POSTOLACHI ANDRIANA

M1628
AFECŢIUNILE PLEURO-PULMONARE SUPURATIVE
(Abcesul pulmonar, Boala bronşiectatică, Gangrenul pulmonară, Pleureziile
purulente nespecifice)

1.CS. Factorul etiologic (mecanismul) principal in dezvoltarea abcesului şi gangrenei

pulmonare este:
A. Factorul bronhogen;
B. Traumatismele;
C. Boala bronşiectactică;
D. Emboliile septice;
E. Răspândirea infecţiei din focare purulente din vecinătate.

2.CS. Cauza principală in dezvoltarea gangrenei pulmonare este:

A. Reactivitatea imunologica scăzută;
B. Vârsta înaintată a pacientului;
C. Bolile concomitente;
D. Flora microbiană;
E. Reactivitatea imunologică scăzută şi flora microbiană.

3.CS. Care floră microbiană provoacă mai frecvent gangrena pulmonară:

A. Protozoare;
B. Fungii;
C. Flora microbiana aeroba gram-pozitivă;
D. Flora microbiana aeroba gram-negativă;
E. Flora microbiana anaeroba neclostridiană.

4.CS. Care este localizarea mai frecventă a abceselor pulmonare prin aspiraţie:
A. Segmentele bazale anterioare ale lobilor inferiori;
B. Segmentele laterale ale lobilor inferiori;
C. Segmentele apicale ale lobilor superiori;
D. Segmentele anterioare ale lobilor superiori;
E. Segmentele posterioare ale plămânilor (preponderent lobii superiori).

5.CM. Abcesele de origine bronhogenă în majoritatea cazurilor sunt:

A. Multiple;
B. Periferice;
C. Solitare;
D. Centrale;
E. Bilaterale.

6.CM. Abcesele pulmonare secundare unor embolii septice sunt:

A. Centrale;
B. Multiple;
C. Periferice;
D. Solitare;
E. Bilaterale.
7.CS. Care semn clinic nu este caracteristic pentru prima fază a abcesului pulmonar
acut:
A. Tusea;
B. Febra;
C. Expectoraţie purulentă;
D. Dispnee;
E. Sindromul algic.

8.CM. Care din semnele mentionate mai jos se diminuează în faza a două a abcesului
pulmonar acut:
A. Hemoptizia;
B. Tusea;
C. Expectoraţia;
D. Dispneea;
E. Intoxicaţie septico-purulentă.

9.CS. Sindromul fizic caracteristic pentru faza I a abcesului pulmonar este:

A. Sindromul de hiperinflatie pulmonară;
B. Sindromul de condensare pulmonară;
C. Devierea mediastinului contralateral;
D. Sindromul fizic cavitar;
E. Sindromul de revărsat pleural.

10.CS. Sindromul fizic caracteristic pentru faza a doua a abcesului pulmonar acut
este:
A. Sindromul de hiperinflaţie pulmonară;
B. Sindromul de condensare pulmonară;
C. Devierea mediastinului contralateral;
D. Sindromul fizic cavitar;
E. Sindromul de revărsat pleural.

11.CS. Care metodă de diagnostic este mai informativa in faza I a abcesului pulmonar
acut:
A. Scanarea cu radionuclizi;
B. Bronhoscopia;
C. Tomografia asociată cu puncţia toracică;
D. Ultrasonografia;
E. Bronhografia.

12.CM. Cea mai informativă metodă de diagnostic în faza a II a abcesului pulmonar

acut este:
A. Angiopulmonografia;
B. Radiografia de ansamblu în doua proiecţii;
C. Scanarea cu radionuclizi;
D. Tomografia;
E. Ultrasonografia;

13.CS. Imaginea radiologica în gangrena pulmonara se caracterizează prin:

A. Condensarea pulmonară;
B. Sindromul de hiperinflatie;
 C. Formaţiune cavitară solitară;
D. Formaţiune lichidiană plină, bine delimitată;
E. Opacitatăţi pulmonare răspândite, cu focare de destrucţie (fagure de
albină).

14.CS. Cu care forma a empiemului închistat diagnosticul diferenţial a abcesului

pulmonar este mai dificil:
A. Empiem apical;
B. Empiem mediastinal;
C. Empiem interlobar cu fistula bronşică;
D. Empiem parietal;
E. Empiem supradiafragmal.

15.CS. Cu care dintre formaţiunile cavitare ale toracelui diagnosticul diferenţial al

abcesului pulmonar este mai dificil:
A. Cancerul pulmonar forma atipică;
B. Tuberculoza pulmonară forma exavată;
C. Chist supurat cu fistulă bronşică;
D. Boala bronşiectatică;
E. Abces mediastinal.

16.CS. Complicaţia cea mai frecventă a abcesului piogen pulmonar acut este:
A. Generalizarea procesului septico-purulent cu abcese la distanţă;
B. Piopneumotoraxul;
C. Hemoragia;
D. Mediastenita acută;
E. Afectarea plămânului sănătos.

17.CS. Cea mai gravă şi periculoasă complicaţie a abcesului pulmonar acut este:
A. Pleurezia sero-fibrinoasă;
B. Pleurezia purulentă;
C. Pleurezia purulentă cu fistula bronşică;
D. Hemoragie profuză;
E. Medistenita acută.

18.CS. Hemoragia profuză în patologiile pleuropulmonare survine mai frecvent în:

A. Boala bronşiectatică;
B. Abcesele pulmonare;
C. Tuberculoza pulmonară;
D. Cancerul pulmonar;
E. Gangrena pulmonară.

19.CS. Sursa hemoragiei profuze în gangrena şi abcesele acute pulmonare mai

frecvent este:
A. Eroziuni ale mucoasei bronhiilor;
B. Ramurile arterei pulmonare;
C. Arteriile intercostale;
D. Cârja şi aorta toracică;
A. Arteriile bronşice.
20.CS. Metoda cea mai veritabilă de determinare a florei microbiene in abcesul si
gangrena pulmonară este examenarea:
A. Sputei expectorate;
B. Lichidului lavajului aspirat;
C. Conţinutului aspirat in timpul bronhoscopiei;
D. Frotiului nazo-faringian;
E. Materialului prelevat prin puncţia transtoracală.

Supuraţii bronhopulmonare

1. In sectia de chirurgie se interneaza un pacient de 45 de ani cu acuze la tuse cu

expectoraţii seropurulente, febra de 38 C seara, dispnee, preponderentă la efort
fizic, inapetenţa. Se considera bolnav de aproximativ 2-3 ani când a observat
aparitia semnelor manţionate maisus. Starea de regula se acutizează in
perioada rece a anului. La examen radiologic şi tomografia computerizată
pulmonară la nivelul lobului inferior pe dreapta se presupun dilatatii bronşice,
sindrom de condensat pulmonar adiacent. Bronhografia a permis de a stabile
dilataţii ale arborelui bronsin de tip ampular la nivelul lobului inferior dreapta.

1. Formulati diagnosticul prezumtiv.

Boala brosiectatica
2. De argumentat diagnosticul prezumtiv in raport cu datele prezentate in cazul
examenat.
Am stabilit diagdosticul prezumptiv in baza urmatoarelor date anamnestice si
acuze:
Pacient de 45 de ani cu acuze la tuse cu expectoraţii seropurulente, febra de 38
C seara, dispnee, preponderentă la efort fizic, inapetenţa
La examen radiologic şi tomografia computerizată pulmonară la nivelul
lobului inferior pe dreapta se presupun dilatatii bronşice
Bronhografia a permis de a stabile dilataţii ale arborelui bronsin de tip ampular
la nivelul lobului inferior dreapta.
3. Efectuaţi diagnosticul diferenţial.
Bronsita cronica
Bronhopneumopatie cronica obstructiva
Fibroza chistica
Tuberculoza pulmonara
Aspergiloza bronhopulmonara alergica
Abces si gangrena pulomonara cind se afla linga bronhie
Empiem pleural cronic , evacuat printro fistula pleuro -bronsica

4. Ce semne clinice permit de a concretiza diagnosticul in cazul analizat.

Tuse cu expectoraţii seropurulente, febra de 38 C seara, dispnee,
preponderentă la efort fizic, inapetenţa, cu acutizare in perioada rece a anului.
 La bronhografie sa depistat dilatatii ampulare bronsice la nivelul lobului
pulmonar inferior pe dreapta. La Rx. Condensarea tesutului pulmonar
peribronsic.
5. Ce program de investigare veţi realiza la stabilirea diagnosticului.
Hemograma: este posibila o leucocitoza cu devierea formulei spre stanga,
VSH marita, policitemie in stadii avansate.
Examenul sputei (Frotiu Gram, Ziehl-Neelsen sau Giemsa). Investigatie la
flora nespecifica (metoda culturala) cu antibiograma. Examenul sputei
evidentiaza caracterul ei (sero-muco-purulent, muco-purulent sau purulent) si
germenii cauzali (examen bacteriologic).
Radiografie: desen pulmonar accentuat, deformat, pereti bronsici ingrosati,
umbre chistice cu nivel de lichid. Bronsiectaziile pot fi confirmate doar prin
bronhografie sau tomografie computerizate.
Tomografie computerizata
Bronhoscopia (edem al mucoasei, hipersecretie).
Examen histologic la necesitate.
Spirografia: pentru aprecierea ventilatiei pulmonare (in caz de bronsita
cronica secundara cu obstructie bronsica VEMS < 75 % si indicele Tiffneau <
65 %).
Gazele sanguine si balanta acido-bazica: in stadiile avansate hipoxemie,
hipercapnie, acidoza respiratorie.
ECG: hipertrofie a ventriculului drept in caz de complicare cu cord pulmonar
cronic.

6. Prin ce metoda (manevra diagnostica) in cazul analizat poate fi stabilit

diagnosticul defenitiv.
Bronhografie si CT
7. Ce complicaţii severe pot surveni.
Hemoptizie, fistle bronho-pleurale, fistule bronho-pleuro-cutanate, empiem
pleural, amiloidoza, cord pulmonar, enfizem pulmonar, infectii recurente,
sepsis, abces pulmonar etc.
8. In ce consta progrmul curativ. Argumentati indicaţii catre tratamentul
chirurgical
Evacuarea secretiilor: mucolitice, expectorante, bronhodilatatoare, drenaj
postural, bronhoaspiratia cu bronhoscop, chineziterapie etc.
Tratamentul general: vitaminoterapie si antibioticoterapie conform
antibioticogramei
Tratamentul chirurgical (rezectia segmentelor patologice) este indicat in
bronsiectaziile localizate (un lob sau cel mult doi) ce nu raspund la terapia
medicala, in complicatii (hemoptizii repetate, pneumonii recidivante, in forme
cu obstructii ireversibile. Contraindicatiile tratamentului chirurgical sunt:
formele difuze bilaterale, formele asociate cu boli grave generale, varstnicii
peste 70 ani.
 9. Prescrieţi receta – Ciprinoli, din foaea de prescripţii.
Rp.: Sol. Ciprinol 0,1 – 10ml
D.t.d N 10 in ampullis
S. intravenos cite 200mg de 2 ori pe zit imp de 10 zile.
10. Ce prognostic va fi in cazul analizat.
Prognostic favorabil in caz de tartare a cazurilor de acutizare si profilaxia
complicatiilor.

2. Pacientul de 55 de ani se adresează la medicul de familie cu acuze la tuse,

febră seara pînă la 390C, slăbiciuni , vârtijuri, dispnee. Se consideră bolnav de
aproximativ 3-4 săptămâni când au apărut febra de seară, tusele uscate. Din
anamneza sa constatat că pacientul este fumător, frecvent folosete băuturi
alcoolice, se alementează prost. La internare se recurge la radiografia toracică
ce a permis de a suspecta o pneumonie pe dreapta lob inferior, nu se exludea o
formaţiune lichidiană in centrul acestei opacităţi. Tomografia computerizatţ
permite de a stabili clar la nivelul menţionat o formaţiune lichidiana. Testele
de laborator sunt caracteristicee pentru un proces inflamator avansat cu
leicocitoză, devierea formulei leicocitare spre stinga, este mărit VSH-ul.

1. Formulati diagnosticul prezumtiv.

Abces pulmonar
2. De argumentat diagnosticul prezumtiv in raport cu datele prezentate in cazul
examenat.
Am stability diagnosticul prezumptiv in baza urmatoarelor date anamnestice,
acuze si instrumentale:
Debutul bolii 3-4 saptamini cu tuse seaca febra 39 grade Celsius, slabiciuni
vertijii, dispnee. Pacientul este fumator, consuma alcool, si se alimenteaza
prost. La CT sa stability formatiune lichidiana la nivelul lobului inferior pe
dreapta.
3. Efectuaţi diagnosticul diferenţial.
Cancer bronhopulmonar, gangrene pulmonara, chist supurat, infiltran
eozinofilic, pneumonie, empiem pulmonar inchistat, tbc pulmonara etc.
4. Ce semne clinice permit de a concretiza diagnosticul in cazul analizat.
Tuse, febră seara pînă la 390C, slăbiciuni , vârtijuri, dispnee
Tomografia computerizatţ permite de a stabili clar la nivelul menţionat o
formaţiune lichidiana. Testele de laborator sunt caracteristicee pentru un
 proces inflamator avansat cu leicocitoză, devierea formulei leicocitare spre
stinga, este mărit VSH-ul.

5. Ce program de investigare veţi realiza pentru stabilirea diagnosticului.

6. Analiza singelui ( anemie, leucocitoza cu deviere formulei leucocitare spre
stinga, VSH crescut) , Analiza biochimica a singelui ( PCR marit, fibrinogen
marit, proteina totala scazuta,), markerii tumorli pentru excluderea formatiunii
tumorale), testul BAAR pentru excluderea TBC, urinei ,radiografie in 2
incidente ( pentru determinarea segmentului in care sa produs supuratia) ,
bronhoscopie, examenul sputei ( pentru determinarea agentului patogen),
bronhoscopia pentru a exclude aspiratia de corp strain.
7. Prin ce metoda (manevra diagnostica) in cazul analizat poate fi stabilit
diagnosticul defenitiv.
CT
8. In ce consta progrmul curativ. Argumentati indicaţii catre tratamentul
chirurgical.
Măsurile generale presupun repaus la pat în condiții de spitalizare, dietă
normocalorică (hipercalorică la pacienții subnutriți), reechilibrare
hidroelectrolitică și reabilitare respiratorie cu drenaj postural. Procedurile de
drenaj includ percuția și poziționarea pentru a crește drenajul la nivelul căilor
respiratorii. Tratamentul simptomelor se face cu antipiretice, antalgice,
expectorante
distrugerea florei bacteriene patogene prin administrarea antibioticelor conform
antibioticogramei.
drenarea adecvată a focarului pulmonar şi a empiemului asociat.
Tratamentul chirurgical se va efectua in cazul ca colectia purulenta este mai mare de
6 cm in diameru sau tratamentul conservative adecvat este fara dinamica pozetiva
dupa 12 saptamini de administrare.

9. Ce metode chirurgicale pot fi utile in tratamentul acestei maladii.

drenarea abcesului prin tub thoracic transcutan sau rezectia abcesului cu segment sau
lobectomie.

10. Prescrieţi receta – Ciprinoli, din foaea de prescripţii.

Rp.: Tab. Ciprinoli 0,25 N 10
D.S peros cite o pastila de 2 ori pe zi.
10. Ce prognostic va fi in cazul analizat.
Prognosticul este favorabil in cazul respectarii cu strictete a tuturor
recomandarilor medicale si administrarea corecta a tratamentului conservative.