LP

I. INDICI PENTRU EVALUAREA STARII DE IGIENA

Indicele de igienă orală

Are 2 componente:
- Indicele de placă şi
- Indicele de tartru.
Valoarea indicelui de placă şi respectiv indicelui de tartru rezultă prin însumarea
valorilor constatate pe 6 suprafeţe preselectate:
- Suprafeţele Ve ale M1 superiori
- Suprafeţele Li ale M1 inferiori;
- Suprafeţele Ve ale IC superior drept (11) şi IC inferior stâng (31).

Valorile indicelui de placă sunt:

0 = absenţa placii;
1 = placă supragingivală în 1/3 de colet a dintelui;2
= placă în 1/3 medie a dintelui;
3 = placă în 1/3 incizală sau ocluzală a coroanei.

Valorile indicelui de tartru sunt:

0 = absenţa tartrului;
1 = tartru supragingival în 1/3 de colet a dintelui;
2 = tartru în 1/3 medie a dintelui;
3 = tartru în 1/3 incizală sau ocluzală a coroanei.

Valoarea toatală a indicelui de ig orală rezultă din însumarea valorilor indicelui de

placă şi tartru.
Indicele de placă/ tartru poate fi exprimat în 2 moduri:
Suprafeţele dentare cu placă, exprimate procentual (x):

Nr de supraf cu placă
--------------------------------------- x 100 = x sau
Nr total al suprafeţelor dentare

Suprafeţele dentare fără placă, exprimate procentual (y):

y = 100 - x

Inregistrarea indicelui de placă şi a sângerării gingivale după şedintele de tratament

antimicrobian inţial şi postoperator, asigură controlul eficienţei igienei orale;

Indicele de placă Siness şi Loe

Are următoarele valori:

0 = absenţa plăcii;
1 = placa nu se observă cu ochiul liber pe suprafeţele dentare decât după răzuire cu
vârful sondei;
2 = placa bacteriană este vizibilăcu ochiul liber ca un depozit fin, pelicular;
3 = acumulare masivă de placă, care acoperă şanţul gingival de la marginea
gingivală liberă până la suprafaţa dentară;

Indicele de retenţie a plăcii (LOE)

0 = absenţa cariilor, tartrului sau a unor obturaţii cu margini neregulate în apropierea1 =
gingiei.
tartru supragingival, carii, obturaţii cu margini neregulate;
 2 = tartru subgingival, carii, obturaţii cu margini neregulate;
3 = tartru abundent supra şi subgingival, carii mari şi profunde, obturaţii cu defecte
marginale mari şi retentive.

Indicele de sângerare papilară (PBI) – Papilar Bleeding index- Saxen şi

Muhleman

Acersta este un indicator sensibil al severittăţii inflamaţiei gingivale la pacienţii

individuali. PBI nu necesită timp mult deoarece sunt evaluate numai 28 de situsuri de
măsurare în dentiţia completă. Acest indice s-a dovedit a fi extrem de util pentru evaluarea
succesului sau eşecului în cursul terapiei parodontale. Pe parcursul terapii repetate, PBI
indică pacientului orice scădere a inflamaţiei.

Modul de înregistrare

Sangerarea e provocata prin trecerea (stergerea) sulcus-ului cu sonda parodontală

cu presiune usoară pornind de la baza papilei spre vârf de-a lungul aspectului mezial si distal
al dintelui.
Dupa 20-30 secunde dupa ce a fost sondat complet un întreg cadran, intesitatea
sângerarii este evaluată în 4 grade si valorile sunt trecute pe fisa.
Totalul scorurilor inregistrate da “numărul de sangerare'” PBI se calculează prin împărţirea
acestui nr la toatalul papilelor examinate.

numărul de sângerare
PBI =
număr total de papile examinate

Indice de sângerare papilară PBI - PBI diferentiaza patru grade diferite de sângerare
consecutiv sondajului minutios al sulcusului gingival in regiunea papilei.
Sondajul se face in toate 4 cadranele, 1 si 3 oral, iar 2 si 4 vestibular.
 In practica se pot utilliza mai multe formulare care sa evidentieze evolutia in timp a
sangerarii.
 Gradul 1- punct = 20-30 secunde după sondarea sucus-urilor mezial si distal cu o
sondă parodontală, se observă un singur punct de sângerare.
 Gradul 2- linie/punct = o linie fină de sânge sau mai multe puncte de sângerare devin
vizibile la marginea gingivală.
 Gradul 3- triunghi = triununghiul interdentar se umple mai mult sau mai putin cu
sânge.
 Gradul 4- picătură = sângerare difuză. Imediat după sondare sângele curge în zona
interdentară acoperind porţiuni de dinte şi de gingie.

Indicele de sângerare gingivală (SBI) – Sulcular Bleeding Index

Se utilizează sonda parodontală cu care se ating zonele marginale (M) şi Papilare

(P), cu intebsităţi crescute, utilzând valorile următoare:
 0 = aspect normal, fără modificări ale unităţilor papilare (P) şimarginale (M),fară
sângerare la sondare;
 1 = fără modificări aparente aparente ale ale zonelor papilare (P) şi
marginale (M), dar la sondajul uşor se produce sângerare.
 2 = sangerare la sondaj şi modificări de culoare ale zonei papilare (P) şi
marginale (M).
 3 = sângerare, modificări de culoare şi uşor edem;
 4 = sângerare provocată şi spontană, modificări de culoare, edem pronunţat;
 5 = sângerare provocată şi spontană, modificări de culoare, edem important
asociat sau nu cu ulceraţii.
Examenul se realizează pe 6 dinţi – un molar, un premolar, şi un incisiv lateral al
fiecărei arcade, de o parte şi de alta.
Folosirea indicilor de sângerare gingivală evaluează intensitatea inflamaţiei
deoarece sângerarea este un indicator mult mai obiectiv decât modificările de culoare ale
gingiei şi furnizează evidenţa expunerii recente a ţesuturilor la placa bacteriană.
În general indicii care folosesc palparea cu sonda sau mijloace auxiliare de curătire
interproximală (stimulatoarele) sunt mult mai adecvate pentru diagnosticul gingivitei şi
evaluarea evoluţiei unui pacient în ceea ce priveşte controlul plăcii decât indicii care folosesc
sondajul apical (sondarea şanţului gingival sau pungii parodontale).
Palparea desemnează atingerea uşoară a suprafeţei ţesutului gingival cu capătul rotunit
al sondei parodontale şi/sau purtarea uşoară a sondei în direcţie orizontală de-a lungul suprafeţei
interne a sulcus-ului gingival fără presiune apicală.
 Îndicii care folosesc sondarea apicală sunt mult mai adecvaţi pentru diagnosticarea
parodontopatiei şi pentru evaluarea efectelor terapiei subgingivale.

Indicele de sângerare gingivală (AINAMO şi BOY, 1975) corespunde indicelui

gingival simplificat (LINDHE,1983).
Recent a fost propus un nou indice clinic pentru evaluarea hipercreşterilor gingivale
induse medicamentos. Acest indice are o valoare în funcţie de care se modulează terapia
chirurgicală sau conservatoare a hipercreşterilor.

Indice de evaluare a hipercreşterilor gingivale Rossmann, Ingles, Caffesse

Gradul 0

 1 = adaptare fermă agingiei ataşate pe osul alveolar subiacent, absenţa

modificărilor de volum ;
 2 = uşor aspect granitat;
 3 = marginea papilară de aspect normal;
 4 = papilă cu dimensiune şi densitate normală.

Gradul I

 1 = crestere uşoară marcată prin mărirea densităţii gingiei, aspect granular

marcat;
 2 = vârful papilei rotunjit;
 3 = adâncime la sondare ≤ 3 mm;

Gradul II


1 = hipercreştere moderată manifestată prin creşterea dimensiunii papilei
şi/sau marginii gingivale rulate;
 2 = Conturul marginii gingivale este încă concav sau drept;
 3 = lărgirea gingiei în sens V-O până la 2 mm măsurată de la vârful papilei în
afară;
 4 = adâncimea la sondare ≤ 6 mm;
 5 = papila este oarecum detasabilă.
Gradul III
 1 =hipercreştere moderată manifestată prin migrarea gingiei pe coroana
clinică;
 2 = conturul marginii gingivale este convex
 3 = Lărgirea gingiei are dimensiune ≥ de 3mm, măsurată de la vârful papileiîn
afară;
 4 = adâncimea la sondare > 6 mm, papila este clar detaşabilă;
 Gradul IV
 1 = hipercreştere severă, caracterizată printr-o îngroşare extremă a gingiei;
 2 = coroana clinică acoperită în proporţie mare;
 3 = lărgirea gingiei are dimensiune ≥ de 3mm, măsurată de la vârful papileiîn
afară;
 Adâncimea de sondare > 6 mm papila este clar detaşabilă.

II. INDICII DE INFLAMATIE PARODONTALA

Indicele parodontal Russell

0 = absenţa inflamaţiei gingivale şi parodontale; 1 =

gingivită medie fără să circumscrie coletul;
2 = gingivită avansată, care circumscrie coletul fără leziuni aparente ale inserţiei
epiteliale;
3 = gingivită cu pungi şi distrucţia inserţiei epiteliale. RX se observă alveoliză pânăla ½ din
lungimea rădăcinii, dar dinţii au încă implantare bună, masticatia făcându-se in limitenormale;
4 = distrucţie mare osoasă, tulb masticatorii severe, mobilitate axială dentară,
matitate la percuţie cu sonda.

Indicele de prezenţă a pungilor parodontale

Se iau în consideraţie pungile > 3 mm după tratament antimicrobian. Indicele se

exprimă procentual:
Nr suprafeţelor dentare cu pungi
X = --------------------------------------------------------------------- 100
Nr total al suprafeţelor dentare

Determinarea severităţii parodontitelor marginale prin folosirea unui indice este

realmente imposibilă. În contrast cu indicele gingival care poate înregistra numai intensitatea
inflamaţiei, un indice parodontal trebuie înainte de toate să măsoare gradul pierderii de
atşament (gradul de pierderii a structurilor de suport dentare).
Cei mai folosiţi indici de boală parodontală sunt:
1. Indicele de boală parodontală al lui Ramfjord;
2. CPITN
3. Indicele de screening parodontal - PSR

Indicele parodontal (PDI) Ramfjord – Periodontal Disease Index

Exprimă gravitatea bolii prin estimarea clinică a simptomelor de inflamaţie, alveoliză,

pungă parodontală. Acest indice conţine un indice de gingivită (1-3) şi măsurarea pierderii de
ataşament, independentă de gingivită (4-6).
 0 = absenţa inflamaţiei sau alterărilor în gingia marginală
Gingie:
 1 = gingivită medie sau moderată în unele localizări la gingia marginală;
 2 =gingivită uşoară/moderată a întregii margini gingivale în jurul coletului
dentar;
 3 = gingivită avansată cu eritem sever, hemoragii, ulceraţii;
Parodonţiu:
 4 = pierdere de ataşament până la 3 mm măsurată de la JAC;
  5 = pierdere de ataşament de 3-6 mm;
 6 = pierdere de ataşament > 6 mm.
Ramjord a demonstrat că în scopuri epidemiologice pot fi luaţi ca reprezentativi 6
dinţi din întreaga dentiţie: 16, 21,24,44,41,36.
Dintii colorati in rosu sunt dinti ramfjord, iar cei necolorati sunt substituientii lor cand
aceştia lipsesc.

PDI se recomandă pentru studii epidemiologice. Molarii de minte se exclud.

Indicele CPITN
Acest indice a fost desemnat iniţial pentru evaluarea necesităţilor de tratament
parodontal. Combinând elementele de indici gingivo-parodontali şi de PTNS (sistem de
evaluare a necesităţilor de tratament parodontal), CPITN evaluează:
- Prezenţa sau absenţa sângerării gingivale la sondaj uşor;
- Prezenţa sau absenţa tartrului supra- şi subgingival;
- Prezenţa sau absenta pungilor parodontale (inguste sau adânci);
- Se foloseşte sonda specială CPITN
Sextanţii cuprind următorii dinţi:
17 -14 13 -23 24-27
47 -44 43 -33 34-37
 Evaluarea parodontală se face pe sextant fiind înregistrat câte un dinte din sextantul

respectiv, înregistrându-se cea mai proastă condiţie a fiecărui indice pe sextant,

criteriile fiind următoarele:

STATUS PARODONTAL NECESITATI DE TRATAMENT

0 = parodonţiu sănătos 0 = nu necesită tratament
1= sângerare observată direct la I = igienă orală
sondare
2 = tartru şi pungi ≤ 3,5 mm, iritaţie II = I + detartraj profesional
iatrogenă
3 = pungi de 4-5 mm III = I + detartraj profesional
4 = pungi > 6 mm IV = II + tratament complex

Tratamentul complex poate necesita detartraj şi surfasaj sub anestezie locală cu sau
fără expunere chirurgicală. Indicii parodontali pot în practica de zi cu zi sa furnizeze o
imagine a condiţiei pacientului dar, nici un indice nu va putea vreodată înlocui un examen
complet individual.
 Indici de mobilitate dentară

Se utilizează în cursul examenului cllinic înainte de tratament şi ulterior, în cursul

fazelor de tratament, pentru evaluarea răspunsului la tratament.
Indicele de mobilitate este un criteriu important în ceea ce priveşte stabilireaevoluţiei
clinice astării parodontale după tratament, putându-se aprecia ameliorarea, agravarea sau
staţionarea/vindecarea stării clinice.
0 = mobilitate fiziolagică (fremitus);
1= mobilit perceptibilă cu degetul, în direcţie orizontală, < 1mm. 2 =
mobilit perceptibilă cu degetul, în direcţie orizontală, > 1mm 3 =
mobilit >1 mm în plan orizontal şi vertical.
Pe baza valorilor înregistrate se calculează indicele clinic al gradului de mobilitate
dentară patologică după cum urmează:
Se notează cu
- m1 mobilitatea patologică, prin însumarea valorii mobilităţii la toţi dinţii
examinaţi, înainte de tratament.
- m2 mobilit dentară posttratament.
Indicele de mobilitate Im se calculează după formula:
m1 - m2
m = -------------------- 100
m1