Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Analiza SWOT
Analiza SWOT
3
Al. Nedelea, Elemente de marketing în managementul comercial, note de curs – MFCTS, Univ. Ştefan cel
Mare, Suceava. 2007, p. 27
Venitul populaţiei în perioada prezentă a cunoscut o creştere destul de semnificativă,
însă această creştere este justificată de deprecierea monetară sau alte cauze de natură
economică. Chiar dacă veniturile au crescut, aceasta nu înseamnă o sporire a volumului de
achiziţionare a produselor, deoarece şi preţurile au cunoscut o creştere semnificativă. Pe
termen scurt, se poate aprecia că veniturile au crescut uşor, comparativ cu perioada de
referinţă, însă o creştere ulterioară a preţurilor produselor, conduce la un efect de neutralizare
a importanţei acesteia. Impactul asupra firmei, în viitor, poate să conducă la o scădere atât
cantitativă, cât şi valorică a vânzărilor.
Un alt aspect, la fel de important în analiza mediului extern, este legat de pericolul
noilor intraţi pe piaţă. Studierea concurenţei, atât din punct de vedere al prezenţei actuale pe
piaţă, dar şi a viitorilor concurenţi, reprezintă o altă caracteristică ce trebuie luată în
considerare. În acest caz, firma trebuie să fie receptivă la schimbările produse pe piaţă, la
apariţia unor concurenţi ce oferă produse asemănătoare aceloraşi tip de clienţi. În perspectivă,
firma trebuie să îşi diferenţieze activitatea, iar principala ameninţare poate să vină din partea
concernului Selgros Cash & Carry, Carrefour, cu un tip de comerţ asemănător. Deşi la nivel
naţional, cu referire la pieţele pe care îşi desfăşoară activitatea, alături de firma METRO,
acestea ocupă locurile de challenger, reacţia pieţei sucevene poate fi pozitivă, iar pe plan
local pot să ocupe în viitor o poziţie de leader.
În general, tendinţa consumatorilor este să achiziţioneze produsele cu cele mai mici
preţuri şi o calitate corespunzătoare, însă un rol important în stabilirea produselor
achiziţionate îl are şi gradul de substituire.
Astfel, firma trebuie să analizeze şi această caracteristică, astfel încât produsele pe
care le oferă să nu deţină un corespondent şi un grad de substituire mare. Analiza produselor
potenţiale care pot să înlocuiască propriile produse trebuie să conţină atât nivelul de preţ, cât
şi cel al calităţii. Produsele alimentare pe care le oferă firma prezintă un grad mare de
substituire, astfel politica de produs trebuie orientată spre o înlocuire proprie, o creere a unei
alternative de produse realizate de firmă, pentru a evita deplasarea clienţilor spre concurenţă.
Realizarea unor produse proprii, sub marca proprie şi un preţ mai accesibil este o alternativă
viabilă referitoare la politica de produs. Astfel, gradul de substituire, în prezent o ameninţare,
poate fi transformat într-o oportunitate.
Deprecierea monedei naţionale şi fluctuaţiile cursului valutar reprezintă un alt tip de
ameninţare la adresa activităţii firmei. Ţinând cont de activităţile de colaborare cu firmele pe
plan internaţional, de achiziţionare a produselor de pe piaţa externă, firma atribuie un rol
important cursului valutar. Ponderea profitului firmei la profitul corporaţiei este influenţată
într-o măsură considerabilă de cursul valutar, iar poziţia ocupată pe plan extern, condiţionează
propria existenţă. Devalorizarea monedei conduce deci, la o activitate ineficientă a unităţii
strategice, iar contribuţia ei la îndeplinirea obiectivelor organizaţiei este condiţionată de
aceste aspecte.
Creşterea preţurilor la produsele comercializate nu conduce la obţinerea unui profit
superior, ci la pierderea potenţialului de clienţi. O asemenea creştere influenţează într-un mod
negativ puterea de cumpărare, iar tendinţa populaţiei este de a distribui veniturile într-un mod
mai limitat, raţional, cunoscând o cerere negativă. În această perioadă, viteza de rotaţie a
stocurilor este mai lentă, existând posibilitatea unui surplus ineficient. Firma trebuie să
analizeze tendinţa de creştere a preţurilor, pentru a evita o situaţie de acest tip. Eficienţa
activităţii depinde în mod direct de nivelul preţurilor, iar pentru a evita ineficienţa trebuie să
acţioneze în direcţia menţinerii unor preţuri care să satisfacă atât clienţii, cât şi să-i permită
obţinerea de profit.
Analiza mediului intern al firmei presupune o evaluare a resurselor proprii, a
potenţialului firmei astfel încât să se poată identifica punctele forte şi punctele slabe ale
acesteia. Această analiză ţine cont şi de etapa din ciclul de viaţă în care se află produsele şi
firma pe piaţa sibiană, dar şi de activitatea anterioară a întregii firme, pe ansamblu. Punctele
forte ale firmei sunt competenţe distinctive pe care aceasta le posedă la un nivel superior în
comparaţie cu alte firme concurente, ceea ce îi asigură un anumit avantaj în faţa lor. Punctele
slabe ale firmei sunt caracteristici care îi determină un nivel de performanţe inferior celor ale
firmelor concurente.
Unul din primele aspecte ce vizează punctele forte este legat de reputaţia pe care o are
concernul pe piaţa internă şi internaţională. Percepţia consumatorilor referitoare la produsele
şi serviciile acordate sunt influenţate într-o mare măsură de reputaţia firmei şi activitatea
anterioară a acesteia. Renumele şi reputaţia firmei imprimă clienţilor siguranţă şi seriozitate,
astfel aceştia achizi-ţionează produsele, fără să deţină o atitudine de nesiguranţă. Activitatea
eficientă a firmei METRO, atât la nivelul României, cât şi în celelate regiuni, a condus la o
poziţie de leader în domeniul comerţului cash&carry, acest statut conferindu-i siguranţă şi
reputaţie.
Politica de preţ şi de promovare reprezintă alte două atuuri ale firmei, prin care s-a
conturat legătura durabilă cu clienţii. Practicarea unor preţuri avantajoase a reprezentat pasul
spre atragerea clienţilor, iar la fidelizarea lor a contribuit politica de promovare. Aceste două
tactici ale firmei reprezintă axul întregii afaceri: orientarea către nevoile consumatorilor.
Cu un flux de numerar dinamic, activitatea firmei este eficientă, atât din punct de
vedere al veniturilor realizate, cât şi a rotaţiei stocurilor. Produsele sunt achiziţionate de la
furnizori în măsura în care sunt cerute pe piaţă.
Principalul punct slab este cel al distribuţiei şi relaţiei cu furnizorii. În unele situaţii,
furnizorii nu reuşesc să respecte condiţiile şi termenele de livrare ale produselor, iar firma se
confruntă cu o incapacitate de a satisface cererea venită din partea clienţilor. Pe termen lung,
acest aspect poate să conducă la pierderea unei părţi a clienţilor şi ineficienţă pe ansamblu a
activităţii.
Un al doilea deficit al firmei se referă la fluxul mare al angajaţilor într-o perioadă
scurtă de timp, ceea ce determină o comunicare defectuoasă şi ineficientă cu clienţii aflaţi în
momentul alegerii produselor. Insuficienţa cunoştinţelor noilor angajaţi şi tratarea de către
aceştia într-un mod necorespunzător a clientului, conduce la ineficienţa activităţii întregii
firme.