Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Etapa I
Studiul desenului de executie.
Analizand desenul de executie al piesei propuse pentru realizare se constata
urmatoarele:
Proiectia si cele doua sectiuni sunt suficiente pentru definirea totala a
piesei;
Numarul de cote este suficient pentru executia si verificarea piesei;
Constructia piesei permite prelucrarea cu numar minim de asezari ale
semifabricatului.
Materialul din care este facuta piesa este un Otel Carbon pentru uz general
(OL 37 1).
Analiza tehnologicitatii materialului.
Prelucrarea prin aschiere depinde de compozitia chimica, proprietati
mecanice si structura materialului.
Cotarea si stabilirea bazelor de asezare se fac conform desenului de
executie, cu rol important in succesiunea operatiilor de prelucrare, in stabilirea
dispozitivelor si a mijloacelor de masurare.
Rugozitatile de suprafata si toleranta se fac conform desenului de
executie.
Alegerea materialului.
Pentru executarea ”Pistonului” s-a ales un Otel Carbon pentru uz general
OL 37 1 STAS 500-2.
COMPOZITIE CHIMICA
SIMBOL C% Mn% S% P%
OL-37 0,200 0,800 0,060 0,060
Marca Clasa Caracteristici mecanice minime Rezilienta Energia de rupere
de otel de KCU
calitate Limita de Rezistenta la Alungire 300/2 Tempera KV I
curgere Rc rupere Rm a la J tura
N N [ ]
[ ] [ ] rupere cm2 [⁰C]
mm 2 mm 2 A5
[%]
OL 37 1 240 360 25 - - -
Suprafata Cota Toleranta Treapta de Ra Procedeul final de
precizie prelucrare
Σb=0
Σf=500
Ρp=200
Sp=300
Ρp=ρsf=Δc * lc=5um/mm * 63mm=315um
2 Ac=2∗( 200+300 ) +2∗ √ 3152 +5002
2Ac=2*500+2*591
2Ac=1000+1181
2Ac=2181 um
2Ac nom=2Ac min + Tp=2,2+2,1=4,3
Φ85
Ac nom real=D max – Bmax=85,8 – 80,3=5,5 mm
Φ45
Operatia curenta – strunjire de degrosare
Operatia precedenta – gaurire Φ13
2 Ac nom=2∗¿
Σb=0
Σf=120 um (tab. 5.59)
2 Ac min=2∗¿
=2*(100+145,2)
=2*245,2
=490,4 um
2Ac nom real=45,3-13,3=3,2 um
Φ13
D 13
2 Ac nom= = =6,5 mm
2 2
Nr. Denumirea Suprafat Cota Rzp Sp εc Tp Acmin Acnom amin amax
(µm) (µm) (µm) (mm) (mm) (mm) (mm) (mm)
Op. operatiei a (mm)
1. Debitare S1-S6 65,8 15 150 500 4,3 1,03 86,2 89,85
0 5
2. Strunjire S1 Φ80 20 300 500 4,3 1,15 1,65 127 128
frontala 0
3. Strunjire de S2 Φ80 50 50 500 4,3 1,15
degrosare
4. Strunjire S2 Φ80 50 50 500 4,3 1,15
cilindrica
exterioara
5. Strunjire de S5 63 4,3
degrosare
6. Gaurire S10 Φ13 50 50 60 4,3
7. Gaurire S14 Φ45 4,3
8. Tesire S13 3X45⁰ 50 50 60 4,3
9. Gaurire S8 Φ45 4,3
10.Tesire S7 3X45⁰ 25 25 60 4,3
T<T tab
T tab=4
I=1
D=0,17 mm/rot
ρM=0,16 mm/rot
S=0,17 mm/rot
Determinarea vitezei de aschiere
Cv
v= ∗k 1∗k 2∗k 3∗k 4∗k 5∗k 6∗k 7∗k 8
T ∗t x∗s y
m
T=90 min
t=2,75
ρ=0,16 mm/rot
Cv=281
M=0,2
x=0,15
y=0,2
S=0,17 mm/rot
K1=0,87
K2=0,6
K3=1,32
K4=1
K5=0,88
K6=1,1
K7=1
K8=1,3
V=121,31
Calculul turatiei efective
V ∗1000 121,31∗1000
N= = =351,21
Π∗s Π∗110
Se adopta conform masinii unealta N=400 rot/min
Viteza efectiva
Π∗s∗N Π∗110∗400
Vef = = =138
1000 1000
Durabilitatea efectiva
V 0,2 121,31
Tef =T∗
√n
Vef
=90∗
√ 138
=180
Etapa V
Normarea tehnica
Tpi
T= +Tu
N
Tu=(tb+ta)+(tdt+tdo)+toq
Timp de pregatire-incheiere
Din tabelul 8.9 din indrumar rezulta Tpi=0,27 m/s
Tpi 27
= =0,27 m/s
N 100
Tb=0,80 min
Timpi auxiliari Ta
Ta=Ta1+Ta2+Ta3+Ta4
Ta1 – Timpi pentru prinderea si desprinderea piesei pe MU. Este in functie de
greutatea piesei.
N=Ρ*v=Ρ*Π*R^2*l
N=8,3 Kg
Din tabelul 8.2 din indrumar rezulta Ta1=1,5 m/s
Ta2 – Timpi ajutori pentru comanda masinii
Din tabelul 8.4 din indrumar rezulta
Ta2=0,05+0,05+0,15+0,1+0,5+0,3=1,15 min
Ta3 – Timpi pentru complexe de manuiri
Din tabelul 8.6 din indrumar rezulta Ta4=0,35 min
Ta4 – Timpi pentru masuratori de control
Din tabelul 8,6 din indrumar rezulta Ta4=0,29 min
Ta=1,5+1,15+0,35+0,29=3,29 min
Top=Tb+Ta=0,80+3,29
Top=4,09 min
Timpi de deservire si odihna
Tdl=Tdt+Tdo
Tdt – Timp de deservire tehnica
Tdo – Timp de deservire organizatorica
Din tabelul 8.10 din indrumar rezulta:
Tdt=2,5 % din Top=0,20 min
Tdo=1 % din Top=0,08 min
Timp de odihna, necesitati fiziologice
Din tabelul 8.10 din indrumar rezulta
Ta1=4 % din Top=0,32 min
Tu=(Tb+Ta)+(Tdt+Tdo)+To
Tu=4,09+0,20+0,08+0,32
Tu=4,70
Etapa VI
Parametrii tehnico-economici
Printre cei mai importanti indici tehnico-economici sunt:
1. Coeficientul timpului de baza
2. Productivitatea muncii pe schimb
3. Coeficientul timpului pregatire-incheiere
4. Coeficientul de utilizare al materialului
5. Volumul total de munca
Nun= ∑ k NΠ
¿ a∨¿ ¿
Φ80
65,8
Schita de semifabricat