CETATEA VALEA ZANELOR

COVASNA-VOINESTI

La est de orasul Covasna intre piriul Cetatii si piriul Miscau se ridica un promontoriu actualmente impadurit numit CETATEA ZANELOR inconjurat in trei parti de piscuri impozante.Panta estica este abrupta iar cele de nord, vest, si sud se afla trei terase de origine antropogena la o altitudine de 930 de metri. Cetatea a fost studiata de B.Orban-sec.19;Al.Ferenczi-1942;C.Daicoviciu1939,1949;Z.Szekely-1968;Viorica Crisan,V.Sirbu-1998.ajungindu-se la concluzia ca este formata din un platou si trei terase. Platoul este de forma relativ ovala avind axul lung pe directia est-vest cu o suprafata de 700 mp, marginile platoului au fost fortificate cu un val de piatra legate cu lut cu o latime de 3 metri si inaltimea de 1 metru.Diferenta de nivel dintre platou si terasa I este de 7.5metri Terasa I are o latime de 15 metri ea fiind marginita de un zid cu o lungime de 200 metri avind o suprafata de 3000 mp.Zidul are o latime de 2 metri si o inaltime de 1.50 metri fiind format din 12 rinduri de piatra legate cu lut galben. Terasa II este cea mai mare ea are o latime de 15 metri si o suprafata de 3700 mp cu un perimetru de 250 metri. Terasa III este dispusa doar pe laturade vest si nord cu o latime de 10 metri Suprafata relativ mare a teraselor si masivitatea liniilor de fortificatie indica un centru dacic foarte important al comunitatilor dacice putind fi o resedinta zonala. Din materialele gasite in urma sapaturilor amintim:fragmente de vase modelate cu mina si cu roata,un cutit de fier,un mormint de inhumatie aocperit cu lespezi de piatra,o secera de fier,un virf de lance,7monede romane Titus88,Dossenus-87,Fonteius-84,Rufus-46,Pompeius M-38 ,Antonius-32,Vespasian70,fusaiole de lut,monede grecesti. LEGENDE (DR. V.Stroescu) In timpul navalirii popoarelor barbare Cneazul CO de origine pagina pentru a se apara contra dusmanilor a facut imbunatatiri in cetate si in jurul cetatii. Oamenii de sub conducerea lui stateau in afara cetatii si se ocupau cu cultivarea pamintului si cresterea animalelor iar unii in numar mai restrins stateau in cetate si supravegheau semnalele de la cetatile vecine (Varhegy-Let,IkaIcafalau,Sinzieni,Balvanyos) Cneazul CO avea multe turme de oi pe care le tinea in poiana COCOREA iar din lina acestora confectiona un postav foarte renumit de unde a luat numele localitatea COVASNA;vaszon=pinza ,tesatura, iar dupa altii numele localitatii provine din limba slava luate de la izvoarele de apa bicarbonata ce produc acreala si covasirea. Un cioban s-a dus la cetate a facut sapaturi a dat de o pivnita in care a gasit aur si si-a umplut buzunarele camasa si un sac dar n-a mai putut iesi afara pina ce

nu a lasat tot aurul de unde l-a luat.Se spune ca in cetate este un cazan plin cu monede de aur care este supravegheat de un spirit din care cauza nimeni nu poate lua nimic din el.Astfel se spune ca intr-o zi un cioban a dat de comoara dar la iesirea din cetate a fost muscat de un sarpe si a orbit astfel ca nu a putut arata la nimeni unde este comoara. Din 7 in 7 ani se deschide poarta la cetate care arata drumul spre comoara.Poarta sta deschisa toata noaptea pina la cintatul cocosilor iar daca persoana care a intrat nu mai poate iesi aceasta ramine blocata acolo.Despre faima bogatiilor din cetate si de cele care au fost transportate peste munti la Constantinopol este ramasa intiparita in mintea oamenilor.(intre anii 1553-1585 s-a descoperit pe platou un tezaur medieval cuprinzind monede medievale) Cetateanul Roza Mihai a efectuat sapaturi in cetate deodata a venit un vint care l-a adormit ,la trezire I-a cazut mustata si parul de pe cap.Tatal sau facind sapaturi a dat peste un butoi in timp ce sapa sa scoata acest butoi s-a facut o cra pa tura care a inghitit butoiul iar din crapatura a iesit apa producind un zgomot asurzitor.Csutak Samuel a gasit un mar de aur pe care l-a trimis la Muzeul din Cluj cu aceasta ocazie au gasit si lanturi,ciocane si o cruce de aur. Un cioban de la sapte sate (SACELE) pazind caprele prin cetate a vazut ca un tap se indeparteaza de turma l-a urmarit si a vazut ca tapul lingea usa de la pivnita ciobanul a intrat inauntru si-a umplut caciula cu aur si s-a reintors acasa, cind a venit inapoi n-a mai gasit usa de la pivnita si a orbit. Alexe Teculescu -Legenda de la Crucea Cheisoarei (Bisca Mare) In stinca de la Crucea Cheisoarei este o gaura mare unde avea locul un balaur ce facea prapad in turmele de oi de prin imprejurimi lua oaia intrega o ducea la vizuina si o minca si astazi se mai vad acolo mormane de schelete.Intr-o dimineata un cioban curajos pe numele DOBROS I-a venit de hac. Un cioban s-a urcat intrun copac sa observe cind balaurul iese din vizuina si atunci cind a iesit au pus inaintea vizuinii o caldare cu jaratec si 2 kg de tamiie,cind balaurii s-au intors n-au mai putut intra in vizuina si au plecat ,pe unde treceau brazii se rostogoleau si se jupuiau daca erau atinsi de coada balaurului.Astfel se pot vedea gropile de la Cheisoara si Vetrile (plaiul care merge catre muntele Goru) gaura are aspectul unei fintini si este cunoscuta sub numele de groapa balaurului de la Vetrile si goapa balaurului de la Cheisoara. Ing.Hulpoi Vasile