LITERATURA AFORISTICĂ.

VALORI FORMATIVE ȘI ABORDĂRI

DIDACTICE

ARGUMENT

Doresc, prin realizarea acestei lucrări, să reliefez rolul pe care literatura aforistică îl are în
formarea personalității elevilor din învățământul gimnazial și importanța acesteia în studierea
limbii și literaturii române. Astfel, pornind de la premisa că, așa cum afirma poetul Lucian
Blaga, literatura aforistică este „sarea gândirii”, am ales să cercetez felul în care aceasta își pune
amprenta pe sufletul copilului și îl ajută să își dezvolte personalitatea. Mândria de a fi român și
dragostea de neam și de țară sunt factori pozitivi în realizarea elevilor ca oameni atâta timp cât
aceștia dobândesc siguranță, încredere în forțele proprii, curaj, demnitate și respect pentru
adevăratele valori specifice poporului nostru, aforismele oferindu-le noi perspective de judecată
pe baza experiențelor din trecut, dar și simțul apartenenței la un neam.
Consider că profesorul de limba și literatura română are datoria de a contribui la formarea
personalității elevilor săi pe plan cultural și artistic, el trebuie să le solicite gândirea și să le
capteze atenția prin raportarea la trecut și la valorile spirituale ale strămoșilor lor.
Înțelepciunea poporului român reiese din captivantele proverbe și zicători românești, ele
stimulează gândirea elevilor, îi provoacă în descoperirea sensului vieții, le devin pe parcursul
drumului cuvinte de căpătâi. Spiritul ludic al strămoșilor noștri reiese atât din dragostea pentru
cântec, dans și voie bună, dar și prin jocurile de cuvinte, ghicitorile sau cimiliturile care puneau
la încercare pe cei mai iscusiți dintre ei. Jocul „de-a strămoșii noștri” este asimilat cu plăcere de
copii, își formează idealuri pe care doresc să le atingă, își dezvoltă creativitatea, se integrează
într-un grup, reușind astfel să comunice, să asculte și să fie ascultați la rândul lor și să devină
părtași la conservarea credințelor populare românești.
Demnitatea, omenia, sensibilitatea artistică, dragostea de neam și de țară, de natura
ancestrală, dragostea de viață, toate aceste calități ale neamului românesc se transmit prin folclor
elevilor noștri, care, intrând în lumea de odinioară, sunt fermecați și absorb cu nesaț acest aer de
poveste.
 CUPRINS

CAPITOLUL I- Literatura populară

1. Noțiuni generale despre folclor și literatura populară: etimologie, context istoric
2. Caracterele literaturii populare
3. Categorii structurale ale literaturii populare: genuri și specii

CAPITOLUL II- Literatura aforistică și enigmatică

1. Noțiuni introductive
2. Categorii ale literaturii aforistice
-Proverbe
-Zicători
-Ghicitori
3. Aforismul- sursă de inspirație pentru literatura cultă:
- Povestea vorbii- Anton Pann
- Oralitatea stilului în operele lui Ion Creangă
- Valori morale în opera lui Ioan Slavici
- Studiul lui L. Blaga despre literatura aforistică
4. Literatura aforistică în epoca contemporană: maxime, citate, cugetări, mottouri,
epigrame etc.

CAPITOLUL III- Rolul literaturii aforistice în formarea personalității elevului de

gimnaziu- abordări didactice
1. Ipoteza de lucru
2. Scopul
3. Organizarea și desfășurarea experimentului
- Eșantionul și caracteristicile sale
- Etapele desfășurării cercetării
- Metodologia de cercetare
- Desfășurarea experimentului:
 Studiul literaturii aforistice în cadrul orelor de opțional sau de literatură
  Aplicarea unor chestionare
 Interacțiunea metodelor tradiționale cu cele moderne în vederea formării
personalității elevului de gimnaziu
 Studiul pe texte bibliografice
 Culegeri de proverbe, zicători și ghicitori realizate de către elevi
 Teatru folcloric: șezătoarea literară
 Jocuri didactice, jocul popular
- Rezultatele experimentului
- Interpretarea rezultatelor
CONCLUZII
ANEXE
BIBLIOGRAFIE

BIBLIOGRAFIE
I. LITERATURA ROMÂNĂ
 Bârlea, Ovidiu, „Folclorul românesc” Vol. I-II, Editura Minerva, București, 1982
 Călinescu, George, „Arta literară în folclor”, în „Istoria literaturii române”, Vol. I,
Editura Academiei Române, București, 1964
 Costin, Claudia, „Folclor literar românesc”, Editura Universitas XXI, Iași, 2007
 Densușianu, Ovid, „Folclorul cum trebuie înțeles”, în "Viața păstorească în poezia
noastră populară", E.P.L., București, 1966
 Dima, Alexandru, „Arta populară și realitățile ei”, Editura Minerva, Bucuresti, 1971
 Eretescu, Constantin, „Folclorul literar al românilor. O privire contemporană”, Ed.
Compania, bucurești, 2004
 Fochi, Adrian, „Estetica oralității”, Editura Minerva, Bucuresti, 1980
 Papadima, Ovidiu, „Literatura populară română. Din istoria și poetica ei”, Editura pentru
Literatură, București, 1968
 Pop, Mihai, „Folclor romanesc”, vol.I, Editura Grai și Suflet-Cultura Națională,
Bucuresti, 1998

 Pop, Mihai, Ruxăndoiu, Pavel, „Folclor literar romanesc”, EDP, Bucuresti, 1991

 Ruxăndoiu, Pavel, „Folclorul literar în contextul culturii populare românești”, Editura

Grai și Suflet-Cultura Națională, București, 2001
 Ruxăndoiu, Pavel, „Proverb și context”, Editura Universității din București, București,
2003
 Vrabie, Gheorghe, „Retorica folclorului”, Editura Minerva, Bucuresti, 1978
 Zanne, Iuliu, Proverbele românilor, vol. I-II, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2006.

II. DIDACTICA PREDĂRII LIMBII ȘI LITERATURII ROMÂNE

 Curriculum Naţional. Programe şcolare pentru clasele a V-a – a XII-a
 „Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de limba şi literatura română. Învăţământ
primar şi gimnazial”, M.E.E., C.N.C., Bucureşti, Editura Aramis Print, 2002
 Goia, Vistian, „ Didactica limbii şi literaturii române pentru gimnaziu şi liceu”, Cluj-Napoca,
Editura Dacia, 2002.
 Norel, Mariana, „Curriculum la decizia şcolii la limba şi literatura română”, Ministerul
Educaţiei şi Cercetării, Proiectul pentru Învăţământul Rural, 2007.
 Pamfil, Alina, „Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise”, Editura
Paralela 45, 2003.
 Pamfil, Alina, „Studii de didactica literaturii”, Cluj-Napoca, Casa Cărţii de Ştiinţă, 2006.
 Pamfil, Alina, Tămâian, Ioana, „Studiul limbii şi literaturii române în secolul XX. Paradigme
didactice”, Cluj-Napoca, Casa Cărţii de Ştiinţă, 2005.
 LITERATURA AFORISTICĂ. VALORI FORMATIVE ȘI ABORDĂRI
DIDACTICE

CAPITOLUL I- Literatura populară

1. Folclorul și literatura populară: prezentare generală, etimologie, evoluție
2. Folcloristica românească
3. Caracterele specifice literaturii populare
3.1. Caracterul oral
3.2. Caracterul colectiv
3.3. Caracterul tradițional
3.4. Caracterul anonim
3.5. Caracterul sincretic
4. Categorii structurale ale literaturii populare: genuri și specii
4.1. Poezia de ritual și de ceremonial
4.1.1. Poezia obiceiurilor calendaristice
4.1.2. Poezia ritualurilor de trecere
4.1.3. Descântecul
4.2. Proza populară
4.2.1. Basmul
4.2.2. Legenda
4.2.3. Snoava
4.3. Cântecul epic. Balada
4.4. Cântecul liric
4.5. Literatura aforistică și de cugetare