ȘCOALA POSTLICEALĂ PROSCIENȚIA

CONSTANȚA

INSUFICIENȚA
CARDIACĂ

PROFESOR -DERVIȘ N

ELEV-ONOFREI JENICA

AMG II
ȘCOALA POSTLICEALĂ PROSCIENȚIA
CONSTANȚA

Insuficienta cardica (IC) este un sidrom clinic determinat de  incapacitatea inimii de a
asigura un debit circulator adecvat nevoilor metabolice ale organismului  sau asigurarea acestui
debit cu pretul unei cresteri simptomatice a presiunilor de umplere a cordului.
Inima este formata dintr-un perete muscular (miocardul) care delimiteaza o cavitate
interioara al carei volum depinde de puterea de strangere (contractie) a muschiului  dar si de
capacitatea de de reumplere (relaxare-distensibilitate, elasticitate). Contractia muschiului
genereaza presiune in interiorul cavitatii si astfel pompeaza sangele inspre artere.  Directia de
curgere a sangelui in inima este impusa de existenta unor supape(valvele) care in conditii
normale lasa sangele sa curga intr-o singura directie.
Inima  functioneaza in doua faze care se succed si se repeta pe toata durata vietii :
faza de umplere (diastola)- in care inima  aspira,preia sangele oxigenat  din
plamani, 
faza de golire (sistola),  in care inima  se contracta si pompeaza  sangele,
acumulat anterior, catre  artere.
La fiecare bataie,  inima pompeaza in artere un anumit volum de sange. Inmultind
acest volum cu numarul de batai pe minut (pulsul) rezulta debitul cardiac, adica volumul
de sange pompat de inima intr-un minut catre tot organismul.
Deci, determinanti majori ai performantei cardiace sunt reprezentati,  in mare, de
puterea de contractie, capacitatea de umplere, numarul de contractii/min, integritatea
valvelor (inchiderea etansa-deschiderea completa).
Insuficienta cardiaca se instaleaza atunci cand unul sau mai multi dintre acesti factori
nu functioneaza normal , astfel:
Disfunctia sistolica – adica muschiul inimii nu mai dezvolta suficienta
putere(scade eficienta contractila).
Cauze:
– arterele care alimenteaza cu sange muschiul inimii se ingusteaza sau se infunda  prin
depunerea de grasimi
- ateromatoza  si cheaguri de sange, ducand la scaderea functie musculare sau chiar
mortea celulelor inimii
–infarctul miocardic. 
Cauzele cele  mai frecvente sunt   FUMATUL, HIPERTENSIUNEA  si DIABETUL
ZAHARAT ,ALCOOLUL
–infectii/inflamatii ale muschiului (miocardita);
-anomalii ale genelor care controleaza  formarea muschiului inimii (cardiomiopati
primare),
– boli endocrine(diabet zaharat, disfuntie tiroidiana) etc
Consecinte:  scaderea puterii de contractie face ca inima, pe de o parte,  sa fie incapabila
sa pompeze  eficient,ceea ce duce la scaderea  cantitatii de sange ejectat in sistemul 
arterial si  reducerea perfuziei organelor  cu sange oxigenat iar pe de alta parte inima
preia cu dificultate sangele care se reintoarce din organism, ceea ce duce    la stagnarea
acestuia  in plamani, in vene,  in tesuturi.
Apar astfel urmatoarele manifestari:
ȘCOALA POSTLICEALĂ PROSCIENȚIA
CONSTANȚA

 Manifestari date de congestia pulmonara si sistemica: 

respiratia geoaie(dispneea) si tusea cardiaca, declansate initial la eforturi mari  iar
pe masura agravarii disfunctiei, la eforturi obisnuite/ mici/repaus/in somn
umflarea  picioarelor (aparitia edemelor) si progresiv, daca nu se iau masuri,
edemul generalizat – anasacrca cu umflarea peretelui  abdominal, acumularea de
lichid in interiorul abdomenului si toracelui, in jurul organelor interne,  pe care le
preseaza ( intestine, stomac, ficat,  plamani etc) rezultand cresterea semnificativa
si rapida in greutate (cateva zeci de Kilograme in cateva zile/saptamani),  dureri
abdominale, scaderea poftei de mancare, greata, agravare dificultatilor respiratorii;
Manifestari date de  scaderea perfuziei organelor:
muschi -oboseala musculara
creier-reducerea capacitatii de concentrare si atentie,
astenie
rinichi- scaderea cantitatii de urina/24ore (diureza) cu insdtalarea insuficientei
renale,
ficat- distructia celulelor hepatice cu insuficienta hepatica asemnatoare hepatitelor
acute
In stadiile avansate si netratate ale insuficientei cardiace cronice sau in cazul
instalarii rapide a suferintei cardiace se instaleaza socul cardiogen caracterizat prin
tensiune arteriala  mica (TAsistolica <90mmHg), respiratie rapida si extrem de
dificila- pacientul nemaiputand sa stea intins in pat, se ridica  instinctiv in sezut,  la
marginea patului, tuseste si expectoreaza sputa aerata de culoare roz (cu sange), este
agitat si transpirat- tegumente reci si umede. Daca nu se intervine prompt, apare
insuficienta acuta a tuturor organelor , de multe ori greu reversibila in ciuda
eforturilor medicului.
Disfunctia diastolica– inima se umple dificil si  insuficient cu sange, in ciuda unei
puteri de contractie normale.
Cauze:  distensibilitatea redusa a muschiului sau  afectiuni ale pericardului (foita care
imbraca inima devine rigida si exercita un efect constrictiv asupra inimii impiedicand
astfel umplerea acesteia cu sange in faza diastolica )
O alta situatie o reprezinta intazierea conducerii impulsului electric prin muschiul inimii
(desincronizarea) ceea ce  duce la scaderea performantei cardiace prin activarea haotica
(asincrona ) a contractiei  peretilor inimii (zone de muschi isi incep contractia cand altele
deja au finalizat-o).
Disfunctia valvelor-adica deschiderea sau inchiderea incompleta a acestora.
Cauze:
 inflamatii ale vavelor din timpul copilariei
 infectia valvelor
 imbatranirea valvelor sau anomalii congenitate
DIAGNOSTIC
Diagnosticul precoce al insuficientei cardiace este influentat  de implicarea  activa a
pacientilor si a familiilor acestora, in sensul recunoasterii aparitiei unor modificari in
comportamentul  la efort (oboseala la activitati pe care in urma cu ceva timp le tolera
ȘCOALA POSTLICEALĂ PROSCIENȚIA
CONSTANȚA

foarte usor: urcatul pe scari, mersul pe jos, activitati gospodaresti etc) dificultatea in
respiratie resimtita si noaptea, in pozitia culcat pe spate( care conduce instinctiv la
ridicarea capului patului prin adaugarea de perne) concomitent cu  aparitia edemelor
(umflarea picioarelor),  , recunoasterea unor modificari subtile in performantele
intelectuale-psihice (reducerea capacitatii de atentie, concentrare, somnolenta diurna,
astenie , depresie etc).
Toate aceste modificari trebuie sa aduca pacientul la medicul de familie care va demara 
protocolul de diagnostic incluzand obligatoriu si directionarea catre un medic cardiolog.
Medicul cardiolog stabileste diagnosticul final si complet  al  insuficientei cardiace, acest
lucru insemnand precizarea etiologiei insuficientei cardiace,  deci a bolii de baza care a
condus la aparitia  in evolutie a suferintei inimii ( de exemplu: cardiopatia ischemica,
hipertensiunea, afectiuni valvulare etc). Metodele de diagnostic includ pe langa examenul
fizic, teste paraclinice de la simple –ECG, radiografie toracica, Holter ECG , MATA,
ecocardiografie, analize uzuale de  sange, la investigatii complexe mai mult sau mai putin
invazive(test ECG sau ecocardiografie de efort, scintigrafie de perfuzie miocardica, CT,
IRM, coronarografie invaziva, cateterism cardiac etc).
Odata stabilit diagnosticul corect, se incepe tratamentul si se traseaza obiectivele si
modul de monitorizare al indeplinirii acestor obiective.
  TRATAMENT
1. Modificarea stilului de viata
– prima masura terapeutica consta in educarea pacientului si a familiei acestuia in ceea
ce priveste cauzele si terapia bolii si necesitatea schimbarilor modului de viata; Pacientul
trebuie sa isi cunoasca boala si sa identifice impreuna cu medicul cardiolog factorii care o
pot agrava sau decompensa .  Intelegand mecanismele bolii, pacientul invata sa se
fereasca de acesti  factorii : excesul de sare, alcool, efort fizic, nerespectarea
tratamentului farmacologic sau administrarea unor medicamente  cu contraindicatie
relativa in anumite forme deinsuficienta cardica- AINS Nurofen);
– in cazul pacientilor cu insuficienta cardiaca cronica, automonitorizarea greutatii –
cantarirea periodica la domiciliu, cel putin o data pe saptamana,  iar in cazuri selectate, 
zilnic, reprezinta o metoda extrem de eficienta in detectare unei potentiale decompensari.
Cresterea in greutate poate sa preceada aparitia simptomelor, in special la pacientii
sedentari, care nu constientizeaza scaderea tolerantei la efort. Recunoasterea din timp a
manifestarilor  decompensarii cardiace va duce la modificarea tratamenrului cu un
raspuns favorabil mult mai rapid, de multe ori nemaifiind necesara internarea,
reechilibrarea putand fi realizata la domiciliu; La o crestere in greutate de peste 2 Kg in
2-3 zile, pacientii vor consulta medicul curant sau, in functie de nivelul de pregatire-
cunoastere a bolii, isi vor creste singuri  doza de diuretic;
– sarea din alimente retine apa in organism (actionand la nivelul rinichiului), rezultand
cresterea volumului de sange din vase , cresterea tensiunii arteriale cu suprasolicitarea
inimii si  agravarea/decompensarea  insuficientei cardiace.  Este astfel evidenta nevoia
absoluta de scadere a aportului de sare, pornindu-se de la un aport mai mic de 3 g
sodiu/zi in formele usoare-moderate de insuficienta cardiaca si ajungand la interzicerea
stricta a apotrului de sare in cazul formelor severe de insuficienta cardiaca. Acest
ȘCOALA POSTLICEALĂ PROSCIENȚIA
CONSTANȚA

deziderat poate fi atins prin interzicerea adaugarii de sare( inclusiv Vegeta)  in mancarea
gatita, evitarea meselor la restaurant si in pricipal consumul de preparate de tip fast-food,
excluderea din dieta  alimentelor semipreparate a coror productie  implica obligatoriu
utilizarea de sare (mezeluri, carne afumata, pastrama,  conserve incluzand pate de ficat,
muraturi, zeama de varza, branza veche-chiar si daca este lasata la desarat, cascaval etc)
si in cazuri extreme utilizarea chiar si de paine fara sare; Inlocuitorii de sare nu reprezinta
o optiune sigura deoarece contin cantitati mari de potasiu care pot genera aritmii cardiace
periculoase.
– scaderea aportului de lichide la mai putin de 2l/zi este recomandata in cazuri selectate
de insuficienta cardiaca avansata;
– alcoolul reprezinta unul dintre factorii precipitanti ai decompensarilor cardiace, in
special atunci cand boala cardiaca este avansata sau are ca etiologie cardiomiopatia
etanolica (o forma de afectare a muschiului inimii cauzata chiar de alcool);
–fumatul produce efecte imediate( acute) si  efecte pe termen mediu si lung. Efectele
acute  apar in cateva secunde de la aprinderea tigarii, si sunt cauzate de nicotina
absorbita  in sange prin mucoasa sublinguala care genereaza  accelerarea batailor inimii,
uneori facilitarea aparitiei batailor anormale(supraventriculare/ventriculare) care pot
precipita stopul cardiac, cresterea valorilor tensionale, cresterea nivelului glicemiei etc.
Pe termen mediu si lung, pe langa patologia oncologica pulmonara, gastrica, in sfera
ORL etc, fumatul reprezinta unul dintre factorii majori de risc pentru infarctul miocardic
si accidentul vascular cerebral.
– combaterea obezitatii printr-un regim dietetic adecvat si activitati fizice care sa nu
suprasolicite excesiv inima (mers, bicicleta, natatie etc)
2. Tratamentul farmacologic
Tratamentul  farmacologic are ca scop principal reducerea travaliului cardiac (munca
inimii) , obiectiv realizat prin medicamente care reduc tensiunia arteriala si
venoasa(vasodilatatoare), medicamente care elimina excesul de sare si apa prin
stimularea diurezei (diuretice), medicamente care reduc pulsul si previn aparitia unor
ritmuri amenintatoare de viata (beta blocant si alte antiaritmice) si in cazul insuficientelor
severe care necesita obligatoriu internare in terapie intensiva cardiologica, printre alte
manevre terapeutice , se  administreaza injectabil, substante care cresc forta de contractie
a muschiului inimii si care produc vasoconstrictie.
3. Tratamentul interventional/ chirurgical
Are ca scop corectarea cauzei care a dus la instalarea  insuficientei cardiace, astfel:
– disfunctia electrica a ininimii -implantarea de cardiostimulatoare, resincronizare
cardiaca, defibrilatoare;
– cardiopatia  ischemica -restabilirea fluxului artrial coronarian prin metode
interventionale-stenturi  sau chirurgicale- by-pass;
– disfunctia valvulara -inlocuirea sau repararea valvelor prin metode interventionale sau
chirurgicale;
 In cazuri extreme(insuficienta cardiaca severa care nu mai raspunde la tratamentul
conventional) pe langa interventiile obisnuite de terapie intensiva se pot implanta
temporar inimi artificiale(dispozitive de asistare a unuia sau a ambilor ventriculi) sau
ȘCOALA POSTLICEALĂ PROSCIENȚIA
CONSTANȚA

inima-plaman artificial (ECMO) ca punte in asteptarea recuperarii muschiului inimii sau

a realizarii transplantului de cord.
Evolutia insuficientei cardiace cronice  este marcata de episoadele de decompensare, cele
mai multe generate de nerespectarea regimului igieno-dietetic si a tratamentului
farmacologic (pacientul mananca sarat si abuzeaza de alcool mai ales la sfarsit de
saptamana, concedii sau sarbatori,  face efort prea mare, uita sau refuza  sa isi mai ia
medicamentele )
Educarea medicala a pacientului si a familiei acestuia este de multe ori cheia unei evolutii
favorabile.
Noile medicamente si noile tehnici interventionale si chirurgicale au crescut substantial
speranta de viata atat a pacientilor cu insuficienta cardiaca cronica cat si a acelora cu
forme acute, care aveau, in trecutul nu foarte indepartat,  un pronostic extrem de rezervat.
Nu in ultimul rand, dezvoltarea sistemului medical de transplant cardiac in Romania , va
aduce o speranta in viitor pentru pacientii la ca re solutiile mentionate mai sus nu mai
reprezinta o optiune.