(0) Caracterizare generală a MES/ μME

1. Aşa cum rezultă din denumirea lor, maşinile electrice speciale, MES fac parte din categoria
largă a maşinilor electrice, ME care sunt dispozitive de conversie electromecanică a energiei.
- regimurile de bază ale unei ME - de motor (M), respectiv de generator (G) - sunt reversibile.
- 2 fenomene principale au loc simultan în ME clasice, producerea de forţe electromagnetice şi
inducţia electromagnetică, unul dintre acestea fiind dominant în funcţie de regimul de
funcţionare, M respectiv G.
2. Comparativ cu maşinile electrice de uz general (clasice, convenţionale) MES folosesc aceleaşi
principii de funcţionare, dar prezintă unele caracteristici de regim staţionar şi dinamic diferite,
obţinute prin soluţii constructive deosebite, deoarece sunt destinate să îndeplinească funcţii tehnice şi
performanţe speciale; sunt destinate utilizării cu precădere în sisteme de reglare automată, SRA care
includ sisteme de acţionare electrică reglabilă, SAER şi sisteme de poziţionare precisă, SPP.
În aceste aplicaţii cel mai frecvent utilizate sunt două categorii de MES:
- servomotoarele, SM - ca elemente de execuţie şi
- maşinile electrice traductoare, MET (traductoare de viteză – tahogeneratoare, TG,
traductoare de poziţie unghiulară – resolvere sin-cos, Res etc)

3. Servomotorul, spre deosebire de un motor electric convenţional, se caracterizează prin

următoarele aspecte specifice:
- trebuie să asigure performanţe de controlabilitate superioare, privind reglarea cuplului
(curentului), vitezei şi poziţiei (deplasării) dispozitivului de lucru antrenat, DL;
- este destinat ( prin proiectare şi construcţie) unor aplicaţii cu regimuri dinamice accentuate
(cu porniri-opriri, frânări şi reversări de sens frecvente, funcţionare cu viteză reglabilă-controlată în
regim de sarcină variabilă la arbore);

4. MET

5.(3prim). MES sunt frecvent asociate cu blocuri electronice de alimentare-comandă, prelucrare a

semnalelor, sensori de feedback (detecţia mărimilor: curent, tensiune, poziţie rotorică, număr de
rotaţii efectuat ), uneori coordonate de μP (sau μC) şi software-ul specializat pentru programare şi
comunicare, monitorizare şi control on-line.
6. Una dintre exigenţele impuse pregnant, în ultimul timp, echipamentelor pentru sisteme de
reglare automată este reducerea dimensiunilor de gabarit – miniaturizarea – ceea ce a condus la
dezvoltarea MES din domeniul micromaşinilor electrice.

Micromaşinile electrice, μME în accepţiunea din literatura tehnică română actuală, sunt
caracterizate de puteri sub 100Watt, până la ordinul fracţiunilor de Watt şi dimensiuni de ordinul
10 2 m , şi sunt uzual asociate cu blocuri electronice de alimentare-comandă-control, prelucrare a
semnalelor şi sensori pentru detecţia mărimilor de reacţie inversă.
Observaţie. În literatura anglo-saxonă această categorie este denumită “Small Electrical
Machines” iar termenul “Micro-Electro-Mechanical Systems”, MEMS desemnează convertoarele
electro-mecanice (  -motoare,  -actuatoare, etc) caracterizate de dimensiuni exterioare 
10 3 m şi care dezvoltă cupluri de ordinul de mărime al forţelor de frecare - produc forţe
electromagnetice doar uşor superioare frecărilor din lagărele de susţinere.

În cadrul acestui curs, având în vedere specificul specializării în IAD, MSM, respectiv
MCTR, RI, se studiază cu precădere MES din gama de puteri şi dimensiuni ale ME , cuprinzând
ambele categorii funcţionale, SM şi MET.
 ME au următoarea încadrare în clasificarea de ansamblu a ME în funcţie de gama
puterilor nominale:
1.  SEM (MicroSisteme ElectroMecanice), respectiv MEMS (MicroElectroMechanical
Systems): d  103......104 m , iar Mem (Fem) de ordinul de mărime al frecărilor întâmpinate;
2.  ME (Small Electrical Machines) P < 100 W , d  10-2 m
3. ME fracţionare: P < 1 kW (< 1CP)
4. ME de mică putere : P < 10 kW
5. ME de medie putere: P < 100 kW
6. ME de mare putere : P > 100 kW
7. ME de foarte mare putere : P = 1…10…100 MW

7. Regimuri de funţionare a MES. Conversia energetică şi conversia de semnal/informaţie

La fel ca orice ME, MES realizează în primul rând o conversie electromecanică de energie. Acest
proces este reversibil (conform principiului enunţat de Lenz în 1834) şi se produce în cadrul celor
două regimuri de bază, diferite prin sensul de circulaţie a puterii:
- regimul de motor şi
- regimul de generator.
Spre deosebire de ME clasice, MES, pe lângă conversia energetică efectuează suplimentar o
conversie de semnal / informaţie.

a) Luând ca exemplu un servomotor de curent continuu, SMcc:

I . Pel=UaIa → Conversie energetică → Pmec =ΩM=2πn M

Indicatori de performanţă energetică:

1. randamentul , η = (P 2util /P 1)

*
II. I lm , M * ( I * ), n* ,  DL * → Conversie de informaţie/semnal → *
I< I lm , M = M * , n= n* ,
 DL =  DL *
Indicatori de performanţă a controlului:

1. precizia de execuţie (eroarea mărimii realizate în raport cu mărimea prescrisă)

2. rezoluţia de comandă /de execuţie în regim - continuu, sau - în trepte
3. domeniul (gama/plaja) de reglare a vitezei: nmin / nmax , ex.: 1/10.000; 1/100.000
4. valoarea vitezei nominale: de la 1rot/lună la 300.000rot/min
5. acceleraţii în gol: de peste 20000rad/sec2
6. timp de răspuns
7. liniaritatea, stabilitatea reglării, gradul de suprareglare, etc

b) Exemplul unui tahogenerator de c.c., TGcc:

I. Regim de generator în regim de gol: Conversia energetică este practic inexistentă.

II. n (mărime mecanică) → Conversie de informaţie/semnal → uTG = KTG n (semnal electric)

Indicatori de performanţă a măsurării:

1. precizie a măsurării;
2. domeniul de măsurare a turaţiei: nmin ... nmax ;
3. liniaritate;
4. reproductibilitate a măsurării;
8. Alte aspecte caracteristice ale ME

Procesul de miniaturizare şi exigenţele specifice din aplicaţii antrenează o serie de particulalităţi.

a. ME sunt asociate de cele mai multe ori cu sisteme electronice de alimentare-comandă
şi detecţie pentru mărimile de reacţie (în cazul micromotoareleor) şi , în cazul MET de prelucrare a
semnalelor de ieşire ( la tahogeneratoare, resolvere, etc.)

b. Există o mare diversitate de soluţii şi variante constructive; de ex.: pentru scăderea

inerţiei rotorul în pahar, fără fier sau rotorul disc imprimat; pentru creşterea inerţiei la giroscoape
rotorul este exterior; rotorul cu poli gheară pentru creşterea numărului de poli, etc.

c. Există tendinţa de accentuată integrare structurală (a electronicii în microstructura

electromecanică a motorului) şi integrare funcţională (incorporarea micromotorului în ansamblul
echipamentului antrenat).

d. Ponderea parametrilor în schema echivalentă a micromaşinii este diferită în raport cu

maşinile clasice: rezistenţa nu mai poate fi neglijată în raport cu reactanţele şi caracteristicile de
funcţionare pot fi diferite ca urmare a deosebirilor din schema echivalentă.

e. O dată cu prelucrarea la scară miniaturală se pot înregistra modificări ale proprietăţilor

materialelor active: cupru, oţel electrotehnic, magnet permanent.

f. Creşterea raportului suprafaţă externă-volum , S/V conduce la creşterea în principiu a

pierderilor şi uzurii prin frecare; în acelaşi timp însă, regimul termic este favorizat prin creşterea
suprafeţei exoterme şi respectiv scăderea volumului generator de căldură.

g. Categoria μME include actuatorii cu câmp electrostatic, precum

- μME tip condensator variabil şi
- μME bazate pe efectul piezoelectric.

9. Domeniul de aplicaţii al MES şi ME se poate diviza în 3 categorii:

A. Aplicaţii de largă difuzie şi producţie de serie mare, produse tehnice de larg consum
(fabricate în zeci de milioane de exemplare/an) pentru domenii precum: domotică şi aparatură
electromenajeră/electrocasnică, aparate de înregistrare-redare audio-video, echipamente peri-
informatice (acţionări de hard-disk, floppy-disk, CD-driver, imprimante, scannere), orologerie
jucării şi produse de amuzament, hobby (aeromodele, navomodele etc.).

B. Aplicaţii industriale şi de mare impact social-economic: maşini unelte (MU), roboţi industriali
(RI), tracţiunea şi transportul electric ( feroviar, automobile, etc.)

C. Aplicaţii de înaltă specializare, cu destinaţii punctuale, unicate sau serie mică, de înaltă
performanţă şi cu exigenţe speciale: echipamente pentru cercetare ştiinţifică, aparatură medicală,
tehnică aerospaţială , militară, de securitate, etc. ; cu execuţie în număr mic de exemplare, serie
mică, sau unicate.
10. Exemple de asociere a ME cu blocuri electronice.

M. E. C. S. A.


c.c. c.a.
sau (~ sau 3 ~)
Driver

REDR

P F
MS DL
Regulatoare INV

REDUCTOR
ME TPR
Reg. DL Reg.n Reg.i () Tn TLD n, M
*DL + n*+ i *+ MLI 3
- - - (PWM)

i  n  DL

(buclă intrinsecă)
autoconduse
comutaţiei
Comanda

9. O clasificare generală a convertoarelor electromecanice:

 MaşiniElectrice

ME Aciclice
ME Ciclice /Homopolare
/Heteropolare /de CC-propriu-zise

Cupluri Sincrone Cupluri Asincrone

Mex, Mrel Mas, MH

MS clasic MPP MCSA MCC Clasic

MAs(MInductie) MH(Histerezis)

MS-H
MS-Ex MPP-Ex MCSA-Ex MCC-ExDerivatie MAs Trifazat
(reg.de alunecare)

MS-RV MPP-RV MCC-FP (BLDCM) MCCExSerie MAT Rotor Colivie

MS-H MPP-
(Mpornire=MH) MSA MCC ExMixta MAT Rotor Bobinat
Hibrid(Ex+RV)

MCSA-RV
MAs Monofazat
= ‘’MRC’’ (SRM)

MCSA-Ex
Bifazat cu
Alim in c.a. din
CICLOCONVERTOR Condensator

Monofazat
cu Poli Scindati