MD Analitic - Lucrari-Final

Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi
Facultatea de Construcții și Instalații
Statica construcțiilor 2
Lucrări
Șef lucr.dr.ing. Mihaela MOVILĂ
Email: mihaela.movila@tuiasi.ro
mihaelamovila@yahoo.com
Statica construcțiilor 2 - Lucrări de laborator
Metoda deplasărilor –
– forma analitică –
- Exemplu de calcul -
Șef lucr.dr.ing. Mihaela Movilă

Statica construcțiilor 2 – Lucrări de laborator
Trasarea diagramelor de eforturi N, V, M pentru cadrul din figură, acţionat de forţe exterioare.
Date numerice:
E = 3·10 5 daN / cm 2 
L= 4,0 [m] p= 2000 [daN/m]
H= 3,0 [m] 40  603 F= 4000 [daN]
I0 = = 72 104 cm 4 
12

1. Stabilirea gradului de nedeterminare cinematic - elastic:

Z = N+m
N=3
unde:
N - numărul de noduri rigide sau parțial rigide;
m=InsI - numărul de translații distincte ale nodurilor.
m = ns = r + l − 3c =
6 + 10 − 3  6 = −2 = 2
Z = 3+2 = 5
Sistemul cinematic
Inginerie seismică – Lucrări de laborator
2. Alcătuirea sistemului de bază geometric determinat (cinematic - elastic determinat)

şi scrierea sistemului de ecuaţii de echilibru static:

Statica construcțiilor 2– Lucrări de laborator
Sistemul de ecuaţii de echilibru static:
I II A
r11 y1 + r12 y2 + r13 y3 + | r1a y a + r1b yb + | R1p = 0


r21 y1 + r22 y2 + r23 y3 + | r2 a ya + r2 b yb + | R2 p = 0
r y + r32 y2 + r33 y3 + | r3 a ya + r3 b yb + | R3 p = 0
 31 1

− − − −−− −−−− −−− −−−− −−−−
r y + ra 2 y2 + ra 3 y3 + | raa ya + rab yb + | Rap = 0
 a1 1
rb1 y1 + rb 2 y2 + rb 3 y3 + | rba ya + rbb yb + | Rbp = 0

III IV B

3. Alcătuirea matricei coeficienţilor [rij]
Se impun succesiv sistemului de bază:
‐ rotiri în sens orar + ale nodurilor rigide (1, 2, 3), egale cu 1 şi

‐ translaţii egale cu 1 pe direcţia fiecărui grad de libertate în parte (a, b), de
la stânga la dreapta + .
Se construiesc deformatele corespunzătoare, punându-se în evidenţă

momentele din extremităţile barelor deformate (numite rigidități absolute la
rotire, respectiv rigidități absolute la translație – Anexa 4), orientate atât spre
nod, cât şi spre bară, precum şi reacţiunile din blocaje (de forma rij, raj, rbj).
Bara Rigidităţile absolute la rotire
 1=1 4 EI
K12 =
K 21 L
EI
1 2
1 2 EI
K 21 =  K12 =
K 12 2 L
L
Tip 1
 1=1 3EI
K12 =

L
1 2
K 12
L
Tip 2
Notă: I variază pe bare în funcție de secțiunea transversală a acestora.

3.1. Calculul coeficienţilor din grupele I şi II
Acţiunea y1 = 1
– se va roti nodul 1 în sens orar, se va construi deformata 1 și se vor evidenția pe aceasta
coeficienții de pe coloana 1 a sistemului de ecuații.
I II A


+ r21 y1 + r22 y2 + r23 y3 + | r2 a ya + r2 b yb + | R2 p = 0
 31 1

− − − −−− −−−− −−− −−−− −−−−
+ r y + ra 2 y2 + ra 3 y3 + | raa ya + rab yb + | Rap = 0
 a1 1

III IV B
Coeficienții și termenii liberi de pe primele 3 linii ale sistemului de ecuații sunt de tipul
reacțiuni moment pe nod și se vor evidenția obligatoriu în sens orar, iar coeficienții și
termenii liberi de pe ultimele 2 linii sunt de tipul reacțiuni forță și se vor evidenția obligatoriu
ca forțe pozitive acționând de la stânga la dreapta.
I II A


+ r21 y1 + r22 y2 + r23 y3 + | r2 a ya + r2 b yb + | R2 p = 0
 31 1

− − − −−− −−−− −−− −−−− −−−−
+ r y + ra 2 y2 + ra 3 y3 + | raa ya + rab yb + | Rap = 0
 a1 1

III IV B

Acţiunea y1 = 1 + :
7
K31
Bara (1-3) – bară tip 1: y1=1
L = 3m
I = 2I0
1 K13
 4E  2I0 2 4
K13 =
3

K = 1  K = 1  4 E  2 I 0 = 4 EI
 31 2 13 2 3 3 0
5 6
Notă: Se va lucra fracționar!!!
3
7
Bara (1-2) – bara tip 1: y1=1

L = 4m
I = I0
1
2 4
 4 EI 0 K12 K21
K12 = = EI 0
4

K = 1  K = 1  4 EI 0 = 1 EI
 21 2 12 2 4 2 0 6
5

7
Bara (1-5) – bara tip 1: y1=1
L = 3m
I = 4I0
1
 4 E  4 I 0 16 EI 0 2 4
K15 = = K15
3 3

K = 1  K = 1  4 E  4 I 0 = 8 EI 0
 51 2 15 2 3 3 K51
5 6

 4 E  2 I 0 8 EI 0
K13 = =
K31
7
3 3

K = 1  K = 1  4 E  2 I 0 = 4 EI y1=1
 31 2 13 2 3 3 0
 4 EI 0 K13
K12 = = EI 0 1
4 2 4
 K15
K12 K21
K = 1  K = 1  4 EI 0 = 1 EI
 21 2 12 2 4 2 0
 4 E  4 I 0 16 EI 0 K51
K15 = =
3 3 5 6

K = 1  K = 1  4 E  4 I 0 = 8 EI 0
 51 2 15 2 Deformata 1
3 3
Acţiunea y1 = 1:
Coeficienţii din grupele I şi II se determină din condiţia de echilibru static  Mi = 0 impusă pentru
fiecare din nodurile 1, 2 şi 3 în parte. (i)
!!! Observație – Se operează cu momentele orientate spre nod (cele reprezentate cu verde).
4 EI 0 8 EI 0 16 EI 0
 Mi = 0  r11 = K12 + K13 + K15 =
( 1) 4
+
3
+
3
= 9 EI 0
r31
1
 Mi = 0  r21 = K21 =
(2) 2
EI 0 3 b rb1
7
4 K31
 Mi = 0  r31 = K31 = EI 0
3
( 3) y1=1
r21
r11
Notă: Se va lucra fracționar!!! a
K13 ra1
1
K15 2 4
K12 K21
K51
Deformata 1 5 6
I II A
r32
b rb2
r11 y1 + r12 y2 + r13 y3 + | r1a y a + r1b yb + | R1p = 0 3 7

r21 y1 + r22 y2 + r23 y3 + | r2 a ya + r2 b yb + | R2 p = 0 r22
 31 1

− − − −−− −−−− −−− −−−− −−−− r12 y2=1
r y + ra 2 y2 + ra 3 y3 + | raa ya + rab yb + | Rap = 0 a ra2
 a1 1
rb1 y1 + rb 2 y2 + rb 3 y3 + | rba ya + rbb yb + | Rbp = 0 1 K21 4
 2
K12
III IV B K24
5 6
Deformata 2
r32
 4 EI 0 b rb2
 21
K = = EI 0
Bara (1- 2) - tip 1:  4 3 7
K = 1  K = 1  4 EI 0 = 1 EI r22
 12 2 21 2 4 2 0
3E  2 I 0 3
Bara (2 - 4) - tip 2: K24 = = EI 0 r12 y2=1
4 2 a ra2
1 K21 4
K12 2
1
 Mi = 0  r12 = K12 =
( 1)
EI
2 0
K24
4 EI 0 3 E  2 I 0 5
 Mi = 0  r22 = K21 + K24 = 4
+
4
= EI 0
2
(2) 5 6
M
( 3)
i
= 0  r32 = 0
Deformata 2
r33
y3=1
I II A b r
3 7 b3
 K31
r21 y1 + r22 y2 + r23 y3 + | r2 a ya + r2 b yb + | R2 p = 0 K37
 31 1
 r23
− − − −−− −−−− −−− −−−− −−−− K13 a
r y + ra3
ra 2 y2 + ra 3 y3 + | raa ya + rab yb + | Rap = 0
 a1 1 1
r13 2 4

III IV B
5 6
Deformata 3
r33
y3=1
b r
 4E  2I0 8 3 7 b3
 31
K = = EI 0
Bara (1- 3) - tip 1:  3 3 K31
K = 1  K = 1  4 E  2 I 0 = 4 EI
K37
 13 2 31 2 3 3 0
3EI 0 3 r23
Bara (3 - 7) - tip 2: K37 = = EI 0 K13 a
4 4 ra3
r13 1 2 4
4
M
( 1)
i
= 0  r13 = K13 =
3
EI 0
M
(2)
i
= 0  r23 = 0
5 6
8 EI 0 3EI 0 41

( 3)
Mi = 0  r33 = K 31 + K 37 =
3
+
4
=
12
EI 0
Deformata 3
r21 = r12
O primă verificare a sistemului de ecuaţii de echilibru static – zona I: 
r31 = r13
r = r
 32 23
I II A


 31 1

− − − −−− −−−− −−− −−−− −−−−
 a1 1

III IV B

Bara Rigidităţile absolute la translaţie
K 12   6EI
 K 12 =K 21 =
1 2 2
L
2
K 21
L
Tip 1
K 12  3EI
 K 12 =
1 2 2
L
2
L
Tip 2
Notă: I variază pe bare în funcție de secțiunea transversală a acestora.

Acţiunea ya = 1 + :
r3a
I II A
b rba
r11 y1 + r12 y2 + r13 y3 + | r1a y a + r1b yb + | R1p = 0 3
 ? 7
K31
 31 1 r2a

− − − −−− −−−− −−− −−−− −−−−
r1a
?
K13 ya=1 ya=1 a raa
 a1 1 1
rb1 y1 + rb 2 y2 + rb 3 y3 + | rba ya + rbb yb + | Rbp = 0 ? 2 4
 K15
III IV B
? ?
K51 K64
5 6
Deformata a
Acţiunea ya = 1 + :
  6E  2I0 4
Bara (1- 3) - tip 1: K13 = K 31 = 2
= EI 0 r3a
3 3
L = 3m; I=2I 0 b rba
3
6E  4I0 8
  ? 7
Bara (1- 5) - tip 1: K = K = 15
= EI 0
51
K31
32 3
L = 3m; I=4I 0 r2a
3E  2 I0 2 ? ya=1 ya=1 a raa
 r1a K13
Bara (4 - 6) - tip 2: K = 64
2
= EI 0
3 3 1
? 2 4
L = 3m; I=2I 0 K15
6E  4I0 6E  2I0 4
M
( 1)
i

= 0  r1a = −K15 
+ K13 =−
32
+
32
= − EI
3 0
?
K51
?
K64
5 6
M
(2)
i
= 0  r2 a = 0
6E  2I0 4
 Mi = 0  r3a = K31 = 32
= EI 0
( 3) 3 Deformata a
Acţiunea yb = 1 + :
I II A r3b
yb=1 yb=1
r11 y1 + r12 y2 + r13 y3 + | r1a y a + r1b yb + | R1p = 0 b
rbb
 3
r21 y1 + r22 y2 + r23 y3 + | r2 a ya + r2 b yb + | R2 p = 0 ? 7
r y + K31
 31 1 r32 y2 + r33 y3 + | r3 a ya + r3 b yb + | R3 p = 0

− − − −−− −−−− −−− −−−− −−−−
r y + r2b
ra 2 y2 + ra 3 y3 + | raa ya + rab yb + | Rap = 0 ? a
 a1 1 K13 rab
 r1b 1 2 4
III IV B
5 6
Deformata b
Acţiunea yb = 1 + :
r3b
yb=1 yb=1
rbb
3
 6E  2I0 4
 ? 7
Bara (1- 3) - tip 1: K = K =
13 31
= EI 0 K31
32 3
r2b
?
6E  2I0 4 K13
 M i
= 0  r1b
= − K
=
13
−
3 2
= −
3
EI 0
rab
( 1) r1b 1 2 4
 Mi = 0  r2b = 0
(2)
6E  2I0 4
 Mi = 0  r3b = −K31 = −
( 3) 3 2
= −
3
EI 0
5 6
Deformata b
4.1. Calculul termenilor liberi din grupa A

Termenii liberi din grupa A se determină din condiţia de echilibru static (i)
Mi = 0 impusă
pentru fiecare din nodurile 1, 2 şi 3 în parte.
!!! Observație – Se operează cu momentele orientate spre nod (cele reprezentate cu verde).
R3p
I II A b R
4000daN bp
r11 y1 + r12 y2 + r13 y3 + | r1a y a + r1b yb + | R1p = 0 3 7

 31 1 R2p
 R1p 2000daN/m
− − − −−− −−−− −−− −−−− −−−−
a
r y + Rap
ra 2 y2 + ra 3 y3 + | raa ya + rab yb + | Rap = 0
 a1 1
rb1 y1 + rb 2 y2 + rb 3 y3 + | rba ya + rbb yb + | Rbp = 0 1 2
 M24 4
III IV B
5
Deformata P 6
Tip 1
Tip 2

Acțiunea încărcărilor exterioare
2000  4 2
Bara (2 - 4) - tip 2: M24 = = 4000 daNm
8 R3p
4000daN b R
bp
3 7
M
1
i
= 0  R1 p = 0
2000  4 2 R2p 2000daN/m

2 Mi = 0  R2 p = −M24 = − 8 = −4000 daN  m
R1p
a Rap
 Mi = 0  R3 p = 0 1 2
3
M24 4
5
Deformata P 6
Momentele de încastrare perfectă la barele drepte cu secţiune constantă

Bara Diagrama de moment Momentele de
încastrare perfectă
P PL
M12 M21
M12 = M21 =
1 2 8
L/2 L/2
Tip 1
P
M12 3 PL
1 2
M12 = ; M21 = 0
16
L/2 L/2
Tip 2

. Statica construcțiilor 2– Lucrări de laborator

Deplasata a - deformata 1
b
3 7
K31
a
31
1 1
K13
K12 ra1
1 2 4
K21 a
K15
a a
51 64
K51
5 6
4E  4I0 1 4E  2I0 1 4
La1 = 0  ra1  1 + 1, 5  K15  51a − 1, 5  K13  31a  = 0  ra1 = − 1, 5  K15  51a − 1, 5  K13  a31  = −1, 5   + 1, 5   = − EI 0
3 3 3 3 3

b
3 7
a
31
1 1
ra2
1 2 4
K12 K21 K24 a
a a
51 64
5 6
La 2 = 0  ra 2  1 + 1, 5  K21  0 + K24  0  = 0  ra 2 = 0

K37 b
3 7
K31
a
31
1 1
K13 ra3
1 2 4 a
a a
51 64
5 6
4E  2I0 1 4
La 3 = 0  ra 3  1 +  −1, 5  K31   a31  = 0  ra 3 = − −1, 5  K 31   31
a
 = 1, 5 
  = EI 0
3 3 3

Deplasata a - deformata a
b
3 7
K31
a
31
1 1 1
ra3 K13 raa
1 2 4
a K15 a
a a
51 64
K51 K64
5 6
Laa = 0  raa  1 −  2  K13

  a31  −  2  K15

  a51  −  K64

  64
a
 = 0  raa =  2  K13
 

  a

31 
+ 
 2  K 
15
  a

51 
+  
 64 64  =
K   a

6E  2I0 1 6 E  4 I 0 1 3E  2 I 0 1 26
= 2  + 2   +  = EI 0
32 3 32 3 32 3 9
Deplasata a - deformata b
b
3 7
K31
a
31
1 1
K13 rab
1 2 4 a
a a
51 64
5 6
6E  2I0 1 8
Lab = 0  rab  1 +  2  K13

  31
a
 = 0  rab = −  2  K13
 

  a
31
 = −2 
  = − EI
32 3 9 0

Deplasata b - deformata 1
1 1
b rb1
3 7
K31
b
31
K13
a
1 K12 K21 2 4
K15
K51
5 6
4E  2I0 1 4
Lb1 = 0  rb1  1 + 1, 5  K13   13
b
 = 0  rb1 = − 1, 5  K13   13
 
b
 = − 1, 5 
  = − EI 0
3 3 3
1 1
b rb2
3 7
b
31
a
1 K12 K21 2 4
K24
5 6
Lb 2 = 0  rb 2  1 + 1, 5  K21  0 + K24  0  = 0  rb 2 = − 1, 5  K21  0 + K24  0  = 0

1 1
K37 b rb3
3 7
K31
b
31
K13
a
1 2 4
5 6
4E  2I0 1 4
Lb 3 = 0  rb 3  1 + 1, 5  K 31   13
b
 = 0  rb 3 = − 1, 5  K 31   13
 
b
 = −1, 5 
  = − EI 0
3 3 3

Deplasata b - deformata a 1 1
b rba
3 7
K31
b
31
K13
a
1 2 4
K15
K51 K64
5 6
6E  2I0 1 8
Lba = 0  rba  1 +  −2  K15
 
 0 + 2  K13   13
b
 = 0  rba = −  −2  K15
 

 0 + 2  K 
13
  b
13
 = −2 
  = − EI
32 3 9 0

Deplasata b - deformata b
1 1
b rbb
3 7
K31
b
31
K13 a
1 2 4
5 6
6E  2I0 1 8
Lbb = 0  rbb  1 +  −2  K13

  13
b
 = 0  rbb = − −2  K13
 

  b
 = 2
13  2
 = EI 0
3 3 9

Asamblarea matricei coeficienților
 1 4 4 4
 9 − − 
2 3 3 3
 
 1 5
0 0 0 
 2 2 
 4 41 4 4
rij  =  0 −   EI 0
   3 12 3 3
 4 4 26 8
− 0 − 
 3 3 9 9
 4 4 8 8 
 − 3 0 −
3
−
9 9 

4.2. Calculul termenilor liberi din grupa B

Termenii liberi din grupa B se determină impunând condiții de LMV=0 produs de reacțiuni, de
momentele de încastrare perfectă din extremitățile barelor și de încărcările exterioare pe
fiecare deplasată în parte.
!!! Observație – Se operează cu momentele orientate spre bară (cele reprezentate cu magenta).
4000daN b
3 7
Deplasata a - deformata P
a
31
1 1
Rap
1 2 4 a
Lap = 0  Rap  1 = 0 M24
a a
51 64
5 6

Deplasata b – deformata P
1 1
4000daN b Rbp
3 7
Lbp = 0  Rbp  1 + 4000  1  Rbp = −4000 daN
b
31
a
1 2 4
M24
5 6
Asamblarea vectorului termenilor liberi:  R1 p   0 
 R  −4000 
R  ip
 2p  
=  R3 p  =  0 

 Rap   0 
 Rbp  −4000 
 
5. Rezolvarea sistemului de ecuații și asamblarea vectorului deplasărilor (rotiri și

translații distincte ale nodurilor
 y1   4407 , 160 
   
 y2  
718 , 568

   
−1
rij    yi  + Rip = 0   yi  =  y3  = − rij   Rip =
1
    6309 , 252 
  EI 0
y   7876 , 213 
 a  
 yb  28450 , 830 

6. Calculul momentelor finale din extremitățile barelor

În acest scop se aplică principiul suprapunerii efectelor şi se are în vedere că aceste momente
sunt produse de toate deplasările nodurilor (rotiri şi translaţii) şi de încărcările exterioare.
Totodată se ţine seama de comportarea liniar-elastică a structurii.
!!! Observație – Se operează cu momentele orientate spre bară (cele reprezentate cu magenta).
M final
ij
=  Kij  yi + Mij
i

Nodul 1
1 1
M12 = K12  y1 + 0, 5  K 21  y 2 = EI 0  4407,160  + 0, 5  EI 0  718, 568  = 4766, 444daN  m
EI 0 EI 0
  8 1
M13 = K13  y1 + 0, 5  K 31  y 3 + K13  y a − K13  y b = EI 0  4407,160  +
3 EI 0
8 1 4 1 4 1
+ 0, 5  EI 0  6309, 252  + EI 0  7876, 213  − EI 0  28450, 83  = −7268, 061daN  m
3 EI 0 3 EI 0 3 EI 0
 16 1 8 1
M15 = K15  y1 − K15  ya = EI 0  4407,160  − EI 0  7876, 213  = 2501, 617 daN  m
3 EI 0 3 EI 0
Verificare :
M
(1)
1j
= M12 + M13 + M15 = 4766, 444 − 7268, 061 + 2501, 617 = 0


Nodul 2
1 1
M 21 = 0, 5  K12  y1 + K 21  y 2 = 0, 5EI 0  4407,160  + EI 0  718, 568  = 2922,148daN  m
EI 0 EI 0
3 1
M 24 = K 24  y 2 − M24 = EI 0  718, 568  − 4000 = −2922,148daN  m
2 EI 0
Verificare :
M
( 2)
2j
= M 21 + M 24 = 2922,148 − 2922,148 = 0
Nodul 3
  8 1
M 31 = 0, 5  K13  y1 + K 31  y3 + K 31  y a − K 31  yb = 0, 5 EI 0  4407,160  +
3 EI 0
8 1 4 1 4 1
+ EI 0  6309, 252  + EI 0  7876, 213  − EI 0  28450, 83  = −4731, 939daN  m
3 EI 0 3 EI 0 3 EI 0
3 1
M 37 = K 37  y 3 = EI 0  6309, 252  = 4731, 939daN  m
4 EI 0
Verificare :
M
( 3)
3j
= M 31 + M 37 = −4731, 939 + 4731, 939 = 0

Nodul 5
 16 1 8 1
M51 = 0, 5  K15  y1 − K51  ya = 0, 5  EI 0  4407,160  − EI 0  7876, 213  = −9250,809daN  m
3 EI 0 3 EI 0
Nodul 6
 2 1
M64 = −K64  ya = − EI 0  7876, 213  = −5250,809daN  m
3 EI 0

7. Trasarea diagramelor finale de eforturi

7.1. Trasarea diagramei finale de moment încovoietor
Pentru trasarea diagramei finale de moment încovoietor se figurează momentele pe schema
statică a structurii, ținându-se cont de faptul că acestea stabilesc fibra întinsă.


7.2. Trasarea diagramei finale de forță tăietoare
Pentru trasarea diagramei finale de forță tăietoare se descompune structura în grinzi simplu
rezemate încărcate cu forțele exterioare și cu momentele finale din extremități. Se calculează
reacțiunile fiecărei bare în parte, acestea fiind practic forțele tăietoare din extremitățile barelor.


7.3. Trasarea diagramei finale de forță axială
Pentru trasarea diagramei finale de forță axială se izolează fiecare nod în parte care se încarcă
cu eventualele forțe exterioare aplicate la noduri și cu forțele tăietoare din extremitățile barelor
concurente în nodul respectiv. Valorile forțelor axiale se determină din condițiile de echilibru
de forțe pentru fiecare nod în parte Fx = 0,  Fy = 0 . Având la dispoziție doar două ecuații de
echilibru, obligatoriu se începe cu un nod în care sunt concurente doar două bare.
Nodul 3 Nodul 2


Nodul 4 Nodul 1



MD Analitic - Lucrari-Final

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MD Analitic - Lucrari-Final

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi

Facultatea de Construcții și Instalații

Șef lucr.dr.ing. Mihaela Movilă

Șef lucr.dr.ing. Mihaela Movilă

1. Stabilirea gradului de nedeterminare cinematic - elastic:

2. Alcătuirea sistemului de bază geometric determinat (cinematic - elastic determinat)

Șef lucr.dr.ing. Mihaela Movilă

Sistemul de ecuaţii de echilibru static:

r11 y1 + r12 y2 + r13 y3 + | r1a y a + r1b yb + | R1p = 0

Șef lucr.dr.ing. Mihaela Movilă

3. Alcătuirea matricei coeficienţilor [rij]

Se impun succesiv sistemului de bază:

‐ rotiri în sens orar + ale nodurilor rigide (1, 2, 3), egale cu 1 şi

Se construiesc deformatele corespunzătoare, punându-se în evidenţă

Bara Rigidităţile absolute la rotire

Notă: I variază pe bare în funcție de secțiunea transversală a acestora.

3.1. Calculul coeficienţilor din grupele I şi II

r11 y1 + r12 y2 + r13 y3 + | r1a y a + r1b yb + | R1p = 0

3.1. Calculul coeficienţilor din grupele I şi II

r11 y1 + r12 y2 + r13 y3 + | r1a y a + r1b yb + | R1p = 0

Șef lucr.dr.ing. Mihaela Movilă

3.1. Calculul coeficienţilor din grupele I şi II

Bara (1-2) – bara tip 1: y1=1

Șef lucr.dr.ing. Mihaela Movilă

Șef lucr.dr.ing. Mihaela Movilă

r11 y1 + r12 y2 + r13 y3 + | r1a y a + r1b yb + | R1p = 0

Șef lucr.dr.ing. Mihaela Movilă

Bara Rigidităţile absolute la translaţie

Notă: I variază pe bare în funcție de secțiunea transversală a acestora.

4.1. Calculul termenilor liberi din grupa A

Șef lucr.dr.ing. Mihaela Movilă

Acțiunea încărcărilor exterioare

2000  4 2 R2p 2000daN/m

Momentele de încastrare perfectă la barele drepte cu secţiune constantă

Șef lucr.dr.ing. Mihaela Movilă

Șef lucr.dr.ing. Mihaela Movilă

Șef lucr.dr.ing. Mihaela Movilă

La 2 = 0  ra 2  1 + 1, 5  K21  0 + K24  0  = 0  ra 2 = 0

Șef lucr.dr.ing. Mihaela Movilă

Șef lucr.dr.ing. Mihaela Movilă

Șef lucr.dr.ing. Mihaela Movilă

Lb 2 = 0  rb 2  1 + 1, 5  K21  0 + K24  0  = 0  rb 2 = − 1, 5  K21  0 + K24  0  = 0

Șef lucr.dr.ing. Mihaela Movilă

Șef lucr.dr.ing. Mihaela Movilă

Șef lucr.dr.ing. Mihaela Movilă

Șef lucr.dr.ing. Mihaela Movilă

Asamblarea matricei coeficienților

Șef lucr.dr.ing. Mihaela Movilă

4.2. Calculul termenilor liberi din grupa B

Șef lucr.dr.ing. Mihaela Movilă

5. Rezolvarea sistemului de ecuații și asamblarea vectorului deplasărilor (rotiri și

Șef lucr.dr.ing. Mihaela Movilă

6. Calculul momentelor finale din extremitățile barelor

Șef lucr.dr.ing. Mihaela Movilă

6. Calculul momentelor finale din extremitățile barelor

Șef lucr.dr.ing. Mihaela Movilă

6. Calculul momentelor finale din extremitățile barelor

Șef lucr.dr.ing. Mihaela Movilă

6. Calculul momentelor finale din extremitățile barelor

Șef lucr.dr.ing. Mihaela Movilă

7. Trasarea diagramelor finale de eforturi

Șef lucr.dr.ing. Mihaela Movilă

7. Trasarea diagramelor finale de eforturi