Sorin IONESCU
INOVAREA MANAGERIALA
Repere istorice
aitura POLITEHNICA PRESS
Bucuresti, 2016 ‘Copyright ©, 2016, Eatura POLITEHNICA PRESS.
‘Fo dpe epee acl li sun reverted
‘CUPRINS
Ades: ae rv 192
IWS
‘octshaonse 1
TLABORDAREA ISTORICK oon
ooo oie 2. PROCESUL MANAGERIAL, 1s
Prof. univ. de. ing. Cristian NICULESCU ‘2.1. Teorta managementulel, 1S
Prof und ng Gheorghe MILTTARU 2.1. Management copii. is
2212, Management ti %
22, Preven omenear é Fa
SELL Mangemetl mpi 26
222, Popo sina 28
22.3 nite svi 3
Desereren CIP a bibtnci Naina a Romi 22.4 rormares procter %
TONESCU, SORIN | 23. Organza stitiior 38
Inovarea managerial Sorin oes. Bue: Picia Pes 2K postr stor = 3
aoe 232. roctres posse a
Contin hinogate 24. Diretonares recurso “6
ISBN S7eaes6502 PALL Rents an a6
YAR Asai de detioare Saat,
ows 2.5. Uimirire reason Ns
BE Cordon 3°
352. Control %
2.6 Tenaga managerial == a
1. Prniile manage ‘1
262 Calegresinformaor °
263 Anais manage ss
264. hore varnlr mn
268. Adopare decir, 4
266, Comureare in ori Ceo
aor: Danks Magen DAVID 3. FUNDAMENTELE ORGANIZATIILOR 8
oper Baa ‘3M. Istoricalorganizatilor. 3
eae eae RL. Teo organization 8
ee 5.12. Derotares interior 30
ISBN FTE GO6-S1S630-2 3.2. Unititite de afacert.. na ronan
321, Desolares albert nnn 7) 1322. Spiil anepreoria 8
323, Societe comerciae Cnn
33. Guvermarea corporat . an ANT-D
32.1 Administaren societiio. a ae
33.2. Manager melo. Ho
‘34. dentate organi M6
$441. Voc firmer. is
$342. Cultura orniatonal 20
3.43. Responsablitatea socal. 13,
4. FUNCTIILE ORGANIZATHLOR, —
4. Cercetarea—dezvaltares, ace
41.4. Progres thnie G0
Lucrarea Inovarea managerial « fst concepu ca wn instrament
de tern pentru ‘cercetitorl! din dimond condacert organizfior,
and in cinct capitol, wr indice de mume i wna! de. mtode,
Frmeepicle de asd ex care se opera) tn precent bs management
4.12. Eapele cece dezvol ConnennssB Eye adreseas totadott si stdenior, masteranctor, doctoranslor care #6
42. Productia $ oper nncnnonnn coul48 | Sor inplica tx procesul managerial
421 Pgh pode Son Me ‘Pregtind aceasta pagind dupa ce am defntivatIucrarea,constat
4221 Fabrica 155 |e doi am incercut 0 anal istried a fenomenelor. ined ru am reap
423. Organizarea manci. Cecnmnmnsewen 62 rest Inoru in totlitat, reloténd bn general delle, evenimentte 1
43. Actisiatite comercial 168 omental cpariel lor, gi ervcdnd tums tniitrior elor mat male
43.1. Marketing . 168 J Gre concepte. Pen a putea face posbild eparitia nel istriertice
4321 Aprovizionarea fimelor SIM Yl menagementdi, webuie Idenifcce cause imedite sa tndepirtcte
*43.3.Vinzaren produseor coomenlT4 | Ste fenomencor i analiza oe sar findmplot acd unele dintre ocestea
‘Acie nancare 7
441. Activites conta, “a
4442. Activiatea Financia 188
45, Resursele umane aor 7
445.1. Administra persona eat
4452. Rela industri. <_EEEiss
5. PROCESE STRATEGICE, 195
1, Managemental strategie. — 195
Sid. Succes fimelot nn 196
5.12. Filosofia firmelor aoe
52, Managementa elit s 213
524. Calitolgie a ae)
S22. Asigurare alii a 221
S23, Management alti sononooonns 225
Indice de ide $f meI0H en
Indic de persoane firme... = 239
yn flava eoltia pe care a pareus-.
Tile expuce in aovstdncrare sunt invegsrae de document,
tical, ii find redate opin ale nar specail pe care lam cules
Inarma suber dferislor aspect managerial, neannd la acel moment
cf fe voi folos! penru a contura 0 schid stared a management
Di aest mots, fa moment redatari Ine cde feta mum reas fata
bitliografiastudiardde-a langul timp, dar ew alt sop. Inpartgese
‘acum opinia Ini Marcel Pw: De la maifi cam asl un cuvin
© imagine. dar meni mal ambuesc de el O care este am elit enorm
te asl de civinte, wnde in a mal mare parte mumele de pe morminte
Sunt sterse™ Timp regi.
La 0 astfel de abordare a managementuui am inceput 2. ma
‘indee ncd din ant 1980, lar 1999 am publica a INID Mamagementul
Droceslorindustiale, in cuprina cireia sa regist $i 0 seurd storie
‘@ managementulul. O part din bigrafle pe care le amintse in Inrarea
‘te faa loam studict in Guide to the managenen! girs, eparinand
Iwi G. Kennedy, gparatd la edtura Century Busines Book Londra, in 199
Pentru acralizarea nor ani precum $i pentru ae biograft am apelat
lewtipedla INOVAREA MANAOHRIALA |
Personal citate a arnt contribu dfintrlt la thchegarea
corpuhi de costs ce apartine mangement, Deg toate cunostingele
Sunt eclectice, toate converg spre. buna. desfigurare. process
managerial. Consideatespecialit domenie lr lar conurte, mile
ire aceste personals rémén sin isoria managemetuss,deoarece
‘chiar doc’ eligi se rspese, imperil se pres, cre savanor|
"indn pentru eeritate" aja cum opina marele asronom Ung. Beg,
‘napora tl Tina Leng
Neil Ferguson consaa creel nus repetd (Civilian, Etna
Polirom, ly, 2014). Dar camel iva atin din experenta recat
$1 comportamentil se adaptewzd. Tot ase, i manggementl, dei
ru fanclonead dupa Tegi universal, are igi acopertoare", adicd
‘arma eu caracter general despre recut, care acoperd majoitatea
azul. recat mt este mort. cl sypravicfalyte prin documente
(procedw, reguament). ule, amen de aco pentru a vedea
‘al Impede stuatia ncare ree action tebe se studi sora
1
ABORDAREA ISTORICA
Inial, manapementul se refrea Ia conducerea_organiatile
Inds, roulT ind cela de a un resusele disponibile su care at
putes 1 atrase (ance clasie astii, precum cele umane, materiale,
Finacie, allele moderne, cum sunt informatie, cunotinee, thnologa)
fuesan proces de transformare loin produse (bunt, servic, informa.
‘ces de wansformare (aunt in patieular producti, servic nova,
Jnvigin) se desfgoad in partl prin dows subprocese, unl operational
fi aul managerial. Transformare trebuie se desfigoae cu efcen,
‘ics eat objinut si fe superior feral dep, cera ce pare aproape
impos, deoarece orice randament este subuniar. Dar oll manageior
fs toema aecla de a crea sinergie, de 2 uni eforrileoamenior in
Cembinai ou ella resurse init se obit o efit suprauntars
‘ack de-a lng! tinpula storia «const obs de sti a
sub un singuraspet, anume cel poi, tm secalul a XVIIFlea Volare
‘ropunenabordare ei prin prisma alior domeni, a fel de importante,
(um a de exempla celal cviizai [1]. De atuei au apt iat ale
Testi, deepal, matematc, loge, medicine i char ale uor singe
lehnice In scoll a XX-tea, Scoala de la Annales (Frat), sub invents
lui Mire Bloch, ince 0 cuastere exhaustvi « socictii. Femard
Bronde, exponent al aces cures, selad despre comet din Mediterana
punea secent pe importania geogafiel si remarca totodatd cl itrical
trbuie ab nfeleagl via socal tn tala ei (2). Economist englez
Alfed Marshall in carea sa Principle conomiel police (1907), observa
1 omenitea poate sada din punct de vedere religis, politic eizhosi,
‘conductor sau cultural (aa
Perspectva istrict sup management este una noud, dex
trata romna gi ea strindconsemneart une inept leh cu mult
‘imp in um, Managerentl singe poate fi considera a aves 0 veehime
de ciea un secl, el ipuninindinse in special in decenile de dps 0 {NOVAREA MANAGERIAL
Al Dolla Rizboi Mondial. fn prezent int in lind desfigurae eval
profunde, si speiligti in management ii inca pve in mod posal
Se vitor acorn mai pujindstenieanalize drum dsj arcu
‘Asi istoria managementuli se poate sborda cu mat mul succes
ect in tect, deoarece domeniul 2 suuctrat pe haze ini, i
istora a capita o perspec global, und evolfiatturor former de
Pentru abordreaistoricl a managementlui ste _necesrg
investigare focus in ansambll cut umane, demers nu innptr,
eoarece cultura apare ca 0 sintezd oepanica a valorlor mers
spirale dobindite de socitate, precum ga processor crestoare prin care
fseese valori_au lust nayere (3). Culture imbract difeite forme de
‘manifesiare: Hlosofie, qin drop, moral, anh rlgi, dar gi cosa ce
Pte mumi_ mets, termen sinonim eu. since acu 3 care
uprinde: medina, arhitectr, managemesl ee. Metatina are legit
temic cu sina gaa: ev gina doarece amindoul se tazee2h pe
‘hsrctizare peo elie convergent, iar ev arta letra se manifest in
lanl eeativai, prin erie om spropind ede realize natu,
“Management este acen aie socilé care Imbinl.ementele
sine conduceri cu expeiena socal, deoaree a conduce © orgaizaic
Fnseamni a conduc de fap came eae pari la procesele derlate Se
aceasta Omul repeat un complex de str care reacioneaz4 la stimuli in
‘mod difert, dind reautte difere, In fll acer, management se
Aeosebeste de exprinla siniies, cae, replat, va da aclai reli.
‘Aplicarea aoelorai meted in organiza sau Ta moment difeitecondice
© cg 63 modes cbecbee pork a
‘Sea Sohmoe stole y erect. A awl suena got
rise ATT. Lue imap Manager Meracioe (1980), Tho
(ia Hane (1978), Strategy ard Sroctr (192)
in ani 1970 GE, a creat un compartinent de planicaestrteic,
1 finfonat pn in anit 1980, cn Tost inlet eu un compartment
jee, Orizonolplanlu sesepe Varia tT de elt: dacd
sic tn plan poco ani ese Toate Tang, pena eropent sad
ermenl de tiny este accel. Poor plificarea stati se
2k programe baie pe sce. Metoda fot apd de Are de
‘te do Geus (9, 1828) - manager sander, cave at Roy
Dn Shel ine 681 188 unde a even! conor evi Se
Panes A invoals" ara porolu sa unlast snails Th
Henares ratopea. Dupipensonare Tost profs” London
usese Sool Lar pnt: The Uving Company (187)
Metode de planificare. © mtodi ce poste fi flosi ese
progrunareamatematic,Pionieel programa nae a fost L. Kanorove,
ane a formultieile de baza. Terenul de progamare matematcs a fost
Inredus de T. Koopmans care a primit.peemil Nobel a 1975, da eal
Tenia fos cet de GB. Danzig in 1947 cin lucr pentru Departament
{ii mericane, Tot ela formula mead derealvare moss ob mele
6 Sinples, n 1951 Un an malt, CE. Lamke a elaborat metoda Simplex
‘Dan Semiiaiadulu a fost descopei de John von Neuman [7]
Leonard Kantoroiel (1912-1982) ~ matematsen rs. Lueare
Pipettes mao co openene pono» eae George Dantig (1914-2008) -matemascan ametan sy
mmatematca gen 9 acoso in matomes A ot el
de hgh hous Ia Bary de cuca peraonale le Stay
tere pncpaiNaxmalzaren Oe! fone nee ov var
ter mega ire (1947)
eee
a
sont (1908-1960) a ndscut a Nanchan, dara act sa
“ioe! 1028) fn 1828 eve Ip Semana seve oar
Si 10 locale in SUR Manoel et
mS got da pele modebi so gisore in fbou eee a
eh ee a a rooa un line ect eta cana a
2 tn, otek cnohiebentat ies de Drocia Cora co
Wiis Uns wb conkers Poors 124 amp asda
Bei, aot 2 ccupal de tment ameticane In URS.
‘By to fost plsor ce econo la Harvard apa la Uerstatoa
Gr Now vor, usar sa pencpald'e fost neue Oupl Economie
{fda Ts 157 a pt rom Nebel pon econo.
in programare se umitest gsiea umn optim. Nofinea et dt
1ui Vteo Pareto iar Henry Hoph @ propos” dezvolares uel singe
‘optimulu. De aici au apirutpreocuprile de decvokare «programa
‘matematie |
Henry Hoph (1882 ~ 194) —cansutantamarcan, 9
tect gre nuns eptloe tina optima) ca pte a
Ianapenerta Ty 186, el apn ocala Comtauhe her
ori Oroenizre Suni
Opimul Pareto nseamnd maximizaree une variable pn in punt
in care nu mai poate crete, fe a afectarenegatiy at vaabil, Apo
Akiat optim Kaldor Hicks care maximizcarso varghl doa i
‘ind citiitoni po s-1 campense pe ce care vor piende $i optimal
{echilibru) Nash care apare cin iecate parte a sistem, ua indivi
Pere dct mu! schimb poz (tebue Se jung I olaborar),
fo utimele decent se observe gi stale democrate au trcut de
pia bral ise Fire, lise ps9 cepa servi in
1, Sohumpees sia dat seama ch aicion sito socal mo poate
de reduce incritudinile im domeaiul economic. in elaborurea
forse manifest dou tenine: in Fania si lin se poneste dela
Scare atonal cir panifcarea pe domeni ise elaborea poiete,
Norvegi, se pomeyte dl proictele indvidune gi se constrigte ©
1 planiicaila nivel nafonal, In alte state, bugetle reprezina ©
Nichol Kaldor (1908 - 1986) ~ ccanct engi, niset
Bucapesta A foutatuan Borin ga wnat Longo Sool f Econ
‘pos fost tee la acsasa gol ¢ futon Comiia OU pen
esa ter ian gral 9 turtona Comite ONU eral uate financiers activi dn sectoral publi. Cu ttl lel se
bora a dew coreapd ound cameos freon tows qa pce planifcarea in ssc wlaltare. Sa cotta 0 asemanare 8
‘hein swe pace: Soe sm Foon (pnt in stele tutte cu planitcaea din marie compan st
ote Hicks (1904 ~ 1968) - economist engl. A fast
ole Ss ae ors (1622°1020) Sa spools matemat
fost pofesr ls London Schaal of Economics) Cambri,
Unveriates dh Monenestr a Oxon h fom Teoria
rsbato a ea func coe compensate, 'a labor To
‘cna goneral"A prt Prem Nobel 'n 872. tue nc
Wate ard Canta (035), The Theo of Wages (82)
Drucker observa ed planifiaea nus face petra ices fai
ine, ci peru as ce 58 fac esti entry a se realiza obesivele de
Iii. Napoleon spunea cf nicio Biiie vctonoad mo sa deligrt
‘conform plan gi cu toate sees els planifeat meticlos baal $
Fond er adepalplanficsi, coasiderind c4 rk un plan, conductor
Aevnepriznieraevenimentetr simu si care activity sunt importante g
‘Se mi, Plnifcaes asigurt stable, da are dezavantjl cdma permite
Fea aid la schimbarte din medi, Ea presopune api in vitor. Godet
‘xu ct conduc msn ma epee, cu att mina furor tebe i
‘ma dopre. Dar fur nu bat dct drs a inp cx deamal pate ct
‘Adversriaiplaniicrit au fost de asemenea petsoane celeb:
Kant spunen ia face planer ete un demers mental a infamurii
ohn F. Nash (n 1928) matematan american A et sus
Inginsiechiniea ta Cornoge Malan Uneraty 9) de alamateh
Prncoton Urey Anas eestor Pncaton Ue. Are cl
Tn eon putter, geomet aefenala. Lavan pincpale” Equi
Pons in nipertan Gomes (1050, Non coopeatve, Gamos ("854
Tworprson Cooperate Games (1953) A promi Nob n 198 Pa INOVAREA MANAGER x
‘camenilor; ator or arog un gen creators lo pretind ceo
fact ceva cee nis nu sunt capabili, La rind i, eons Fred
Hayek rede planficares in sat ingrid ibertten.
‘pel ndepeent de Kelley si Walkera fist eda probleme
i proicetclr de ire W. Fazar de Ia Bioal pent proiete
ay mens mitre @ SUA. Apo, 0 echipd condust de Dold
Ao gece a fins de consultant Booz, Allen & Hamilton g de
Lethced Misile Systems Division eliboreasa netoda PIER.T.
ooltion and Review Telnigue ~ Tenica evalu $i congoll
Ja) pea pnt rina in 1959, metod ce a fst aplcat la
acheeiPolrs (a care au colaorat 3000 de erent cu un
a
hy cen pviad, laSEMA (Societe f Economie de Mahomarique
S rind Roy clea na at eat Nea pat
Mere Pcl Nath, ah a utes pacha
cotuilor oie
aid ponte ne ves ca bev pcp! contol emer
he fads 1962-1, ap 0 te ene meds
st reli pty NASA mata acs ete anpoer
Cahn ef i On Cpt cc AMS
eosin and a-ryet Sched) ea fa de
mc elk
fcpae Drum cave some (ioe). Cama Korat (i
[pent Prem! Nob! pris Ezoromie in f07
224, Programarea prolctelor
Metodele matematce de sabiie a date sctiviijlr sunt bzae
‘worn grafeilor [6]. @ chet origine + aflat in probleme de joc)
muzament. neu sparen sale teva, teria paar p
‘matematcin’ de seams Ant de probleme au fos
"problema eelor gape port din Kolatberg peste ru Pregel,
‘elves de L, Euler in 1736;
problema labvinelor (Geplasare fie intesefc, een
Criener in 1873,
1 refeeelecrice, reolvate Gustav Kircoffin 1S;
‘problema color patra cular. De ess ocupat De Morgan in 1859,
‘ara fost reals in 1976 de App Haken,
In 1878 matemaicanal Syivester, profesor la Universitatea Jol
Hopkins, identifica o legit ine chine alg, introduce not
de" grat, ED vrben de teoria uniard schimiconalgebrii™ In 1
‘matematcianul ungur Denes Keni a publica ls Leipz prima cate dss
teora graf,
Ter de clahorare «nor meode de cntzal alder pro
Aste din 1950, dar in 1986 fra EL du Poot de Nemours creeaa tn
de stoi (ineluzindai pe LE. Kelley gi W. Walker) eare pus a p
mmetoda CPM. (Creal Path Method) po cate ay apis la tevin
twine sau avui ea eal educere dure erinlor de Ia 125 oe la 78 0
Alisa ale teovel grafwilr s-au mai flcut in Anglia in. 1987,
_programarea repair centaleor lace (tpl de vera reds
Sipe, in 1961, ‘spare studhl il Kelley Crieal-Park
Mathematical Basi, in care moda CPM. ede preset nino fe
complet (4
Repreznara dutelor g wren rai unui poiet complex se
jenna rfl Gant, labora de Henry Gat in 1916, Robert Roy pune
1 Gant fost tlzat in tmpal Prin Rzboi Mond cind cree
© produce eeseuthfolosind utile exitete ea tot mai mare.
Py Lawrance Cant a folst acetth mcd cu scopul dea spi
iiaie de uilizare a navelor disponfbile. Dacd pink tun navele
pa siplamin pentru a ncirete,wilzren gran Gant
rebceca It junit © aes timp, coca ce eeivala ca © specie
eva capaci de anspor,
Pena stern problemelor legate de conducerea proietlor 5-2
Instul de Management Proecclr (Proce Management Istute
‘ryaizaje now prot fondlt in 1969 cu seopu de 4 sprint
ra cunotnelor necesare management proiesteor
Dibiogratie
1.G. Stak, Time, the Next Sowee of Competitive Advantage
Business Review Paperbook, Boston 1992
2.F.Jantsch, Progra tebnid, Editar Sind, Bucuresti 1972.
3.1 Stineolu, Managementul — ceretrinderolir, Raita
0, Bucur, 193, 4-H. Kahn, The Year 2000, Bitara Macmillan, Londra, 1967
lemumen bircraje" asamblal de postr chaco-
5.V. Treble, Micdencclopedie de satis, en
tua Siig Gint-o organizale st sublinia roll deosebit al acestora in
Beet res ae tivelor, Din acest motiv, birocratia are in scrierile sale un
ce er Edn Dt Pe, ca pan te
oe ae Scans oe
Fear compartment tebuia s se conducs dup regl srs,
gf Sempla, a canribut Ia formaren bioeati, dar gf anata
i satnare a tp de pace, de accea tune cin ¢confunta
Fol ncegistearh perder mart (oferi nemji considera emu
seit de pth in 1938), Brora este un terme invent de
i ourmy i 174, desemnind condoceres exerts de cre
nciclopetid, Bucur, 1982.
‘SW. Leontet Nodclul bpur ouput, éitra Stine, Boe
97,
2.3. ORGANIZAREA ACTIVITATILOR f
Michel Crozier, stdind onganzaile bircrce, ientieat
ole aire in alle corpora, biocraja find un sistem incapabil
eanjeze dupa crore ve
ales actual al concepul de biroerae, cu conoait negative,
tin splice Tegit lui Parkinson: doch nu ese aco ane
‘silo, exce post tinde si dilate sarin, pentru 8 oeups
snp dsponbi
‘Orpanizarea este faniunea managerial ce se ofr a rere um
sthitectrt prin care se conduc actvitiile. Ea implied proc
firucturilor ‘si proiecurea proceslor Altri de cella fot
managevale,”orpmizarea contbuie decsiv” ln realizarea procera
‘managetal.” Arstotel chiar afima: total incepe ts termind
‘ruanzarea at Claude Bernard in Lei despre propritate sia
foeganizare se sructureazS realitaten de care proietantl este interes
Northcote Parkinson (1909-1999) ~ profesor enger A stat
Termenulprovne din lamba greae, o7ganon,insemnind armonte Fe rate Tae oars ate ce ona
[est poles unvrstarin Mares Ban, SUA 9 Maayeat Obs
231. Proiectareastructurilor ‘aw seurds"In comporares samanio, lea dears ih loares
Fanhaons om (1955),
fn limb Iino namin contra. Str 5 con
Gel ee et ee eee decirionale. Ele sunt ierathice (intre posturile de conducere si cele de
‘acon in prioada 1850-1910, profesianea financiard 18801910] )fanionale Ging comparimetle neon cele de exces)
profesnen prodogie. In 1900-1920, profesiunea resure umane ig #1 sat_major (ne comparimentele respective gi elelate
Yo20"1960, profesineaceelaredeevolarein 1950-1970, profes Sapiens). Nomi de reli dino scr exe cll crea
Se ieee ernest Grancanas, abit fn 1943, General britsnc lan Hain, analiznd
Dorie oral eqpaianice« fem tatad pes pol i witiflor mie, ajuns la conclria cd marl de subordnai
dats FW. Tayo. nia organiarea er scant inteprndren idl i ze tig ie ar V. A. Grace 9 sabi Hi de
prvi ca un sistem inchs diciphin mitarsresponsbtiprocse | =a un sefee de 7-8 subd (2
upd 1960 organizare devine organic, posture
specialize, adapt Ia caractesile” personal,
Arete date neti de concer ics de execute
Pestle si comparineatele apar din dezvolrea obicetivelo.
Petra aceasta se fooneve metodsbotin. Dac mu se proceach lel
apr organi boeratice,
Relat amt canal prin care se desfigorprocesele infomtional-
VA. Graicunas (1860-1047) economist amorcan. A sud
ontbiates a Chicago ala Inet Tohrategie nae, A Tot
race in US. Army it bgt cau deal Dalea Razbot Monga est
‘Statin enputunehencrain URS ga martin nears [Nivelurile ierrhice reprezintt ansamblul postu
‘compatinentelor care disp de acca surat. P, Drucker In Py
‘managementul conchideaeint-o organiza aon se sable
‘nivel Serarhice. Sa observa ns ch Bscica, Mafia te au rei
{in timp ce organizaile industriale au pesto 2ece (ln Toyota sumo
nivel, la Ford 15, la General Motors 20 nivel), Urearea in fe
face toretic prin concurs pe baza rezlttelor objinse, Dar
stioneacd aganumita lege a Iii Peter: corce persoani ure pe
‘erred pind ii tinge propia nivel de incompetens”
ue, In 1963, concamel ven 635 000 do aro.
compare
"uel Angin 1608, Ope an Gomer 182,
helt oF 1009, won dn Corea in 2001, fn 1089, GM &
ar ican Hrs rate Vm” Dup 2008 a rt
st cbnare concer gh 2009 slat 9 pen GO ih
epee dot Ymaes Crowle, Cc, Bk
ee
a Se Le eat eat en
ern eden arenes
be ey ac Coe ais Sete
a Sears aca ek
tees Ra (iy ~ ser sees 1 a iol tae Si
cS St rte, Fe soled head ett
set ts cnet a teen aoa ait teat fake
coe tet eee ented
ca creas totmenereating
‘bu Pont ese 0 companie docile, fins in 1802. Nunole
itt eve EI Pat do Nomour, Insts do Eloutere nee ou
at cecconera ne fami eis dupa Reva Frnoeeh. In cea
‘ojeac ain prods pa de puye, In 1914 Parr Pot 8 ty
Prana aio dovrne progetto ls GM. dain 157 fora roa
tesco coment, Dove ingu tml ss. Yalan ria ea
Fifer evr ay fot trate materi perry progr Apt. Este
btn hearers oval Fortune are 60000 aa
De structuile orpanizatorice cel mai mult -ocupat Scoala genna
4 ornare in gee, saci de conde ao pam
‘0. Williamson, care studi sructrilepiramidele, a ident
struct funcionale (csractiri U" — untae) strut livia
(sacri MP). Stacie divicionale a fost crete Ia General Motes,
‘Du Pant inane de 1930
ver llamson (1882) - profes arercan, A feu sus
Ingnee, a deve prlectnt api pleat de erganore ec
Iotunvertihie Start, Caregen, gan 109 a Ye,
Dipl Mavtts ond Horatcies (1095, "The Mechanar
‘Sevemence 2007)
Sinctua firmelor este desrist in organigame. B. Jaques, de la
"Tevsos, a observat ci aceatea tu desoria car relaile de
ornare ch trebuie identifi deri informal. Pen organiza 20
poctdur de lena njra nilor 1860, orne de mune pe i 1900,
eu uncjonale I 1910.
Suctule tebui si fie exible, 8 ofte organize capaitate
et de adspare To varnjile mile. Subietul a fost dezvotat de
ft (1975), dar inch sin 1939 C. Stigler a ara atenia asupra
i echipamentcor, iar J. Marsclak (1962) ssupra xiii
or (se valable peo peioad ings de timp) (3),
‘Asti, tending ene co oraniaite sk devin plate si stuctra lor
sinpliice.P. Drucker dda ca exemplao orcesti simone, care,
it de mare, ni are decitun singur dro. La fel, aiministalia eile
in Indian aves i mult de LOD salar pre deoeeire de China unde
© srucurs stufonss, Noll cueetari propun erearea de srctri
id (deca at 1, Mintberg), stuctu adhoc (Waren Beans in
8 The Temporary Society din 1968), stuctu wife (shamrock)
Cares Hand). Jn Carton a propus inversarea pramide. Peer Drucker
‘i Inerindrea soln al XXtlea nv mal 60 unitate”
General Motors ecto un cance smaican Infirm 1908
‘am Dura (atear oe Wasi. bun inrepeneaor, Sr na
Imenaper ei — 187) care a cumparat me oo sulomebie’ Ol
{fina In 1908 dng seofan Dae Bex), Ovsrae
n't), Cac (nt rurale provne de one Cod
(eo a fits In 170" apennces Vite deo event tar Beto.
Ponts. pa 1910 GMs svt problems tarcare lr Durant
Gi gi ffir Chee (upd rune aso ean
Sore faca magi fie). Gua rene Ia GM ip 8
‘marca Chewolo marca piu maple spe. Durant Infra Ha
‘Untec Meo pent care a cunparat 20 me Tunizoare de
pre cre oe 9 Hat unde ere fe Sear) Our a ost ea
(eet pans n 1020, cand GM ore opoape lamers invent
{ca moment acjrar pcp, Pore Ou Pot 9 Morgan care
‘np Sion recor In 1027, A Shan arecgonza conan
(zc de sara vl de Tabi All GM 2 dove ca a
sand ma ae ed rn
Eom ere lB a
oes vem ony oe ep ris oe
Si en dee a el, Chor, ee
area ate pal cea on ina
a a Se teeta
fe orgaivii au fot structure eu mult Tnainte de
i ath snfitc,dea mgs fei sor eva
ramen organizer, Literatura de specialiate a conic ase
marae n facie de personal fost (mana) i rearacle
Mie'fiue le) tnipesonal; miroinreprindei inreprindr
eat arte mat nrprndrle mar a put mod
ttt lw plc cea mbit eran ane noi pie de
Sjomevaren consult de mas, urarizares, La noi un stadia
er hime ineprindrt «fst feat de D.P. Marjan. in pevoads
saeele se mula nu se marca Emt Schumacher
Sain ann pi plan mice inepriner
Jan Carzon (0. 1941) ~ mansgersuedes. A urmat uy
‘octoim Schoo ef Cenamis, oa ues aot rec uty
Secon erent snr wie tot GE WA, ca
‘sciand' ‘elon scandhave. ‘Al's Seven carexed pth
‘romero. sear rm srstur de par rereals Dap
gait en te ra home
mat Schumacher (191 = 1977) #4 nse! & Bonn, @ urmat
morse, get Borin London Schoo af "Ezoranies, Oxon!
Uinertaten Clumtsa Now Yor), darn act nco plans. A fst
onsite ordre coms rraral, Ta Ang a ca
‘Simteus Najonl a Carbunt (180 170), A feat resmanat
Ferd organizes lol do. munca, securstoa muck. prblenele
rgeton #ecoogee A lvoaie cncoptl de .econamie buss
fare en folsese faire oo so ropeneteazd rand 9 ce Jehnolaie
Famed care lous recuse ale A Troon mario corporat
hig fct unt de procul ojung a corel dscaraars
aran bt pr pice hteajonle fat sprecata Je J. Mayrars
Keynes Lace propa Sma Boat (879)
fn 1960°T Bums identifies doscire dite srr mec
si cele rginice, In stacurile mecaicnesacinile sit bine sable,
ne accent pe autora contol, sunt formalize, ia retest
fe postin ocupati. in sructrle organise se pune pati accent
specialzare, se Tecurge la expres, ese 0 oriatre sre sbietve, xp
rezolvare problemelr, pe reli lateral io slbi formalize sariiog
plone instal structrlororzanizatorice in econ
interbticsau fost Agspina Popescu gi Ghearhe Zen. Zapen nme i
‘pnizai taxol. Taxiologi cprine in defini sa lege organi
factor de progres (enumerd uproximaiv 70) Fl consdert prob
‘rpm idee ca probleme sii
Prine inreprinderile mari se alk si companile transnaionale.
fe companit mulnaonale a apérat im secoul al XDClea, de
pi, Bayer (1863), Nestle (1867), Michelin (1893), Profeson S.
Ghoshal sclasfiat frm transnationle in mulinaonale (Cailever,
Philips), globale (Matsushita), intemajionale, mondiale (Ford) Fons
“&finete corporfiletranenafionale cx find policentice. D.
en ede ed matilecorporai conduc Tumea de ai, sunt cane eslle
Gaoceronse cre omoart copula), dar odath cx corpl mor gee
nesbiive, contig in espxnea. juni, coordonare, ci
‘wbordonare irre inte. i pare sires mui sens al svi, to
procedslar asrcte piv procaceianiv, cliinreapirlornecenfile
‘rahi lor sepa
Gheorghe, Zapan (1857-1078) ~ peholog remin, doce
Lnweratal air Bein in 504 A doventpotedor a Uner
‘Sumanta Ghoshal (1048 204) fost dean Sol none de
‘aca. Amal resale NSEAD Pole face) sla Landon Busoss
Schon! (Menogenent state) Luca propa: Morag AZoxS
Boror (180) The didstzed Corporation (197) 2.3.2. Proiectarea proceselor
Resize prodselor savior efi apace
conpartinnior din niin, Reeare contd Ia eres a
teesora, Din seat not, ten #2 concent pre proces
Prodi 0pm ahwdre lr apae in ace owt Al
‘Whitcead. Dat inpotata pocorn pede fo dentate
smc timp in umd, proces mange a cont bist den
into ee pnts hs Mey aan 90 [Sy Carat
tara cad nn ape et) a
‘rod North Whitehead (661-1847) - os! eno. A
facam pare orca ache © ows ae consocne tn urea dy he
Ltzi‘rncba Pb Htthente (10, Pmt od Rey
Jay Gata 1940) - constant areca, A fost tee
insu tron pon Oezstrehanaptalé use fe
gel goog hrs Sec en, Ge
Gatome co Sit"eae o musta th pecures casas
‘SGintreseasnona incantation eat ec
incor cvtrga: Ex oat crea Son eis cocoa
Feartew Litt praca: Cron Soap 5).
Pomind de la proces, sa ajuns Ia reengineering - 0 migcre de
reorganzare a organization pe tia, procescon. lientul este nucle
inteprindri in jurl lise proiecteaa proces principal alt dint-9
rule de ope. Dupt proces prineipal umeazi proces suport cre
‘susie procesul principal. Bazsle BPR (Buvinese Prcets Reengineering) ab
fost puse de Richard Schonberger, dar conceal fos! fet eunoscat ia
Iucrarea consltanlor amercani Michael Hammer (2.1948) si James
Champy (0.1942), Reengineering Management din 1994, ereznghse iia
See let pri © rola meget rem
‘indmplat ins.
Richard Schonberger 1937) consitat amscan A stadt
"aie usta. Arist concapl JIT. n GUA, 2 promovet eos
Foducel ere, dof calatn e 8088 mont VC) gous
‘decanter. Lc prepa seu sar Word Case anacinng
(1980) Baking a Gna ot Cusomers (1980)
fineie de gradul de folosre 2 proeselor in activitea de
poate determina maturiatea orgnizae. Petr aceasta
‘modell CMMI (Cepabiliy Maury Model Integration), care
i atria capabiii gi permite analiza deol onan
ere Unc cape de dezvolare a organiza gi ative necesare
fa nivel urmilor, CMMI este un model decvoiat de Sofvare
ig state (SED de a Carnegie Mellon Unversity ca soeeso a
EMM (Capability Matority Model) dezvotat din 1987 pind in
‘hoo? realizal verianca 1's CMMI, iy 2006 vesimnea aa, ar
0 versiunea aa
Localizareafrmelor. Deyi problema amples organiatira fost
nt de Adam Smith, primele studi despre teovia localiza l-a fcut
‘Yon Tile, care 4 avut fn vedere costl teens ial cansprtlu
"a pin (1826), Launhard, cre 2 imaginat un iui ce ebuie
iin ample iW. Clvstller (1866), care a hatin considerare
ela trnzaetor comerciales aumarl clienjlor existent. Teoria
itn fos fundamen insh de Alfred Weber in 1922, Unnicind
edtcre te cost al wansportl al mini de her ial cel Iga de
[plomersesindostilor, tora propanes amplasarenTimelr in cent de
{fee Teoria a fost completa in peicada interbeich cu problema
fentelor indssnle, iar doph Al Dolls Rizboi. Mondial mevsant
E Hooves W. Teard au ps accentul pe cosa desfoceri a foe de monet
ial apc. Ukerio, J. Timbergen gi H. Bos au leat amplasatea de cola
regen conomice, dar nil pint ai nu Sau gist ezovaistisfeatoare
ving Ioelizaresfmelor cae shin cont de mai mld et eter,
‘trod Weber (1868 — 1956) — sconomist german Hae cu Max
Weber, fot presen Urivrtal dr Mecery fe 10071088
ind a fost aus in ivalanare perdu cicle atuse nace. A
Sven leer af rectory elect. In TO48 fox veregrt
inaanaet Cie sale ay iMuerstdecotaea geogatal exnomice
Ustnpincle Ober don Sincere Tecra
Ino (800) Idea sur Sante" Ratraostog (it spe at
{isoccape cat) (1027)
in interior, itepinderea este nganzatd dup on plan general
Inporanis Ii» iit in evident ines din Evol Mediu. Un excmply i
‘onsttuie ministre ordinuli eisteria, fing in 1098 de Si. Berard.
Gistercienit au constrit crea 750. ministr din Portgalia. pint in
‘Trasivania (1202 la CB), toate dup acelasi plans and pe tector
Joc ateliee mestesusret Penta munca administativa, I ince se Flos iro
enue cole, apo West Boucle
S-ar putea să vă placă și
- Glovo ProiectDocument7 paginiGlovo ProiectIoana Florentina Spînu0% (1)
- Proiect Etica Si Integritate Academica - Carla - IoanaDocument6 paginiProiect Etica Si Integritate Academica - Carla - IoanaIoana Florentina SpînuÎncă nu există evaluări
- Catalog-2022 Mai BunDocument49 paginiCatalog-2022 Mai BunIoana Florentina SpînuÎncă nu există evaluări
- Namelaka Cu Fistic - Cea Mai Cremoasa Crema - Baking HappinessDocument1 paginăNamelaka Cu Fistic - Cea Mai Cremoasa Crema - Baking HappinessIoana Florentina SpînuÎncă nu există evaluări
- Toate IntrebarileDocument34 paginiToate IntrebarileIoana Florentina SpînuÎncă nu există evaluări
- Macarons ClasicDocument3 paginiMacarons ClasicIoana Florentina SpînuÎncă nu există evaluări
- Examen MTAM Spinu Ioana FlorentinaDocument2 paginiExamen MTAM Spinu Ioana FlorentinaIoana Florentina SpînuÎncă nu există evaluări
- Proiectarea Bazelor de Cunoștințe Pentru Produsele Industriale - IntroducereDocument10 paginiProiectarea Bazelor de Cunoștințe Pentru Produsele Industriale - IntroducereIoana Florentina SpînuÎncă nu există evaluări
