UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANȚA

FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ ASISTENȚĂ SOCIALĂ

STRATIFICAREA

PROFESOR-DUMITRU CARABAS
STUDENT-ONOFREI JENICA
TAS1
 Indiferent de gradul de dezvoltare,orice societate este stratificată.Toate sectoarele de
activității umane sunt stratificate,diferentele privind sursa de venit ,enterogenitatea religioasă la
nivel social,distribuția puterii politice,mpdurile de consumși stilurile de viață.Stratificarea este
universal și omniprezentă.

Stratificarea social presupune diviziunea sistematică a societății în categorii definite și

tratate diferit în baza unor inegalități sociale.Populația se structurează astfel în straturi în funcție
de;

 Prestigiu,reputație sau stimă social

 Putere-abilitatea de a-și atinge propriile obiective chiar și în ciuda unor piedici sau
adversități

În ceea ce privește stratificarea,remarcăm în literature de specialitate patru abordări teoretice de

mare influență.

 Teoria funcționalistă
 Teoria marxistă
 Teoria elitelor
 Teoria weberiană

Teoria funcționalistă clasică privind inegalitățile sociale,cunoscută drept teoria David-Moore

susțne că stratificarea social este o parte naturalăși inevitabilă a vieții sociale necesară pentru
supraviețuirea continua a societății.

Teoria marxistăconstă în faptul că se pune accentual pe clasă,văzută ca o caracteristică obiectivă

a structurii economice a societății.El face dinstincția între cei care posedă capital și cei care își
câștigă existența văzânduși munca celor dintâi.

Teoria elitelor -Vilfredo Pareto-1916,unul dintre teoriticienii elitelor ,alături de Mosca -1884 și
Michels-1918,considera că societatea se caracterizează printr-o complex strtificare.Fiecare strat
social se constituie din doua categorii distincte-clasa ne-alează și clasa aleasă.

Teoria weberiană-Max Weber acceptă în special idea lui Max conform căreia clasa se bazează pe
condiții economice date,dar consider că diviziunile de clasă derive nu numai din controlul sau
lipsa controlului asupra mijloacelor de producție,ci și din diferențele economice care nu au nimic
în comun cu proprietatea cum ar fi abilitățile individuale,disponibilitățile,calificările și tipul
muncii prestate.

Consecințe ale stratificării

1. Consecințe asupra sănătății fizice și psihice a indivizilor

2. Consecințe asupra implicării politice
3. Consecințe asupra sistemului juridic și infracțional
4. Consecințe asupra educației