Aplicaţia XIII.

Se consideră un tub cu pereţi groşi încastrat la capete acţionat de presiunea exterioară 𝒑𝒆 =200 daN/𝒄𝒎𝟐 şi
două forţe concentrate P=pl. Să se calculeze valorile tensiunilor maxime de pe secţiunea de calcul.
Date numerice:
𝑹𝒊 =31 cm, 𝑹𝒆 =35cm , p= 300KN/m.

Fig. 13.1
Rezolvare

Forţele concentrate solicită tubul la încovoiere plană cu forţă tăietoare. În consecinţă, tubul dublu încastrat
poate fi considerat ca o grindă (fig. 8.9) cu secţiunea coroană circulară, încărcată cu forţele concentrate P.
Pentru a înlătura nedeterminarea statică se consideră ca sistem de bază grinda simplu rezemată (fig.13.2)
obţinută prin scoaterea unei legături (momentul încovoietor X). Pentru determinarea necunoscutei X se
utilizează metoda grinzii conjugate. Aplicând principiul suprapunerii efectelor, se trasează diagrama de moment
încovoietor pe sistemul de bază. Digramele de moment devin diagrame de încărcare pe grinda conjugată.
Intensitatea încărcării este momentul încovoietor redus cu rigiditatea la încovoiere a grinzii. Forţa reactivă pe
grinda conjugată este egală cu forţa tăietoare fictivă:

Pentru ca sistemul de bază să fie identic cu grinda conjugată, rotirea din secţiunile de reazem trebuie să fie
nulă, ceea ce înseamnă că pe grinda conjugată forţa tăietoare fictivă trebuie să fie egală cu zero:
Fig.13.2
Cunoscând valoarea momentului din încastrare, pe sistemul de bază se pot trasa diagramele de eforturi
secţionale din grindă (fig.13.3).

Fig.13.3
Calculul forţelor reactive:

Verificarea forţelor reactive:

Calculul eforturilor secţionale în secţiunile caracteristice:

Secţiunile de calcul sunt A şi B unde eforturile secţionale au valorile maxime

 Tensiunile normale au valorile extreme (fig.13.4):

şi tensiunile tangenţiale maxime se calculează cu relaţia lui Jurawski:

𝑫𝒆
𝜶
𝑫𝒊

𝑹𝟐 𝟒 𝑹𝒆 𝑹𝟐𝒊 𝟒 𝑹𝒊 𝟐 𝑹𝟑𝒆 𝑹𝟑𝒊

𝑺𝒚,𝟎 =𝝅 𝒆 𝝅 =
𝟐 𝟑𝝅 𝟐 𝟑𝝅 𝟑

Fig.13.4
Din efectul de tub cu pereţi groşi încărcat cu presiunea exterioară 𝒑𝒆 , pe conturul exterior al tubului pentru

iar pe conturul exterior pentru

Fig.13.4 
Aplicaţia XIII.2

O fundaţie continuă din beton transmite la terenul de fundare o forţă uniform distribuită cu intensitatea p=285
kN/m. Se cere:
1. să se calculeze tensiunile ce se produc în punctul A (3;3,5)m din terenul de sub fundaţie;
2. la ce distanţă pe secţiunea orizontală situată la adâncimea de 3m sub talpa fundaţiei tensiunile sunt 1% din
valoarea maximă;
3. la ce adâncime în planul vertical situat la distanţa de 3,5m faţă de axul fundaţei, tensiunile normale σx sunt
maxime.

Rezolvare
1. Calculul tensiunilor din punctul A din interiorul masivului de pământ
Tensiunea radială în punctul „A” din masivul de pământ este:

Raza vectoare „r” a punctului A are valoarea:

Fig.13.6
 Utilizând relaţiile de dependenţă dintre tensiunea normală radială σr şi tensiunile în coordonate carteziene
rezultă:

2. Calculul abscisei punctului de pe planul orizontal situat la adâncimea de 3m unde tensiunea normală 𝝈𝒙 se poate neglija

Ţinând seama de faptul că:

se obţine:
Abscisa punctului situat la adâncimea de 3m unde tensiunea normală σx are valoare neglijabilă este:

3. Calculul adâncimii la care tensiunile normale σx sunt maxime

Tensiunile normale:

din planul vertical, situat la distanţa z=3,5 m în raport cu axul fundaţiei continue au valoare maximă în punctul
unde se anulează derivata de ordinul unu a funcţiei acestor tensiuni:

sau
Aplicaţia X.3

Un pilot din beton armat transmite prin vârful acestuia la terenul de fundare forţa P=600 KN. Se cere:
1. să se calculeze tensiunile ce se produc în punctul A (3;3,5)m din terenul de sub fundaţie;
2. la ce distanţă pe secţiunea orizontală situată la adâncimea de 3m sub vârful pilotului tensiunile sunt 5% din valoarea
maximă;
3. la ce adâncime în planul vertical situat la distanţa de 3m faţă de axul fundaţei, tensiunile normale σx sunt maxime;
4. tensiunile din pereţii căminului de vizitare amplasat în axul pilotului la adâncimea de 3m.

Fig.13.7
Rezolvare

1. Calculul tensiunilor din punctul A din interiorul masivului de pământ

Tensiunea radială în punctul „A” din masivul de pământ (fig.13.8) este:

Tensiunile în coordonate carteziene în punctul „A” din masivul de pământ au valorile:

2. Calculul ordonatei punctului din planul orizontal unde tensiunile normale 𝝈𝒛 sunt neglijabile

Tensiunile normale 𝝈𝒛 au expresia

Pentru ca tensiunea normală σz să poată fi neglijată este necesar ca:

Ţinând seama de faptul că:

se obţine:

Ordonata punctului B unde tensiunile 𝝈𝒛 sunt neglijabile este:

3. Calculul adâncimii la care tensiunile normale 𝝈𝒛 sunt maxime:

Tensiunile normale:

din planul vertical, situat la distanţa R=3,5 m în raport cu axul fundaţiei continue au valoare maximă în
punctul unde se anulează derivata de ordinul unu a funcţiei acestor tensiuni:

sau
 4. Calculul tensiunilor din peretele căminului de vizitare

Tensiunile normale σz,1 în planul capacului căminului de vizitare (fig.13.8) amplasat la adâncimea de 3m sub
vârful pilotului se calculează cu relaţia:

şi σz,2 de la marginea capacului:

Aproximând cu o distribuţie liniară tensiunile normale σz pe capacul căminului, încărcarea rezultantă se

evaluează cu relaţia:

Tensiunile normale σx din pereţii căminului de vizitare generate de tensiunile normale de

În secţiunea orizontală 1-1 situată la adâncimea z=3,25 m , tensiunile normale 𝝈𝑹 din terenul de fundare sunt
radial simetrice acţionând ca o presiune exterioară asupra pereţilor laterali ai tubului:

Valorile tensiunilor din pereţii laterali ai tubului cu pereţi groşi pe conturul exterior sunt:

iar pe conturul interior tensiunile după direcţia radială şi după meridian au valorile:
Fig.13.8