Sunteți pe pagina 1din 44

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICA, ENERGETICA SI

INFORMATICA APLICATA
Proiect Circuite Numerice:
-Generator de impulsuri-
Student: Profesor indrumator:
Radu Ionut Alexandru Conf. dr. ing. Zet Cristian
Grupa:6307
Cuprins
Capitol Pagina
Cuprins .........................................................................................1
ema proie!tului si date te"ni!e....................................................#
$s!ilatorul......................................................................................3
%i&i'orului de fre!&enta.................................................................(
)umaratorului *)
+
, )
-
....................................................................7
Comparatorului numeri! de *C
+
, C
-
.... //.................................13
Afisorul *A
+,
A
-
.............................................................................10
1emoria *1
+,
1
-
............................................................................#7
1ultiplexorul ................................................................................3#
-ogi!a de !omanda.......................................................................3#
2un!tionarea genaratorului de impulsuri programa3il...................34
-ista !u fisierele grafi!e *gdf. si !u forme de unda *s!f.................(0
2
Tema proiect si date tehnice
Tema proiect
Proie!tarea unui generator de impulsuri programa3il.
Cara!teristi!ile te"ni!e impuse pentru proie!tarea generatorului de impulsuri.
programarea duratei pulsului
+
*1 logi!. si pulsului
-
* 0 logi! . 5 *fa!torul de
umplere.6
fre!&enta os!ilatorului: 17.161+'6
afisarea duratei programate a pulsului
+
*1 logi!. si pulsului
-
* 0 logi! .6
afisarea multiplexata !u !atod !omun6
re'olutie 1000 pasi *afisare 3 !ifre.
programare generator.
Date tehnice generator de impulsuri
Generatorul de impulsuri programa3il impune generarea de impulsuri !u lungime si fre!&ente
!are pot fi programate de operator !u a7utorul unei tastaturi numeri!e.
S!"ema proie!tata a generatorului de impulsuri permite programarea duratei pulsului +i *1 logi!.
!at si duratei pulsului -o *0 logi!..
In figura 1 sunt definite starile pulsuluide 1 logi! *
+
. si o logi! *
-
..
Cele # durate ale pulsurilor sunt inter&al de timp, iar fixarea duratei pulsurilor se reali'ea'a prin
intermediul numaratoarelor de 1# 3iti !e &or !ontori'a impulsurile.
Perioada impulsurilor este data de suma perioadelor !elor doua stari:
T = T
H
+

T
L

1odifi!area uneia determina si modifi!area fre!&entei trenurilor de impulsuri.
S!"ema 3lo! a generatorului de impulsuri este pre'entata in figura #.
In figura 3 sunt pre'entate formele de unda aso!iate generatorului.
S!"ema 3lo! a generatorului de impulsuri este pre'entata in figura #.
Generatorul de impulsuri !uprinde urmatoarele 3lo!uri !omponent:
$s!ilator $ *!uart 17.161+' .6
%i&i'orul de fre!&enta % de la 17.161+' la 108+'6
)umaratoarele )
+
, )
-
6
Comparatoarele C
+
, C
-
6
1ultiplexoarele 19:
+
, 19:
-
Afisoarele A
+
, A
-
6
1emoriile 1
+
, 1
-
6
-ogi!a de !omanda -C6
Componentele de legatura intre 3lo!uri:
# !ir!uite logi!e ;SI<!u 3 intrari6
=ista3il de tip RS.
%eoare!e ins!"ema 3isa3ilul nu are iesire negata se &a folosi un in&ersor <)9<.
3
.
S!"emele ele!tri!e si diagramele !u formele de unda au fost in!orporate in pre'entarea 3lo!urilor
pentru a a7uta la intelegerea mai 3ine a fun!tionari fie!arui 3lo! expli!at.
-a sfarsit in Anexe sunt toate s!"ele ele!tri!e si diagramele !u formele de unda s!oase la
imprimanta in format mai mare pentru o mai 3una detaliere.
4
Oscilatorul
$s!ilatorul este de 17.161+', este de tip os!illator pilotat !u >uart pentru a a&ea o fre!&enta
foarte sta3ila.
$s!ilatorul de 17.161+' !u >uart &a a&ea un !ir!uit de mentinere !onstanta a temperaturii
os!ilatorului pentru a nu a&ea &ariatii de fre!&ente in fun!tie de temperatura.
2re!&enta furni'ata de os!illator de 17.161+' este apli!ata pe intrare unui di&i'or de fre!&enta
prin 1716.
Divizorul de frecventa
Prezentare divizor frecventa
2re!&enta de ta!t a generatorului &a fi o fre!&enta etalon de 10?+'..
Pentru di&i'area fre!&entei de 17.161+' a os!ilatorului folosim un di&i'or prin 1716 pentru a
o3tine fre!&enta ne!esara de 10?+'..
%eoare!e generatorul de impulsuri este !u afisare pe 3 !ifre, la fre!&enta de ta!t de 10?+'. !are
se apli!a numaratorului &om putea programa o fre!&enta minima a trenurilor de impulsuri de 100+',
iar fre!&enta maxima &a fi de @@,@ +' datorita limitarii afisa7ului !u 3 !ifre.
%i&i'area prin 1716 se reali'ea'a !u 3 di&i'oare:1 prin 11, 1 prin 1#, 1 prin 13.
S!"ema 3lo! a di&i'orului prin 1716 este pre'entata in figura (.
2igura (
Divizorul prin 11
a3ela de ade&ar di&i'or prin 11 :
%iagramele A si 8 si e!uatiile :
5
S!"ema ele!tri!a a di&i'orului de fre!&enta prin 11 !onform diagramelor A8 si e!uatiilor
aferente este pre'entata in figura 4.
2igura 3
2ormele de unda ale di&i'oarelor de fre!&enta prin 11 sunt pre'entate in figura 6.
2igura 6
6
%in diagrama formelor de unda ale di&i'orului prin 11 se o3ser&a !um la 11 impulsuri pe Inp
a&em un 1 impuls pe $ut.
Divizorul prin 12.
a3ela de ade&ar a di&i'orului prin 1# este urmatoarea:
%iagramele A8 si e!uatiile di&i'orului sunt6
7
Conform e!uatiilor sBa reali'at s!"ema di&i'orului
S!"ema ele!tri!a a di&i'orului de fre!&enta prin 1# este pre'entata in figura 7.
2igura 7
2ormele de unda ale di&i'orului de fre!&enta prin 1# sunt pre'entate in figura 0.
%in diagrama formelor de unda ale di&i'orului prin 1# se o3ser&a !um la 1# impulsuri pe Inp
a&em un 1 impuls pe $ut.
2igura 0
Divizorul prin 1
a3ela ade&ar di&i'or prin 13:
8
%iagramele A8 si e!uatiile di&i'or 13:
Conform e!uatiilor sBa reali'at s!"ema ele!tri!a a di&i'orului
S!"ema ele!tri!a a di&i'orului de fre!&enta prin 13 este pre'entata in figura @.
9
2igura @
2ormele de unda ale di&i'orului de fre!&ente prin 13 sunt pre'entate in figura 10.
2igura 10
%in diagrama formelor de unda se o3ser&a !um fre!&enta de intrare *Inp., este di&i'ata prin 13 la
iesire *$ut..
S!"ema ele!tri!a a di&i'orului de fre!&enta prin 1716 este pre'entata in figura 11.
2igura 11
%i&i'orul de fre!&enta prin 1716 are o intrare ;2os!<, pe !are se apli!a fre!&enta pentru di&i'are
*17.161+'. si o iesire ;2e<, unde a&em fre!&enta de 10?+'..
2ormele de unda ale di&i'orului de fre!&ente prin 1716 sunt pre'entate in figura 1#
2igura 1#
%in diagrama formelor de unda nu se poate o3ser&a !ore!t di&i'area prin 1716 datorita fre!&entei
mari pe intrare. Pe diagrama din program se poate o3ser&a di&i'area prin 1716.
10
!umaratorul
Prezentarea numeratorului
Generatorul de impulsuri !uprinde # numaratoare.
)umaratorul )
+
este proie!tat indenti! !u numaratorul de )
-
.
Cele # numaratoare )
+
si )
-
sau proie!tat indenti! doeare!e ele au a!elasi rol in fun!tionarea
generatorului de impulsuri deose3irea fiind in fun!tionarea lor !omplementara * in timp !e unul
fun!tionea'a !elalat este 3lo!at si in&ers..
2un!tionarea !omplementara a numaratoarelor este asigurata de !ir!uitul 3ista3il 3as!ulant RS
!are !omanda !ele # porti logi!e ;SI< de la intrarea fie!arui numerator in fun!tie de semnalul de iesire
a C== tip RS.
%eoare!e !ele # numaratoare sunt indenti!e &om pre'enta fun!tionarea numai unui singur
numerator.
)umaratorul de este al!atuit din 3 numaratoare asin!rone de ( 3iti =C%, !are sunt legate in
!as!ada.
S!"ema 3lo! numaratorului este pre'entata in figura 13.
2igura 13
S!"ema ele!tri!a a numaratorului este pre'entata in figura 1(.
2igura 1(
)umaratorul =C% de ( 3iti
)umaratorul de ( 3iti are o intrare de ta!t *!l?., si ( iesiri *A,=,C,%., !are este de fapt o iesire pe
( 3iti =C%.
)umaratorul este reali'at !u numaratoare sin!rone serie folosind !ir!uite 3as!ulante de tip C8,.
S!"ema ele!tri!a a numaratorului este pre'entata in figura 14.
11
2igura 14
)umaratorul sin!ron =C% de ( 3iti este reali'at prin inter!one!tarea a ( !elule C== de tip C8.
Celulele C== de tip C8 3as!ulea'a in starea !omplementara atun!i !and CD8D1logi!.
Cele # porti SI reali'ea'a dete!tia momnetelor de 3as!ulare.
2ie!are !elula tre3uie sa !omute atun!i !and la momentul anterior toate !elulele pre!edente sunt
in starea 1logi!.
"unctionarea numaratorului #CD
C==
0
tre3uie sa 3as!ule'e la fie!are impuls apli!at la intrare, in !onse!inta
intrarile sale C si 8 &or fi legate la 1logi!.
C==
1
3as!ulea'a din # in # impulsuri de ta!t, adi!a numai atun!i !and E
0
este
1logi!, in !onse!inta &om lega C
1
D E
0
F
E3
, 8
1
DE
0
.
C==
#
3as!ulea'a din ( in ( impulsuri de ta!t, adi!a numai atun!i !and E
0
si E
1
este 1logi!, in !onse!inta &om lega C
#
D8
#
DE
0
E
1
.
C==
3
3as!ulea'a din 0 in 0 impulsuri de ta!t, adi!a numai atun!i !and E
0,
E
1
si
E
#
este 1logi!, in !onse!inta &om lega C
3
D E
0
E
1
E
#.,
8
3
D E
0
.
S!"im3area starilor iesirilor se fa!e intotdeauna pe frontal a!ti&e al ta!tului, la numaratorul
proie!tat se fa!e pe frontul negati&e. Gfe!tul apare dupa o mi!a intar'iere, !are poate diferi in fun!tie
de tipul tran'itiei *+- sau -+..
Intrarile C si 8 a C== se numes! sin!rone doare!e a!tionea'a dupa un semnal de ta!t.
2re!&enta maxima de lu!ru al unui astfel de numarator este limitata numai de timpul de !omutare
al !elulelor si de timpul de propagare prin portile SI .
Intrarile C si 8 a C== se numes! sin!rone doare!e a!tionea'a dupa un semnal de ta!t.
a3ela de ade&ar numaratorului 'e!imal este urmatoarea:
12
%iagramele A 8 si e!uatiile numaratorului =C% :
2ie!are front a!ti&e, in !a'ul de fata front negati&e du!e la in!rementarea !ontinutului
numaratorului !u o unitate, si atun!i !and a7unge la ultima stare *@. la urmatorul front negati&,
numaratorul &a tre!e in prima stare, iar !i!lul se &a relua.
%in s!"ema ele!tri!a se o3ser&a !a intrarea pentru primul numerator este exterioare *!l?., iar
pentru !elelalte 3 numaratoare intrarea este iesirea numaratorului anterior negata.
Se o3ser&a !a iesirile sunt grupate !ate ( pentru fie!are numarator, ultima iesire a fie!arui
numerator de ( 3iti fiind ta!tul urmatorului numarator.
In figura 16 este pre'entata diagrama !u fromele de unda ale numaratorului =C% de ( 3iti !u
iesire pe magistrala.
2igura 16
13
%in diagrama formelor de unda se o3ser&a !a numaratorul este =C% deoare!e se!&enta de
numarare este pana la @, urmatoarea se!&enta de numarare in!epe din nou de la 0.
Iesirea 0A este intrarea pentru urmatorul numarator.
In figura 17 sunt pre'entate formele de unda ale numaratorului !ompus din !ele 3 numaratoare
=C% de ( 3iti. %iagramele !u forme de unda sunt pre'entate la 'oomHuri diferite pentru a se o3ser&a
iesirea pe fie!are numarator si !um numara de la 0 la @.
2igura 17
%in diagrama formelor de unda pentru primul numarator se o3ser&a !a intrarile si iesirile logi!e
de semnal sunt !onform !u ta3elul de ade&ar.
Pentru !a !ir!uitul de 3a'a al numaratorului de este !ir!uitul 3ista3il 3as!ulant de tip C8, &om
pre'enta in !ontinuare ta3elul de ade&ar, diagramele A? si e!uatiile !orespun'atoare !ir!uitului:
Circuitul $asculant $ista$il %&
In figura 1@ este pre'entat sim3olul Cir!uitul 3as!ulant 3ista3il C8.
2igura 10.
a3ela de ade&ar C== de tip C8 este urmatoarea:

14
%iagramele A8 si e!uatiile C== tip C8 sunt::
In !ontinuare in figura 1@ &om pre'enta ta3ela de ade&ar si diagrama de semnale a C== tip C8
master B sla&e.
2igura 1@
15
Comparatorul numeric
Prezentare comparatorului numeric
Comparatorul numeri! C
+
este proie!tat indenti! !u !omparatorul C
-
.
Cele # !omparatoare C
+
si C
-
sau proie!tat indenti! doeare!e ele au a!elasi rol in fun!tionarea
generatorului de impulsuri deose3irea fiind in fun!tionarea lor !omplementarea* in timp !e unul
fun!tionea'a !elalalt este 3lo!at si in&ers..
Comparatoarele numeri!e sunt !ir!uite logi!e !om3inationale !are permit determinarea &alorii
relati&e a # numere 3inare.
Cir!uitul pre'inta # x n intrari pentru !ele # numere de n 3iti si 3 iesiri : AI=, AD= si AJ=.
In !a'ul a!estui proie!t re'olutia generatorului fiind de 1000 de pasi &om utili'a un !omparator
de 1# 3iti. Comparatorul de 1# 3iti !ompara # numere de 1# 3iti, iar la dete!tarea egalitatii, isi
modifi!a starea din 0 logi! in 1 logi!.
Semnalul de iesire din !ele # !omparatoare sunt !omplementare, s!"im3and pe rand starea
!ir!uitului 3as!ulant 3ista3il.
Comparatorul de 1# 3iti se reali'ea'a !u 1# !omparatoare de 1 3it si deoare!e a&em ne&oie
numai de iesirea ;D< &om mai folosi un !ir!uit logi! ;SI< !u 1# intrari.
In !adrul generatoarelor pentru inratrea A
n
&om a&ea semnalul logi! de la numaratorul de 1# 3iti
iar pe intrarea =
n
numarul programat de operator.
Comparatorul numeric de 1 $it
Cir!uitul permite !ompararea a # numere de !atre 1 3it, indi!and prin !ele 3 iesiri relatia dintre
ele: ;I< , ;D<, ;J< . Iesirea !orespun'atoare relatiei !orespun'atoare a !elor # numere este in 1 logi!,
iar !elelalte # iesiri in 0 logi!.
S!"ema 3lo! a !omparatorului de 1 3it este pre'entata in figura 1@.
2igura 1@.
a3ela de ade&ar al !omparatorului de 1 3it este urmatoarea:
%iagramele A8 si e!uatiile !omparatorului de 1 3it sunt:
16
Cu a7utorul diagramelor A8 si e!uatiilor re'ultate &om !onstrui !ir!uitul !omparator de
1 3it !are este pre'entata in figura #0.
Comparatorul de 1 3it !umprinde :
# !ir!uite logi!e ;SI< !u # intrari6
1 !ir!uit logi! ;SA9Bex!lusi&< !u 3 intrari6
3 !ir!uite logi!e ;)9<.
2igura #0
Anali'and s!"ema ele!tri!a a !omparatorului re'ulta:
%a!a AI= atun!i AD0 si =D1 si a&em:
K1D1 deoare!e intrarile !ir!uitului ;SI< sunt !u 1*intrarea A este in&ersata.6
K#D0 deoare!e !ir!uitul ex!lusi! ;SA9Bex!lusi&< are intrarile in stari diferite a&and la
iesirea 1 !are este in&ersat de !ir!uitul ;)9<6
K3D0 doare!e intrarile !ir!uitelor ;SI< sunt 0*intrarea = este in&ersata.6
%a!a AD= atun!i AD1 si =D1 sau AD0 si =D0 si a&em:
K#D1 deoare!e !ir!uitul ex!lusi&e ;SA9Bex!lusi&< are intrarile in a!eeasi stare a&and la
iesire 0 !are este in&ersat de !ir!uitul ;)9<6
K1D0 si K3D0 deoare!e pe intrarile am3elor !ir!uite ;SI< a&em 0 in ori!e situatie de
egalitate.
%a!a AJ= atun!i AD1 si =D0 si a&em :
K3D1 deoare!e intrarile !ir!uitului ;SI< sunt 1 * intrarea = este in&ersata.6
K#D0 deoare!e !ir!uitul ex!lusi&e ;SA9Bex!lusi&< are intrarile in stari diferite a&and la
iesire 1 !are este in&ersat din !ir!uitul ;)9<6L
K1D0 deoare!e intrarile in !ir!uitul ;SI< sunt 0* intrarea A este in&ersata..
2ormele de unda ale !omparatorului de 1 3it sunt pre'entate in figura #1.
%in formele de unda se o3ser&a !a starea logi!a a semnalelor de intrare si iesire sunt !onforme !u
ta3elul de ade&ar.
17
2igura #1
Comparatorul numeric de 12 $iti
Comparatorul de 1# 3iti se reali'ea'a !u 1# !omparatoare de 1 3it si deoare!e a&em ne&oie
numai de iesirea ;D<, &om mai folosi un !ir!uit logi! ;SI< !u 1# intrari.
Cele # numere !e se !ompara au urmatoarea stru!tura:
ADA
0
F#
0
MA
1
F#
1
M////.MA
10
F#
10
MA
11
F#
11
=D =
0
F#
0
M=
1
F#
1
M////.M=
10
F#
10
M=
11
F#
11
Compararea in!epe !u !ei mai semnifi!ati&i A
=
si =
n
.
Pentru sta3ilirea relatiei de ;D< dintre dele # numere se in!epe examinarea !u A
11
si =
11
.
Gxaminarea !ontinua !u urmatori A
n
si =
n
in ordine des!res!atoare .
-a terminarea examinari intregului numar &om a&ea pe iesirile !elor 1# !omparatoare de 1 3it, 1
logi! , impli!it &om a&ea sip e iesirea !ir!uitului logi! ;SI< !u 1# intrari.
S!"ema 3lo! a !omparatorului de 1# 3it &or fi !one!tatea la intrarile !ir!uitului logi! ;SI< !u 1#
intrarii.
S!"ema 3lo! a !omparatorului de 1# 3it este pre'entata in fig ## .
2igura ##
S!"ema ele!tri!a a !omparatorului de 1# 3iti este pre'entata in figura #3 .
Comparatorul &a primi semnal logi! pe intrarea de magistrale An*3..0., =n*3..0. si Cn*3..0. de
la numarator iar pe intrarea de magistrale A*3..0., =*3..0. si n*3..0. de la numarul programat de
operator .
Se o3ser&a de astfel !um este folosita numai iesirea ;D< de pe fie!are !omparator de
1 3it , !are sunt intrarile !ir!uitului logi! ;SI<.
18
2igura #3
2ormele de unda ale !omparatorului de 1# 3iti sunt pre'entate in figurile #(.
In diagrama intrarile de magistrala An*3..0., =n*3..0. si Cn*3..0. sunt de la numaratoriar intrarile
de magistrala A*3..0., =*3..0. si C*3..0. sunt de la 3lo!ul de programare.
Pe !ele doua itrari de magistrala sau programat sa numere de la 0 la 14 dar magistrala programata
multipli!ata !u #. Se o3ser&a !a la iesire a&em impuls doar !and !ele doua intrari !oin!id.
19
2igura #(

20
'ultiple(area
Se foloses! # !ir!ite de multiplexare 19:
+
si 19:
+
!are sunt identi!e.
Aom pre'enta numai unul din mutlplexoare.
Cir!uitele de multiplexare sunt !ir!uite logi!e !om3inationale!are permit tre!erea datelor de la
una din intrari spre o iesire uni!a.
Sele!tarea intrarii se fa!e printBun !u&ant de adresa.
=lo!ul de multiplexare !uprinde:
3 multiplexoare 3616
1 numarator de # 3iti6
1 de!odor de adrese.
'ultiple(area cu intrari)
Pentru adresare unui numar de 3 intrari sunt ne!esare # linii de adresa.
Sele!tarea unei intrari !are sa fie transmisa la iesire se reali'ea'a prin ins!rierea adresei
!orespun'atoare.
S!"ema 3lo! a multiplexorului !u 3 intrari este pre'entata in figura #4.
2ig. #4 S!"ema 3lo! multiplexare 3:1
a3ela de ade&ar a multiplexorului 3:1:
G!uatia multiplexorului 3:1 este urmatoarea:
S!"ema ele!tri!a a multiplexorului 3:1este pre'entata in figura #3.
21
2igura #3
%iagrama !u formele de unda ale multiplexorului (:1este pre'entata in figura #(.
%in formele de unda se o3ser&a !a la la o anumita adresa a&em la iesire intrarea !orespun'atoare
adresei.
2igura #(
Generatorul de adrese
Generatorul de adrese este un numarator de # 3iti !e se foloseste pentru generarea !elor ( numere
*!u&inte. de adresa pentru multiplexorul (:1 si pentru de de!odorul de adrese.
S!"ema 3lo! a numaratorului de adrese este pre'entata in figura #4.
2igura #4
S!"ema ele!tri!a a numaratorului de adrese este pre'entata in figura #6.
2igura #6
In figura #7 este pre'entata diagrama pentru formele de unda ale numaratorului de # 3iti.
2igura #7
%in diagrama o3ser&am !a numaratorul generea'a 3 !u&inte de adresa.
22
Decodorul de adrese
%e!odorul de adrese de!odifi!a !ele 3 adrese primite la intrare iar la iesire &om a&ea impulsuri
de !omanda pentru 3a'ele tran'istoarelor pentru !ele 3 !elule de afisare.
S!"ema 3lo! a de!odorului de adrese este pre'entata in figura #0.
2igura #0
S!"ema ele!tri!a a de!odorului de adrese este pre'entata in figura #@.
2igura #@
2ormele de unda ale de!odorului de adrese este pre'entata in figura 30.
%in diagrame se o3ser&a !um dupa de!odarea adresei de intrare la iesire a&em su!!esiunea de
impulsuri !are &or !omanda 3a'ele tran'istorilor de la fie!are !elula de afisare.
2igura 30
#locul de multiple(are
=lo!ul de multiplexare reali'ea'a multiplexarea datelor primite de la numarator a&and la iesire
de ( digiti !are &a !omanda de!odorul =C%B7 segmente.
S!"ema ele!tri!a a 3lo!ului de multiplexare este pre'entata in figura 31.
In s!"ema se o3ser&a !a intrarea % de la fie!are multiplexor este pusa la masa deoare!e nu a&em
de!at 3 !ifre de afisat , de!i a!easta intrare *a miilor. &a fi tot timpul 0.
In figura 3# este pre'entata diagrama pentru formele de unda ale 3lo!ului de multiplexare.
%in diagrama se o3ser&a !um datele de intrare in multiplexor !odate de!imal le a&em la iesire
multiplexare in !od 3inar .
%e asemenea se o3ser&a !a pentru fie!are numar de!imal de la intrare a&em la iesire
!orespondetul in !od 3inar.
Se o3ser&a in diagrama si iesirile in impulsuri de!odate de de!odor.
23
2igura 31
2igura 3#
24
Decodificator #CD * + segmente
Prezentare decodificator #CD-+ segmente
In s!"emele de afisare !u multiplexare se foloseste un singur de!odifi!ator =C%B7 segmente.
%e!odifi!atoarele =C% B 7 segmente sunt !ir!uite logi!e !om3inationale destinate sa !omande
!ir!uite de afisare numeri!e !u 7 segmente*-G%, !ristale li!"ide.. Cir!uitul are ( intrari notate usual
A,=,C,% si 7 iesiri notate a,3,!,d,e,f,g. Intrarile !odifi!a un numar !ontrar de 3iti !u AD-S= si
%D1S=.
Cele 7 iesiri se !one!tea'a la !elula de afisare la segmentele !orespun'atoare, prin intermediul
unor re'istente pentru limitarea !urentului.
a3ela de ade&ar a de!odifi!atorului =C% 5 7 segmente pentru !atod !omun intrare 3inara de la
0 la @ este pre'entata in ta3ela urmatoare.
Tabela prezentata este pentru decodificatorul BCD-7 segmente catod comun:
NZ Hex
a
D C B A a b c d e f g
0 0 0 0 0 0 1 1 1 1 1 1 X
1 1 0 0 0 1 X 1 1 X X X X
2 2 0 0 1 0 1 1 X 1 1 X 1
3 3 0 0 1 1 1 1 1 1 X X 1
4 4 0 1 0 0 X 1 1 X X 1 1
5 5 0 1 0 1 1 X 1 1 X 1 1
6 6 0 1 1 0 X X 1 1 1 1 1
7 7 0 1 1 1 1 1 1 X X X X
8 8 1 0 0 0 1 1 1 1 1 1 1
9 9 1 0 0 1 1 1 1 X X 1 1
10 A 1 0 1 0 1 1 1 1 1 X 1
11 B 1 0 1 1 X X 1 1 1 1 1
12 C 1 1 0 0 1 X X 1 1 1 1
13 D 1 1 0 1 X 1 1 1 1 X 1
14 E 1 1 1 0 1 X X 1 1 1 1
15 F 1 1 1 1 1 X X X 1 1 1

0 B segment aprins
:B segment stins
In afisare &om folosi numai !ifrele 'e!imale de la 0 la @, dupa !ifra @ *intre 10/14. nu !ontea'a
!um sunt segmentele in stare 1 sau :.
%iagramele A8 si e!uatile de!odorului =C%B7 segmente !u !atod !omun sunt urmatoarele :
25
S!"ema ele!tri!a a de!odifi!atorului =C% 5 7 segmente pentru !atod !omun, re'ultata !onform
e!uatiilor este pre'entata in figura 33.
%e!odifi!atorul =C% 5 7 segmente !uprinde:
3 !ir!uite logi!e ;SI< !u # intrari6
0 !ir!uit logi! ;SI< !u 3 intrari6
1 !ir!uit logi! ;SI< !u ( intrari6
# !ir!uite logi!e ;SA9< !u 3 intrari6
( !ir!uite logi!e ;SA9< !u # intrari6
26
( !ir!uite logi!e ;)9<
2igura 33
2ormele de unda ale de!odifi!atorului =C% 5 7 segmente sunt pre'entate in figura 3(.
%in formele de unda se pot dedu!e !um sunt aprinse segmentele in fun!tie de numarul de la
intrare.Su3 formele de unda sunt notate numerele 'e!imale dela 0 la @ si se poate &erifi!a da!a la
fie!are numar !odat 3inar se aprind !orespun'ator segmentele !ifrei de afisare.Se o3ser&a !um la
apli!area numarului pe intrare a&em pe segmente 0 logi! adi!a segmentele sunt aprinse.
27
2igura 3(
28
,fisorul
Prezentare afisor
Afisorul are rolul de a afisa numarul programat * durata pulsului..
Cele doua afisoare A
+
si A
-
sau proie!tat indenti! deoare!e ele au a!elasi rol in fun!tionarea
generatorului de impulsuri. %eose3irea fiind numai in afisare, fie!are afisand numarul !itit din
memoria sa !are a fost programat pentru afisorul respe!ti&e.
Pentru generatorul de impulsuri program3il de 1# 3iti se foloseste afisoare !u 3 !ifre.
Cifrele se pot afisa pe !ellule de afisare !u sapte segmente. Cele sapte segmente formea'a un
;digit< adi!a o !ifra. 2ie!are fi aprins sau stins in felul a!esta putanduBse afise !ifre de la 0 la @. 2ie!are
digit are si al optulea segment *pun!t 'e!imal. pentru afisarea &irgulei.
In figura 34 se pre'inta modul de afisare a !ifrelor pe 7 segmente.
2igura 34
Iesirile a!estuiea !omanda dire!t afisa7ul. A!esta poate fi !u !ristale li!"ide sau !u diode
lumines!ente*-G%..
-edBurile au terminale anod si !atod. Pentru a lumina sunt polari'ate dire!t prin apli!area unui
potential po'iti& pe anod sau negati&e pe !atod. %iferenta dintre !ele # potentiale tre3uie sa fie
apropiata de tensiunea de des!"idere a diodei, asfel ris!am fie sa distrugem diodele fie sa lumine'e
palid. ensiunea pe -G% &aria'a intre 1,#A si 1,0 A. Pentru !al!uli &om folosi o tensiune medie de 1,4
A. Pentru a lumina suffi!ient , !urentul prin -G% tre3uie sa fie !uprins intre 4B#0mA. $ &aloare mai
mi!a &a determina o radiatie insufi!ienta iar una mai mare poate distruge -G%Bul. $ iesire de !ir!uit
logi! poate a&ea doar # ni&ele de tensiune la iesire: 0 logi! aso!iat !u o tensiune de 0A si 1 logi!
aso!iat !u o tensiune de 4A.
Comanda dire!ta -G%Burilor nu este posi3ila , !omanda reai'anduBseprin re'istente inseriate !u
-G%Burile !are limitea'a !urentul.
%in e!onomie de pini, digiti se reali'ea'a prin !one!tarea la un singur terminal fie a ano'ilor
tutuor diodelor , fie a tuturor !ato'ilor.
2igura 36
Pinul !omun se !omun se !one!tea'a la tensiunea de alimentare A
CC
pentru anod !omun, fie la
masa *G)%. pentru !a tot !omun.
Celalalte terminale se !one!tea'a prin re'istente la iesirile de!odifi!atorului.
Cir!uitele pentru !ele # !onfiguratii &or fi diferite, pentru sinte'a !ir!uitelor se &a ple!a de la
ta3ele de ade&ar diferite.
29
Configuratia !ir!uitului de afisare !u !ele # tipuri de polari'are !u anod !omun si !atod !omun
sunt pre'entate in fiugra 36.
,fisarea multiple(ata
Afisarea multiplexata presupune aprinderea su!!esi&a *3aleierea. a !ifrelor !u o &ite'a mare,
astfel in!at la u moment dat o singura !ifra este aprinsa. %a!a &ite'a de 3aleiere este mai mare de!at
!ea de remanenta a o!"iului, atun!i a!esta nu &a per!epe a!est lu!ru si &a &edea toate !ifrele aprinse.
A!easta este de #4+
'
da!a o singura !ifra este aprins atun!i nu are sens sa folosim de!at un
de!odifi!ator, la intrarea !aruia &om apli!a pe rand !ifrele de afisat. %istri3uirea !ifrei pe !elula
!orespun'atoare se fa!e prin !omutarea pinilor !omuni * ano'ii sau !ato'ii. !atre A
CC
sau !atre masa.
A!est prin!ipiu se numeste multiplexare si presupune utili'area unor !ir!uite numite multiplexoare.
S!"ema de prin!iupiu estep re'entata in figura 37.
2igura 37
Semnalul pro&enind de la numaratoarele de impulsuri este de regula sto!at in memorie pana la
terminarea ultimului !i!lu de masurare.Pentru a putea afisa fa!il re'ulatatele in sistem 'e!imal
numararea se fa!e folsind numaratoare =C%, fie!are !ifra 'e!imala a re'ulatatului fiind !odifi!ata
=C% pe ( 3iti.
1ultiplexarea !onsta in apli!area fie!arui !ifre la intrarea =C%B7 segmente. Simultan !u
apli!area !ifrei !elula de afisarea !orespun'atoare tre3uie a!ti&ata. A!est lu!ru se fa!e prin !one!tarea
anodului sau !atodului !omun la tensiunea de alimentare sau la masa.
2ie!are din !ele ( multiplexoare &a multiplexa !ate un 3it al !ifrei de afisat : 19:3 3iti3 de la
!ele ( !ifre, 19:# 3iti#, 19:1 3iti1, iar 19:0 3iti 0.
Comanda numaratoarelor este asigurata de numaratorul de s!anare. -a fie!are impuls de ta!t
a!esta &a fi in!rementat !u o unitate, furni'and un !u&ant de adresa de # 3iti !atre multiplexoare. Pe
3a'a a!estuia multiplexoarele &or dire!tiona !atre iesirea K una din
intrarile I
8
.
30
%rept urmare la intrarea de!odifi!atorului =C%B7 segmente &om a&ea su!!esi& !ifra unitatilor,
!ifra 'e!ilor, !ifra sutelor si !ifra miilor in fun!tie de !u&antul de adresa de pe intrarile A
0,
A
1
.
Simultan adresa A
0,
A
1
este de!odifi!ata de !atre un de!odifi!ator de adresa, iesirile a!estuia
!omandand 3a'ele tran'istoarelor
0
,
1
,
#
si
3
. In !on!lu'ie da!a de!odifi!atorul =C%B7segmente
primeste !ifra unitatilor 0 &a fi des!"is, !one!tand !atodul !elulei unitatilor la masa, restul
tran'istoarelor fiind 3lo!ate, da!a primeste !ifra 'e!ilor tran'istorul 1 &a fi des!"is, s.a.m.d.
Perioada ta!tului de s!anare tre3uie sa fie mai mi!a de!at perioada de remanenta a imagini pe
retina, astfel in!at o!"iul sa per!eapa o imgaine !ompleta !u toate !ifrele aprinse, fre!&enta minima
este de #4+' dar pentru a nu per!epe efe!tul de !lipire se &a utili'a o fre!&enta de pana la 1 8+'.
A!easta se preia din lantul de di&i'are al fre!&entei os!ilatorului.
Cal!ulul re'istentei R
1
si R
#
.
Pentru a!est lu!ru !onsideram !ir!uitul e!"i&alent din fig 30.
2igura 30
9n tran'istor are fa!toru de amplifi!are ND100 in !urent tipi!.
I
C
DNFI
=
-a saturatie a!esta s!ade drasti! !u !ir!a un ordin de marime N
sat
D10.
ensiunea de saturatie C
e
a unui tran'istor este :
9
Cesat
D0.#A
Pentru a prinde un segment al unuia din !ifre tran'istorul , !are are rolul de !omutator ,
tre3uie sa fie des"!is, iar !apatul de sus al 3ratului segmentului respe!ti& sa fie !one!tat la o tensiune
ridi!at *1logi!., astfel in!at sa fie asigurat !urentul prin -G% si tensiunea pe a!esta.
%eoare!e in !a'ul multiplexate la un moment dat doar o !ifra este aprinsa intensitatea
luminoasa per!eputa de o!"i &a fi &aloarea medie pe un !i!lu de afisare *1O3 din &aloarea fixata de
!urent la afisare dire!ta..
Pentru a o3tine o iluminare satisfa!atoare tre3uie sa permita un !urenta mai mare prin leduri in
fun!tie de numarul de !ifre : i
-G%
D14...#0mA.
Pentru !a'ul de fata !u 3 !ifre &om impune prin led un !urent de 14 mA,
S!riind legea lui 8ir!?"off pe o!"iul 1 :
u
a
*+.Di
led
FR1Mu
led
Mu
Cesat
o3tinem :
Aaloarea 1#0P este o &aloare standarti'ata.
Pentru !al!ulul R# &om s!rie legea lui 8ir!?"off pe o!"iul # :
u
Q
*+.Di
3
FR#M u
=esat
31
-a saturatie tensiunea de 3a'a emitor a7unge la !!a. 0.0A , iar !urentul de 3a'a depinde de !el
de !ole!tor prin fa!torul N
sat
. Curentul de !ole!tor prin tran'istor paoate fi la maxim suma !urentilor
prin toate segmentele si prin pun!tul 'e!imal i
CG
D0Fi
-ed.
Inlo!uind in relatia lui 8ir!?"off o3tinem :
$ &aloare standarti'ata apropiata este R#D##0P. Pentru !a'ul !and se utili'ea'a afisarea !u
anod !omun se foloseste s!"ema e!"i&alenta din figura 3@.
2igura 3@
%atorita faptului !a ledurile sunt !one!tate !u anodul !omun, !omanda se &a fa!e pe !ato'i !eea
!e &a du!e la in&ersarea !omen'ilor *0logi!., dar si a dispo'iti&ului de !omanda *tran'istorul..
Pentru determinarea &alorii !elor # re'istente &om s!rie din nou e!uatiile lui 8ir!?"off pe !ele
# o!"iuri de retea :
A
CC
Du
CGsat
Mu
led
Mi
led
FR1Mu
A
*-.
A
CC
Du
=Gsat
Mi
G
FR#Mu
Q
*-.
Inlo!uind &alorile nuemri!e in !ele # relatii o3tinem:
Se aleg pentru !ele # re'istente &alorile standardi'ate:
R1D ##0P
R#D330P
ran'istoarele de !omanda se aleg astfel in!at sa se poata du!e !urentul
maxim *0Fi
led
D1#0mA..
In !a'ul de fata se foloseste afisarea !u !atod !omun de!i &om folosi de!odifi!ator si afisoare !u
!atod !omun.
32
'emoria
Prezentarea memoriei
1emoriile se foloses! pentru memorarea numerelor de pulsuri programate pentru duratele
+
,

-
.
In memorie se ins!rie un numar 3inar pe 1# 3iti.
1emoriile 1
+
si 1
-
sunt indenti!e, in memoria 1
+
se memorea'a durata pulsului
+
, iar
memoria 1
-
memorea'a durata pulsului
-
.
%eoare!e memoriile 1
+
si 1
-
!onstru!ti&e sunt indenti!e &om studia numai una din memorii.
$ memorie este !ara!teri'ata prin faptul !a primul !u&ant ins!ris, &a fi primul !u&ant !e &a
aparea la iesire la operatia de !itire.
Pentru reali'area memoriiei utili'am registru de memorare pentru memorarea temporara a
numerelor 3inare programate.
1emorarea se reali'ea'a !u C== tip %, !omandata de !atre un semnal de ta!t !omun.
Circuitul $ista$il $asculant de tip D
In figura (0 este pre'entat sim3olul, ta3ela de ade&ar si diagrama de semnale ale C== de tip %.
2igura (0
%iagramele A8 si e!uatiile !ir!uitului 3as!ulant de tip % sunt pre'entate in !ontinuare:
S!"ema 3lo! a memoriei este repre'entata in figura (1.
1emoria este !ompusa din 3 registre de memorare de ( 3iti .
2igura (1
33
S!"ema ele!tri!a a memoriei este repre'entata in figura (#.

2igura (#
-egistru de memorare de . $iti
1emorarea se fa!e simultan in toate !elulele, pe frontal a!ti&e al ta!tului in !a'ul nostru frontul
negati&e.
)umarul 3inar programat aflat la momentul t
n
la intrarile %
8
ale registrului, se memorea'a pe
frontul negati&e al semnalului de ta!t, in !elulele a!estuia, astfel in!at la momentul t
nM1
a!elas numar se
&a regasi si la iesirea sa.
Pro!esul poate fi des!ris sinteti! astfel:
t
n
: %
8
Dx
?
t
nM1
: E
8
D%
?
Dx
8
6
unde x
?
egal !u 0 sau 1 iar 8D 0,1,/,)B1.
SBa reali'at astfel in!ar!area simultana a !elor n 3iti in registru * in!ar!are paralela..
Registrele de memorare se mai numes! registre !u in!ar!are paralela sau memorii tampon* lat!"B
uri. .
Capa!itatea unei memorii este data de numarul de C== tip % folosite in paralel.
Registru de memorare de ( 3iti este folosita pentru memorarea 3itilor pentru o singura !elula de
afisare * afisarea unei !ifre...
In figura (3 este pre'entata s!"ema ele!tri!a a unui registru de memorare de ( 3iti.
%in s!"ema ele!tri!a se o3ser&a !a !ele ( C== de tip % sunt in paralel, la fel si intrari de semnal
logi! sunt tot in paralel iar ta!tul este !omun pentru toate !ele ( C== !onform pre'entarii reali'ate mai
sus al registrului de memorare.
34
2igura (3
In figura (( este pre'entata diagrama !u formele de unda ale registrului de memorare de ( 3iti .
2igura ((
%in formele de unda se o3ser&a !a in!rementarea *ins!rierea. 3itilor in registru de memorare se
reali'ea'a pe front negati& al ta!tului , iar pe frontul po'iti& se reali'ea'a !itirea 3itilor.
In figura (4 este pre'entata diagrama pentru formele de unda ale memoriei !u iesire pe
magistrala.
%in am3ele diagrame se o3ser&a !a numarul 3inar ins!ris in memorie este !itit la iesire a3ia pe
frontul po'iti&.
%e astfel tot din diagrame se o3ser&a din formele de unda !a numarul ins!ris in memorie este
a!elasi si la iesire .
2igura (4
35
/ogica de comanda
=lo!ul de logi!a de !omanda repre'inta partea de interfata intre operator si generatorul de
impulsuri.
-ogi!a de !omanda !uprinde 3utoane !u a7utorul !arora se programea'a generatorul si partea de
logi!a prin !are numerele 3inare de 1# 3iti * durata pulsurilor
+
si
-
. sunt ins!rise in memorie.
%eoare!e duratele pulsurilor se &or ins!rie 3inar numarul se &a forma prin !one!tarea 3utoanelor
la 1 si 0 logi! pentru formarea numarului !orespun'ator.
2ie!are !ifra se &a ins!rie separat prin introdu!erea !odului a!esteia in 3inar pe ( 3iti A,=,C,%6
Panoul de programare !urpinde #( 3utoane astfel :
( 3utoane de ins!rierea !ifrei unitatilor pentru impuls +I6
( 3utoane de ins!rierea !ifrei 'e!ilor pentru impuls +I6
( 3utoane de ins!rierea !ifrei sutelor pentru impuls +I6
( 3utoane de ins!rierea !ifrei unitatilor pentru impuls -o6
( 3utoane de ins!rierea !ifrei 'e!ilor pentru impuls -o6
( 3utoane de ins!rierea !ifrei sutelor pentru impuls -o6
1 3uton ;InpHf< pentru !one!tarea fre!&entei etalon6
1 3uton ;CdaHmem< pentru ins!rierea !ifrelor in memorie si apoi !itirea lor6
S!"ema 3lo! a logi!ii de !omanda este pre'entata in figura (6.
2igura (6
oate 3utoanele pentru ins!rierea !ifrelor &or fi !one!tate !u una din 3orne la o tensiune po'iti&a
A!! *4A. repre'entand 1 logi!.
=utonul de intrare fre!&enta 2e &a a&ea !one!tata una din 3orne la di&i'orul de fre!&enta !are &a
genera 2e.
oate 3utoanele se &or !one!ta la intrarile fre!&entmetrului prin !onta!toarele 8.
36
Cand 3utoanele sunt des!"ise &om a&ea pe intrari fre!&entmetru 0 log! datorita re'istentelor la
masa, iar !and 3utoanele &or fi in!"se &om a&ea pe intrari 1 logi! deore!e se !uplea'a intrarile la
A!!.
oate intrarile in fre!&entmetru din partea de !omanda &or fi !one!tate la masa prin re'istente
pentru a fi in 0 logi!.
Pentru programarea duratelor
+
si
-
&om pro!eda astfel:
Se porneste generatorul6
oate 3utoanele se adu! in po'itia des!"is *0 logi!. si numai 3utonul CdaHmem
&a fi in!"is *1 logi!.6
Se formea'a !odul 3inar =C% pentru fie!are !ifra a generatorului, unitati +i,-o,
'e!i +i,-o, sute +i,-o !onform numarului de impulsuri pe !are il dorim la iesire6
Aom des!"ide 3utonul CdaHmem, punand intrarea la 0 logi! , pe frontul negati&
reali'anduse ins!rierea memoriei 6
Se in!"ide 3utonul CdaHmem si &om pune intrarea in 1 logi! din nou , pe frontul
po'iti& &om !iti memoria si &om a&ea la intrarea pe afisoare datele ins!rise6
3utoanele CdaHmem si ins!riere !ifre &or ramane in po'itia sele!tata pana la
ins!rirea altor date de intrare6
pentru generarea de impulsuri &om !one!ta 3utonul InpHf .
37
"unctionarea generatorului de impulsuri
Prin intermediul logi!ii de !omanda -C se programea'a de la tastatura durata pulsului
+
*1
logi!. si durata pulsului
-
*0 logi!. !are sunt memorate de !ele doua memorii 1
+
si 1
-
.
%upa programarea generatorului !u datele de intrare !onform pre'entarii de la -ogi!a de
!omanda si !uplarea la 2e la iesirea generatorului &om a&ea impulsuri !u duratele
+
si
-
programate.
S!"ema ele!tri!a a generatorului de impulsuri pentru test este pre'entata in figura (0.
2igura (0
38
A!easta s!"ema se foloseste pentru a demonstra fun!tionarea !ore!ta a generatorului. %i&i'orul
nuBl putem folosi in a!est !a' pentru !a fre!&enta de os!ilatorului este de 1#,4 1+' iar din program
fre!&enta maxima este de 4 1+'.
-a intrare &om apli!a o fre!&enta de 10?+'..
%urata !ea mai mi!a a unui impuls !e poate fi programata &a fi de 0,1ms, iar !ea mai mare de
@@,@ms.
-a programare se &a tine !a numarul programat &a fi inmultit !u 0,01ms pentru a afla durata
impulsului.
Semnalul de ta!t *C-8. furni'at de os!ilatorul pilotat !u !uart &a in!rementa !ele doua
numaratoare pe rand.
)umaratoarele primes! pe rand semnale de ta!t prin intermediul !elor doua porti ;SI< !u 3
intrari.
Pe durata starii de 1 logi! este in!rementat numaratorului )
+
, numaratorul )
-
neprimind semnal
de ta!t. )umaratorul )
+
&a numara pana !and !ontinutul sau &a fie gal !u al memoriei 1
+
.
In momentul a!esta !omparatorul C
+
&a dete!ta egalitatea si s!"im3a starea !ir!uitului 3as!ulant
3ista3il RS *C== tip RS..
Iesirea C== tip RS &a fi si iesirea trenurilor de impulsuri programa3ile a generatorului. C==
tip RS &a 3lo!a poarta ;SI< de la intrarea numaratorului )
+
si &a des!"ide poarta ;SI< de la intrarea
numaratorului )
-
urmand starea de 0 logi!.
Pe durata starii de 0 logi! este in!rementat numaratorul )
-
, numaratorul )
+
neprimind semnal
de ta!t.
)umaratorul )
-
&a numara pana !and !ontinutul sau &a fi egal !u al memoriei 1
-
,in momentul
a!esta !omparatorul C
-
&a dete!ta egalitatea si s!"im3a starea C== tip RS si a iesiri a!estuia.
C== tip RS &a 3lo!a poarta ;SI< de la intrarea numaratorului )
-
si &a des!"ide poarta ;SI< de la
intrarea numaratorului )
+
.
Semnalul de iesire si !el !omplementar a C== tip RS &or reseta pe rand !ele doua numaratoare.
Ci!lul des!"is mai sus se &a relua pana la oprirea generatorului sau la o noua programare.
Continutul !elor # memorii este afisat pe a!ele # afisoare A.
Generatorul are o iesire !omplementara
Q
pe !are impulsurile &or fi in antifa'a.
Re'olutia temporara a impulsurilor pre!um si fre!&entele minime si maxima ale generatorului
sunt fixate de !atre fre!&enta *etalon. apli!ata numaratoarelor si de !atre !apa!itatea de numarare a
!elor # numaratoare )
+
, )
-
.
S!"ema ele!tri!a a generatorului de impulsuri !u di&i'or de fre!&enta prin 1716 este pre'entata
in figura (@. %iferenta intre !ele # s!"eme fiind numai di&i'orul de fre!&enta.
39
2igura (@
%iagrama !u formele de unda ale generatorului de impulsuri fara di&i'or este pre'entata in figura
40.
SBau programat durata " D# pentru impulsuri +I *x 0,1ms. si durata l D 10 pentru impulsuri
-o *x 0,1ms. .
40
%in diagrama se o3ser&a !omanda de ins!riere memorie si !itire memorie si apoi start ta!t. Se
o3ser&a !a pe a&em &aloarea programata pe afisare dupa !itirea memoriei.
%in diagrama de pe program se &a o3ser&a !a la # ta!turi &om a&ea 1 impuls *" D1 logi!. pe
iesire, iar timp de 10 ta!turi ni&elul l &a fi 0 logi!.
%upa primirea !omen'ii de start *CBdaBmem. a&em la iesire implsuri de durata programata. -a
in!eput timp de o perioda de !omparare pe 1# nu !om a&ea impulsuri de iesire deoare!e in a!easta
perioda se reali'ea'a in!ar!area memoriei programa3ile !u date. -a urmatoarele !omparari
generatorulintra in regim normal de fun!tionare.
In diagrama se o3ser&a pe iesirea *$utHImp !a durata pulsurilor
+
si
-
sunt egale !u egale !u
durata programata .
2igura 40
41
Circuitul $ista$il $asculant -0 1C## tip -02
a3ela de ade&ar a C== tip RS
%iagrama A8 si e!utia C== tip RS
In figura 41 este pre'entata diagrama de semnale a !ir!uitul 3ista3il 3as!ulant RS.
2igura 4#
In figura 43 este pre'entat sim3olul generatorului de impulsuri.
42
2igura 43
43
44