Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Sesizarea CC ANI

    Încărcat de

    Ziarul de Gardă
    1K vizualizări6 pagini
    Sesizarea CC ANI

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    Sesizarea CC ANI

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    1K vizualizări6 pagini

    Sesizarea CC ANI

    Încărcat de

    Ziarul de Gardă
    Sesizarea CC ANI

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 6
    fo SLar.72/orgi2 25 iunie, 2021 Republi! Moviova Deputat in Parlamentul Republicii Moldova Doamnei DOMNICA MANOLE, Pregedinte al Curtii Constitufionale Stimati Doamnd Presedinte, in conformitate ou dispociie at.25 lt) din Legea 317/194 cu privire la Curtea Constitufionalé si ale art.38 alin (1) lit.g) din Cod jurisdictiei constitutionale 1r.502/1995, inaintez Sesizarea privind exercitarea controlului constitutionalitti articolului 19 alin. (1) lit, e) din Legea nr, 317/1994 cu privire Ia Curtea Constitutional Anexdt: Sesizarea privind exercitarea controlului constitufionalitifit articolului 19 alin. (1) lit €) din Legea nr. 317/1994 cu privire la Curtea Constitutionalai—$ pagini ) Cu respect, Sergiu Litvineneo, Deputat in Parlam, GOS CURTER CONTTUTIONA. | | “x pepuauicit 9,D0vA ia eget a aay Reyer Moon, MD-200%, hina lafrparanent.d 1a Seton ce reg St 5 ‘parane SESIZARE privind exereitarea controlului constitutionalitiii articolului ©) din Legea nr. 317/1994 eu privire I Curtea Con 1. AUTORUL SESIZARIL Sergiu Litvinenco ~ deputat in Parlamentul Republicii Moldova, mun.Chisinau, bo. Stefan col Mare gi Sfint 105, U1, OBIECTUL SESIZARTL Prezenta sesizare are ca obiect controlul de constitujonalitate a dispozitilor articolului 19 alin, (1) lit. e) din Legea nr. 317/1994 cu privire la Curtea Constitutional, potrivit eitora mandatul judeedtorului Curfii Constitufionale Inceteaza prin ridicarea imunitigiijudecitorului fn eaz de stabilire, prin actul de constatare rimas defiitiv, a incheieri directe sau prin intermediul unei persoane terfe a unui act juridic, Juri sau participa Ia tuarea unei decizi f8 solujionarea conflictului de interese real in conformitate cu prevederile legistyiet privind reglementarea conflictului de interese. Textul aticolului 19 alin, (1) lit. e) din Legea eu privire la Curtea Constitutionala ar autoriza ANI si constate faptul ci un judecdtor constitutional a participat la cexaminarea une} cauze si la luarea unei decizit in situaja in care trebuia si se abgina din ‘motivul existenjei unui conflict de interese, Legea nu face distinefie intre decizile ew earacter jurisdictional si cele administrative In adoptarea cArora poate participa un Jjudeedtor constitufional © interpretare care autorizeazi o alti autoritate, inclusiv ANI, sf verifice dact Jjudecatorii consttufionali au participat Ia adoptarea decizilor cu caracter jurisdictional, find in conflict de interese, compromite independen{a Curfit Constitujionale gia Jjudecatorilor consttujionali, fiind astfelinfrinte aricolele 134 {statutul Curfi] si 137 findependenta judecatoritor Curfi] din Legea Suprema. (6r, un act de jurisdicyie constitjionala in sensul efeetelor art. 140 din Const, in coroborare cu prevederile art, 134 alin, (1-2), 137 din Constitutie nu autorizeazt exercitarea in orice alt mod a controtului de legalitate de eatre alte autoriti tn privinga aciclor adoptate de judecatorii Curt Constitujionale ix cadcul exexcitait etribusiilor jurisdicjionale, inclusiv in privinta conformitayii exercitarii de catre judecttori a atribujiilor jurisdictional rice interventie in activitatea jurisdicfionali contrari standandelor de independent’ judecdtoreascd reprezinté un act de atentare inadmisibila la onganizarea cconstitujionali » Curfii Constitufionale, afectind in esenf statutl Curfi fn sensul definit In art, 134 din Constitute. II. CADRUL NORMATIV PERTINENT 1. Prevederile relevante ale Constitute’ Republicti Moldova sunt urmatoarele: Articolul 134 Statutul (1) Curtea Constitsfionala este unica antoritate do jurisdictie constitutional in Republica Moldova, (2) Curtea Constitutional este independentd de orice alté autoritate publica si se supune numai Constitutii (3) Curtea Constitujionala garantea7 suprematia Constitutici, asiguri realizarea principiuiui separieii puterii de stat in putere legislativ’, putere executiva si putere judecitoreasca si garanteari responsabilitaten statului fata de cetafean gi a cetifeanului fade stat.” Articolul 137 Independents ludecitorii Cui Constitufionale sint inamovibili pe durata mandatului, independent si se supun namai Constitute 2. Prevederile Legii nr. 317 din 13 devembrie 1994 cu privire Ia Curtea Constituyionala: Articolut 19 Ridicarea mandat (1) Mandatul judecitorutui Cur muni judecdtorului in eaz de: tel 6) stabilire, prin acu de constatare rimas definitiv, a incheierii diecte sau prin intermediul unei persoane terfe a unul act juridic, lwiii sau pattciparit a luarea nei decizii fara solufionarea conflictului de interese real in conformitate cu prevederite legislatiei privind reglemestarea conflictului de interese; tP Constitufionale inceteazt prin ridicarea 3. Dispozitile Lea privind deelararea aver 17.06.2016: i a interesclor personale nr. 133 din Articotul 2 Notioni in sensu prezene lei, urmtoatele nofioni se definese ast: bel ‘conflict de interese ~ situajia in care subiectul declarrii are un interes personal ce influenfeazs sau ar putea influenja exercitarea impartiald si obiectiva a obligatilor gi responsabilitigilorce fi revin potrivit legis Lal interes personal ~ orice interes material sau nematerial al subiectului dectaratii ce rezulti din activitajie sale in calitate de persoank privati, din rela apfopiate sau cu persoane juridice si alfi agenti economict, indiferent de tipul de proprictate, din rela sau afilajiile sale cu organizafii necomereiale, inclusiv cu partidele politice gi cu orgenizatile internationale; bat Articolul 3 i intereselor personale veri sa intereselor personale sint: 4) persoanele care dein Functile de demnitate public prevazute in ancxa la Legea 1r.199 din 16 julie 2010 cu privire Ia statutul persoanelor cu funetii de demnitate publicds tr 4, Prevederile Legii cu privire la rispunderea disciplinard a judecitorilor nr. 178 din 25.07.2014 Articolul 4 Abaterile disc nare (0) Constituie abatere diseiplinara: 8) nerespectarea intenjionat& sau din neglijenfa grav’ a indatoririi de a se abjine atunei cind judecitorul sie sau trebuia si tie ot exists una dintte circumstanfele previizute de lege pentru abjinerea sa, precum si formularea de declaraii repetate nejustficate de abjinere ‘n aceeasi cauzi, care are ca efect tergiversarea examina cauzei, IV. EXPUNEREA ARGUMENTELOR IN SPRIJINUL SESIZARIL Precum s-a memionat, prezenta sesizare are ca obiect controh ‘constitufionalitate a articolulut 19 alin, (1) lit. e) din Legea nr. 317/1994 cu pn a Curtea Constitution Articolul 19 alin, (1) fit. €) din Legea nt, 317/1994 cu privire la Curtea Constitutional prevece ci mandatul judecitorului Curtii Constitusionale ineeteaza prin ridicarea imunitifii judeestorului in’eaz de stabilire, prin actul de constatare rimas 3 detinitiv, a tncheierii directe sau prin intermediul unet persoane terfe « unui act jut, luatii sau participari fa lnarea unci decizii ira solujionarea conflictului de interese real in conformitate cu prevederilelegislajei privind reglementarea conflictului de interes. Considerentele menfionate refertoare la nofiunea contlictului teal de interese si la sa unor dispozijii care 3% disting intre conflictele de interese admise in activitatea jurisdicfionala. si in activitatea administrativa a judecdtoritor constitufionali sunt de naturl 88 permit concluzia precum ch pot exista cazuti cand vor fi inifiate controale privind respectarea regimului conflictului de interese la adoptarea actetor jurisdicfionale de care judecstori Curfii Constituyionale. Conflietele de intorese apirute in cadrul procedurii de jurisdictie constitutional sunt solufionate de extre Curtea Constitufional in modulstabiit de articolele 134, 137 gi 140 din Consttuie gi 27 din Codul jurisdicfei consttutionale (Or, Curtea Constitufionala se conduce in actvitatea sa de Constitute, cle Legea cu privire Ia Curtea Consttuyionalé, de Codul jurisdictiei constituyionale, care nu ‘utorizea28 aplicarea alto lei in procedura din fafa Curtit Consttujionale, De asemenea, atat Constitutia, edt si legile speciale aplicabile procedurii consitujionale nu permit altor ‘utoritii publice sf exercite controlulactelor de jurisdiefie constitujionale. Reewzarea judeeitorului constitujional include gi un eventual conflict de interese {in procesul jurisdictional si poate avea loc doar din dowd motive, clatstabilite de Codul ici constiuionale. Astfel,articolul 27 alin. (1) literele a) sib) din Codul constitujionale stabileste ck judecitorul Curfii Constitusionale mi poate participa la examinarca cauzei si urmeaza 3% fie recuzat act: a) a participat ca factor de decizie la adoptarea actului sesizat, excepfie fliednd elaborarea si adoptarea Constituiel; $i dacd b) sia expus public pairerea despre constitufionalitalea actului contesiat. Cea care hotariste in mod definitiv cu privire la reeuzarea unui judecstor constitujional este Curtea Constitujional, prin colegit sii judecdtori care participa fa Comisia de la Venetia a stability, int-o opinie a sa, of Curtea Constitutional are obligajia de a se pronunfs asupra consttufionalitiyiioricatei legi contestate in faa sa. Daci ar permite ca controll de consttufionaitate sf fie blocat prin recuzari ce decurg ddin ameninjarea ca vnul sau mai multi dintre membrii sti s& facd objectul unei recuziti intemeiate politic, Curtea Constitujional nu si-ar mai putea indeplini misiunea (a se vedea, muratis mutandis, CDL-AD(2016)036]. Organelor politice nu trebuie si li se permiti si blocheze, inclusiv prin recuziri, activitatoa judecttorilor | Curtii Constitujionale in mod individual sau a intregului comp de judeedtori ai Curt vedea, mutatis mutandis, CDL-PI2020)019]. Agadar, Curtea trebuie si rimind, i calitatea sa de garant al Consttujei, o institute functionals, iar posibilitatea revocari unui judeeator nu trebuie

    S-ar putea să vă placă și