Treapta biologic de epurare a apelor uzate

BIOFILTRELE

Treapta secundar de epurare a apelor uzate (sau

treapta biologic de epurare) are ca scop ndeprtarea
din apele uzate a substantelor organice moarte aflate
n stare coloidal sau dizolvate. Acest proces este
realizat de ctre organisme vii degradatoare deci de
microflora bacterian si de cea fungic. Instalatiile n
care se desfsoar aceste procese suntcreate tocmai
pentru a optimiza activitatea microorganismelor
aerobe descompuntoare.
Treapta secundar de epurare (treapta biologic)
se compune din:

n instalatiile biologice de epurare aerob trebuie

asigurate microflorei cantitti minime de 2-4 mg
oxigen dizolvat/litru, o temperatur de 15-25oC, un
timp de stationare a apei suficient de lung pentru ca
bacteriile s extrag si s descompun substantele
organice din masa apei.
Principalele obiecte ale treptei secundare de
epurare sunt biofiltrele si aerotancurile.
n ultimele decenii s-au obtinut rezultate
semnificative prin utilizarea plantelor plutitoare, cum
ar fi salata de Nil si zambila de ap.

Biofiltrele reproduc ntr-un spatiu restrns situatia

apelor dintr-un ru de munte, cnd pe pietre se depune
o mas deorganisme fixate pe substrat (denumit
bioderm), care extrag din ap diferitele impuritti
dizolvate.
Biofiltrul,
Biofiltrul (fig.), este alctuit dintr-o constructie din
beton, cu nltimea cuprins ntre 14 m, n care se
introduce un material brut, dur, rugos, impermeabil.
Materialul, cu dimensiunea optim ntre 4080 mm
(3), umple spatiul constructiei din beton armat (1).

Schema unui filtru biologic

1 constructie din beton; 2 distribuitor rotativ; 3 material de umplutur;
4 material de rezistent; 5 tuburi drenaj;
6 canal de evacuare; 7 conduct admisie ap brut

Un biofiltru este o incint umplut cu material

grosier (roc spart, pietris, tuf vulcanic sau material
plastic cu granulatie mare si, pe ct posibil,
poros).Drept material granular n filtrele biologice se
foloseste cocs, zgur de la cazane, pietris, roc spart
de natur diferit, inele Rashing, materiale plastice.
Principalele caracteristici pe care materialul
granular trebuie s le posede se refer la rezistenta
mecanic si la variatii de temperatur, precum si la
suprafata lor, care trebuie s fie ct mai rugoas,
pentru a asigura o suprafat de contact ridicat
peliculei biologice.
Dimensiunea componentelor materialului de
umplutur poate varia ntre 20 si 100 de mm, n
functie de necesitti.

Apa uzat, n prealabil epurat n treapta mecanochimic, este distribuit ct mai uniform la suprafata
acestui material de umplutur, ea curgnd
gravitational, lent, sub forma unei pelicule fine.
Apa este alimentat de un brat rotitor care o
distribuie uniform, dispersia n aer a apei sub form
de picturi asigurnd o bun oxigenare a apei uzate,
oxigen necesar procesului de epurare biologic.

Pe materialul de umplutur se dezvolt bacterii si

fungi, care se extrag din pelicula de ap care se
scurge de sus n jos, substantele organice dizolvate si
cele coloidale si care le servesc drept hran. Aceast
pelicul de ap este pe cealalt parte n contact
permanent cu aerul dintre materialul de umplutur al
biofiltrului, astfel nct microorganismele au conditii
optime de dezvoltare si de degradare a substantelor
organice pe cale aerob. n acest fel, bacteriile au
permanent hran, ap la o temperatur optim de
nmultire si oxigen dizolvat.

Dac la nceput aceast pelicul de microorganisme este

subtire, n timp ea se ngroas, astfel nct accesul tuturor
organismelor la hran si oxigen se reduce, ca urmare la contactul
substrat-pelicul de microorganisme conditiile de viat devin
anaerobe, fapt ce determin moartea bacteriilor aerobe si stimuleaz
nmultirea celor anaerobe. n timp, la interfata bacterii aerobebacterii moarte si anaerobe, pelicula se desprinde de substrat si,
antrenat de apa uzat, se scurge, se fragmenteaz, cade prin bucile
materialului de umplutur si ajunge la fundul biofiltrului, n
efluentul acestuia, care devine astfel ncrcat n suspensii de mrimi
diferite. Dup desprinderea peliculei groase, partial moarte, de pe
materialul de umplutur, pe acesta are loc o regenerare a peliculei
biologice primare aerobe si astfel ciclul se reia. Trebuie precizat c
pelicula din biofiltru nu este compus numai din bacterii care
descompun substantele organice moarte; pe si n structura sa se
gsesc numeroase organisme consumatoare de bacterii, care
contribuie la curtirea maselor bacteriene, care se hrnesc cu
nmolul organic bacterian, precum si cu alte organisme predatoare,
care-i consum pe curtitori. Dintre acesti nsotitori ai bacteriilor,
mentionm viermii nematozi, oligocheti si rotiferi, unele larve de
insecte, iar spre fundul biofiltrului pot fi ntlniti chiar si unii
crustacei.

Putem spune c bioderma de la suprafata materialului de

umplutur se constituie ntr-o adevrat biocenoz, a crei
compozitie si structur se modific pe msur ce apele uzate
se curt de poluanti. Ca urmare, urmrind structura biodermei
si cantitatea de substant organic dizolvat, se poate constata
c procesul de autoepurare decurge foarte rapid pe vertical,
dac spre partea superioar a biofiltrului se formeaz o
bioderm groas din bacterii care descompun substanele
organice aflate n concentratii ridicate si care sunt consumate
de organisme polisaprobe, la partea inferioar bioderma este
mai subtire, iar organismele nsotitoare sunt alfa si apoi chiar
beta -mezosaprobe.
Apele care ajung la partea inferioar a biofiltrului contin
cantitti reduse de substante organice dizolvate, azotati si
fosfati rezultati din descompunerea materiei organice de ctre
bacterii, substante organice greu biodegradabile; mai contin
numeroase bacterii libere si sub form de fragmente de
bioderm, precum si numeroase organisme nsoitoare. Apele
sunt dirijate spre decantorul secundar, pentru ndeprtarea
suspensiilor.

n general, ventilatia aerisirea se asigur n mod

natural ca urmare a diferentei de temperatur dintre
interiorul si exteriorul biofiltrului. Temperatura din
interior este aproximativ egal cu cea a apelor uzate.
Asadar, iarna interiorul are o temperatur mai
ridicat dact exteriorul ceea ce conduce la aparitia
unui efect de tiraj apare un curent ascendent. Vara
aerul este mai cald n exterior ceea ce face s apar un
curent descendent, n echicurent cu apa uzat care se
scurge din distribuitor. Cercetrile efectuate de
Halverston au artat c la o diferent de temperatur
de 60C, ntre interiorul si exteriorul biofiltrului, apare
un curent natural cu debitul specific de 0,3 m3aer/m2
de suprafa si minut, deci o vitez de circulatie a
aerului atmosferic de 18 m/h.

Aceast valoare este suficient pentru asigurarea

necesarului de oxigen n procesul aerob al peliculei;
oxigenul transferat din aerul atmosferic reprezint
circa 35%. La o diferen de temperatur de 20C
curgerea aerului prin mediul granular nceteaz.
Factorii de mediu, de exemplu vntul,
influenteaz ventilatia natural ns caracterul lor
aleatoriu nu permite o abordare teoretic. Iarna, n
exploatare, biofiltrul se comport ca un turn de rcire
datorit tirajului natural. Vara biofiltrul degaj n
mediul nconjurtor mirosuri neplcute si favorizeaz
dezvoltarea mustelor.

Tipuri de filtre biologice

Dup numrul de trepte de epurare, filtrele biologice
pot fi:
cu o treapt de epurare;
cu dou trepte de epurare.
n filtrul cu o treapt de epurare care apa uzat
parcurge instalatia de sus n jos, o parte din efluent se
recircul, si cealalt parte este evacuat. n cazul
filtrului cu dou trepte apa rezultat din prima treapt
mai parcurge o treapt de epurare biologic, ceea ce
duce la cresterea eficienei de ndeprtare a
impuritilor.

Dup modul de alimentare i de realizare a contactului

ntre apa uzat i pelicula biologic, filtrele biologice
pot fi:
uzuale, cu alimentare continu;
de contact, cu introducere intermitent a efluentului;
scufundate, cu material granular meninut n
permanen sub ap i aerare artificial, realizat prin
insuflare de aer comprimat pe la partea inferioar a
materialului granular.

Dup modul de realizare a aerrii, biofiltrele se pot

grupa n dou categorii:
filtre cu ventilatie natural, la care aerarea se face prin
parcurgerea de ctre aer, de jos n sus sau de sus n
jos, a materialului granular; acest proces are loc ca
urmare a diferentei de temperatur ntre aerul din
interiorul filtrului si cel din exterior (vara, cnd aerul
din exterior este mai cald, ventilatia de realizeaz de
jos n sus, iar iarna, cnd aerul din filtru este mai cald,
n sens contrar).
filtre cu ventilatie artificial (aerofiltre).

Dup ncrcarea organic, filtrele pot fi clasificate n:

de mic ncrcare (200 g/m3zi CBO5);
de ncrcare medie (200 450 g/m3zi CBO5);
de ncrcare normal (450 750 g/m3zi CBO5);
de mare ncrcare (750 1100 g/m3zi CBO5).

Avantajele folsirii filtrelor biologice

proces biologic simplu si fiabil;
potrivit n zonelen care suprafe ele ntinse de teren
nu sunt disponibile pentru sisteme de tratament
intensive;
eficient in tratarea concentratiilor mari de substante
organice in functie de tipul de mediu folosit;
ideal pentru comunitati mici si mijlocii;
nitrificare eficienta;
necesitate energetic mai mic;
contin elementele de proces durabil;
nivel mediu de cunostinte pentru a putea gestiona si
opera sistemul.

Dezavantajele folosirii biofiltrelor

poate

necesita tratamente suplimentare pentru a satisface mai

multe standard stricte de descrcare de gestiune;
un efluent de calitate inferioare privind CBO i materiile solide
aflatensuspensie;
sensibilitatemai mare la temperature joase;
necesita o atentie periodica din partea operatorului;
posibilitatea de a se infunda este relativ mare;
necesit sarcini mici, n funcie de mediu;
flexibilitatea si controlul sunt limitate in comparatie cu
procesele cu namol activ;
probleme vectoriale si de miros;
probleme cu melcii.

Telururile unui biofiltru ideal

de

asigurarea unei suprafete cat mai mari pe

unitatea de volum pentru bacteriile nitrificante;

mentinerea

unui biofilm nitrifiant subtire,fin;

de

a nu bloca sufoca nitrificarea - mentenata

scazuta;

costuri

scazute de operare.

Va multumesc pentru atentie!

Student: Dumitra Georgiana - Ionela