ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE ȘI MANAGEMENT

PUBLIC

POLITICA DE VECINĂTATE

Studenți:
Militaru Grațiela Daniela

Matei Alexandru Cornel

Mitică Ștefan Cătălin

București

2021
 Politica Europeană de Vecinătate
Politica Europeană de Vecinătate (PEV) a fost
lansată pe de-o parte, în scopul de a evita crearea de
noi linii de separaţie între UE lărgită şi vecinii săi, şi
pe de alta, pentru a consolida prosperitatea,
stabilitatea şi securitatea în interiorul şi în jurul UE.
Prin PEV, UE îşi propune conturarea unei
abordări coerente a relaţiilor Uniunii cu statele din
vecinătatea sa estică şi sudică, care să permită
intensificarea cooperării și aprofundarea relațiilor
economice cu partenerii PEV în vederea creării unei
zone de pace, stabilitate și securitate la frontierele externe ale Uniunii. Este vorba de o relaţie
privilegiată, bazată pe un angajament reciproc în favoarea valorilor comune (democraţie,
drepturile omului, statul de drept, buna guvernare, principiile economiei de piaţă şi dezvoltarea
durabilă).

Parteneri
PEV se aplică statelor din vecinătatea imediată, terestră sau maritimă a UE:

 în vecinătatea sudică - Algeria, Maroc, Tunisia, Egipt, Iordania, Israel şi Autoritatea

Naţională Palestiniană, Liban, Libia şi Siria;
 în vecinătatea estică - Republica Moldova, Ucraina, Belarus, Armenia, Azerbaidjan şi
Georgia. 
Elementul central al PEV este reprezentat de planurile de acţiune bilaterale convenite de
către UE cu fiecare dintre parteneri. Acestea definesc un program de reforme politice şi
economice cu priorităţi pe termen scurt şi mediu. UE a încheiat Planuri de Acţiune cu R.
Moldova, Ucraina, Georgia, Armenia şi Azerbaidjan din vecinătatea estică şi Israel, Iordania,
Autoritatea Palestiniană, Maroc, Tunisia, Liban şi Egiptul din vecinătatea sudică.
Dat fiind faptul că PEV se bazează pe acorduri existente (Acorduri de Parteneriat şi
Cooperare şi Acorduri de Asociere în cadrul parteneriatului euro-mediteranean, PEV nu este
operaţională încă în cazul Libiei sau Siriei, ţinând cont că astfel de acorduri nu sunt în vigoare.
Pentru Belarus a fost lansat un Plan de Acţiune virtual în care se stipulează posibilităţile de
colaborare UE-Belarus şi condiţiile pentru guvernul bielorus pentru materializarea acestei
cooperări.

Geneza:
 Necesitatea unei Politici Europene de Vecinătate (PEV) se face acut simţită în 2003, când
apare problema creării a noi bariere în Europa după extinderea Uniunii Europene. În martie
2003, Comisia Europeană în Comunicarea sa asupra Europei Extinse trasează principiile politicii
de vecinătate a UE şi pune accentul pe importanţa acordată de către Uniunii relaţiilor cu vecinii
săi. Conform acestei Comunicări, ajutorul financiar furnizat pînă acum statelor vecine, îndeosebi
prin programele TACIS şi MEDA, va fi suplimentat în viitor prin crearea unui nou instrument
financiar, Instrumentul European pentru Vecinătate şi Colaborare care va susţinea implementarea
politicii de vecinătate.
În octombrie 2003, Consiliul European a salutat iniţiativa şi a invitat Comisia şi Consiliul de
Miniştri să o continue. Pe 12 mai 2004 Comisia Europeană prezintă Comunicarea „Politica
Europeană de Vecinătate. Strategia şi Rapoartele pe Ţară” care stabileşte paşii concreţi de
implementare a politicii de vecinătate şi modul de extindere a beneficiilor lărgirii UE asupra
noilor săi vecini.

Obiectivele Politicii Europene de Vecinătate:

Obiectivul principal al PEV este împărţirea beneficiilor aduse de extinderea UE din 2004 cu
ţările sale vecine. Un alt obiectiv este cel stabilit prin Strategia Europeană de Securitate din
2003, şi anume creşterea securităţii în vecinătatea Uniunii extinse.
Politica Europeană de Vecinătate nu oferă statelor vizate (statele din estul Europei şi
statele mediteraneene, şi din iunie 2004 şi statele sud-caucaziene) perspectiva aderării la UE, ci
permite o relaţie privilegiată cu vecinii şi o mai bună focalizare a eforturilor în domenii de
importanţă vitală pentru apropierea statelor vizate de standardele europene.
Printre beneficiile oferite de PEV se numără cele ce ţin de dezvoltarea economică şi socială
precum şi obţinerea posibilităţii de acces pe piaţa internă şi integrarea în cadrul altor alte politici
europene:
 Educaţia, pregătirea profesională şi tineretul;
 Cercetarea;
 Probleme de mediu;
 Cultura;
 Politica audio-vizualului;

Finantare

Asistenţă financiară pentru implementarea PEV este acordată prin Instrumentul European de
Vecinătate (ENI) şi se ridică, în exerciţiul financiar-bugetar al UE 2014 – 2020 la circa 15,4
miliarde de Euro.
ENI are patru componente:
-bilaterală;
 -ENI Inter-regional
-ENI Regional Est şi ENI Regional Sud;
-ENI-CBC .
Evoluţii recente

Incepând cu martie 2015, la nivel UE, a fost lansat formal un proces de consultare (prin
publicarea documentului comun de consultare „Towards a New European Neighbourhood
Policy”), care a oferit baza de discuţii şi elementele de referinţă ale procesului de revizuire a
PEV.
La 18 noiembrie 2015 a fost dată publicităţii Comunicarea comună a Inaltului Reprezentant
al UE pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate şi a Comisiei Europene referitoare la
revizuirea PEV. Documentul a marcat finalizarea formală a procesului de consultare, demers la
care au fost asociate statele membre. Comunicarea comună a reconfirmat obiectivul major
asumat de PEV referitoare la crearea unei zone de stabilitate, securitate şi prosperitate la
frontierele externe ale UE.

Documentul reia şi dezvoltă priorităţile urmatoare: consolidarea principiilor diferenţierii şi

responsabilităţii; flexibilizare şi coerenţă sporită pe planul disponibilizării instrumentelor şi
resurselor, inclusiv privind susţinerea partenerilor aflaţi în situaţii de criză. Comunicarea
subliniază interdependenţa strânsă care există între securitatea şi stabilitatea UE şi cea a vecinilor
ei, consacrând conceptul de stabilizare a Vecinătăţii drept principala prioritate politică a noii
PEV.

Au fost avansate propuneri concrete referitoare la dezvoltarea unei componente de

securitate , în măsură să răspundă la provocările ridicate de situaţiile de criză şi conflictele din
Vecinătatea UE. Este subliniată necesitatea edificării unor parteneriate întărite ale UE cu ţările
PEV. Viitoarea PEV este proiectată dincolo de arealul formal al Vecinătăţii şi are în vedere
contextul geografic mai larg al „vecinilor vecinilor”, inclusiv prin avansarea unor modalităţi de
cooperare cu aceştia, prin intermediul aşa-numitelor “cadre tematice”. In aceeaşi logică de
cooperare regională mai largă, Comunicarea comună subliniază importanţa Sinergiei Mării
Negre, ca format relevant de cooperare regională şi forum de dialog.

Avantajele politicii europene de vecinătate

Politica europeană de vecinătate prezintă avantaje economice care pot fi considerabile. O mai
mare convergenţă legislativă şi normativă cu UE, în special în domenii importante pentru
îmbunătăţirea accesului pe piaţă, ar trebui să conducă la accelerarea investiţiilor şi la
intensificarea ritmului de creştere economică, mai ales dacă la aceasta se adaugă un grad mai
ridicat de liberalizare a comerţului, în sectorul serviciilor şi al produselor agricole.
 În comparaţie cu acordurile-cadru semnate de UE şi ţările vecine, PEV îşi asumă un rol mai
important de catalizator în realizarea reformelor structurale şi în aplicarea unor politici
macroeconomice solide. Dar progresele concrete la acest capitol vor depinde în continuare de
angajarea acestor ţări în procesul de reformă.
Pentru a asigura reuşita PEV, ţările vecine participante vor trebui să garanteze că
angajamentele asumate în cadrul acestei politici sprijină strategiile naţionale de dezvoltare şi
corespund capacităţii lor instituţionale şi tehnice. În acelaşi timp, UE va trebui să garanteze
integritatea şi funcţionarea concretă a pieţei sale interne.
Programe de cooperare regională
Programele de cooperare regională sunt menite să facă față unor provocări cu caracter
regional și promovează cooperarea interstatală în domeniul problemelor de interes comun în
diferite regiuni ale PEV (programe regionale din vecinătatea sudică și Programe regionale din
vecinătatea estică).
Сadrul strategic prioritare și domeniile de cooperare regională în 2014-2020 sunt stabilite în
Documentul de strategie regională ENI Est. Aceste domenii prioritare sunt completate de actiuni
pentru vecinătatea largită 2014-2017, care abordează aspecte de interes comun pentru cele 16
state vecine UE, care sunt parteneri în cadrul politicii europene de vecinătate.
Cooperarea regională este, de asemenea, finanțată din alte instrumente ale UE care acoperă
întreaga lume și nu numai regiunea de vecinătate. Aceste programe includ în special la nivel
mondial: Instrumentul care contribuie la pace și stabilitate, Instrumentul european pentru
democrație și drepturile omului, programe tematice ale Instrumentului de cooperare pentru
dezvoltare, Instrumentul pentru cooperare în materie de securitate nucleară.
Cooperarea regională promovează dialogul între parteneri și construiește punți de legătură
între UE și șase țările vecine din Est și între aceste țări din Europa de Est însele. Programele
regionale completează programe de asistență la nivel național și susțin prioritățile Parteneriatului
Estic.
În plus, o serie de activități regionale au avut loc în contextul altor două inițiative politice
regionale: Dimensiunii Nordice și Sinergia Mării Negre.
Principalul instrument financiar de susținere a cooperării cu cele șase țări partenere ale
Parteneriatului estic este Instrumentului european de vecinătate (IEV).