alcdtutea unui tip de clSdire profund original, intdlnit numai in Oltenia ;i i. .''ut ?

n alcdtuire un parter
Muntenia de Vestl8aa, inclusiv in judeful Argeq. -efiind rcprezentatl. in
Dupd sistemul lor constructiv, al pieselor din care se compun gi du; I :ren{iona incd un elemeir:
amplasarea lor in teren, culele au indeplinit funcfii diferite, cu caracter n:i ,cordatd elementelor de ir
restrdns sau mai complex, deosebindu-se trei categorii: -.itd de cele din Oltenia r
1. Cule de refugiu, de ap[rare sau locuinf[ temporarb .rterior, spre deosebire d
2. CuJe de veghe, semnalizare gi alarmd :ulei Greceanu din Mald:
| Sas.
3. Cule-locuinfd permanenta -.\terior, comunicd torusi I
Cu siguranld, rolul principal jucat de cula Racovita s-a incadrat .* :a1e posibilS de pdtrunder,
prima categorie, in contextul climatului general de nesiguranfd de la fin.-: TF
secolului al XV[I-lea gi inceputul celui urmdtor. Se impune menfionar. - t;::|::,::.
r::::,i::i1al,t

faptului cd,la inceputul intervalului respectiv, la sud de Dundre gi-au fhi-

aparilia cete de jefuitori turci numifi pasvangii gi cdrjali care, din ordinul l- .l
Pasvant-Oglu, indrdznelul pagd de la Vidin, ndvdleau in Oltenia iama. : -
gheald, gi vara, cAnd apele erau secdtuite, jefuind, la inceput, satele c -
C6mpia Dundrii. In anul 1800, Craiova a fost p6rjolitd gi prefbcut6 "-
cenuqd, ndpast[ rdmasd in amintirea craiovenilor aproape timp de un se.,
sub numele de ,,Arsul Craiovei". Mattdrziu, aceste bande au pdtruns p6ni ,
poalele Carpafilor, astfel cd nici localit[file cele mai indepdrtate, cum s,*'
Ocnele Mari gi Rdmnicu Vdlcea, nu au sclpat de urgia acsstor tdlhari18a5.
De aceea, Cula din Racovila ocupd o pozigie dominantd, pe mi.,
stAng al Argegului, la aproximatl 20 de km nord-vest de Pitegti '-
Construcfia este compartimentatd in dou[ camere egale ca suprafatd. : :--' :

legdturd direct intre ele, in zona parterului accesul realizdndu-se din exter -
printr-o deschidere in peretele vestic. In zona etajului, accesul se face p. Actuala structurd a
scard interioard amplasatl in camera de Nord-Est. Ca un element apan- - :iginard. Un prim indiciu
construcfiei, de menlionat existenla beciului, pardosit cu piatrd de ra'; ,

'.adire este faptul cd nir.el:

prevdzrttcu intrare separatd pe latura nordicdlSaS.
-lle - cu registrele faladei.
Infiligarea clddirii culei Racoviceanu difer[ net de aceea a cul; -:.arcatd a zidulur exterior
oltenegti, singura cu care s-ar putea asemui fiind cula din Bujorenil8'i .' :'te confirmatd gi de urm,
primul rdnd, nu intdlnim la nici una din ele obiqnuitul cerdac al cu-- ::asupra ferestrelor actu,
oltenegti, a cdrui absenld conferb clddirii o infbligare mai aspr6, mai potr,' . ;.-perioard a soclului. Arat
menirii ei de fortdreatd, dar in schimb mai pulin esteticd decAt acee, ,: poate deduce cd altbdali
construcliilor de peste Olt. Pe de altd parte, toate culele argeqene au o;-- - L
-:;i scund Si doua eta:
8s | I
ttoo
*-.- uite .
Radu Creleanu, Sarmiza Crefeanu, Culele din Romdnia, Bucuregti, Editura Merl:. -"i
1969,p.10-12.
in interiorul consrn
t8" Iancu Atanasescu, Valeriu Grama, Culele din Oltenia, Craiova, Editura ..S:: : rpulare din Argeg, amen
Romdnesc", 1974,p.26. :.re intre timp a fost d,
t8a6
lbidem,p.2l. ",istase a otsanizat un
18a7
lbidem,p.4l.
t8ot :
Grigore Constantinescu, Argesul Monumental. Enciclopedie patrimoniald, F .,.

Editura Alean, 2011, p. 301. Radu Cre{eanu, Sarmiza Cre

tton
lbidr*.o.40-4r. Ibidem, p. 41.

120