ADMINSITRAȚIA PUBLICĂ ÎN STATUL DAC

ȘI ÎN DACIA ROMANĂ
cca. 82 î.Hr. - Burebista

- Teritoriu
- Populație
- Putere
instituționalizată
 Legiuitor și șef militar REGE Sistem colegial
e.g. Burebista - Deceneu;
Decebal - Vezina
Marele preot (a avut un aport (de remarcat importanța religiei în
însemnat în procesul coagulării VICEREGE
organziarea și menținerea puterii
puterii în stat) statale)

ORGANELE Marele preot + prinți ai Sfătuia regele în exercitarea atribuțiilor

STATALE casei regale + oameni de CONSILIUL REGELUI din materia politicii externe, politicii
CENTRALE încredere militare și administrării tezaurului regal
Nu este clar dacă era vorba În confruntările și, în consecință,
de o specialziare; în rândul dialogul cu Imperiul roman, diplomații
DIPLOMAȚII
diplomaților se regăseau (solii) au apărut (inevitabil) în aparatul
pileati și comati mai răsăriți de stat dac
Marele preot Exprimarea funcției religioase în
Preoți (pileati - CLERUL statul dac (coagulare și unificare
Iordanes (Getica) prin religios și forță)

Responsabili cu problematicile
ADMINISTRAȚIA DREGĂTORII CIVILI cultivării pământului (mai ales pe
PUBLICĂ LOCALĂ timp de război)
DREGĂTORII MILITARI Sistem defensiv - garnizoane
militare conduse de un prefect
N Transilvaniei
N Transilvaniei 102 – S-E
Aprox.
Aprox.întreaga
întreagaMoldova
Moldova Transilvaniei
- daci liberi - S – Moldovei
E – Olteniei –
MOESIA INFERIOR

106 -118 d. Hr.

O mare parte a
Transilvaniei
Banatul
Vestul Olteniei

118 – 138 d. Hr.

Dacia Superior
Dacia Inferior
Dacia Porolisensis

161 – 168 – 180 –

271 d. Hr
Dacia Apulensis
Dacia Malvensis
Dacia Porlissensis
 Locțiitor al Denumire: Legatus Augusti propraetore
împăratului în GUVERNATOR ≤ 2 legiuni - rang consular (vir
Provincie consularis)
1 legiune - rang pretorian (vir
Comandant militar praetorius)
Trupe auxiliare – procurator Augusti de
ordinal ecvestru
Procurator ADMINISTRAȚIA Comandanți militari
financiar, FINANCIARĂ - era formată din reprezentanți ai orașelor.
nesubordant Strângerea taxelor și - se aduna o datăpe an, sub președinția
(administrativ) impozitelor
ADUNAREA PROVINCIALĂ preotului cultului oficial al Provinciei
guvernatorului - avea în vedere problematici generale;
avea atribuții fără impact în administrație
și justiție
Colonii/ Mancipii SFATUL ORĂȘENESC (ordo - era imaginea Senatului roman
- din sec. al III-lea d. Hr., decurionum) - era un organ colegial alcătuit din
orice oraș roman era Magistrații decurioni (trebuiau să îndeplinească mai
“municipiu” - multe condiții de eligibilitate)
Preoții
- hotărârile sale (decreta decurionum)
erau obligatorii pentru toți magistrații
Administrarea așezărilor rurale orașului

Pagi
Vici
 PROVINCIA ROMANĂ DACIA/
DACIA ROMANĂ

Provincie imperială - administrată

de îmăpărat
DACIA TRAIANĂ, legiuni:
XIII Gemina
IV Flavia
I Adiutrix

Dacia lui HADRIAN, legiuni:

XIII Gemina – Dacia Superior
X – Dacia Inferior
X – Dacia Porolissensis

Dacia lui MARCUS AURELIUS, legiuni:

*** un singur guvernator (legatus Augusti pro
pretore trium Daciorum)
+ legiunea V Macedonica
PAGI – așezări pe teritoriile unor orașe
colonii

VICI – localități rurale (mari sau mici) locuite

de coloniști cetățeni romani, peregrini,
veterani și autohtoni.

Princeps – conducator al unui locus (ajutat

de un Consiliu sătesc)

Vici militares și canabe – lângă castrele

romane
Retragerea aureliană
• s-au retras legiunile și administrația romană

• s-au retras cei care aveau interese social-economice și politice

dependente de prezența puterii Romei (marii proprietari de
pământ, deținătorii de ateliere mușteșugărești mai importante,
stăpânii de sclavi, negustorii și orășenii mai bogați)
 Efectele retragerii aureliene

- Dispariția statului roman de pe teritoriul în cauză a dus la

dispariția dreptului scris

- S-au păstrat unele norme cutumiare de sorginte romană/

daco-romană și, în timp, s-a dezvoltat un drept cutumiar
agro-pastoral original (dispariția statului nu a însemnat,
deci, dispariția dreptului) => sistem normativ vicinal