Întrebări Frecvente

1. Poate fi Curtea Constituţională sesizată direct?

Curtea Constituţională poate fi sesizată cu o excepţie de neconstituţionalitate doar de către instanţa de
judecată sau de arbitraj comercial în faţa căreia s-a invocat excepţia de neconstituţionalitate sau direct, de
către Avocatul Poporului.
Părţile din proces nu pot sesiza direct Curtea Constituţională, ci pot invoca excepţia de
neconstituţionalitate în faţa instanţei de judecată sau de arbitraj comercial.
Actul de sesizare a Curţii Constituţionale cu o excepţie de neconstituţionalitate îl constituie doar
încheierea instanţei de judecată sau de arbitraj comercial sau adresa însoțită de motivare trimise de
Avocatul Poporului.
În cadrul celorlalte atribuţii prevăzute de art.146 din Constituţie, Curtea Constituţională poate fi
sesizată numai de către autorii prevăzuţi de Constituţie şi de Legea nr.47/1992.

2. Prin ce mijloace se pot comunica acte la dosarele Curţii?

Actele de sesizare a Curţii Constituţionale se primesc prin poştă, civilă sau militară, sau prin curier, la
adresa Curţii.
Celelalte cereri şi acte de natură jurisdicţională se pot trimite:
– prin poştă sau prin curier, la adresa Curţii;– prin fax, la nr. 021 4142139;
– prin poşta electronică, la adresa registratura.jurisdictionala@ccr.ro sau pot fi depuse la
Compartimentul grefă, registratură şi arhivă.
Expedierea de către Curtea Constituţională a corespondenţei cu caracter jurisdicţional se realizează
prin poştă, curier, prin fax ori e-mail sau prin orice alt mijloc de comunicare ce poate fi identificat şi
supravegheat şi care asigură caracterul oficial al acesteia (art.45 alin.(3) din Regulament)

3. Există taxe de timbru pentru cererile adresate Curţii?

Cererile adresate Curţii Constituţionale sunt scutite de taxe de timbru. (art.13 din Legea nr.47/1992)

4. Cum se pot afla informaţii despre un dosar aflat pe rolul Curţii, şi anume:
– dacă o instanţă a trimis încheierea de sesizare a Curţii;
– dacă autorităţile prevăzute de lege au comunicat punctele lor de vedere;
– care este stadiul dosarului;– care este termenul de judecată ?
Părţile unui dosar aflat pe rolul Curţii pot accesa portalul de jurisprudenţă/motorul de căutare sau pot
solicita informaţii despre dosar de la Compartimentul grefă, registratură şi arhivă la nr. tel. 0214142126
sau 0214142139 sau printr-o solicitare scrisă trimisă:
– prin poştă sau prin curier, la adresa Curţii sau– prin fax, la nr. 021 4142139 sau
– prin poşta electronică, la adresa registratura.jurisdictionala@ccr.ro
Dosarele sunt puse la dispoziţia părţilor sau a reprezentanţilor legali ai acestora pentru studiu în
incinta Compartimentului grefă, registratură şi arhivă în timpul programului de lucru cu publicul, după
identificarea şi notarea prenumelui şi numelui persoanelor care le solicită în Registrul general de dosare,
verificându-se actele de identitate, procurile sau delegaţiile, precum şi integralitatea dosarului la restituire.
Grefierul registrator supraveghează studiul dosarelor.

5. În cât timp se soluţionează o excepţie de neconstituţionalitate?

Legea nr.47/1992 și Regulamentul nu prevăd un termen de soluționare a excepției de
neconstituționalitate, astfel încât, după primirea şi înregistrarea sesizării la Curtea Constituţională, trebuie
avute în vedere următoarele aspecte care determină sau pot să influențeze durata soluționării:
– încheierea prin care a fost sesizată Curtea se comunică preşedinţilor celor două Camere ale
Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, în scopul trimiterii punctelor lor de vedere (art.30
alin.(1) din Legea nr.47/1992);
– dacă judecătorul-raportor apreciază că este necesar, solicită instanței trimiterea dosarului în care s-a
ridicat excepția de neconstituționalitate sau a oricărui act, în copie certificată, din acest dosar (art.47 alin.
(3) din Regulament);
– judecătorul-raportor poate solicita consultaţii de specialitate unor personalităţi sau unor instituţii, cu
aprobarea prealabilă a preşedintelui Curţii Constituţionale (art.47 alin.(4) din Regulament);
 – termenul de depunere a raportului nu poate depăşi, de regulă, 90 de zile de la data înregistrării
sesizării (art.47 alin.(6) din Regulament);
– termenul de judecată se stabileşte la data depunerii raportului;
– judecata se amână în situația neîndeplinirii procedurii de citare cu una din părți;
– judecarea cauzei poate fi amânată, în condiţiile legii;
– în cazul în care Curtea Constituţională rămâne în pronunţare, amânarea pronunţării nu poate depăşi,
de regulă, 30 de zile (art.57 din Legea nr.47/1992);
– un judecător poate cere să se întrerupă deliberarea pentru o mai bună studiere a problemelor ce
formează obiectul dezbaterii şi, dacă preşedintele Curţii Constituţionale sau cel puţin o treime din
numărul judecătorilor Plenului consideră cererea justificată, se amână pronunţarea pentru o altă dată,
ţinându-se seama de urgenţa cauzei (art.58 alin.(3) din Legea nr.47/1992);
– dacă în cursul deliberării se constată necesitatea lămuririi suplimentare a unor aspecte, preşedintele
Curţii Constituţionale poate dispune redeschiderea dezbaterilor (art.58 alin.(4) din Legea nr.47/1992)
– termenul de redactare a deciziei de către magistratul-asistent care a participat la dezbateri, sub
îndrumarea judecătorului-raportor, este de cel mult 30 de zile de la pronunţare (art.60 alin.(1) din Legea
nr.47/1992).

6. Curtea Constituţională judecă în complete?

Curtea Constituţională nu judecă în complete. Curtea Constituţională îşi desfăşoară activitatea în plen
(art.6 din Legea nr.47/1992).
La şedinţele Plenului participă toţi judecătorii Curţii Constituţionale, în afară de situaţiile în care unii
absentează în mod justificat (art.52 alin.(1) din Legea nr.47/1992). Curtea Constituţională lucrează legal
în prezenţa a două treimi din numărul judecătorilor. Plenul decide cu votul majorităţii judecătorilor Curţii,
dacă prin lege nu se prevede altfel (art.51 din Legea nr.47/1992).
Şedinţele sunt prezidate de preşedintele Curţii Constituţionale. În lipsa preşedintelui Curţii, şedinţele
sunt prezidate de un judecător desemnat de acesta (art.52 alin.(2) din Legea nr.47/1992).

7. Pot fi făcute înregistrări audio-video în sala de şedinţe publice a Curţii?

Înregistrările audio-video în sala de şedinţe publice ale Curţii sunt admise numai înaintea începerii
dezbaterilor şi cu autorizarea prealabilă a preşedintelui Curţii Constituţionale. (art.53 alin.(2) din Legea
nr.47/1992).
Potrivit dispoziţiilor legale în vigoare, înregistrarea şedinţelor de judecată de către terți nu este, în
prezent, posibilă.

8. Se poate asista la şedinţele publice ale Curţii Constituţionale?

Şedinţele de judecată sunt publice, în afară de cazul în care, din motive întemeiate, Curtea hotărăşte
altfel (art.12 din Legea nr.47/1992). În afara părţilor citate în dosarele aflate pe rolul Curţii, a
reprezentanţilor acestora şi a reprezentantului Ministerului Public, este permis şi accesul publicului la
şedinţa publică de judecată, în limita numărului de locuri disponibile. Secretarul general va lua măsuri
pentru asigurarea accesului publicului în sala de şedinţe. De asemenea, sunt aplicabile dispoziţiile art.122
şi 123 din Codul de procedură civilă, referitoare la poliţia şedinţelor de judecată.

9. Este obligatorie prezenţa părţilor în faţa Curţii la termenul de judecată?

Prezentarea părţilor în faţa Curţii Constituţionale nu este obligatorie. Această menţiune este precizată
expres pe formularul de citaţie pentru termenul de judecată.

10. Părţile sunt obligate să-şi angajeze un avocat?

Părţile nu sunt obligate să îşi angajeze un avocat pentru a le asista sau reprezenta în faţa Curţii
Constituţionale. În cazul în care doresc, părţile au posibilitatea să fie asistate sau reprezentate, prin
avocaţi cu drept de a pleda la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (art.30 alin.(5) din Legea nr.47/1992), şi
anume avocaţi definitivi care au o vechime neîntreruptă în profesie de cel puţin 5 ani de la definitivare.

11. Părţile pot primi, în mod gratuit, asistenţă juridică?

Părţile pot primi, în mod gratuit, asistenţă juridică numai în măsura în care cererea de acordare a
ajutorului public judiciar este formulată în faţa instanţei de judecată care soluţionează procesul în cadrul
căruia se ridică excepţia de neconstituţionalitate, şi dacă, desigur, cererea este admisă de aceasta.
 O astfel de cerere nu poate fi adresată direct Curţii Constituţionale, în procedura desfăşurată în faţa
Curţii Constituţionale nefiind aplicabile prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008
privind ajutorul public judiciar în materie civilă. Aceasta, deoarece Curtea Constituţională este o
autoritate jurisdicţională distinctă de sistemul judiciar, iar activitatea Curţii Constituţionale nu vizează
judecarea unor litigii concrete în legătură cu realizarea sau apărarea unui drept subiectiv.
În acest sens a decis Plenul Curţii Constituţionale prin Hotărârea nr.20 din 17 septembrie 2008,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.685 din 7 octombrie 2008.

12. Părţile pot participa la deliberări?

Părţile nu pot participa la deliberări. Deliberarea se face în secret şi la ea vor fi prezenţi numai
judecătorii care au participat la dezbateri (art.58 alin.(1) din Legea nr.47/1992).
Părţile au acces la lucrările dosarului şi îşi pot exprima punctul de vedere cu privire la excepţia de
neconstituţionalitate în cadrul dezbaterilor care au loc în şedinţa publică de judecată pentru care au fost
citate.

13. Se poate renunţa la judecată în faţa Curţii Constituţionale?

O cerere de renunţare la excepţia de neconstituţionalitate nu poate fi primită, având în vedere
dispoziţiile art.55 din Legea nr.47/1992, potrivit cărora Curtea Constituţională, legal sesizată, procedează
la examinarea constituţionalităţii, nefiind aplicabile dispoziţiile Codului de procedură civilă referitoare la
[…] stingerea procesului […]”. Excepţia de neconstituţionalitate este o excepţie de ordine publică, prin
invocarea ei punându-se în discuţie abaterea unor reglementări legale de la dispoziţiile Legii
fundamentale, iar soluţionarea acesteia este de interes general. Prin urmare, excepţia de
neconstituţionalitate nu rămâne la dispoziţia părţii care a invocat-o, cu consecinţa că aceasta nu poate
renunţa la soluţionarea excepţiei.

14. Pot fi recuzaţi judecătorii Curţii Constituţionale?

Judecătorii Curţii Constituţionale nu pot fi recuzaţi. Curtea Constituţionalã, legal sesizatã, procedeazã
la examinarea constituţionalitãţii, nefiind aplicabile dispoziţiile Codului de procedurã civilã referitoare la
recuzarea judecãtorilor (art.55 din Legea nr.47/1992).

15. Cum se poate obţine un certificat de grefă şi în cât timp de la data depunerii solicitării?
Pentru obţinerea unui certificat de grefă, este necesară formularea unei cereri adresate Preşedintelui
Curţii Constituţionale.
Cererea se va depune la Compartimentul grefă, registratură şi arhivă sau poate fi trimisă:
– prin poştă sau prin curier, la adresa Curţii sau– prin telefax, la nr. 021 4142139 sau
– prin poşta electronică, la adresa registratura.jurisdictionala@ccr.ro
Grefierul-şef prezintă cererea, împreună cu dosarul cauzei, prim-magistratului–asistent [art.27 alin.
(2) lit.h) din Regulament]. Potrivit art.9 lit.k) din Regulament, prim-magistratul-asistent întocmeşte şi
semnează certificatele care se eliberează în baza rezoluţiei preşedintelui Curţii Constituţionale.
Certificatul de grefă se eliberează în cel mai scurt timp posibil.

16. Cum pot fi obţinute fotocopii de pe actele din dosarele Curţii Constituţionale?
Preşedintele Curţii Constituţionale aprobă eliberarea de fotocopii de pe actele din dosarele Curţii
Constituţionale, la cererea motivată a părţilor [art.5 alin.(1) lit.j) din Regulament], iar comunicarea lor se
face de către grefierul-şef [art.27 alin.(2) lit.g) din Regulament].
Nu pot fi comunicate fotocopii de pe rapoartele întocmite de judecãtorii–raportori, acestea putând fi
puse la dispoziţia pãrţilor ori a reprezentanţilor legali ai acestora, pentru studiu, în incinta
Compartimentului grefã registraturã şi arhivã, în timpul programului de lucru [art.14 din Anexa nr.7 la
Hotãrârea Plenului nr.12 din 10 mai 2012]. Aceste acte nu se pot fotografia (indiferent de mijlocul tehnic
folosit).
Termenul de soluţionare a cererilor de eliberare de copii de pe actele din dosarele Curţii
Constituţionale este de 5 zile de la înregistrarea acestora [art.8 din Anexa nr.7 la Hotãrârea Plenului nr.12
din 10 mai 2012].
Dupã aprobarea de cãtre preşedintele Curţii Constituţionale a cererii de fotocopiere a actelor din
dosar, solicitantul va plãti contravaloarea fotocopiilor la casieria Curţii Constituţionale şi va primi o
chitanţã având consemnatã suma achitatã şi numãrul de fotocopii solicitate [art.4 din Anexa nr.7 la
Hotãrârea Plenului nr.12 din 10 mai 2012].
Modelul de cerere pentru eliberarea acestor fotocopii poate fi accesat aici.

17. Cum pot afla părţile soluţia dintr-un dosar aflat pe rolul Curţii Constituţionale?
Părţile pot afla soluţia din dosarul aflat pe rolul Curţii telefonând la Compartimentul grefă,
registratură şi arhivă la nr. tel. 0214142126 sau 0214142139 sau printr-o solicitare scrisă trimisă:
– prin poştă sau prin curier, la adresa Curţii sau– prin telefax, la nr. 021 4142139 sau
– prin poşta electronică, la adresa registratura.jurisdictionala@ccr.ro sau depusă la Compartimentul
grefă, registratură şi arhivă.
De asemenea, părţile pot consulta portalul de jurisprudenţă/motorul de căutare (ceea ce presupune
cunoaşterea numărului dosarului de pe rolul Curţii Constituţionale), în ziua următoare şedinţei de
judecată.

18. Există căi de atac împotriva actelor jurisdicţionale ale Curţii?

Actele jurisdicţionale ale Curţii Constituţionale nu sunt supuse căilor de atac.
De la data publicării în Monitorul Oficial, Partea I deciziile Curţii sunt general obligatorii (art.147
alin.(4) din Constituţie).
Curtea Constituţională este unica autoritate de jurisdicţie constituţională în România (art.1 alin.(2)
din Legea nr.47/1992).

19. Care este termenul de redactare a deciziei Curţii?

Termenul de redactare a unei decizii este de cel mult 30 de zile de la pronunțare. (art.60 alin.(1) din
Legea nr.47/1992).

20. Se comunică părţilor decizia Curţii Constituţionale prin care s-a soluţionat o excepţie de
neconstituţionalitate? Dar instanţei de judecată, de arbitraj comercial sau Avocatului Poporului
care a sesizat Curtea cu o excepţie de neconstituţionalitate?
Deciziile prin care se respinge excepţia de neconstituţionalitate se comunică instanţei care a sesizat
Curtea Constituţională sau Avocatului Poporului, după caz.
Deciziile prin care se constată neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii
dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare se comunică:
– celor două Camere ale Parlamentului,
– Guvernului,
– instanţei care a sesizat Curtea Constituţională. În cazul în care la data comunicării deciziei Curţii
Constituţionale cauza se află pe rolul altui organ judiciar, instanţa comunică acestuia decizia.
– autorităţilor publice implicate.
21. Unde se publică deciziile Curţii? Cum se poate afla numărul Monitorului Oficial în care s-au
publicat?

Deciziile Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

La cererea părţii, personalul Compartimentului grefă, registratură şi arhivă poate comunica, la
numărul de telefon 021 4142139 sau 021 4142126, numărul Monitorului Oficial în care s-a publicat
decizia, în cazul în care, de regulă, de la data pronunţării deciziei au trecut cel puţin 30 zile.
La cererea scrisă a părţilor aflate în stare de arest sau de detenţie, se poate comunica, după aprobarea
Preşedintelui Curţii, fotocopie de pe decizia Curţii publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.