Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ARGUMENT
Doresc, prin realizarea acestei lucrări, să reliefez rolul pe care literatura aforistică îl are în
formarea personalității elevilor din învățământul gimnazial și importanța acesteia în studierea
limbii și literaturii române. Astfel, pornind de la premisa că, așa cum afirma poetul Lucian
Blaga, literatura aforistică este „sarea gândirii”, am ales să cercetez felul în care aceasta își pune
amprenta pe sufletul copilului și îl ajută să își dezvolte personalitatea. Mândria de a fi român și
dragostea de neam și de țară sunt factori pozitivi în realizarea elevilor ca oameni atâta timp cât
aceștia dobândesc siguranță, încredere în forțele proprii, curaj, demnitate și respect pentru
adevăratele valori specifice poporului nostru, aforismele oferindu-le noi perspective de judecată
pe baza experiențelor din trecut, dar și simțul apartenenței la un neam.
Consider că profesorul de limba și literatura română are datoria de a contribui la formarea
personalității elevilor săi pe plan cultural și artistic, el trebuie să le solicite gândirea și să le
capteze atenția prin raportarea la trecut și la valorile spirituale ale strămoșilor lor.
Înțelepciunea poporului român reiese din captivantele proverbe și zicători românești, ele
stimulează gândirea elevilor, îi provoacă în descoperirea sensului vieții, le devin pe parcursul
drumului cuvinte de căpătâi. Spiritul ludic al strămoșilor noștri reiese atât din dragostea pentru
cântec, dans și voie bună, dar și prin jocurile de cuvinte, ghicitorile sau cimiliturile care puneau
la încercare pe cei mai iscusiți dintre ei. Jocul „de-a strămoșii noștri” este asimilat cu plăcere de
copii, își formează idealuri pe care doresc să le atingă, își dezvoltă creativitatea, se integrează
într-un grup, reușind astfel să comunice, să asculte și să fie ascultați la rândul lor și să devină
părtași la conservarea credințelor populare românești.
Demnitatea, omenia, sensibilitatea artistică, dragostea de neam și de țară, de natura
ancestrală, dragostea de viață, toate aceste calități ale neamului românesc se transmit prin folclor
elevilor noștri, care, intrând în lumea de odinioară, sunt fermecați și absorb cu nesaț acest aer de
poveste.
CUPRINS
BIBLIOGRAFIE
I. LITERATURA ROMÂNĂ
Bârlea, Ovidiu, „Folclorul românesc” Vol. I-II, Editura Minerva, București, 1982
Călinescu, George, „Arta literară în folclor”, în „Istoria literaturii române”, Vol. I,
Editura Academiei Române, București, 1964
Costin, Claudia, „Folclor literar românesc”, Editura Universitas XXI, Iași, 2007
Densușianu, Ovid, „Folclorul cum trebuie înțeles”, în "Viața păstorească în poezia
noastră populară", E.P.L., București, 1966
Dima, Alexandru, „Arta populară și realitățile ei”, Editura Minerva, Bucuresti, 1971
Eretescu, Constantin, „Folclorul literar al românilor. O privire contemporană”, Ed.
Compania, bucurești, 2004
Fochi, Adrian, „Estetica oralității”, Editura Minerva, Bucuresti, 1980
Papadima, Ovidiu, „Literatura populară română. Din istoria și poetica ei”, Editura pentru
Literatură, București, 1968
Pop, Mihai, „Folclor romanesc”, vol.I, Editura Grai și Suflet-Cultura Națională,
Bucuresti, 1998
Pop, Mihai, Ruxăndoiu, Pavel, „Folclor literar romanesc”, EDP, Bucuresti, 1991