vreme.

La serbdri, c0nd joacd oameni de 30-40 de ani brAul, stau gi cei tinem
sd-i admire cum joacd de repede gi sdlt6re!. Fetele care fac cursuri de E.E. zu
inceput sd invele o mullime de jocuri vechi gi curat romdnegti, pe care iiut
inceput sd le introducd gi lahord, invlldnd qi fldcdii de la ele [...]. Dansuriic
moderne n-au prins aproape deloc, nepotrivindu-se firii sbtenilor de aici. Cel
plecali pe la oruq", cdnd vin in vacan![ sau concedii, 1in sb arate ce ,tir]rL

invdlat pe acolo, dar nici ldutarii de aici nu gtiu ale cdnta gi se vdd nevoiti sE
renunle. Nu este exclus insd ca acum, cdnd satul este atAt de impestrilat crru
atdlia strdini de localitate, veni{i la gantierul Mioveni, sd se introducd sr
aceste jocuri strdine"1841.

VI.4. Monumente istorice

VI.4.1. Cula Racoviceanu (Cula Racovi{a)

A fost construitd in anul 1797, pe teritoriul fostului sat Racovita, din

inifiativa qi prin strddaniile lui Dumitraqcu Brdtianul8a2. Cula a fosn
frnahzatd in anul 1806 de cdtre ginerele sdu, polcovnicul Nicolae
Racoviceanu. Construclia are o formd paralelipipedicd, de plan pdtrat, cu
latura de 8,50 m, cu o in61!ime de 20 m gi circa un metru grosime u
zidurilor, in timp ce prin strdpungerile inguste, evazate spre interior, qi prin
uga masivd de fier ,,este putemic reliefat caracterul fortificat al construcfiei-.
Numele vine de la ,,kule", cuv6nt turcesc care inseamnd turn*
fortificafie, casd inaltd18a3. Marele istoric Nicolae Iorga gi A1. Tzigara-
Samurcaq considerau cd acest tip de fortificafie a fost de origine balcanic6."
,,Boierii olteni, gi numai ei, au luat exemplu de la turcii dundreni 9i pentru
nevoile apdrdrii qi-au frcut astfel de case", aprecia Nicolae Iorga in anu
1906. Ideea este susJinutd de existenla unor construcfii similare culelor de la
nordul Dundrii, care aveau aceeagi denumire in Bulgaria, Serbia, Albania si
Macedonia. Zonele originare ale culelor se pare cd au fost in Asia Micd v
Persia, iar faptul cd aceste structuri fortificate se afl6 preponderent in zonele
limitrofe cu Bulgaria qi Serbia reprezirftd incd un argument solid in
demonstrarea originii lor balcanice. De altfel, aceastd concluzie a fosl
sus{inut[ de majoritalea cercetdtorilor care qi-au indreptat preocup[rile
gtiinlifice asupra acestui subiect.

tttt Iulia Zamfirescu, Monografia Comunei Racovila (1944), Mioveni, Editura ,,Mioveni*-
2015. p. 134-135.
1842
Florian Tucd, Cristache Gheorghe (coordonatori), Judelul Arges. Mileniul III. Anul L

Mic d enci cl op edi e, Bucuresti, Editura S ylvi, 200 1, p. 7 7 -1 8.

tto'Iulia Zamfirescu, Monografia Comunei Racovila (1944), prefafd qi edilie ingrijitd de dr,
Iulian Stelian Bologhind, dr. Leontin Stoica gi dr. Cornel Popescu, Mioveni, Editure
,,Mioveni", 2015, p. 7 4-7 5.
118