/veniți
 Forma imperativului la persoana a II-a singular, la cele mai
multe verbe, este identică cu forma persoanei a III-a a
indicativului prezent: citește tu (imperativ) – el citește
(indicativ prezent)
 Alte verbe au forma imperativului la persoana a II-a singular
identică cu forma persoanei a II-a a indicativului prezent:
mergi tu (imperativ) – tu mergi (indicativ prezent)
 Există și verbe care au la imperativ, persoana a II-a singular,
forme proprii: a veni - vino, a face - fă, a zice - zi, a duce - du.
Modul infinitiv este un mod nepersonal
(nepredicativ) care exprimă numele acțiunii sau al stării
- prin rădăcina verbului, este o formă de bază pentru formarea
celorlalte moduri și timpuri.
- intră în alcătuirea viitorului, condiționalului-optativ prezent,
imperativ negativ.
- dacă nu intră în alcătuirea timpurilor compuse, este precedat de
prepoziția „a“.
- prezintă două forme:
 forma scurtă, precedată de prepoziția „a“: a citi, a învăța
 forma lungă, obținută prin adăugarea sufixului „-re“. Astăzi se
folosește forma substantivată a infinitivului lung :citire, citirea
Fiind un mod nepersonal, verbele la acest mod nu pot avea funcția
sintactică de predicat verbal.
 Modul participiu este un mod nepersonal
(nepredicativ) care arată o acțiune trecută și terminată
- verbele la participiu se termină în t (mâncat, citit, văzut, alergat)
sau s (spus, zis).
- ajută la alcătuirea verbelor la timpurile compuse care exprimă
acțiuni trecute:
 perfect compus : am citit;
 conjunctiv perfect: să fi citit;
 condițional-optativ perfect: aș fi citit
 este folosit și la formarea viitorului anterior: voi fi citit.
 forma negativă a participiului se obţine cu ajutorul prefixului ne-
(neaflat, nedormit); între prefixul ne- și participiu se poate
intercala semiadverbul mai (nemaicitit, nemaiîntâlnit).
 Fiind un mod nepersonal, nu poate avea funcția sintactică de
predicat verbal
Modul gerunziu este un mod nepersonal (nepredicativ) care
denumește o acțiune în desfășurare, fără referire precisă la
momentul vorbirii.
 Sufixele specifice de gerunziu sunt:
 -ând alergând, având, făcând, coborând
 -ind subliniind, citind, privind, hoinărind
 Gerunziul are formă: afirmativă (văzând) și negativă, obținută cu prefixul ne-
(nevăzând).
 Între forma de gerunziu și prefixul de negație se poate intercala semiadverbul mai
(nemaivăzând).
 Gerunziul poate primi clitice pronominale, care sunt atașate după verb (găsindu-
mă, găsind-o).
 Când se acordă în gen, număr și caz cu substantivul determinat, gerunziul devine
adjectiv, construcția numindu-se gerunziu acordat:
Exemplu: Valurile spumegânde se spărgeau de maluri.
 Fiind un mod nepersonal, nu poate avea funcția sintactică de predicat verbal
Modul supin este un mod nepersonal (nepredicativ)
care denumește acțiunea, la fel ca infinitivul.
 Supinul este alcătuit din: prepoziție + forma de participiu a verbului
 Prepozițiile care pot intra în alcătuirea supinului sunt:de, din, pentru,
la, după
 Supinul are formă:
 afirmativă: Sfaturile ei sunt de urmat.
 negativă, obținută cu prefixul ne- : Sfaturile ei sunt de neurmat.
 Fiind un mod nepersonal, nu poate avea funcția sintactică de predicat
verbal
Spor la învățat!
