Memoria este acea functie psihica ce permite inregistrarea, conservarea si evocarea informatiilor si a

experientelor trecutului si confruntarea cu datele prezentului. Memoria se deosebeste de invatare care

este deliberata, constient dirijata, trecuta prin filtrul gandirii, motivata, dar este un instrument sau
mijloc al acesteia.

Suportul neurobiologic al memoriei presupune participarea a mai multor structuri si functii cerebrale.

1. Formatiunea reticulata activatoare este necesara mentinerii vigilitatii si a atentiei si deci fixarii si
evocarii.
2. Sistemul limbic este considerat ca un circuit important al reglarii expresiei emotionale.

Mmp: in spatele cartierului latin e obrien, unde era buticul ala e un aparat de inregistrare, o conserva si
iese informatia din ele. In fata portii inspre cartierul latin e sraa si o limba.

Formarea memoriei:

In primul an de viata memoria este involuntara: copilul retine figura persoanelor apropiate si forma
obiectelor folosite, recunoaste vocea mamei, a membrilor familiei

Intre 1 si 3 ani, se dezvolta procesul retinerii

Intre 3 si 7 ani, memoria obtine si functia voluntara, jocul obligandu-l pe copil nu numai sa fixeze si sa
retina, ci sa si recunoasca si mai ales sa reproduca experienta castigata in anumite momente.

Sistemele de memorie

Sistemele de memorie au fost descrise pentru a diferentia functiile diferite ale memoriei:

Memoria explicita care memoreaza experienta personala, pe care o identifica cu self-ul. Depinde de
corpii mamilari, portiunea medie a diencefalului.

Memoria implicita este o memorie nondeclarativa, procedurala pentru ca memoreaza proceduri

comportamentale (mersul pe bicicleta,etc), se desfasoara fara sa o constientizam (e implicita) desi
acumuleaza si mentine rutine din ce in ce mai numeroase si complexe.

Cum intri in cartierul latin

Forme ale memoriei explicite:

Memoria de scurta durata/imediata stocheaza informatiile pe durate scurte si are capacitate redusa.

Memoria de lucru este procesul dinamic de stocare temporara si manipulare a informatiei in cursul
input-ului de informatii senzoriale care vin de la aparatul senzorial.
Memoria de lunga durata asigura continuitatea constiintei si unitatea persoanei, astfel incat insumeaza
durate mai lungi. Modelul ei experimental cel mai acceptat in prezent este cel al invatarii si memorarii
prin activarea receptorilor de tip NMDA ai glutamatului prin potentarea de durata lunga.

De pe tablita cu explicit iese un fir scurt, un muncitor si un fir lung

Factori care moduleaza activitatea mnezica:

- Nivelul de activare a vigilentei, atentiei

- Motivatia, care opereaza selectiv in functie de interesul pe care informatii de stocat il prezinta pt
organism
- Starea afectiva participa la aceasta motivatie
- Repetarea invatarii, care e un factor de consolidare
- Forma si natura informatiei (organizare logica, date verbale, vizuale, cifrate), cu memorizare
diferita in functie de individ
- Varsta, maximum fiind la 20 de ani
- Agentii farmacologici (amfetaminele) stimuleaza memoria crescand vigilenta

In curtea primului bloc pe dr e un danone activia si multe bete ies din el

TULBURARILE DE MEMORIE (DISMNEZIILE)

Dismneziile cantitative

Hipermneziile sunt evocari exaltate, involuntare, mai alerte, insotite de accelerarea proceselor
gandirii sau survin in stari de excitatie.

Se intalnesc la indivizii normali (evenimente placute/neplacute) si au caracter tematic, selectiv.

Se intalnesc in paranoia, tulburarea paranoida de personalitate si privesc evenimente legate de

continutul ideii delirante sau a temelor de suspiciune, se intalnesc si la oligofrenii geniali, la care au
caracter mecanic, in starile febrile, intoxicatia cu eter, barbiturice, cloroform, la vasculari (embolul
afectiv care consta in rememorarea brusca, neasteptat de pertinenta a unui eveniment trecut, intens
saturat afectiv)

Viziunea panoramica retrospectiva reprezinta retrairea unor perioade din viata in cateva momente
(situatii de pericol vital iminent, in epilepsia temporala).

Mmp: in fata platformei unde parcau autobuzele e pischi, cu o cutie, un fuger mare (hiper), ben affleck
mananca o para, o arunca inspre un vas care da cu flacari, pe langa autobuz e dorian popa cu o
panorama de masina.

Hipomneziile semnifica scaderea in diferite grade a fortei mnezice: apar la indivizii normali in
starile de epuizare psihica, dar si la cei cu intarziere mintala, in starile nevrotice, sdr de oboseala cronica.
Intre autobuze

Amnezia este pierderea abilitatii de a acumula noi informatii (amnezia de fixare/anterograda)

sau a posibilitatii de a-si reaminti informatiile mai vechi (de evocare/retrograda). Se imparte in:

- Amnezia de fixare (anterograda) este incapacitatea de a integra informatii noi atunci cand
informatiile vechi sunt pastrate.
- Amnezia de evocare (retrograda) este incapacitatea de a rememora o informatie care a fost
fixata normal. Tulburarea memoriei se intinde progresiv spre trecut, in sens retrograd, dinaintea
debutului bolii pana in copilarie. Un alt model de amnezie retrograda se intalneste in afazia
wernike, aici nefiind vorba de uitarea cuvintelor auzite, citite sau scrise, ci de uitarea
vocabularului insusi. In afazie, amnezia are caracter progresiv, dar nu atat de la prezent spre
trecut, cat mai ales de la complex catre simplu. Cuvintele sunt uitate ca si cum ar respecta
anumite reguli: la inceput numele proprii, apoi numele comune, adjective si in final verbele.
- Amnezia anterograda-retrograda este o amnezie mixta, atat de fixare cat si de evocare. Se
recmarca totusi ca cele mai vechi amintiri sunt consevate cel mai mult (legea Ribot).
- Amnezia lacunara se refera la o perioada net delimitata de timp. Apare brusc, uitarea este in
contrast cu consevarea limbajului si a capacitatii de a efectua gesturile si actele vietii curente, pe
care nu le tine minte. Tulburarea dispare in cateva ore lasand o amnezie lacunara pe durata
episodului. Amnezia lacunara repr un hiatus mnezic in viata insului, constatabil de obicei in
starile grave de modificare a luciditatii constiintei. Se intalneste in starile confuzionale,
traumatismele cranio-cerebrale, echivalente epileptice sau stari crepusculare, betie patologica.
O forma semiologica specifica intoxicatiei etanolice acute la alcoolicii cu cariera lunga, la care se
instaleaza leziuni in structurile cerebrale ale memoriei este black-out-ul, lacuna mnestica a unui
episod de intoxicatie alcoolica acuta recenta. Un fenomen psihopatologic similar este amnezia
disociativa, care e o amnezie selectiva, inclusa in categoria tulburarilor disociative.
- Amnezii disociative. Survin in afara oricarei leziuni cerebrale si apar dupa psiho-traume intense.
Amneziile selective din starile disociative apar la indivizii cu traume din copilarie, in starile acute
de stres (traume intense, coplesitoare din ctastrofe naturale, agresiuni, doliu,etc).
- Amneziile antero/antero-retrograde dupa episoade psihotice sunt urmarea distorsiunilor
memoriei.
- Amnezia tardiva spre deosebire de amnezia lacunara, lacuna mnezica asupra perioadei
confuzionale nu se instaleaza imediat dupa aceasta (moment in care bolnavul isi poate aminti
inca), ci treptat si numai dupa o anumita perioada.
- Amnezia electiva (tematica) se refera la anumite evenimente sau persoane. Evenimentele si
situatiile respective au fost uitate intrucat trairea lor a fost insotita de o stare afectiv negativa.

Tot pe platforma pe acolo alearga ame

Dismnezii calitative (paramnezii)

 Aceste tulburari sunt amintiri deformate, false, neconcordante cu realitatea. Sunt false fie sub
aspectul desfasurarii lor cronologice, fie sub aspectul lipsei de legatura cu realitatea obiectiva traita
in prezent sau in trecut de bolnav.

Tulburarile sintezei mnezice imediate:

- Falsa recunoastere este o iluzie mnestica intrucat nu recunoaste ceea ce cunoaste, dar crede ca
recunoaste ceea ce defapt nu cunoaste. Se manifesta ca fenomen de deja vu, deja vecu, etc sau
mai rar ca fenomenul jamais (falsa nerecunoastere).
Apare in stari de surmenaj, obnubilare, manie, schizfrenie, stari confuzionale, sdr korsakov,
demente, sdr de depersonalizare si derealizare din patologia lobului temporal.
- Criptomnezia consta in nerecunoasterea, ca fiind strain, a unui material literar, artistic, muzical
sau stiintific, pe care bolnavul l-a citit sau auzit in realitate, dar pe care, in mod iluzoriu il
considera al lui propriu. Este un plagiat involuntar intrucat subiectul isi atribuie involuntar
materiale mnezice (citite, auzite, etc) si apare in demente, paranoia.
- Instrainarea amintirilor care apare tot in demente si paranoia si reprezinta fenomenul invers
fata de criptomnezie. Bolnavul considera ca evenimentele traite sunt doar citite, auzite, sau
vazute.

Flavia paraschiv pocneste din degete (imediat gen) ala cu falsa recunoastere si price royce, de la geamul
generalului un oblio face twerk si are manusi de box, pe bloc se urca un opel corsa cu mentosane si e
condus de confucius.

Mai in fata un bitcoin inconjurat de mentosan si pere si vine si streinu cercel.

Tulburarile rememorarii trecutului

- Confabulatiile reprezinta imposibilitatea de a desparti realul de imaginar, astfel incat bolnavul se

afla pe langa adevar, dar si pe langa minciuna (nu spune adevarul, dar nici nu minte, pt ca nu stie
ca minte). Se descriu confabulatii mnestice(umple golurile din memorie cu amintiri
verosimile,dar netraite), fantastice(cand relateaza evenimente fantastice), onirice(cand
confabulatiile apar sub forma unor scene asemanatoare celor de vis). In sindromul korsakov,
unde confabulatiile se intalnesc frecvent atat timp cat bolnavul mai pastreaza o umbra de critica
pt starea sa (isi da seama de tulburarile de memorie), el umple golurile mnezice cu evenimente
irale, imaginare, mai ales atunci cand este solicitat sa relateze din trecutul sau. Se vorbeste in
aceste situatii de confabulatii de jena.
- Pseudoreminiscentele reprezeinta nerecunoasterea timpului sau spatiului in care s-a produs o
actiune reala. Reprezinta reproducerea unor evenimente reale din trecutul bolnavului, pe care
 acesta le traieste ca evenimente prezente. Aceste 2 liniute sunt specifice sindromului amnestic
Korsakov.
- Ecmnezia este confundarea trecutului cu prezentul, confuzie care cuprinde intreaga existenta a
bolnavului. Este o forma particulara de confabulatie intalnita in demente. Daca in
pseudoreminiscente vorbeam de un eveniment real din trecut pe care bolnavii il plaseaza ca
timp in prezent, in ecmnezie este vorba de intoarcerea intregii personalitati la perioade demult
traite de bolnav.
- Anecforia este o tulburare mai usoara a memoriei care poate fi intalnita in starile de surmenaj,
cat si in unele forme si stari predementiale si dementiale. Consta in posibilitatea reproducerii
unor amintiri pe care pacientul le credea uitate. Reproducerea este posibila daca se sugereaza
sau se reaminteste pacientului unul sau mai multe elemente ale acelor evenimente.

In fata blocului lui botea un unicorn calarit de remy bonjaski, in fata lui un ecler.

Clasificarea etiologica a tulburarilor de memorie:

- In epilepsia temporala/alte disfunctii de lob temporal (deja/jamais vu, viziune panoramica)

- Dupa leziuni cerebrale toxice/traumatice/cerebrovasculare/degenerative (hipomnezii, amnezii
ce pot fi urmate sau precedate de fenomene de perseverare)
- In schizofrenie (amnezii antero/antero-retrograde si diminuarea memoriei de lucru)
- Dupa terapie electroconvulsivanta (amnezii anterograde pt primele ore dupa sedinta de tec,
amnezii retrograde pt evenimentele precedand imediat sedinta respectiva)

In parcarea blocului c2 e yeti cu ceas si cu un creier, in fata lui schizzo skillz cu dn inginer care facea
tec.