Cotnari-ntre

istorie i prezent
Ichim Georgiana
Clasa a 12-a E

Cotnari-ntre istorie i
prezent

Comuna Cotnari, cu o suprafa de 10 499 ha, este

situat la contactul Podiului Sucevei cu Cmpia
Moldovei, la intersecia paralelei de 4721 latitudine
nordic cu meridianul de 2625 longitudine estic. Ca
aezare geografic, comuna Cotnari se afl n partea de
nord-est a rii.
n componena acestei comune intr satele: Bahlui,
Crjoaia, Hodora, Horoditea, Cireeni, Zbereni, Fgt,
Valea Racului, Iosupeni, Lupria i Cotnari.
Din punct de vedere administrativ, comuna Cotnari este
poziionat la o distan de 44 km de municipiul Iai.
Comuna Cotnari se nvecineaz la nord cu comuna
Ceplenia, la nordest cu comuna Coarnele Caprei, la est
cu comuna Belceti, la sud cu comuna Cucuteni, la sudvest cu comuna Todireti i la vest cu comuna Sireel.
Depozitele geologice care alctuiesc relieful comunei
Cotnari care afloreaz pe platouri, versani, terase i vi
aparin Sarmaianului inferior (Volhinian), Sarmaianului
mediu (Basarabian), precum i Cuaternarului, fiind
constituite din marne, nisipuri, argile i intercalaii de
gresii subiri.
Numele localitii, din aprecierile fcute de Nicolae Iorga,
ar deriva de laCOT, cot de deal ori cotun, care
privete coitul vinului.

Situl arheologic "Cetatea de la Cotnari" face parte din lista monumentelor istorice
din judeul lai, codul de identificare fiind IS-l-s-B-03563. Pe teritoriul satului Cotnari se
gsete platoul Ctlin, n a crui margine de NV se afl o cetate hallstattiana trzie
construita la nceputul (primele decenii) secolului al IV-lea .e.n
.
Cercetrile arheologice au pus in evidena existena unor
locuine de suprafa i a unor bordeie. De asemenea, au fost
identificate i resturi de locuire din sec IIIII .e.n. care, dup
modul n care sunt dispuse, dovedesc faptul c locuitorii din
aceast perioada nu au mai utilizat vechile fortificaii getodacice, cetatea ncetnd de a mai fi folosit datorit invaziei
bastarnice. Locuirea din sec. IIIII i.e.n., aparine tot
populaiei autohtone daco-getice. Este probabil ca de pe
nlimea Ctlin sa provin o statueta de bronz a lui Apollo,
descoperit n 1834 sau 1835, n fosta vie a lui Statakin. Tot
aici se semnaleaz descoperirea unor resturi de locuire din
paleolitic, eneolitic (Cucuteni), La Tene si feudalismul
timpuriu. La circa 300-400 n sud de staiune, pe suprafaa
plata a unei trepte mai coborte a dealului, n groapa din
care s-a dezrdcinat un arbore, au fost gsite cateva
fragmente ceramice din La Tene III. Oase calcinate i resturi
de vase din sec. XVII-XVIII. n pamntul aruncat din spturile
carierelor de nisip i piatr s-au gsit buci mari de zgura
metalic, lipituri de perei i oase de animale. Primele
sondaje au fost ntreprinse de Dimitrie Butcuiescu la 1885.
cnd a gsit obiecte de piatr, os, corn de cerb, ceramic.

PODUL MEDIEVAL DIN CRJOAIA

Podul medieval din Crjoaia este un pod de piatr
construit in secolul al XV-lea n satul Crjoaia (comuna
Cotnari, judeul lai), care traverseaz rul Crjoaia. El
se afl pe drumul comunal care leag satul Crjoaia
de DN 28B. Podul din Crjoaia este inclus pe Lista
monumentelor Istorice din anul 2004 din judeul Iai
avnd codul de clasificare IS-II-m-B-04117.
Podul medieval de la Crjoaia a fost construit la
porunca lui tefan cel Mare (1457-1504), fiind situat
de-a lungul "drumului vinului" dintre Hrlu i Cotnari,
unde era Palatul Domnesc. Podul este atestat
documentar abia ntr-un document din anul 1680. A
fost construit din piatr de ru cioplita, cu patru boli,
msurnd 42 m lungime (dup cum s-a constatat n
anul 1845).
n anul 1847, domnitorul Mihail Sturdza (1834-1849) a
dispus refacerea podului doar cu o singur deschidere
a arcului i nu toate patru boli, aa cum fuseser
nainte de 1845. I s-a pus o plac cu o inscripie prin
care podul era atribuit lui tefan cel Mare, aceasta
fiind astzi disprut.
n prezent, nu se mai poate aprecia exact care pri
ale podului mai aparin construciei originale. El se
prezint astzi ca o bolt eliptic, executat din
lespezi groase de piatr Podul medieval din Crjoia a
fost deschis traficului rutier pn in anul 1985 cnd sa recepionat un pod nou din beton armat situat la
circa 15 metri n aval. n apropierea podului, n curtea
unui localnic, se pstreaz o pivni de piatr,
considerata a fi de aceeai vechime (sec. XV).

RUINELE DE LA COALA LATIN DESPOT

VOD
Despot a dobndit domnia Moldovei n Noiembrie
1561, cu ajutorul nobilului polon protestant Albert
Laski. Trupele strnse n Polonia au nvlit prin
surprindere n Moldova, reuind s-l nving pe
Alexandru Lpusneanu in lupta de la Verbia. Nscut
n insula greceasca Samos, Iacob Heraclid Despot a
nfiinat in septembrie 1552, sau cel trziu n martie
1553 o coala de latin. Tnrul umanist Johan
Sornmer a fost adus de Despot Vod pentru a preda
la Cotnari.
coala Latina de la Cotnari a lui Despot a avut gradul
de colegiu (gimnaziu) i nu de academie, sinonim cu
universitate. Despot i alesese ca loc pentru coala
Latina Cotnari, fiindc pe vremea aceea in oraul
Cotnari locuiau muli protestani, prin intermediul
carora ar fi dorit sa raspndeasca protestantismul n
Moldova. La coala veneau copii de mici boieri de
tar, rzei si mazili. Despot spera s le schimbe
acestora credina ortodox. Schoala Latina a lui
Despot se pare c a continuat n Cotnari pn trziu
(chiar peste un secol). n 1599 episcopul Qirini,
vizitnd Cotnarii, spune c exista ca coala de
gramatica cu un profesor laic Petru Elmondin
Transilvania ( deci o coala de curs interior cu 2-3
clase). coala Latin de la Cotnari a lui Despot este
considerat primul nceput de organizare umanist a
invamantului n Moldova.

BISERIA DOMNEASC "SF. PARASCHEVA"

Ctitorit de tefan cel Mare

Biserica "Cuvioasa Parascheva" din Cotnari

este o biserica ctitorita de tefan cel Mare.
Lucrrile au nceput in anul 1491 si au fost
finalizate n 1493, n satul Cotnari.
Biserica "Cuvioasa Parascneva" din Cotnari
a fost inclus pe lista monumentelor
istorice din judeul Iai din anul 2004,
avnd codul de clasificare IS-ll-m-A04135,01, ca parte a Ansamblului medieval
"Curtea Domneasc" din Cotnari. Din acest
ansamblu medieval mai fac parte si ruinele
Palatului Domnesc, rmnnd astzi doar
nite hrube (vestitele pivnie domneti).
Biserica se remarc prin concepia
arhitectural simpl i srcia motivelor
decorative, fiind una dintre cele mai
modeste construcii de acest gen ale
arhitecturii medievale romneti. Ca aspect
general, ea pare s se nscrie n seria
tipologic a bisericilor care sunt ctitorii
boiereti (Biserica Arbore, Biserica ipote
sau Biserica Vleni).
Lcaul de cult este o construcie de plan
dreptunghiular, fr turl, mprit n
pronaos, riaos si altar. Ea are faadele
simple, tencuite i vruite i nu au nici un
fel de decoraii i nici corni

RUINELE BECIURILOR DOMNETI DIN COTNARI

Monument istoric,
Casele domneti
au fost construite
in jurul anului
1491 i pstreaz
mai multe pivnie.
Este posibil ca
unele din aceste
pivnie s dateze
din vremea lui
tefan cei Mare.