G@NDIREA

MILITAR~
ROM@NEASC~
Revist` de teorie [i [tiin]` militar`
editat` de
STATUL MAJOR GENERAL AL ARMATEI ROM@NIEI

FONDAT~ |N ANUL 1864 SUB TITLUL

"ROM@NIA MILITAR~"

SERIE NOU~ • ANUL XIV

Nr. 1
• ianuarie – februarie •
2003

1
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2003

Responsabilitatea integral` a asum`rii intelectuale

a articolelor trimise redac]iei apar]ine autorilor.

Revista G`ndirea militar[ rom`neasc[

este recunoscut[ de c[tre Consiliul Na\ional
al Cercet[rii +tiin\ifice din }nv[\[m`ntul Superior

2
 Cuprins Contents
Preaderarea – num`r`toarea invers` 7 Pre-integration – reverse counting
Colonel Costinel PETRACHE COL Costinel PETRACHE

CONVORBIRI GMR GMR DIALOGUES

Interviu cu generalul dr. Mihail POPESCU, 11 Interview with Gen Ph D Mihail POPESCU,
[eful Statului Major General Chief of the General Staff

Strategii \n contextul preader`rii 16 Strategies in the pre-integration context

PROVOC~RI {I DEZVOLT~RI CHALLENGES AND THEORETICAL

TEORETICE DEVELOPMENTS

Statul Major al For]elor Terestre – element 32 The Land Forces Staff – an important ele-
important al administra]iei militare ment of the military administration for joint
pentru suportul ac]iunilor militare \ntrunite military actions support
General-locotenent dr. Eugen B~D~LAN LTG Ph D Eugen B~D~LAN

Raportul dintre strategia combaterii 38 The relation between the risks combat
riscurilor [i atenuarea vulnerabilit`]ilor strategy and vulnerabilities attenuation
Colonel Petru BEJINARIU COL Petru BEJINARIU

Evolu]ia mediului de securitate – fiziono- 41 The security environment evolution

mia probabil` a ac]iunilor militare – the military actions probable physiognomy
Colonel Octavian DUMITRESCU COL Octavian DUMITRESCU

Constituirea grup`rii de for]e în ac]iunile 50 The organization of tasks force in modern

militare moderne military actions
Colonel dr. Lucian ST~NCIL~ COL Ph D Lucian ST~NCIL~

Opinii privind componentele protec]iei 53 Opinions regarding the engineer protec-

genistice în ac]iunile militare ale For]ei tion components in the Rapid Reaction
de Reac]ie Rapid` Force military
General de brigad` (r.) dr. Petre GRECU BG (ret) Ph D Petre GRECU
3
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2003
Considera]ii asupra utiliz`rii sistemului 57 Considerations regarding the GPS system
GPS \n domeniul focoaselor de proximitate utilization in the field of proximity fuzes
Maior ing. Br`du]u NEGRU MAJ Eng Br`du]u NEGRU

OPINII • ARGUMENTE OPINIONS • ARGUMENTS

• CERTITUDINI • PERSPECTIVE • CERTITUDES • PROSPECTS

Liderul militar – o perspectiv` caracterial` 61 The military leader – a behaviourist view

General de brigad` dr. Stan PETRESCU BG Ph D Stan PETRESCU

Cyberintelligence – concept necesar 66 Cyberintelligence – a necessary concept

unui cadru doctrinar modern for a modern doctrinal background
Maior C`t`lin GR~DINARU MAJ C`t`lin GR~DINARU

Fr`m#nt`ri \n strategia \nceputului de secol 71 Worries in the strategy of the beginning

Comandor Lauren]iu SIMIONESCU of the century
CPT Lauren]iu SIMIONESCU

HAARP – arma final` 76 HAARP – the final weapon

Colonel Emil STR~INU COL Emil STR~INU

R`zboiul informa]ional în lupta armat` 80 Informational war in armed combat

Locotenent-colonel Mircea {UTEU LTC Mircea {UTEU

PULSUL STRATEGIC STRATEGIC PULSE

Un pod c`tre o nou` Rusie 86 A bridge to a new Russia

Colonel dr. C`t`lin-Marius T@RN~COP COL Ph D C`t`lin-Marius T@RN~COP

JANDARMERIA ROM@N~ ROMANIAN GENDARMERIE

Jandarmeria Român` – identitate, dimen- 92 The Romanian Gendarmerie – identity,

siuni, perspective dimensions, and prospects
Colonel Gheorghe BOBLEA COL Gheorghe BOBLEA

Complexul de misiuni \n care poate fi 98 The complexity of missions the Romanian

angajat` Jandarmeria Rom#n` Gendarmerie is possibly be engaged in
General de brigad` dr. Petru MIHU} BG Ph D Petru MIHU}
4

Existen]a [i înrâurirea componentelor
de elit` ale Jandarmeriei Române
Colonel ing. Nicolae ROTARU
DEZBATERI GMR
Muta]ii geostrategice \n ecua]ia
globaliz`rii. Invita]ii redac]iei: cerce-
t`tori din Centrul de Studii Strategice
de Securitate – dr. Constantin MO{TOFLEI,
directorul adjunct al Centrului, dr. Nicolae
DOLGHIN, [eful Sec]iei Studii [i Cercet`ri,
[i asistent Alexandra SARCINSCHI
ANALIZ~ JURIDIC~
Unele observa]ii critice privind regimul
juridic al st`rii de asediu [i al st`rii
de urgen]`
Dr. Teodor BODOA{C~
FUNDAMENTE NA}IONALE
B`t`lia de la Canne
General de brigad` dr. Giovanni SULIS
{arja de la Rob`ne[ti
Colonel (r.) Dumitru B~LU}~
Efortul legislativ rom#nesc cu privire
la construc]ia ap`r`rii na]ionale \n perioada
1920-1940
Locotenent-colonel Niculae ENE
“Rom#nia Militar`” – Restituiri: Situa]ia
marilor comandamente din puntul
de vedere al legilor [i regulamentelor (II)
Sfin]enia – ra]iunea de a fi
Preot romano-catolic Florin BUHALEA
Cuprins
109 The existence and influence of the élite
components of the Romanian Gendarmerie
COL Eng Nicolae ROTARU
GMR DEBATES
113 Geostrategic changes in globalization
equatim. Guests: scholars from the Secu-
rity Strategic Studies Centre – Constantin
MO{TOFLEI Ph D, Deputy Director
of the Centre, Nicolae DOLGHIN Ph D,
Studies and Researches Section Chief,
and Alexandra SARCINSCHI, assistant
JURIDICAL ANALYSIS
130 Critical considerations regarding the judi-
ciary régime of the state of siege and
of emergency
Ph D Teodor BODOA{C~
NATIONAL FUNDAMENTS
136 The Canne battle
BG Ph D Giovanni SULIS
142 The charge from Rob`ne[ti
COL (ret) Dumitru B~LU}~
147 The Romanian legislative effort regarding
the national defence building during
the period 1920-1940
LTC Niculae ENE
151 “Military Romanian” - Restitutions: Status
of the commands from the legal point
of views (II)
155 Holiness – the reason for being
Romano-Catholic priest Florin BUHALEA
5
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2003
REALITATEA MILITAR~ INTERNATIONAL MILITARY
INTERNA}IONAL~ REALITY

Conceptul strategic al Alian]ei 157 The Stategic Concept of the Alliance

Cooperarea militar` în bazinul M`rii Negre 173 Military cooperation in the Black Sea re-
– BLACKSEAFOR gion – BLACKSEAFOR
Comandor Niculae V@LSAN CPT (N) Niculae V@LSAN

Rusia (II) 178 Russie (II)

Glosar NATO 190 NATO Glossary

UNIVERS PUBLICISTIC MILITAR 193 MILITARY PUBLICISTIC UNIVERSE

EVENIMENTE EDITORIALE 196 EDITORIAL EVENTS
REZUMATE |N LIMBA ENGLEZ~ 198 ABSTRACTS

6
 Preaderarea
~ num`r`toarea invers` ~
I T
nvitarea la negocierile de ade-
rare la Alian]a Nord-Atlantic`
reprezint`, f`r` \ndoial`,
suportul continu`rii alerte, dar cere-
brale, a restructur`rii [i moderniz`rii
Armatei Rom#niei. A transform`rii
ei profunde.
O transformare care, oportunitate
cu valoare de [ans` unic`, se produce
simultan cu transformarea semnifi-
cativ` a organiza]iei la care am fost
invita]i s` ader`m. Practic, [ansa const`
\n faptul c` Rom#nia este, implicit,
implicat` [i \n transformarea NATO.
Valorificarea acestei oportunit`]i
pune \n eviden]` necesitatea renun]`rii
la formule tranzitorii de restructurare
[i modernizare; altitudinea schimb`rii,
de aici [i o anume complexitate a efor-
turilor generale captate \n centrul
de greutate al demersurilor \ntreprinse;
consisten]a [i siguran]a proiectelor
asumate, \n condi]iile comprim`rii
lucide a etapelor de parcurs, precum
[i posibilitatea de a conferi valoare
Alian]ei acolo unde, prin voca]ie, res-
ponsabilitate [i profesionalism, am avut
presta]ii de excep]ie. Tot ceea ce \ntre-
prindem, putem afirma deja, poart`
“marca NATO”, lucru deloc u[or,
dar, evident, nici imposibil. Realiz`m
astfel c` vremea experimentelor
a trecut, c` nu ne putem \ng`dui
Pre-adhesion
~the Final Count-Down~
he invitation to negotiate
NATO adhesion repre-
sents, no doubt, an alert
but rational continuation of the restruc-
turing and modernization process
within the Romanian Armed Forces.
It is the basis for its profound trans-
formation.
This transformation is an opportu-
nity, which has the value of a unique
chance, and it occurs, at the same
time with the transformation within
the organization we have just been in-
vited to join. In fact, Romania’s chance
is that of being, implicitly, involved
in NATO’s transformation. Capitaliz-
ing such an opportunity highlights the
need to give up some transitory for-
mulae for restructuring and modern-
ization; the high level of the change,
having as a result, a certain complex-
ity of the general efforts within the grav-
ity centers of these demarches; the sub-
stance and viability of the assumed
projects, in the circumstances of a de-
liberate burning up of phases, as well
as the possibility to grant value to the
Alliance, in areas where we had ex-
ceptional results, due to our vocation,
assumed responsibility and profession-
alism. Everything we do, we may
already admit it; is “made in” NATO,
which is not at all an easy thing to do,
but, obviously not impossible either.
We realize that experimentation era
has passed, and we cannot afford
7
 G#ndirea militar` rom#neasc`
\n nici un fel alternative pe corpul
produsului final. Care sunt reperele
nodale ale transform`rii Alian]ei,
din perspectiva angajamentelor
programatice de la Praga, ele fiind
[i ale noastre, p`str#nd evident pro-
por]iile reprezent`rii ? Le reamintim,
enun]#ndu-le succint: reformarea
structurilor de comand`, astfel \nc#t
acestea s` devin` fluide opera]ional,
eficiente \n conjuncturi imprevizibile,
mobile organiza]ional, apte s` conduc`
for]e operative comune, cu roluri
[i de dimensiuni diferite, \n toat` gama
de misiuni ale Alian]ei; revocarea prin-
cipiilor teritorialiste de organizare
[i conducere, incompatibile pe fond
cu rapiditatea reac]iei, flexibilitatea
structural` [i mobilitatea spa]ial`;
reechilibrarea for]elor prin deplasarea
accentului opera]ional de pe tehnica
grea, personalul numeros implicat
\n \ntre]inerea acesteia [i multe trupe
pe structuri flexibile, u[or dislocabile,
\nzestrate ultraperformant, apte s` des-
f`[oare opera]iuni de lung` durat`
\n complexitatea nemijlocit` a teatrului
de lupt`; dezvoltarea intensiv` a for]ei
colective prin optimizarea la v#rf
a complementarit`]ilor opera]ionale
[i a interoperabilit`]ii; crearea de capa-
cit`]i militare proprii r`zboiului
modern, \n m`sur` a fi angajate \n medii
ce prezint` amenin]`ri considerabile;
performarea capabilit`]ilor opera]ionale
destinate combaterii terorismului
\n oricare din formele sale de mani-
festare; implementarea unui pachet
conving`tor de ini]iative de ap`rare
\mpotriva armelor nucleare, biologice,
chimice [i a armamentului de nimicire
\n mas`; \nt`rirea capacit`]ilor pentru
8
~ 1/2003
any other alternatives for the desired
outcome. Which would be the focal
points of NATO transformation,
if we think back, about Prague
commitments ? We know they also
belong to us, even though we keep
the balance of our representation.
Let’s try to recall them briefly: com-
mand reform, so as it becomes opera-
tionally more flexible, efficient when
contingencies occur, mobile, able
to lead common active forces, having
different roles to play, for the whole
range of the Alliance’s missions;
revoke territorial organization
and command concept, which,
basically are incompatible with
the speed of reaction, structural
flexibility and mobility on the terri-
tory; have balanced force, through
a shift, from heavy equipment,
numerous personnel for its mainte-
nance, to flexible, deployable force
structure possessing high-tech
equipment and able to conduct
long term operations in a complex
theatre; develop collective force
structure by improving operational
complementarity and interoperability;
create military capabilities specific
for the modern warfare, able to en-
gage fight in high-threat environment;
improve operational capabilities
for countering terrorism, in each
and every of its forms of manifesta-
tion; implement real and convincing
initiatives for NBC and MDW defense;
strengthen capabilities for defense
against electronic warfare (EW);

ap`rarea \mpotriva atacurilor ciber-
netice; diluarea credibil` [i limitarea
amenin]`rilor cresc#nde ale rachetelor
la adresa teritoriului Alian]ei; focali-
zarea eforturilor de modernizare
[i de transformare asupra structurilor
militare propozabile pentru For]a
de R`spuns a NATO; reconsiderarea
modului \n care sunt consumate buge-
tele destinate ap`r`rii. Transform`ri
majore [i distincte. Pentru Rom#nia
realiz`rile din cei zece ani de parte-
neriat s-au legat \n eviden]e \n favoarea
convingerii. Timpul scurt p#n` la \mpli-
nirea legislativ` a ader`rii, \n care
juc`m statutul de invitat, este, esen]ial,
perioada de construc]ie intensiv`
a For]ei Obiectiv. Datele tehnice sunt
cunoscute, ele constituind “punctele
obligatorii de trecere” p#n` \n anul
2007. Rezum`m doar, cu inten]ia
de a \n]elege mai bine rigorile celui
de-al doilea pas al preader`rii,
reperele menite s` coaguleze calitatea
de aliat. Bun`oar`, ne g#ndim la anga-
jarea unui proces riguros de imple-
mentare [i clarificare conceptual`
at#t pe verticala, c#t [i pe palierele
orizontale ale construc]iei militare;
optimizarea integr`rii \n procesul
de planificare al Alian]ei, valorificarea
compatibilit`]ii realizate [i continuarea
maturiz`rii prospective; identificarea
posibilit`]ilor de a deveni cogeneratori
de capacit`]i indispensabile; maturi-
zarea aptitudinilor de a lua decizii
majore \n situa]ii complexe; valorificarea
intensiv` a personalului [i recurgerea,
\n solu]ionarea problemelor neprev`-
zute, la sprijinul grupurilor de con-
junctur`; asimilarea comprehensiv`
[i exprimarea activ` a filozofiei NATO,
Editorial
diminish and deny threat of mis-
siles against NATO area; focus
the modernization and transformation
efforts on the military structures,
eligible for NATO response force;
reconsider the way in which defense
expenditures are made. These are ma-
jor and clear changes. For Romania,
the results obtained in these last
ten years have represented very
convincing evidence. The short time
left until we are fully integrated
into the Alliance is essentially,
the time for the intensive build-up
of the Objective Force. The technical
data are already known, they are
“mandatory earmarks” until 2007.
Let’s summarize, for the sake of better
understanding the rules of the second
phase of pre-adhesion, the earmarks
destined to curdle the ally status.
For example, we think about starting
a rigorous implementation and con-
ceptual explanatory process at every
level of the military body; improving
integration in the Alliance’s planning
process; capitalizing the accomplished
compatibility and continuing the pro-
cess of prospective development;
identifying the possibilities to become
producers, together with other
allies, of indispensable capabilities;
having the improved ability of making
decisions in complex situations;
capitalizing intensively and effectively
the personnel when solving unex-
pected problems, by establishing
specialized teams; assimilating,
in a comprehensive manner, and ac-
tively expressing NATO’s philosophy,
9
 G#ndirea militar` rom#neasc`
a principiilor politice, strategice [i mili-
tare ale Alian]ei; cultivarea, prin pro-
movarea transparen]ei, a deschiderii
[i a responsabilit`]ii, a unei culturi
a consensului, ca surs` [i temei
ale vitezei de reac]ie decizional`;
valorificarea superioar` a capabili-
t`]ilor de sus]inere a intensific`rii
procesului de parteneriat; crearea
[i opera]ionalizarea propriilor noastre
“capacit`]i de ni[`”; intensificarea
producerii de aptitudini [i competen]e
opera]ionale colective; dezvoltarea
sentimentului etic al responsabilit`]ii
militare \n teatrul rela]iilor sociale.
{i, fire[te, f`r` s` \nchidem cadrul
responsabilit`]ilor noastre imediate,
ne \ng`duim s` consider`m c` timpul
ne impune tratarea cu intransigen]`,
poate chiar cu o anume radicalitate
a detaliilor procesuale.
Statutul de invitat poate fi dep`[it
prin ac]iunea complementar` a anga-
jamentului politic privind substan]iali-
zarea transform`rii organismului
militar [i definirea, pe palierul militar
al ader`rii, a rostului nostru stra-
tegic [i militar \n cadrul NATO.
Context \n care este foarte important
ca Rom#nia s` proiecteze cu pruden]`
[i \n]elepciune solu]ii politice
[i militare apte de interesul manifest
al alia]ilor.
Inevitabil` [i impersonal`,
numerotarea invers` a \nceput.
Transformarea continu`.
10
~ 1/2003
political, military and strategic prin-
ciples; cultivating and promoting
transparency, openness and responsi-
bility of the consensus, which is source
and foundation for decision making
speed of reaction; high capitalization
of support capabilities for an intensi-
fied partnership process; creating
and making operational own “niche”
capabilities; improving the collective
operational competencies; developing
ethic military responsibility concern-
ing social relationships. And of course,
without limiting the framework of our
immediate responsibilities, we should
have in view that time imposes an in-
transigent, even radical analysis,
of process details.
We may overpass the invitee
status, through complementarity
of political commitment concerning
the grounding of military body trans-
formation and through a clear defini-
tion of our strategic and military role
to play within NATO. In this context,
it is very important that Romania
project carefully and wisely, military
and political solutions, which would
interest the allies.
Inevitably, the final countdown has
begun. The transformation continues.
Colonel Costinel PETRACHE
Translated by Adriana CR~CIUNESCU
 “Prefacerea
organismului militar
rom#nesc corespunde
nevoilor de ap`rare
ale Rom#niei”
Interviu cu generalul dr. Mihail POPESCU,
[eful Statului Major General

◆ Domnule general, iat` a fost [i “Praga - 2002”. Rom#nia a fost

invitat` s` \nceap` negocierile de aderare la Alian]a Nord-Atlantic`.
{tim, mai cu seam` din perspectiva eforturilor \ntreprinse \n anii
2001 [i 2002, c#t de greu a fost drumul p#n` la Praga.
Este mai greu parcursul “post-Praga” ?

◆ Summit-ul NATO de la Praga, c#nd Rom#nia a fost invitat` s` \nceap` negocierile

de aderare la Alian]`, reprezint` \ntr-adev`r un moment cu semnifica]ii speciale, de importan]`
major`, pentru destinul }`rii [i, implicit, al Armatei sale.
Integrarea deplin`, de jure [i de facto, \n structurile euroatlantice a fost [i r`m#ne
obiectivul nostru fundamental, acestui scop subsum#ndu-i eforturi materiale [i de inteligen]`
semnificative. Dar trebuie s` reiter`m o men]iune la care eu, personal, ]in foarte mult: reforma
institu]iei militare na]ionale, caracterizat` esen]ial de o restructurare profund` [i de moder-
nizare accentuat`, nu este nici pe departe un obiectiv \n sine [i nici nu a fost determinat`
de condi]ion`ri externe, vezi, Doamne, c` ne-ar fi impus-o NATO. Nu !, prefacerea profund`
a organismului militar rom#nesc corespunde \n primul r#nd nevoilor, at#t de complexe
ast`zi, de ap`rare ale Rom#niei, de edificare a unei Armate care, prin politica statului,
s` poat` fi angajat` flexibil \n mecanismele cre`rii de securitate global`.
Este foarte adev`rat \ns` c` aderarea Rom#niei la NATO configureaz` o capacitate
de ap`rare cu un poten]ial clar superior, dup` cum asumarea organic` a sistemului
de principii, concepte [i valori militare, politice [i morale euroatlantice constituie o compo-
nent` important` a vitalit`]ii for]ei noastre militare.
Revenind la formula strict` a \ntreb`rii dumneavoastr`, \ntr-adev`r, 2002 a fost anul
\n care s-a atins v#rful de sarcin` \n procesul de reorganizare [i restructurare a Armatei.
Dar, suntem militari, eu nu a[ spune c` a fost sau c` o s` fie greu; eu spun c` reforma a fost
11
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2003
[i, \n consecin]`, este necesar`. |n felul acesta, nu putem opera cu grade de compara]ie.
Mai necesar este incorect, nu ? |n ceea ce prive[te Summit-ul din noiembrie, putem spune
c`, pe fond, “Praga” a consolidat continuitatea procesului de restructurare [i modernizare,
apropiindu-ne lucid de scopul nostru final, acela de a asigura o for]` militar` compact`,
performant`, flexibil`, apt` s` \ndeplineasc` eficient at#t nevoile na]ionale de securitate,
c#t [i a[tept`rile care vin din partea viitorilor no[tri alia]i.

◆ Domnule general, f`r` s` recurge]i la un bilan] punctual al argumen-

telor, v` rog s` construi]i o platform` a certitudinilor care \nt`resc,
care consolideaz` perspectivele integr`rii euroatlantice.
◆ P`i nimic altceva dec#t realiz`rile de p#n` acum, la care nu m` voi referi \ns` dec#t foarte
sumar. Am \n vedere derularea unui foarte consistent program de instruc]ie [i educa]ie
ancorat, \n principal, \n Centrul Regional PfP, \n Centrul de Simulare din Academia de |nalte
Studii Militare, \n cele 12 centre zonale pentru \nv`]area limbilor str`ine, \n prezen]a
unui ofi]er rom#n la {coala NATO de la Oberámmergau.
De asemenea, sunt importante realiz`rile \n procesul reformei militare ca atare, edific`ri
relevate de parcursul For]ei Program 2003, dar [i de rigurozitatea institu]ional` cu care
am proiectat [i ne-am asumat For]a Obiectiv 2007, de realizarea sistemului informatizat
de management al personalului, dar [i a programului de reconversie profesional`,
de optimizarea rela]iilor de lucru pe timp de pace, prin \ncadrarea a 10 ofi]eri rom#ni
pe pozi]ii interna]ionale [i, nu \n ultimul r#nd, prin angajarea a 478 de militari \n teatre
de opera]iuni, al]i 1 478 fiind preg`ti]i pentru executarea unor astfel de misiuni. De fapt,
nu m` feresc s` o afirm tran[ant, aceste certitudini au fost poten]ate hot`r#tor de con[tiin-
ciozitatea [i rigurozitatea cu care Statul Major General a \ndeplinit obiectivele asumate
\n Ciclul III MAP, responsabilit`]ile noastre viz#nd exclusiv 6 obiective. Am \n vedere
restructurarea [i opera]ionalizarea for]elor; \nf`ptuirea unei compatibilit`]i func]ionale,
productive [i eficiente cu structurile NATO; participarea la opera]iuni sub egida PfP,
at#t sub conducerea NATO, c#t [i \n cadrul structurilor militare interna]ionale; proiectarea
[i realizarea unui management coerent [i eficient al spa]iului aerian; constituirea [i opera-
]ionalizarea unor sisteme de comunica]ii [i informatice performante at#t \n mediul tactic,
c#t [i \n cel strategic; restructurarea, modernizarea [i performarea sistemului logistic militar.
Tot \n aria de reac]ie la aceast` \ntrebare a[ \nscrie ridicarea nivelului de interopera-
bilitate a unit`]ilor desemnate s` participe la opera]iuni conduse de NATO, inclusiv la cele
posibil a se desf`[ura sub acoperirea art. 5 din Tratat, dup` cum nu putem eluda \ndeplinirea
responsabilit`]ilor asumate prin institu]ionalizarea For]ei Program 2003. Am \n vedere,
\n principal, alinierea structurii de for]e [i a celei de personal, p#n` la sf#r[itul acestui an,
la nivelul a 112 000 de militari [i 28 000 de civili, precum [i statuarea neechivoc` a angaja-
mentelor directive subsumate For]ei Obiectiv 2007, care configureaz` structura de for]e
\n cuantumul cifrei de 90 000 de oameni, 75 000 de militari [i 15 000 de civili.

◆ Bun`oar`, a \nceput preaderarea propriu-zis`. Care sunt reperele

nodale ale construc]iei militare na]ionale \n aceast` perioad` ?
◆ R`spunsul \l reg`sim, de fapt, \n finalizarea [i opera]ionalizarea programatic`
a strategiilor noastre fundamentale, For]a Program 2003 [i For]a Obiectiv 2007, la aceasta
12
 Convorbiri GMR
din urm` referindu-m` mai detaliat. A[ pleca de la preceptele care coaguleaz` filozofia
proiectului. A[adar, am \n vedere: constituirea unei for]e reduse, flexibile, cu capabilit`]i
sporite; dezvoltarea [i consolidarea capacit`]ii de a satisface nevoile de securitate na]ional`;
exersarea sistematic` a unei contribu]ii pozitive la opera]iunile interna]ionale; structurarea
conving`toare a capacit`]ii de a fi un furnizor credibil de securitate regional`; corelarea
pozitiv` a capacit`]ii de lupt` cu resursele disponibile; sporirea capabilit`]ilor de desf`[urare
[i de sus]inere \n teatrul de opera]ii; poten]area, la standardele Alian]ei, a capacit`]ii speciale
de opera]ii. La modul concret, de fapt, ce ne propunem ? Esen]ial, vorbesc din perspectiva
structurii de for]e, avem \n vedere organizarea Armatei \n for]e active [i \n for]e teritoriale.
S` recurgem la o succint` caracterizare. For]ele active, pe care ni le dorim complet echipate
[i \ncadrate cu personal profesionist, vor constitui nucleul for]elor armate pe timp de pace,
prin ele concretiz#ndu-se angajamentele militare ale Rom#niei \n cadrul NATO, \n consecin]`
urm#nd ca acestea s` beneficieze de cea mai mare parte a resurselor alocate. Precizez
c`, acesta fiind un lucru foarte important, majoritatea unit`]ilor desemnate pentru opera]iuni
desf`[urate sub mandatul PfP sau, pur [i simplu, pentru ap`rarea colectiv` vor proveni
din cadrul acestei for]e. |n ceea ce prive[te for]ele teritoriale, acestea vor dispune de o parte
semnificativ` a echipamentului de baz`, principala lor misiune const#nd \n completarea
[i sporirea for]elor active, elimin#nd \n acest fel nevoia actualei structuri de rezerv`
[i a centrelor de mobilizare. |n realitate, lucru deloc u[or, trebuie s` proiect`m un alt sistem
de mobilizare, actualul devenind anacronic.
Pe fondul acestor transform`ri ne g#ndim la sporirea, la cre[terea, \n cuantumul efortului
bugetar destinat ap`r`rii, a posibilit`]ilor financiare de a sus]ine dezvoltarea capabilit`]ilor
opera]ionale. Cum ? |n principal prin eliminarea devoratorilor de resurse, a unit`]ilor
cu o utilitate incert` sau de-a dreptul contraf`cut`, a infrastructurii clar excedentare,
at#t de \mpov`r`toare pentru institu]ie \n ansamblul ei, prin reorganizarea sistemului
de \nv`]`m#nt.
Resursele astfel economisite, [i v` asigur c` nu sunt deloc nesemnificative,
vor fi captate de spectrul nevoilor opera]ionale.

◆ Domnule general, s` revenim la for]ele active. S` \n]elegem c` toate

se vor ridica la acela[i standard de capabilitate opera]ional` ?

◆ Nu, nu este posibil, cu resursele pe care le avem, s` men]inem la capacitate de lupt`

complet` toate for]ele de care dispunem. For]ele active se vor situa la trei niveluri
de capabilitate opera]ional`: high readiness, preg`tite s` intre imediat \n ac]iune, este vorba
de p#n` la 7 zile; medium readiness, cu o preg`tire conving`toare, [i low readiness,
cu un nivel de capabilitate acceptabil. F`r` s` intr`m \n detalii, pentru c` sunt foarte mul]i
parametri de care trebuie s` ]inem seama \n evaluarea capacit`]ii de lupt` operative,
m-a[ referi la cei mai importan]i: existen]a [i natura tehnicii din dotare, starea acesteia,
\ncadrarea cu personal, preg`tirea acestuia [i, nu \n ultimul r#nd, pentru c` este foarte
important, existen]a resurselor ca tehnica de care dispunem s` poat` fi folosit` la parametrii
solicita]i [i \n perioada garantat`. Ei bine, de felul \n care reu[im s` \i opera]ionaliz`m,
m` refer la standardele de capabilitate institu]ionalizate, depinde, \n fapt, nivelul de capabilitate
opera]ional` a for]elor active.
13
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2003
◆ V` rog s` recurge]i la exemple concrete lu#nd \n considera]ie criteriul
\nzestr`rii cu tehnic` [i al st`rii ei de operativitate util`.
◆ S` ne oprim asupra autovehiculelor, Armata dispun#nd \n prezent de peste 540 000.
Numai baterii dac` le-am cump`ra, acum, la toate, efortul financiar ar fi uria[, am cheltui
banii degeaba, dup` 3 ani urm#nd a le \nlocui. Or, noi trebuie s` ne adapt`m starea de opera-
tivitate la mediul de securitate \n care ac]ion`m, lucru care se \nt#mpl` prin opera]ionalizarea
selectiv` a for]elor active. |n ceea ce prive[te tancurile, \n Rom#nia exist` 1 375. For]elor
active le vom repartiza 270, celor teritoriale 480, excedentul de 625 de tancuri r`m#n#nd
practic \n depozite, sub presiunea uzurii prin neutilizare. Pe c#te dintre ele putem conta
[i c#t ? Cele din depozite, nici nu intr` \n discu]ie. Dar cele din \nzestrarea for]elor teritoriale ?
{tiind bine c` nu toate sunt operative, cauzele fiind destul de diverse, nu toate sunt \ncadrate
cu echipaje, iar echipajele, acolo unde sunt, nu sunt instruite corespunz`tor. Toat` aceast`
situa]ie configureaz` o stare general` de operativitate de 28-30 la sut`; noi pe aceasta cont`m
pentru \ntre]inerea capacit`]ii de lupt`, pe aceasta, de fapt, ne permitem s` o ]inem la nivelul
high readiness. S` lu`m [i exemplul tunurilor, al celor de peste 100 de mm. Din 1 475 guri de foc
de care dispunem, conform Tratatului CFE, sunt operative doar 270, practic at#tea c#te ne sunt
necesare pentru opera]ionalizarea for]elor active. Pentru a preveni eventuale animozit`]i,
semne de \ntrebare, fire[ti de altfel, \n leg`tur` cu tehnica aflat` \n dotarea for]elor teritoriale,
precizez c` nivelul ei de operativitate va fi ridicat \n func]ie de evolu]iile din mediul de securitate,
acesta impun#ndu-ne aten]ia pe care trebuie s` o acord`m st`rii ei operative.

◆ |n ceea ce prive[te Parteneriatul pentru Pace, este de a[teptat o amplificare

sau o diminuare a rolului Rom#niei ?
◆ O diminuare, \n nici un caz ! Dimpotriv`, ca ]ar` invitat` \n Alian]`, rolul Rom#niei
\n cadrul Parteneriatului pentru Pace se va amplifica, dar se va [i diversifica.
Am \n vedere experien]a acumulat` care nu poate fi neglijat`, dar c`reia i se poate
conferi o valorificare superioar`. M` g#ndesc la faptul c` dispunem de structuri adecvate
pentru activit`]i EAPC [i PfP, dup` cum nu putem s` nu lu`m \n seam` nivelul ridicat
de adaptabilitate, demonstrat` deseori \n situa]ii extrem de complexe. De asemenea,
un argument credibil \l reprezint` rela]iile productive, lipsite de prejudec`]i, cu statele
aflate \n spa]iile de interes strategic al Alian]ei. Toate aceste argumente ne \ndrept`]esc
s` credem \n posibila amplificare [i diversificare a responsabilit`]ilor \n cadrul PfP, Rom#nia
put#nd deveni un furnizor activ de experien]`, fiind apt` s` primeasc` \ncredin]`ri speciale
\n cadrul Dialogului Mediteranean, dup` cum poate fi beneficiara unor programe
semnificative \n cadrul PfP intensificat. F`r` s` punctez printr-o concluzie, consider
c` Parteneriatul pentru Pace va continua s` fie un instrument important \n procesul
de consolidare a stabilit`]ii [i securit`]ii europene \n care Armata Rom#niei va juca,
\n func]ie de decizia politic` na]ional`, un rol activ, un rol important.

◆ Care sunt, domnule general, contribu]iile posibile pe care le poate

aduce Armata Rom#niei la sistemul de comand` [i control al NATO ?
◆ Da, este vorba despre participarea at#t cu ofi]eri de stat major, c#t [i cu module
de comandament \n cadrul Comandamentului Corpului Turc de Desf`[urare Rapid`,
al Comandamentului Corpului Italian de Desf`[urare Rapid`, precum [i \n cel al Corpului “C”
(Grecia); despre integrarea, numai \n vederea ac]iunilor preconizate a se desf`[ura
14
 Convorbiri GMR
\n Marea Neagr`, a Comandamentului Opera]ional Naval \n Comandamentul Corpului Turc
de Desf`[urare Rapid`; despre disponibilitatea [i capacitatea de asigurare a unor puncte
de comand` ad`postite, ca puncte de comand` de rezerv` sau \naintate, [i, nu \n ultimul
r#nd, de integrarea Comandamentului Opera]ional Aerian Principal [i a sistemului aerian
de ap`rare aerian` \n programul NATO “Theatre Missile Defence”.

◆ Pute]i s` recurge]i la o esen]ializare a obiectivelor, a ]intelor pentru

aceast` perioad` ?
◆ Bine\n]eles ! Am \n vedere realizarea unei structuri a for]ei sensibil mai mic`, flexibil`
\n oportunit`]i tactice, dar [i strategice, capabil` de performan]e specifice, desf`[urabil`
\n condi]ii complexe [i sustenabil`, compatibil` ac]ional cu for]ele [i structurile NATO;
realizarea conectivit`]ii cu Sistemul Integrat NATO de Transmitere a Informa]iilor pe Linia
Ap`r`rii Aeriene – NATINADS; realizarea de comunica]ii sigure [i secretizate; identificarea
facilit`]ilor specifice pentru Suportul Na]iunii Gazd` – HNS, \n vederea moderniz`rii
[i optimiz`rii caracterului lor func]ional; adaptarea opera]ional` a procesului de \nv`]`m#nt
[i a instruc]iei la doctrina, procedurile [i standardele NATO; preg`tirea credibil`
a personalului necesar ocup`rii pozi]iilor de lucru \n cadrul comandamentelor NATO.
Ce \nseamn` toate acestea ? Chiar dac`, \ntr-un fel sau altul, repet, \nseamn` c` ne preg`tim
s` abord`m cu pragmatism [i operativitate solicit`rile Alian]ei.

◆ S` revenim la semnifica]ia invita]iei de a adera la NATO. Pute]i detalia

accep]iile determinate de acest eveniment ?
◆ F`r` \ndoial` c` invitarea Rom#niei de a adera la Alian]a Nord-Atlantic` va genera
un alt fel de dialog, un alt fel de discurs [i un angajament ac]ional f`r` alternative majore
\n planul responsabilit`]ilor opera]ionale. Pe fondul noilor realit`]i, trebuie s` renun]`m
cu pruden]` la nuan]ele discursului specific statutului de aspirant [i s`-l construim
cu \n]elepciune pe cel al actualei calit`]i, de invitat, astfel \nc#t, atunci c#nd vom deveni
membri cu drepturi depline, cel mai probabil \n vara anului 2004, s` nu avem complexul
noului venit. Ne a[tept`m, a[a s-a \nt#mplat [i cu statele invitate la Madrid, s` fim invita]i
la activitatea unor grupuri sau comitete la care nu am mai participat, situa]ie \n leg`tur`
cu care am declan[at deja proedurile de selec]ie; ne a[tept`m s` sporeasc` dificultatea
responsabilit`]ilor militare ale Rom#niei, nu am \n vedere doar palierul ac]ional, ci [i pe cel con-
ceptual, Alian]a av#nd nevoie de-acum [i de suportul [i contribu]ia ideatic` a Rom#niei.
Trebuie s` \n]elegem, [i de aici s` decurg` capacitatea de a opera, nevoia de a ac]iona at#t pe teri-
toriul na]ional, c#t [i \n cadrul unor responsabilit`]i care au dob#ndit deja o dimensiune global`.
Este foarte important acest lucru ! De asemenea, analiz`m posibilit`]ile de specializare a for]elor,
cu rol semnificativ pentru Alian]`, aflat` ea \ns`[i \ntr-o profund` transformare, preocup`ri
care se adaug` proiec]iei curente a contribu]iei militare la opera]iunile aliate, pe de o parte,
[i care, de fapt, sunt subsidiare transform`rii de ansamblu a organismului militar.

◆ O ultim` \ntrebare, domnule general: Ce a[tepta]i de la g#ndirea

militar` rom#neasc` ?
◆ S` fie, \ntotdeauna, cu cel pu]in un pas, \naintea realit`]ilor politico-militare determinate
de mediul de securitate regional, dar [i de cel global.
A consemnat colonelul Costinel PETRACHE
27 ianuarie 2003
15
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2003

“Suntem `n m\sur\
s\ sus]inem trecerea
la abordarea calitativ\,
concentrat\ credibil
pe dezvoltarea
de capabilit\]i”
General-maior Petre BARANG~, [eful Direc]iei Personal, Organizare [i Mobilizare

Este mai mult dec#t evident faptul c` elementele esen]iale ale preg`tirii integr`rii
în NATO au fost intrinsec legate de reforma în plan politic [i militar, având în vedere
c` aderarea la NATO a constituit un catalizator pentru schimb`rile la nivelul institu]iilor
statului [i, nu \n ultimul r#nd, al întregii societ`]i române[ti.
În domeniul activit`]ii de personal, îndeplinirea obiectivelor cuprinse în planurile
de aderare la NATO se va concretiza, \n principal, prin: întocmirea [i sus]inerea planului
de activit`]i privind îndeplinirea obiectivelor cuprinse în Capitolul II al PNA [i prin punerea
la dispozi]ie a datelor pe linie de personal necesare întocmirii “PARP SURVEY”.
|n acest scop avem în vedere întocmirea [i realizarea planului de activit`]i specifice
domeniului de responsabilitate privind îndeplinirea obiectivelor de parteneriat (PGs),
precum [i organizarea, monitorizarea [i sus]inerea fluxului informativ destinat cunoa[terii
stadiului atingerii obiectivelor asumate.
Participarea la opera]ionalizarea planului de implementare a structurii de for]e
For]a Obiectiv – 2007 constituie o dimensiune important` a angaj`rii noastre imediate, fapt
ce se va realiza fundamental prin elaborarea strategiei de încadrare cu personal în perioada
2003-2007 [i prin întocmirea planului de disponibilizare a personalului militar [i civil, pe luni
[i structuri de for]e ale Armatei, pe anul 2003. De asemenea, trebuie s` lu`m \n seam`
[i faptul c` exist` [i activit`]i specifice pe linie de personal care s-au desf`[urat [i vor continua
în perioada imediat`, cele mai importante const#nd \n: dislocarea [i func]ionarea pe teritoriul
României a Comandamentului SEEBRIG; selec]ionarea personalului în vederea particip`rii
la campania antiterorist` (ISAF, ENDURING FREEDOM) [i misiuni interna]ionale
sub egida ONU, OSCE; intensificarea preg`tirii în scopul însu[irii procedurilor NATO
de stat major prin selec]ionarea [i participarea la cursurile din [colile NATO [i în cadrul
Centrului de Preg`tire NATO/PfP; gestionarea personalului destinat s` încadreze func]ii
în comandamente NATO prin evaluare, selec]ionare; opera]ionalizarea bazei de date infor-
matizate la nivelul Statului Major General; elaborarea unui set de propuneri de îmbun`t`]ire
structural` a actelor normative în vigoare, pe baza c`rora se desf`[oar` managementul
16
 Convorbiri GMR
resurselor umane în Armata României, în acord cu standardele [i politicile armatelor statelor
membre ale NATO.
În planul organiz`rii [i restructur`rii Armatei, obiectivul principal, în perioada imediat
urm`toare invit`rii României la integrarea în NATO, îl constituie continuarea procesului
de restructurare [i perfec]ionare a structurilor Armatei României în conformitate cu docu-
mentele programatice adoptate prin Hot`rârile CSA} nr. 073/2001 [i 027/2002,
pentru realizarea pân` la sfâr[itul anului 2003 a structurii de for]e planificate (Structura
de for]e – 2003) [i demararea procesului de restructurare [i perfec]ionare a structurilor
potrivit proiectului “For]a Obiectiv – 2007”.
În acest cadru, vom urm`ri: • \n domeniul interoperabilit`]ii cu structurile NATO: per-
fec]ionarea structurilor în scopul realiz`rii interoperabilit`]ii structurilor de comandament
pentru C2; • \n domeniul restructur`rii [i opera]ionaliz`rii for]elor: întocmirea [i implemen-
tarea statelor de organizare pentru toate structurile supuse procesului de reorganizare
[i reevaluarea [i îmbun`t`]irea calitativ` a statelor de organizare pentru structurile supuse
procesului de reform` în anii 1999-2002; • \n domeniul managementului resurselor
umane: definitivarea studiilor necesare revizuirii [i îmbun`t`]irii Ghidului carierei militare
[i continuarea implement`rii în statele de organizare a structurii piramidale a gradelor
[i func]iilor din Armata României; • \n domeniul înv`]`mântului militar: continuarea procesului
de restructurare a înv`]`mântului militar, reperele cele mai importante constituindu-le
înfiin]area Universit`]ii Na]ionale de Ap`rare [i Securitate [i înfiin]area {colii de Aplica]ie
pentru For]ele Aeriene prin comasarea [colilor de aplica]ie pentru avia]ie, artilerie [i rachete
antiaeriene [i de radioloca]ie; • \n domeniul logisticii [i sus]inerii for]elor dislocabile: partici-
parea la continuarea moderniz`rii sistemului logistic, prin reorganizarea structural`
[i implementarea noilor state de organizare în toate structurile logistice ale Armatei;
• \n domeniul particip`rii la opera]iuni PfP conduse de NATO, a luptei împotriva
terorismului [i în cadrul structurilor militare multina]ionale: continuarea procesului
de perfec]ionare a structurilor participante la misiuni PfP, antiteroriste [i multina]ionale
în concordan]` cu înv`]`mintele reie[ite din misiunile executate [i cu noile sarcini asumate
de statul român.
Un domeniu important al activit`]ii noastre \l constituie completarea cu militari, fa]`
de care avem în vedere: efectuarea modific`rilor \n con]inutul criteriilor specifice privind
încadrarea militarilor angaja]i pe baz` de contract, pentru a veni în sprijinul structurilor
care se opera]ionalizeaz` [i pentru a crea o baz` de selec]ie corespunz`toare carierei
de subofi]eri forma]i pe filiera indirect`; crearea unei dinamici anuale judicioase de distribuire
c`tre structurile care se opera]ionalizeaz` a func]iilor de militari angaja]i pe baz` de contract,
aprobate de Consiliul Suprem de Ap`rare a }`rii pentru încadrare, atât pentru a r`spunde
prompt nevoilor opera]ionale, cât [i pentru a atenua efortul financiar; îmbun`t`]irea criteriilor
de selec]ie a recru]ilor care se repartizeaz` structurilor militare, dar [i a absolven]ilor
de înv`]`mânt superior care se preg`tesc s` devin` cadre sau grada]i-solda]i în rezerv`.
În ceea ce prive[te priorit`]ile structurii noastre pe linia mobiliz`rii, calendarul operativ
pentru perioada imediat urm`toare con]ine urm`toarele ]inte nodale:
• elaborarea unui nou cadru normativ în domeniul organiz`rii-mobiliz`rii, vertebrat
din Legea organiz`rii Armatei României, Legea mobiliz`rii, Legea privind rezerva For]elor
Armate ale României, O.M.-1, Regulamentul complet`rii pe timpul ridic`rii graduale a capa-
cit`]ii de lupt` [i mobiliz`rii Armatei României, O.M.-2, Instruc]iuni privind generarea
17
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2003
[i regenerarea for]elor/structurilor militare în situa]ii de criz` [i la r`zboi, O.M.-3, Regulamentul
mobiliz`rii unit`]ilor [i subunit`]ilor;
• întocmirea unor noi norme privind eviden]a militar` a grada]ilor-solda]i în rezerv`;
• actualizarea con]inutului actului normativ specific, ce reglementeaz` modul de organizare,
desf`[urare, eviden]` [i raportare a activit`]ilor de preg`tire a persoanelor cu func]ii
de conducere în sistemul autorit`]ilor administra]iei publice, conduc`torilor agen]ilor
economici [i institu]iilor publice cu sarcini la mobilizare, în vederea îndeplinirii atribu]iilor
ce le revin pe linia ap`r`rii na]ionale;
• elaborarea unui nomenclator privind facult`]ile [i specializ`rile din înv`]`mântul
superior de lung` durat` [i armele la care pot fi repartiza]i absolven]ii pentru îndeplinirea
serviciului cu termen redus [i în care pot fi propu[i s` li se acorde grad de ofi]er/subofi]er
în rezerv`;
• elaborarea cadrelor de mobilizare ale structurilor centrale ale Ministerului Ap`r`rii
Na]ionale, comandamentelor de arme [i statelor majore ale categoriilor de for]e armate
în acord cu cerin]ele For]ei Obiectiv – 2007;
• întocmirea cererilor de produse [i servicii necesare la r`zboi, potrivit cerin]elor
reale ale for]elor restructurate sau ale celor aflate în curs de restructurare;
• elaborarea [i implementarea unei noi concep]ii de instruire a rezervi[tilor în acord
cu cerin]ele câmpului de lupt` integrat [i extins;
• continuarea schimbului de experien]`, în special cu armatele statelor membre
ale NATO, pentru perfec]ionarea sistemului gener`rii [i regener`rii for]elor/structurilor
militare, în situa]ii de criz` [i la r`zboi;
• participarea al`turi de alte structuri la reglementarea domeniului preg`tirii popula]iei
pentru ap`rare, precum [i a celui privind preg`tirea economiei na]ionale [i a teritoriului
pentru ap`rare.
În aceea[i perspectiv` a cre[terii interoperabilit`]ii cu structurile NATO se înscriu
[i preocup`rile din domeniul asisten]ei religioase. În acest sens, vom întreprinde demersuri
pentru elaborarea actelor normative cu privire la asigurarea logistic` a asisten]ei religioase,
a normelor de echipare a preo]ilor militari.
Prin activitatea de cercetare sociologic` desf`[urat` de c`tre Sec]ia Investiga]ii
Sociologice s-a conturat nevoia realiz`rii unui sistem de asisten]` familial`, în sprijinul familiilor
militarilor care particip` la misiuni în afara teritoriului na]ional.
Experien]a dobândit` de armatele statelor membre ale NATO [i, în special de armata
american`, pune în eviden]` rela]ia de dependen]` între succesul misiunii [i moralul militarilor,
pe de o parte, [i sentimentul de lini[te [i încredere c` lucrurile acas` decurg f`r` probleme,
pe de alt` parte. Astfel, preg`tirea militarilor [i a familiilor acestora s-a dovedit a constitui
un factor cheie pentru moralul unit`]ii [i succesul misiunii.
Sistemul de asisten]` social` – bazat pe ac]iunea unor structuri profesioniste, dar [i pe cea
a voluntarilor-militari activi, în rezerv`, so]iile militarilor afla]i în misiune – include acele
servicii de sprijin [i consiliere adresate familiilor pentru dep`[irea unor situa]ii deosebite
[i pentru crearea sentimentului apartenen]ei la comunitatea militar`.
Am trecut \n revist` doar c#teva dintre problemele care “ard” pe agenda noastr`
de lucru. Cunosc#nd profesionalismul celor din structura pe care o conduc, afirm cu modestie
c` suntem \n m`sur` s` sus]inem trecerea la abordarea calitativ` concentrat` pe dezvoltarea
de capabilit`]i, prin care s` contribuim la securitatea Alian]ei [i la afirmarea credibil`
a capacit`]ii Armatei Rom#niei de a ac]iona al`turi de for]ele NATO.
18
 Convorbiri GMR

“Vom da greutate
specific\ efortului unitar
al Statului Major General
`n promovarea ader\rii”
General-maior dr. Ioan SORIN, [eful Direc]iei Opera]ii [i Instruc]ie

Reforma general` a sistemului militar proiecteaz` crearea unei armate credibile,

flexibil` [i modern`, capabil` s` ac]ioneze eficient ca for]` militar` a NATO, atât pentru
ap`rarea [i securitatea na]ional`, cât [i pentru \ndeplinirea spectrului de misiuni care \i vor reveni
în cadrul Alian]ei.
În derularea acestui amplu proces, Direc]ia Opera]ii [i Instruc]ie, ca structur` de specialitate
a Statului Major General, asigur` planificarea [i conducerea opera]iilor; elaborarea concep]iei,
planificarea [i coordonarea preg`tirii de comandament, a instruc]iei [i înv`]`mântului;
planificarea, organizarea [i coordonarea particip`rii la opera]ii în sprijinul p`cii [i/sau uma-
nitare, precum [i la ini]iativele de cooperare regional`; planificarea, coordonarea [i evaluarea
ac]iunilor psihologice executate în sprijinul opera]iilor militare la nivel strategic, operativ
[i tactic; elaborarea concep]iei, coordonarea [i îndrumarea realiz`rii obiectivelor de preg`tire
operativ` a teritoriului pentru ap`rare.
Dac` \n perioada premerg`toare Summit-ului de la Praga, prin activit`]ile planificate,
organizate [i desf`[urate, am ac]ionat pentru îndeplinirea pragmatic` [i conving`toare
a obiectivelor asumate de Statul Major General în efortul de a deschide u[a invit`rii
la negocierile de aderare la NATO, \n procesul de preaderare, al`turi de celelalte structuri,
Direc]ia Opera]ii [i Instruc]ie este angajat` \n îndeplinirea responsabilit`]ilor ce îi revin
din “Concep]ia privind rolul militar al României dup` Summit-ul de la Praga – 2002”.
În acest sens, în perioada imediat urm`toare, preocup`rile esen]iale, conceptuale
[i ac]ionale ale Direc]iei Opera]ii [i Instruc]ie constau în: • participarea la procesul
de restructurare, concomitent cu realizarea nivelului capacit`]ii de lupt` ridicat` din punct
de vedere opera]ional [i de modernizare a înzestr`rii Armatei, potrivit prevederilor directoare
coagulate \n documentele programatice “For]a Program – 2003” [i “For]a Obiectiv – 2007”;
• îndeplinirea obiectivelor [i a responsabilit`]ilor prioritare stabilite în Planul Anual pentru
Aderare, ciclul IV MAP privind: dezvoltarea capabilit`]ilor de lupt` împotriva terorismului,
prin adaptarea celor existente [i prin identificarea [i preg`tirea a noi capabilit`]i de acest tip;
identificarea for]elor [i a mijloacelor ce pot fi angajate în combaterea terorismului;
definitivarea doctrinei privind neproliferarea armelor de distrugere în mas` [i adoptarea
concep]iei privind ap`rarea NBC; eficientizarea procesului de luare a deciziilor [i de gestionare
a situa]iilor de criz`; elaborarea planurilor de cooperare interministerial` pentru situa]ii
19
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2003
de criz`; continuarea particip`rii, în cadrul structurilor multina]ionale, la misiuni \n cadrul
SFOR, KFOR, UNMIK, precum [i la misiuni ONU [i OSCE; elaborarea planurilor de ap`rare
comun`, cu vecinii, a obiectivelor strategice din zona de frontier`; • elaborarea/actualizarea
planurilor opera]ionale deliberate [i de executare privind întrebuin]area în ac]iuni militare
strategice a For]elor Armate în timp de pace, în situa]ii de criz` [i la r`zboi/conflict armat,
stabilind misiuni pentru unit`]ile din For]ele Active potrivit unor scenarii probabile de reac]ie;
• participarea la realizarea, sub raport organizatoric [i func]ional, a subsistemului organelor
de conducere strategic` din timp de pace, cât [i pentru ac]iuni militare în situa]ii de criz`
[i pe timp de r`zboi; • preg`tirea unor aplica]ii conduse de la nivel strategic militar,
experimentând printre altele rela]iile sistemului de comand` [i control potrivit Concep]iei
privind conducerea militar` la pace, în situa]ii de criz` [i pe timp de r`zboi [i structurile
recent adoptate; • perfec]ionarea, în condi]iile legisla]iei actuale, a cadrului organizatoric,
de cooperare între Ministerul Ap`r`rii Na]ionale [i celelalte structuri cu responsabilit`]i
în domeniul ap`r`rii [i securit`]ii na]ionale; • coordonarea, gestionarea [i monitorizarea
activit`]ilor de preg`tire privind dislocarea [i func]ionarea, pe teritoriul României, a Coman-
damentului SEEBRIG; • elaborarea noilor documente programatice privind preg`tirea
Armatei României în scopul corel`rii [i armoniz`rii instruc]iei, înv`]`mântului [i opera]iilor;
• dezvoltarea sistemului de instruire prin simulare potrivit strategiei aprobate [i care a fost,
practic, declan[at în anul 2002 prin crearea Centrului de Instruire prin Simulare; • coordonarea
activit`]ilor privind participarea cu for]e [i mijloace la Campania Interna]ional` de Lupt`
Împotriva Terorismului; • gestionarea activit`]ilor privind preg`tirea, desf`[urarea [i rotirea
în teatrele de opera]ii a structurilor militare, personalului de stat major, observatorilor
militari, ofi]erilor de leg`tur` [i monitorilor participan]i la opera]ii în sprijinul p`cii în structurile
multina]ionale, în cadrul ini]iativelor de cooperare multina]ional` [i la misiunile desf`[urate
sub egida ONU [i OSCE; • organizarea [i participarea la exerci]iile [i aplica]iile NATO/PfP
din responsabilitate, prev`zute în Planul de Rela]ii Interna]ionale pe anul 2003; • imple-
mentarea tehnicilor [i procedurilor specifice PSYOPS din cadrul NATO la nivelul structurilor
de opera]ii psihologice din Armata României; • elaborarea, finalizarea [i adoptarea, la nivelul
cerin]elor [i standardelor NATO, a urm`toarele acte normative specifice de responsabilitate
politico-militar`: Strategia întrebuin]`rii for]elor [i mijloacelor Armatei României în opera]ii
în sprijinul p`cii; Doctrina Preg`tirii For]elor Armate; Doctrina pentru Opera]ii Întrunite
ale For]elor Armate; Doctrina pentru Opera]ii Speciale; Manualul pentru Organizarea
de Stat Major [i Opera]ii Întrunite ale For]elor Armate; Instruc]iuni privind Planificarea
Instruc]iei; Manualul Opera]iilor Psihologice; Regulamentul Educa]iei Fizice; Instruc]iuni
privind organizarea [i desf`[urarea competi]iilor aplicativ-militare [i sportive în Armata
României, aflate în diferite faze de aprobare; • implementarea prevederilor Planului de m`suri
pentru constituirea, dotarea [i preg`tirea For]elor Speciale din România.
Revenind la Summit-ul de la Praga, acesta a constituit [i pentru Direc]ia Opera]ii
[i Instruc]ie un moment de bilan], nu at#t ca finalitate, c#t mai ales ca o consolidare a conti-
nuit`]ii astfel încât proiectele pe care ni le-am asumat se bazeaz` deopotriv` pe analiza
riguroas` a ceea ce am realizat [i a misiunilor ce ne revin \n cadrul efortului unitar al Statului
Major General în perioada negocierilor de aderare la NATO, dar mai cu seam` dup` aceea.
20
 Convorbiri GMR
“Sistemul logistic
militar rom=nesc
se va integra
`n complexul logistic
al Alian]ei Nord-Atlantice”
General de brigad` ing. Emanoil CIOCOTEA, [eful Direc]iei Logistice

Este mai mult dec#t evident c`, pentru a deveni competitiv`, interoperabil` [i pentru
a r`spunde atât propriilor nevoi de securitate, cât [i pentru a juca un rol activ în cadrul Alian]ei,
România va continua procesul de restructurare [i modernizare a for]elor sale armate, proces
care include [i implementarea unei noi concep]ii logistice.
Principiile de reform` în Armata României subliniaz` necesitatea realiz`rii unor structuri
lupt`toare, de sprijin de lupt` [i logistice, de tip modular, flexibile [i manevriere, cu capacitate
mare de reac]ie, a asigur`rii st`rii de operativitate unit`]ilor existente la pace, precum
[i a resurselor necesare în starea de r`zboi.
În acest context, dezvoltarea sistemului logistic militar integrat, flexibil [i func]ional,
apt s` r`spund` nevoilor de asigurare a unit`]ilor lupt`toare cu toate categoriile de tehnic`
[i materiale (la timpul [i în locul ordonat cât mai simplu [i cu cheltuieli minime), precum
[i cerin]elor de realizare a interoperabilit`]ii cu sistemele logistice ale armatelor moderne,
cu prioritate din ]`rile membre ale NATO, constituie obiectivele esen]iale imediate
care coaguleaz` orizontul nostru de responsabilitate.
Pe fondul eforturilor obiectivate de exigen]ele procesului de preaderare, vom continua
restructurarea sistemului logistic pe urm`toarele coordonate:
➘ Asigurarea unei leg`turi opera]ionale între sistemul logistic al Armatei
[i economia na]ional`, prin Departamentul pentru Armamente, Comandamentul Logistic
Întrunit [i categoriile de for]e armate, care, în baza contractelor de achizi]ii, vor asigura
echipamentele [i materialele ce vor fi livrate de c`tre furnizori depozitelor centrale sau direct
unit`]ilor beneficiare.
➘ Asigurarea managementului resurselor materiale necesare for]elor active
[i for]elor teritoriale, responsabilitatea acestuia revenind Comandamentului Logistic
Întrunit.
Optimizarea func]ion`rii procesului ca atare va fi determinat` de informatizarea
sistemului logistic, precum [i de realizarea [i implementarea sistemului de codificare
a echipamentelor [i materialelor, compatibil cu sistemul de codificare NATO. La sistemul
informatic logistic, a c`rui configurare conceptual` denot` pragmatic eficien]` ridicat`
[i oportunitate opera]ional`, vor fi conectate Departamentul pentru Armamente, Direc]ia
Logistic` [i Comandamentul Logistic Întrunit, serviciile logistice de la categoriile de for]e
21
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2003
armate [i organele de execu]ie logistice (bazele, grupurile, batalioanele, companiile,
plutoanele logistice [i depozitele acestora), practic toate organele [i structurile cu respon-
sabilit`]i specifice directe \n asigurarea unit`]ilor lupt`toare.
|n acest context, sistemul logistic bazat pe aprovizionare [i depozitare va deveni
un sistem logistic fundamentat, în principal, pe fluxuri de distribu]ie.
➘ Adoptarea conceptului de sprijin logistic pe niveluri de responsabilitate.
Potrivit acestuia, categoriile de for]e armate r`spund de sprijinul logistic pentru opera-
]ionalizarea for]elor subordonate, active [i teritoriale, [i de transferul acestora sub autoritatea
Comandamentului 2 Opera]ional, în func]ie de misiunile ce revin Armatei la r`zboi, în situa]ii
de criz` [i la pace. Responsabilitatea sprijinului logistic al for]elor participante la ac]iuni
militare revine Comandamentului Logistic Întrunit, cu for]ele proprii, precum [i cu cele specializate
din cadrul categoriilor de for]e armate.
Pentru realizarea acestui principiu în cadrul Statului Major al For]elor Terestre
vor func]iona dou` baze logistice – “Sud” [i “Nord”, în care vor fi concentrate structurile
[i capabilit`]ile logistice destinate sus]inerii în vederea gener`rii, regener`rii [i opera]iona-
liz`rii for]elor.
În cadrul bazelor logistice “Nord” [i “Sud” vor func]iona dou` grupuri de sus]inere
logistic`, apte s` constituie la r`zboi dou` brig`zi logistice cu structur` modular`,
care împreun` cu Brigada 1 Logistic` s` asigure sprijinul for]elor lupt`toare [i de sprijin
opera]ionalizate, transferate sub autoritatea Comandamentului 2 Opera]ional Întrunit.
Brig`zii 1 Logistice, organizat` în sistem modular, pe batalioane de transport,
mentenan]` [i medicale, i se va crea capacitatea opera]ional` de a desf`[ura, în momentul
notific`rii, structuri specializate pentru sprijinul for]elor de ac]iune în situa]ii de criz`,
precum [i a celor participante la misiuni PSO sau de ap`rare colectiv`.
Sprijinul logistic al for]elor din compunerea Statului Major al For]elor Aeriene
[i a Statului Major al For]elor Navale se va realiza de c`tre structurile specializate constituite
\n grupuri logistice la nivelul celor dou` categorii de for]e, acestea continu#nd
s` asigure sprijinul logistic specific [i dup` trecerea for]elor opera]ionalizate sub autoritatea
Comandamentului 2 Opera]ional Întrunit.
|n cadrul acestei reg#ndiri fundamentale a rostului sistemic al asigur`rii logistice,
Comandamentul Logistic Întrunit va gestiona stocurile strategice, va completa stocurile
operative [i va stabili for]ele [i mijloacele ce urmeaz` a fi destinate sprijinului logistic
al for]elor lupt`toare [i de sprijin.
➘ Adoptarea unei concep]ii noi de organizare [i func]ionare a sistemului
de mentenan]` a tehnicii [i echipamentelor, prin care urm`rim stabilirea riguroas`
a responsabilit`]ilor, a nivelurilor de mentenan]` [i a politicilor generale de repara]ii,
\n contextul utiliz`rii complementare a capabilit`]ilor militare [i civile.
Consider`m c` organizarea pe trei niveluri a mentenan]ei tehnicii, caracteristicile
fiec`rui nivel fiind determinate de complexitatea lucr`rilor (opera]iilor) necesare de executat,
22
 Convorbiri GMR
de durata de imobilizare a tehnicii, de facilit`]ile tehnologice la dispozi]ie [i de calificarea
[i nivelul de specializare al personalului tehnic, corespunde cel mai bine realit`]ilor noastre.
Avem \n vedere nivelul de baz` (operator) – nivelul O, la categoriile de for]e cu subunit`]i
de valoarea pluton; nivelul intermediar – nivelul I, la categoriile de for]e cu subunit`]i
de valoarea companie [i batalioane din organica bazelor/brig`zilor logistice; nivelul
general – nivelul D, atribuit agen]ilor economici specializa]i în produc]ie de tehnic`
[i echipamente militare.
➘ Executarea transporturilor în sistem unitar, compatibil cu sistemul NATO,
\n care structura specializat` care planific`, monitorizeaz` [i coordoneaz` transportul
de trupe [i bunuri materiale pe c`ile de comunica]ie terestre, aeriene [i navale, cu mijloace
de transport militare [i civile, este Centrul de Coordonare a Mi[c`rii.
➘ Extinderea externaliz`rii prest`rilor de servicii pentru armat` în domeniul
hr`nirii efectivelor, al sp`l`rii lenjeriei [i echipamentului, al execut`rii mentenan]ei
de nivel general – D, a pazei unor obiective militare, a între]inerii caz`rmilor, p`str`rii
unor stocuri etc.
➘ Gestionarea bunurilor aflate în administrarea Ministerului Ap`r`rii
Na]ionale destinate valorific`rii, prin concentrarea acestora în centre de colectare,
constituie o problem` complex` pe care vrem s` o rezolv`m \n timp c#t mai scurt
[i \n interesul organismului militar.
Intensific#nd, cu rigoarea adecvat` \ntreprinderilor strategice, procesul de restructurare
[i de modernizare a sistemului logistic al Armatei României, Direc]ia Logistic` va ac]iona
conceptual [i pragmatic, \n etapa imediat urm`toare, pentru a concretiza urm`toarele
deziderate func]ionale: realizarea gradual` a elementelor din structura sistemului logistic
de tip modular, potrivit dimensiunii structurii de for]e opera]ionalizate care sunt destinate
pentru îndeplinirea unor misiuni în cadrul ap`r`rii colective; parcurgerea fazelor principale
din programul de informatizare a sistemului logistic (AILS) în care s` fie conectate structuri
logistice din for]ele opera]ionalizate [i func]ionarea efectiv` pentru o grup` de materiale;
dezvoltarea externaliz`rii unor activit`]i [i servicii pentru crearea cadrului de modernitate,
eficien]` [i economicitate, în special în domeniile privind hr`nirea efectivelor, sp`larea
lenjeriei militarilor, mentenan]a tehnicii, aprovizionare cu carburan]i-lubrifian]i, transport
persoane, paz` obiective; proiectarea unui sistem al înv`]`mântului militar de logistic`,
potrivit cerin]elor opera]ionale pentru personalul de logistic`; selec]ionarea [i preg`tirea
personalului de logistic`, în vederea încadr`rii unor func]ii de specialitate din comandamentele
NATO; trecerea la sistemul de acordare a drepturilor de echipare sub form` valoric`
prin cote p`r]i anuale; adoptarea unui sistem modern de alocare la drepturi de hran`
a efectivelor, prin utilizarea cardului.
Prin concretizarea performant` [i credibil` a obiectivelor asumate \n ansamblul
responsabilit`]ii sistemice a organiz`rii asigur`rii logistice, interoperabilitatea de profil
cu complexul logistic al NATO, de fapt integrarea \n acesta, devine o realitate.
23
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2003

“Direc]ia Planificare
Strategic\ a anticipat
schimb\rile semnificative
în domeniile sale
de responsabilitate
[i a ac]ionat în acest sens”
General de brigad` dr. Vasile PAUL, [eful Direc]iei Planificare Strategic`

Invitarea României de a adera la Alian]a Nord-Atlantic` a reprezentat [i pentru

Direc]ia Planificare Strategic` un moment istoric cu implica]ii deosebite în activitatea
Direc]iei, pe termen scurt, mediu [i lung. Priorit`]ile noastre n-au fost generate numai
de “momentul” Praga, deoarece, consecvent` spiritului vizionar pe care l-a adoptat [i l-a pro-
movat înc` de la înfiin]are, Direc]ia Planificare Strategic` a anticipat schimb`rile semnificative
în domeniile sale de responsabilitate [i a ac]ionat în acest sens.
Înc` din anul 2000 au fost elaborate documente cu rol vizionar pentru Armata României,
care au contribuit la o mai bun` în]elegere [i o mai rapid` adoptare a normelor, principiilor
[i procedurilor specifice Alian]ei. Astfel, Viziunea strategic` – Armata României 2010, primul
document de acest gen din armata noastr`, a stat la baza elabor`rii noilor strategii, doctrine,
manuale [i instruc]iuni menite s` reglementeze activitatea din armat` în concordan]`
cu cerin]ele impuse de noul context geopolitic [i geostrategic.
În continuarea acestui proces, de adaptare conceptual` [i structural` la noile realit`]i
deschise de Summit-ul NATO de la Praga, Direc]ia Planificare Strategic` î[i concentreaz`
eforturile pentru identificarea [i stabilirea priorit`]ilor în scopul armoniz`rii acestora cu cele
ale celorlalte structuri din Statul Major General [i din Ministerul Ap`r`rii Na]ionale,
în scopul scurt`rii perioadei de implementare a standardelor impuse de noul statut al Armatei
României [i de asigurarea condi]iilor optime pentru integrarea în structurile militare ale Alian]ei.
În acest context, ne impunem, ca prioritate principal` [i de maxim` actualitate,
elaborarea Strategiei militare a României, pe baza c`reia s` se produc` adaptarea
pân` în mai 2004 a tuturor doctrinelor [i regulamentelor la cerin]ele documentelor NATO.
Pornind de la noul rol pe care România îl va dobândi, acela de stat aflat la grani]a
de est a Alian]ei, loc de unde se deschid direc]ii strategice importante, pe axa Marea
Neagr`–Marea Caspic`, deschideri c`tre zonele Caucaz, Asia Central` [i Orientul Mijlociu,
România [i, implicit, Armata sa vor fi purt`toare ale intereselor comune ale Alian]ei, ]ara
noastr` devenind vectorul de proiectare a valorilor democra]iilor occidentale c`tre R`s`rit.
24
 Convorbiri GMR
În planul asigur`rii ap`r`rii, România nu va mai fi singur` [i va beneficia total de avantajele
efortului comun de ap`rare al Alian]ei.
În acela[i timp, plec#nd de la faptul c` atributul de membru al Alian]ei înseamn`
[i obliga]ii, fiecare stat fiind angajat s` participe la efortul ap`r`rii colective în func]ie
de capacit`]ile militare puse la dispozi]ia acesteia, avem \n aten]ie ca Strategia militar`
a României s` încorporeze \n expresie conceptual` distinct` [i misiunea strategic` a ap`r`rii
colective. Ea va ]ine cont de conceptul strategic al Alian]ei, completat la Praga cu un pachet
de m`suri cuprinz`tor, menit s` consolideze capacitatea NATO de a face fa]` provoc`rilor
la adresa securit`]ii for]elor sale, popoarelor [i teritoriilor, indiferent de unde provin ele. Subliniem
faptul c` schimb`rile ce vor avea loc în strategia militar` [i în doctrinele noastre se vor produce
simultan cu transform`rile care au loc acum la nivelul Alian]ei.
Pentru a cuprinde gama întreag` de ac]iuni militare, Strategia militar` a României
va con]ine noi concepte de prevenire [i de lupt` împotriva terorismului, precum [i realizarea
unor capacit`]i militare adecvate de ac]iune în acest domeniu, care se vor materializa
prin constituirea unor for]e speciale conform standardelor NATO.
Continuarea procesului de reform`, pe baza noii strategii militare, va asigura realizarea
[i consolidarea capacit`]ilor necesare descuraj`rii [i contracar`rii riscurilor [i amenin]`rilor
la adresa statului român, precum [i îndeplinirea performant` a obliga]iilor asumate de România
fa]` de alia]i.
Nutrim convingerea c` \n domeniul doctrinelor, regulamentelor, instruc]iunilor,
manualelor [i metodologiilor, adaptarea noilor capacit`]i militare la r`zboiul erei infor-
ma]ionale impune implementarea unui sistem de norme, proceduri, reguli [i standarde
derivate din experien]a [i ac]iunile militare desf`[urate sub conducerea NATO.
Sistemul conceptual actual – strategiile, doctrinele, regulamentele –, de[i ne ofer`
premisa pentru o abordare comun` cu cel al Alian]ei, urmeaz` a fi adaptat [i îmbun`t`]it
pentru toate categoriile de for]e armate, în scopul desf`[ur`rii de opera]ii [i ac]iuni
de lupt` rapide [i eficiente într-un cadru întrunit [i multina]ional.
Adoptarea sistemului de planificare a opera]iilor întrunite – fundamentat pe analiza
riscurilor/amenin]`rilor din mediul de securitate [i vulnerabilit`]ilor interne [i, implicit,
pe o structur` de for]e proiectat` pe aceast` baz` – asigur` un echilibru corespunz`tor
între toate tipurile principale de misiuni: ap`rare na]ional`, opera]ii de r`spuns la crize
[i opera]ii în sprijinul p`cii, ap`rare colectiv` în cadrul Alian]ei [i, totodat`, duce la cre[terea
interoperabilit`]ii [i mobilit`]ii structurilor militare.
Noile concepte opera]ionale prev`zute în doctrinele militare orienteaz` spre formarea
mentalit`]ii de înving`tor a lupt`torilor, care trebuie s` se adapteze rapid condi]iilor reale
ale situa]iei operative, s` ac]ioneze independent [i responsabil, în cadrul structurilor na]ionale
sau multina]ionale, pe teritoriul ]`rii sau în afara acestuia, în func]ie de specificul [i particu-
larit`]ile misiunilor.
25
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2003
Aplicarea noilor concepte doctrinare va modifica, în mod semnificativ, structura
[i func]ionalitatea organismului militar atât în ansamblul s`u, cât [i la nivelul componentelor
acestuia, va asigura eficientizarea conducerii [i sinergia ac]iunii militare, precum [i optimizarea
capacit`]ilor Armatei României.
Doctrina Ac]iunilor Întrunite ale For]elor Armate [i Doctrina pentru Opera]ii Întrunite
Multina]ionale, deja implementate, au devenit suportul pe care se va proiecta concep]ia
de preg`tire [i de desf`[urare a opera]iilor [i ac]iunilor.
Celelalte 17 doctrine militare de tip “JOINT”, care vor fi elaborate de structurile
subordonate Statului Major General, precum [i cele ale categoriilor de for]e armate
vor direc]iona ac]iunile for]elor în cadrul opera]iilor militare întrunite [i multina]ionale,
în sprijinul p`cii ori de r`spuns la crize [i vor oferi solu]ii pentru intensificarea
interoperabilit`]ii cu armatele statelor aliate [i partenere.
Una dintre cele mai importante direc]ii de ac]iune o constituie preg`tirea personalului,
pornind de la realitatea c` investi]ia în educa]ie este o investi]ie strategic`. Astfel,
majoritatea personalului Direc]iei a urmat diferite forme de preg`tire în ]ar` [i \n str`in`tate,
urm`rindu-se atât perfec]ionarea cuno[tin]elor de limb` englez`, îndeosebi a limbajului
opera]ional, cât [i a cuno[tin]elor de specialitate. Începând din anul 2000, am contactat
direct [i am conlucrat cu analogii [efului Direc]iei Planificare Strategic` din Cehia,
Polonia [i Ungaria [i am f`cut un schimb de experien]` extrem de util, care ne-a ajutat
în efortul de adaptare a J5 pentru viitoarele sarcini. În anul 2002, trei ofi]eri din cadrul
Direc]iei Planificare Strategic` au participat la un program de preg`tire [i schimb
de experien]` cu structura similar` din armata Poloniei. Acest gen de activit`]i sunt planificate
[i în anul 2003. Preg`tirea personalului constituie [i va constitui o preocupare permanent`
în cadrul Direc]iei Planificare Strategic`.
Realizarea unei structuri adecvate responsabilit`]ilor care îi revin în noul context
[i care s` asigure interfa]a cu compartimentele similare existente în structurile militare
[i de comand` ale Alian]ei constituie o alt` prioritate a Direc]iei Planificare Strategic`.
Numai o structur` solid`, care s` cuprind` toate elementele implicate în procesul de plani-
ficare strategic` [i o încadrare cu personal foarte bine preg`tit poate avea ca rezultant`
calitatea activit`]ilor [i a “produselor” direc]iei.
În urm`toarea perioad`, Direc]ia Planificare Strategic` va continua s` desf`[oare
o intens` activitate de identificare a direc]iilor de cooperare militar` interna]ional`
[i de participare la schimbul de experien]`, în domeniile sale de responsabilitate, cu structuri
similare ale NATO, ale ]`rilor membre NATO, ale ]`rilor invitate s` adere la Alian]`,
precum [i cu cele ale ]`rilor Partenere din regiune.
Acestea reprezint` doar o parte din priorit`]ile Direc]iei Planificare Strategic`. Practic,
pe m`sura derul`rii procesului de integrare în structurile militare ale Alian]ei, sunt identificate
noi cerin]e, noi responsabilit`]i, pe termen scurt, mediu [i lung, majoritatea anticipate
de noi, care determin` o implicare constructiv` pentru identificarea [i aplicarea
celor mai adecvate modalit`]i de abordare [i solu]ionare.
26
 Convorbiri GMR
“Sistemul de comunica]ii
[i informatic propriu
Armatei Rom=niei
este compatibil [i larg
interoperabil cu cel
al Alian]ei Nord-Atlantice”
General de brigad` dr. Cristea DUMITRU, [eful Direc]iei Comunica]ii [i Informatic`

Gama larg`, dar foarte exact`, punctual`, de responsabilit`]i-]int`, c`rora trebuie s` le d`m
r`spunsuri la fel de clare \n procesul de preaderare, ne constr#nge la prezentarea riguroas`
a obiectivelor conceptuale [i ac]ionale asumate. Recurgem la o astfel de expunere, asigur#nd
cititorii revistei noastre c` la solicitarea acestora putem oferi detalii mediatice \n leg`tur`
cu oricare dintre problemele prezentate.
A[adar, direc]iile prioritare post-Praga ale Direc]iei Comunica]ii [i Informatic` rezid`,
în principal, \n:
• continuarea [i dezvoltarea programului • men]inerea la un nivel opera]ional corespun-
Re]eaua de Transmisiuni Permanent`/Sistemul z`tor a for]elor [i mijloacelor de comunica]ii [i infor-
de Transmisiuni al Armatei României (RTP/STAR), matic` dispuse pe teritoriul na]ional care asigur`
astfel încât s` asigure suportul pentru programele sprijinul C2 la nivelul zonei/teatrului;
INTRANET, ASOC, SCOMAR, LAROM, AZUR, • capacitarea STAR, ca infrastructur` digital`
SEEBRIG etc., precum [i a programului Re]eaua de comunica]ii pentru conectarea la viitorul NATO
Radio Operativ` de Nivel Strategic (RRONS); General Purpose Communication System;
• realizarea “Re]elei de abona]i RTP/STAR-VIP • protec]ia benzilor de frecven]` conform
securiza]i prin criptare de abonat” [i a “Re]elei tabelelor de alocare ale Alian]ei în vederea oper`rii
de abona]i RTP/STAR securiza]i prin criptare de grup”; sistemelor comune, prin Agen]ia Militar` pentru
• generalizarea solu]iilor de criptare a sta]iilor Managementul Frecven]elor Radio;
radio pentru toate echipamentele cu salt de frecven]` • preg`tirea infrastructurii de comunica]ii
achizi]ionate [i care urmeaz` a fi achizi]ionate; [i informatic` pentru Comandamentul Brig`zii
• participarea la crearea [i dezvoltarea multina]ionale SEEBRIG;
sistemelor C4I – comand`, control, comunica]ii, • asigurarea comunica]iilor prin satelit pentru
calculatoare [i informa]ii – pentru marile unit`]i structurile militare desf`[urate (participante la misiuni
din for]ele active; interna]ionale).
O alt` component` a efortului general \nteprins de Direc]ia Comunica]ii [i Informatic`
\n etapa preader`rii o constiuie dezvoltarea Sistemului Informatic Integrat al Ministerului
Ap`r`rii Na]ionale (SIIMAN) într-o arhitectur` unitar` [i integrat`, cadru pe care \l vom
prezenta \n continuare:
❖ Sistemul informa]ional asistat grupeaz` toate serviciile destinate gestion`rii
informa]iei (file & print, WEB, servicii colaborative, office automation, servicii de calendar,
MAIL în format fix [i liber, document management, project management, video tele-
conferin]` – VTC) în cele patru re]ele distincte [i neinterconectate fizic:
➫ re]eaua public` de date a Ministerului Ap`r`rii Na]ionale (cu ie[ire la INTERNET);
27
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2003
➫ re]eaua privat` de date a Ministerului Ap`r`rii Na]ionale (INTRANET-ul militar);
➫ re]eaua privat` de date a Ministerului Ap`r`rii Na]ionale pentru informa]ii
cu caracter de secret de stat (INTRANET-ul militar pentru secret de stat);
➫ re]eaua de videoconferin]` a Ministerului Ap`r`rii Na]ionale.
❖ Sistemul informatic pentru gestionarea resurselor de ap`rare se refer`
la acele aplica]ii informatice care asist` activit`]ile de gestionare a informa]iilor cu caracter
administrativ [i grupeaz` aplica]iile informatice destinate proces`rii informa]iei [i asist`rii
activit`]ilor de:
• financiar-contabilitate – va fi implementat în aproximativ 450 de structuri militare
[i va avea mai mult de 5 000 de utilizatori. El va folosi suportul oferit de c`tre
re]eaua privat` de date a Ministerului Ap`r`rii Na]ionale (INTRANET);
• logistic` – se constituie într-o solu]ie unitar`, asociat` serviciilor implementate
în re]eaua privat` de date a Ministerului Ap`r`rii Na]ionale (INTRANET),
care se va implementa în aproximativ 600 sit-uri, având mai mult de 10 000 de clien]i.
Sistemul va sprijini urm`toarele procese:
➫ managementul stocurilor din depozite;
➫ satisfacerea cererilor de la unit`]i [i asigurarea cu materiale;
➫ planificarea aprovizion`rii [i achizi]iilor;
➫ activit`]ile financiare specifice proceselor amintite anterior.
• personal – propune tratarea informatic` integrat`, pe orizontal` [i vertical`,
a resurselor organiza]ionale [i de personal ale Armatei României, la pace,
în situa]ii de criz` [i la r`zboi;
• asisten]` juridic`;
• codificarea unic` în Ministerul Ap`r`rii Na]ionale.
❖ Sistemele informatice pentru asistarea conducerii militare se refer` la aplica]iile
informatice care asist` actul conducerii militare [i care utilizeaz` date cu caracter pur militar.
Sistemele informatice pentru asistarea conducerii militare grupeaz` urm`toarele elemente:
➫ centrul na]ional militar de comand`;
➫ sisteme pentru asistarea activit`]ilor de comand` [i control pentru fiecare tip
de servicii militare (personal, informa]ii, logistic`, opera]ii etc).
➫ sistemul de asigurare topogeodezic`;
➫ sisteme informatice independente pentru asistarea exerci]iilor [i ac]iunilor militare;
➫ sisteme informatice pentru asistarea activit`]ilor de informa]ii militare.
❖ Sistemele informatice pentru asistarea instruirii cuprind urm`toarele
elemente:
• sisteme informatice pentru institu]iile militare de formare a cadrelor (licee militare,
[coli militare, [coli de aplica]ie, academii militare);
• sisteme informatice pentru institu]iile militare de perfec]ionare a cadrelor (centre
de competen]`, centre de instruire clasic`, centre de instruire prin simulare);
• sistemul PIMS;
• centre de instruire prin simulare.
❖ Sistemul de securitate pentru sistemele informatice – elementele, serviciile
[i mecanismele sale sunt implementate pentru fiecare serviciu informatic în parte, în cadrul
unei concep]ii unitare.
28
 Convorbiri GMR
Chiar dac`, fapt unanim, comunicarea este apreciat` cum se cuvine de beneficiarii
ei, direc]i sau indirec]i, indiferent de suportul acesteia, cel mai mult o pre]uiesc cei care
o realizeaz`. Din aceast` perspectiv`, apreciind c` nu ni se va imputa o exagerat` lips`
de modestie, men]ion`m c`, prin \ndeplinirea programelor asumate, sistemul de comunica]ii
[i informatic propriu Armatei Rom#niei este compatibil [i larg interoperabil cu cel al Alian]ei
Nord-Atlantice.

“Centrul Opera]ional
de Conducere Militar\
va fi complet interoperabil
cu structurile de conducere
ale Alian]ei [i va dispune
în momentul ader\rii
efective la NATO de un corp de cadre
capabil s\ îndeplineasc\ func]ii
în comandamente NATO”
Colonel Nicolae DOHOTARIU, [eful Centrului Opera]ional de Conducere Militar`

|n opinia noastr`, Summit-ul NATO de la Praga trebuie privit ca începutul unui proces
mai amplu, care cuprinde dou` componente majore: pe plan extern – negocierile de aderare
urmate de procedurile de ratificare a ader`rii, iar pe plan intern – o perioad` de transform`ri
majore, în vederea atingerii, în toate privin]ele, a standardelor NATO. De asemenea,
consider`m c` România [i, implicit, Armata, trebuie s` fac` dovada capacit`]ii de a-[i asuma
obliga]iile de membru al Alian]ei. Acest fapt presupune continuarea procesului de reform`
a organismului militar, ca o condi]ie esen]ial` pentru realizarea compatibilit`]ii structurale
[i ac]ionale cu Alian]a Nord-Atlantic`.
Centrul Opera]ional de Conducere Militar` – COCMIL este nemijlocit implicat în coordo-
narea unor programe majore din cadrul ac]iunilor întreprinse de c`tre Ministerul Ap`r`rii
Na]ionale [i Statul Major General în acest context.
Se contureaz` dou` domenii distincte de ac]iune în care Centrul este implicat: partici-
parea la efortul comun al Armatei pentru integrarea în structurile Alian]ei [i restructurarea
intern`.
Summit-ul de la Praga a determinat nu numai o nou` abordare a riscurilor [i amenin-
]`rilor care trebuie s` fie luate în considera]ie, dar [i accelerarea realiz`rii unei noi structuri
29
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2003
de for]e. Coordonarea elabor`rii studiului “For]a Obiectiv – 2007” a reprezentat una dintre
direc]iile principale de ac]iune pentru COCMIL în anul 2002. Aceasta a presupus coordonarea
activit`]ii unei echipe de peste 100 de persoane, procesarea unui volum considerabil
de date [i informa]ii, dar, mai ales, armonizarea punctelor de vedere ale tuturor structurilor
implicate în scopul formul`rii unei concep]ii integrate [i viabile privind viitoarea structur`
de for]e a Armatei României. Evaluarea realist` a evolu]iei politico-militare interna]ionale
[i a riscurilor la adresa securit`]ii na]ionale, a responsabilit`]ilor care deriv` din calitatea
de viitori membri ai Alian]ei Nord-Atlantice, precum [i a capacit`]ii economiei na]ionale
de a sus]ine noua structur` de for]e a stat la baza redimension`rii misiunilor, capabilit`]ilor
[i înzestr`rii Armatei. Noua stuctur` de for]e corespunde obiectivelor politice privind ap`rarea
na]ional` în noul mediu de securitate, precum [i participarea la gama întreag` de misiuni
sub conducerea Alian]ei.
Centrul Opera]ional de Conducere Militar` va coordona [i programul de implementare
a noii structuri de for]e, ac]iune a c`rei finalizare este planificat` pentru sfâr[itul anului
2007. La acea dat`, Armata României va avea o structur` mai redus`, dar mult mai flexibil`
[i cu o înzestrare superioar`, care va corespunde cerin]elor NATO referitoare la interoperabi-
litatea cu structurile Alian]ei, la capacitatea de dislocare [i de sus]inere în teatrul de opera]ii.
Participarea activ` la procesul de negociere a ader`rii României la Alian]a Nord-Atlantic`
reprezint` o alt` direc]ie prioritar` a Centrului Opera]ional de Conducere Militar`
în anul 2003. Centrul a primit responsabilitatea coordon`rii activit`]ilor pentru runda a treia
a convorbirilor bilaterale din 27.01.2003, în cadrul c`reia se evalueaz` Planul Na]ional
de Aderare în cadrul programului Planning and Review Process – PARP. Scopul discu]iilor
îl reprezint` armonizarea punctelor de vedere ale Alian]ei [i Ministerului român al Ap`r`rii
Na]ionale privind continuarea procesului de reform` a sistemului militar [i oferta de for]e
a României pentru întregul spectru de misiuni [i alte activit`]i în cadrul NATO.
Concomitent cu aspectele prezentate anterior, Centrul Opera]ional de Conducere
Militar` continu` procesul de reform` intern` în scopul atingerii criteriilor de performan]`,
impuse de cerin]ele noului mediu de ac]iune creat prin iminenta aderare la Alia]`,
atât în ceea ce prive[te preg`tirea personalului [i sistemul de lucru, cât [i înzestrarea.
În acest sens, în perioada imediat urm`toare COCMIL se va focaliza, în principal,
pentru: continuarea procesului de restructurare a unit`]ii; perfec]ionarea preg`tirii perso-
nalului; standardizarea procedurilor opera]ionale [i îmbun`t`]irea interoperabilit`]ii.
Prin reorganizare urm`rim realizarea unei structuri modulare, reduse numeric,
dar mai flexibile [i asigurat` cu suportul tehnic necesar pentru exercitarea conducerii
opera]ionale a structurilor din subordinea Statului Major General. COCMIL va reprezenta
un element de baz` al sistemului de comand`-control opera]ional din Armata României,
compatibil cu structurile similare ale NATO.
Perfec]ionarea preg`tirii personalului a reprezentat o preocupare constant` a conducerii
COCMIL, dar primirea invita]iei de aderare la NATO a însemnat prioritizarea exact`,
riguroas` a obiectivelor instruc]iei pentru etapa actual`.
Se poate aprecia c` personalul COCMIL este foarte bine preg`tit din punct de vedere
profesional. Pe lâng` preg`tirea de specialitate, un accent deosebit s-a pus pe utilizarea
mijloacelor de comunica]ii [i informatic`, aproximativ 95% din personal fiind în m`sur`
s` întrebuin]eze mijloacele informatice. Nivelul de cunoa[tere al limbilor str`ine este bun,
30
 Convorbiri GMR
astfel c` 20% din personal cunoa[te limba englez` la un nivel STANAG nivel 3, iar 70%
la nivelurile 1-2. Studiul limbilor str`ine, în special al limbii engleze, va ocupa un loc important
[i în continuare.
O schimbare semnificativ` apreciem c` este necesar s` se produc` la nivelul gândirii,
deziderat pe care \l vom \nf`ptui prin adoptarea [i aprofundarea studiului strategiei, doctrinei
[i standardelor NATO în scopul antren`rii personalului pentru lucrul în comun cu personalul
Alian]ei, prin utilizarea procedurilor specifice sistemului C4I. De asemenea, participarea
la exerci]ii [i aplica]ii tactice, cursuri, seminarii [i alte forme de preg`tire în cadrul Alian]ei
va contribui la dezvoltarea a ceea ce se poate denumi interoperabilitatea în gândire.
Realizarea unui sistem eficient de interrela]ionare cu structurile de comand` [i control
ale NATO [i asigurarea particip`rii României la procesul decizional vor reprezenta priorit`]i
în domeniu. La nivelul COCMIL, aceasta se va traduce printr-o ac]iune bi-direc]ional`, prima
în sensul interoperabilit`]ii cu structurile similare NATO, iar a doua în standardizarea
procedurilor opera]ionale la nivel na]ional.
Implementarea unei infrastructuri de informatic` [i comunica]ii interconectabil`
atât cu sistemul NATO de comand`-control, cât [i cu diferitele comandamente opera]ionale
din Armata României este esen]ial` în realizarea interoperabilit`]ii. În plus, la data accederii
în Alian]`, aceast` infrastructur` trebuie s` asigure executarea unor comunica]ii sigure
[i secretizate.
Standardizarea procedurilor de lucru constituie un alt obiectiv important, ca element
de baz` în strategia Alia]iei privind eficien]a în domeniul opera]ional. În acest sens, procedurile
opera]ionale standard (SOP) pentru exercitarea conducerii opera]ionale a for]elor [i mijloacelor
din serviciul de lupt` sunt în curs de elaborare în prezent, în concordan]` cu principiile
[i metodologia NATO.
Îmbun`t`]irea sistemului informa]ional va fi un alt obiectiv al conducerii COCMIL,
în scopul asigur`rii oportune a unei imagini complete [i veridice asupra mediului de securitate
din zonele de interes strategic ale României (în care sunt dislocate contingente române[ti),
precum [i asupra situa]iei din Armat`. Existen]a re]elei de calculatoare în serviciul de lupt`
pe linia r`zboiului electronic, a aparaturii STASA pentru monitorizarea spa]iului
aerian na]ional, precum [i implementarea sistemului de supraveghere [i avertizare NBC
sunt doar câteva exemple în acest sens.
În concluzie, programele aflate în derulare, precum [i cele prev`zute în planuri
ofer` certitudinea c` Centrul Opera]ional de Conducere Militar` va fi complet interoperabil
cu structurile de conducere ale Alian]ei [i va dispune în momentul ader`rii efective
la NATO de un corp de cadre capabil s` îndeplineasc` func]ii în comandamente NATO
sau multina]ionale organizate sub egida ONU [i UE, atât la nivelurile decizionale,
cât [i la cele de execu]ie.

31
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2003

STATUL MAJOR AL FOR}ELOR TERESTRE

- element important al administra]iei militare
pentru suportul ac]iunilor militare întrunite -
General-locotenent dr. Eugen B~D~LAN

A
rmata României [i implicit For]ele Terestre parcurg la începutul secolului
XXI un proces de modernizare, într-un context interna]ional marcat de muta]ii
f`r` precedent.
Evolu]iile specifice tranzi]iei [i modific`rile arhitecturii globale de securitate deschid
oportunit`]i reale, creeaz` responsabilit`]i suplimentare [i genereaz` provoc`ri complexe.
Fa]` de toate acestea, sistemul militar î[i propune s` adopte o conduit` pragmatic`,
activ` [i previzibil` pentru a r`spunde la sfid`rile contemporane, în raport cu interesele
majore ale statului de drept [i prin asumarea principiilor lumii democratice.
Consolidarea mecanismelor [i pârghiilor existente în armat`, construirea unei gândiri
democratice, continuitatea [i consensualitatea în promovarea obiectivelor esen]iale
ale sistemului militar românesc în perspectiva invit`rii României pentru aderare la NATO
constituie, pentru Statul Major al For]elor Terestre, ca pentru întreaga noastr` armat`,
preocup`ri de prim ordin. Dorim ca prin aceasta s` contribuim atât la dezvoltarea [tiin]ei
militare române[ti, cât [i la g`sirea [i adoptarea unor solu]ii eficiente, optime [i oportune
în dezvoltarea sistemului nostru militar.
În contextul enun]at, am conferit temei abordate urm`torul con]inut: Administra]ia
militar` subsistem al administra]iei publice; Statul Major al For]elor Terestre – organ
central de specialitate al administra]iei militare; Managementul For]elor Terestre
pentru suportul ac]iunilor militare întrunite.

Administra]ia militar\ – subsistem al administra]iei publice

În teorie [i practic`, termenul de “administra]ie” este utilizat în mai multe sensuri.
Astfel, prin administra]ie se poate în]elege: “con]inutul principal al activit`]ii puterii
executive a statului; sistemul de autorit`]i publice care înf`ptuiesc puterea executiv`;
conducerea unui agent economic sau institu]ii social-culturale; un compartiment din unit`]ile
direct productive sau institu]ii social-culturale, care nu desf`[oar` nemijlocit o activitate
productiv`”1. În consecin]`, administra]ia poate avea trei accep]iuni principale: activitate,
structur` sau organizare, institu]ie.
În sensul general, administrarea constituie una dintre cele mai utile activit`]i umane,
menit` s` satisfac` o serie de cerin]e sociale. Procesul complex al administr`rii se reg`se[te
în orice compartiment al vie]ii sociale în care “administra]ia, ca activitate, const` dintr-o ac]iune
32
 Provoc`ri [i dezvolt`ri teoretice
chibzuit`, ra]ional` [i eficient` de utilizare a resurselor umane, materiale [i financiare
în scopul ob]inerii unor rezultate maxime cu eforturi minime”2.
În acela[i sens larg, este unanim acceptat` ideea c` administra]ia, ca institu]ie, include
activitatea [i structura [i se recunoa[te c` institu]iile nu sunt, în cadrul unei societ`]i date,
entit`]i închise [i autonome, care s`-[i g`seasc` în ele însele propria ordine de func]ionare.
Institu]iile sunt puternic influen]ate de valorile sociale dominante [i de modelele de organizare
în vigoare într-o anume etap` a manifest`rii sociale. Din aceast` perspectiv` se poate afirma
c` “administra]ia este parte integrant` a ordinii sociale, ea transcriind caracteristicile
generale ale acesteia, dar [i contribuind la producerea lor”3.
O încercare de definire cât mai exact` a no]iunilor de “administra]ie public`” [i “admi-
nistra]ie militar`”, ca parte a celei publice, a fost [i este supus` unui grad mare de incerti-
tudine, în sensul imposibilit`]ii de a cuprinde într-o singur` fraz` multitudinea faptelor
[i diversitatea aspectelor încorporate de fenomenele administrative.
Necesitatea abstractiz`rii [i definirii cuprinz`toare este îns` evident` în condi]iile
în care în România, ast`zi, se produc reforma administra]iei [i reorganizarea armatei.
În condi]iile statului de drept, în care separarea puterilor, descentralizarea serviciilor
administrative [i autonomia administrativ` constituie coordonate fundamentale, structurile
organiza]ionale ale administra]iei publice sunt realizate atât la nivelul statului, al colectivit`]ii
na]ionale, situa]ie în care putem vorbi despre administra]ia public` central`, cât [i la nivelul
colectivit`]ilor locale, unde func]ioneaz` administra]ia public` local`.
Atât din punct de vedere formal-organizatoric, cât [i material-func]ional, administra]ia
public` poate fi considerat` o sum` de servicii publice destinate satisfacerii intereselor
[i nevoilor cet`]enilor [i societ`]ii [i poate fi definit` ca fiind “o activitate de organizare
a execut`rii [i de executare în concret a legii prin activit`]i cu caracter dispozitiv sau prestator,
activitate care se realizeaz`, în principal, prin sistemul organelor administra]iei publice”4.
Dic]ionarele definesc administra]ia militar` fie ca sistem de organizare [i conducere
instaurat de autorit`]ile militare pe un teritoriu ocupat în timp de r`zboi, fie ca parte
a armatei care se ocup` cu (totalitate a activit`]ilor privind) organizarea, între]inerea,
completarea [i mobilizarea for]elor armate,
precum [i elaborarea regulilor specifice
pentru aplicarea în armat` a legisla]iei
[i actelor normative.
Analiza sistemic` a societ`]ii, ca sum`
de indivizi [i organiza]ii cu interese proprii
dar [i comune care se interrela]ioneaz`
[i ac]ioneaz` pentru atingerea unor scopuri
[i obiective de interes particular [i general,
ne determin` s` opin`m c` administra]ia
militar` constituie un subsistem al adminis-
tra]iei publice, tot a[a cum aceasta din urm`
constituie o parte a sistemului social.
Simplificând lucrurile, aceasta poate fi repre-
zentat` ca \n figura al`turat`.
33
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2003
În aceast` accep]iune, administra]ia militar` poate fi definit` ca fiind activitatea
de organizare a execut`rii [i de executare în concret a legilor ]`rii în domeniul militar
prin ac]iuni cu caracter dispozitiv sau prestator, activitate care se realizeaz` de c`tre
Ministerul Ap`r`rii, ca organ central al administra]iei publice, prin organele sale de specialitate
[i structurile deconcentrate [i/sau descentralizate în teritoriu.
În practica militar` româneasc` actual` nu se distinge clar între actele [i faptele
administrative [i cele de comandament, de[i legisla]ia româneasc` le deosebe[te
[i le aplic` un regim juridic diferit.
În opinia noastr`, aceast` lips` de distinc]ie se datoreaz`, în primul rând, sistemului
de formare [i dezvoltare profesional` a liderilor militari, dar [i faptului c` în unele situa]ii
actele [i faptele de comandament le includ pe cele administrative.
Sistemul propriu de formare [i dezvoltare profesional` în armat`, care în principal
preg`te[te [i antreneaz` oameni pentru a conduce [i a ac]iona în situa]ii de lupt` – în confor-
mitate cu doctrinele ac]ionale [i regulamentele ac]iunilor militare, subscrise legilor [i principiilor
luptei armate, dreptului r`zboiului [i dreptului umanitar interna]ional – creeaz` lideri
ce au tendin]a de a se comporta [i în actul administrativ ca în cel de comandament.
În opinia noastr`, este nevoie de clarific`ri pentru a nu se dezvolta confuzia între manage-
mentul public în domeniul militar [i conducerea ac]iunilor militare.
Exercitarea administra]iei publice în domeniul militar, precum [i conducerea ac]iunilor
militare se realizeaz` în cadrul juridic asigurat de prevederile constitu]ionale [i legislative
care reglementeaz` conducerea politico-militar` [i militar` în România. În conformitate
cu acestea conducerea sistemului na]ional de ap`rare este un atribut exclusiv [i inalienabil
al autorit`]ilor constitu]ionale: Parlamentul, pre[edintele României, Guvernul, Consiliul
Suprem de Ap`rare a }`rii, ministerele [i alte autorit`]i ale administra]iei publice cu atribu]ii
în domeniul ap`r`rii na]ionale.
Suma acestor autorit`]i desemneaz` Autoritatea Na]ional` de Comand` în interiorul
c`reia fiecare î[i exercit` competen]ele, r`spunderile [i atribu]iile în domeniul ap`r`rii
na]ionale, stipulate în Constitu]ia României [i \n legile care stau la baza organiz`rii [i func]ion`rii
fiec`rei institu]ii în parte.
În acest ansamblu, Ministerul Ap`r`rii Na]ionale, în calitatea sa de organ central
al administra]iei publice, exercit` administra]ia militar` prin organele sale de specialitate
[i prin structurile deconcentrate [i/sau descentralizate în teritoriu. El este cel care organi-
zeaz` executarea legilor, le execut` [i presteaz` serviciile publice prin care se satisface
un interes general al cet`]enilor – ap`rarea na]ional`.
Din cele afirmate anterior se poate concluziona, u[or [i explicit, c` administra]ia militar`
constituie un subsistem al administra]iei publice cu determin`ri de organ central
de specialitate al acesteia care î[i exercit` atribu]iile [i competen]ele [i prin structuri
deconcentrate în teritoriu, dar [i faptul c` acesta se deosebe[te [i se delimiteaz` de actele
[i faptele de comandament. Urm`toarea reprezentare a acestei st`ri ni se pare l`muritoare
în acest sens (pagina 35).
Acest mod de în]elegere [i reprezentare a sistemului este, în opinia noastr`, de natur`
a înl`tura confuziile [i a determina, f`r` echivocuri, locul [i rolul fiec`ruia dintre subsisteme,
componente, precum [i competen]ele [i atribu]iile ce revin acestora.
34
 Provoc`ri [i dezvolt`ri teoretice

Statul Major al For]elor Terestre – organ central,

de specialitate al administra]iei militare
În opinia noastr`, Statul Major al For]elor Terestre este organul central de specialitate
al administra]iei militare, care se manifest` atât prin structura sa central`, cât [i prin cele
deconcentrate în teritoriu.
Aprecierea noastr` decurge din art. 116 (2) al Constitu]iei României care prevede:
“Guvernul [i ministerele, cu avizul Cur]ii de Conturi, pot înfiin]a organe de specialitate,
în subordinea lor, numai dac` legea recunoa[te aceast` competen]`” [i din Ordonan]a
de Urgen]` nr. 14/26.01.2001 care, la cap. 11 art. 5, stipuleaz` c` “Ministerul Ap`r`rii
Na]ionale are în subordine statele majore ale categoriilor de for]e ale armatei...”.
Pe cale de consecin]`, Statul Major al For]elor Terestre este organ al administra]iei
publice în domeniul militar sau, altfel spus, este organ al administra]iei militare, al`turi
de statele majore ale celorlalte categorii de for]e armate [i alte structuri ale Ministerului
Ap`r`rii Na]ionale.
Opin`m c` aceast` structur` este organ central de specialitate al administra]iei militare,
pentru c` Statul Major al For]elor Terestre î[i manifest` competen]a [i atribu]iile,
prin ac]iuni cu caracter dispozitiv sau prestator, pe întreg teritoriul na]ional, prin structurile
subordonate deconcentrate în teritoriu [i gestioneaz` întreaga problematic` a armatei
în mediul terestru, domeniu distinct de manifestare.
Ne este imposibil ca în acest studiu s` facem o tratare exhaustiv` a competen]elor
[i atribu]iilor ce i-au fost acordate [i pe care le exercit` Statul Major al For]elor Terestre
35
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2003
în activitatea de executare a legilor [i prestare a serviciilor pentru satisfacerea intereselor
generale ale cet`]enilor ]`rii, de ap`rare na]ional` sau colectiv`, în cadrul Alian]ei, dup` ade-
rarea României la NATO.
Subliniem îns` c` acest stat major, asemenea celor ale For]elor Aeriene [i For]elor
Navale, emite [i s`vâr[e[te acte [i fapte administrative, atât în timp de pace, cât [i în situa]ii
de criz` [i la r`zboi, în domeniile: generarea, opera]ionalizarea [i regenerarea for]elor;
preg`tirea pentru lupt` sau pentru ac]iuni militare altele decât r`zboiul a tuturor structurilor
militare subordonate; gestionarea resursei umane, materiale [i financiare la dispozi]ie;
preg`tirea popula]iei [i a teritoriului pentru ap`rare; suport al luptei armate [i al ac]iunilor
militare altele decât r`zboiul.
Pe timp de pace, în situa]ii de criz` [i chiar la r`zboi, Statul Major al For]elor Terestre
poate conduce ac]iuni militare altele decât r`zboiul sau, în situa]ii excep]ionale, unele ac]iuni
de lupt`. În aceste cazuri, Statul Major al For]elor Terestre emite [i s`vâr[e[te acte [i fapte
de comandament.
Din perspectiva locului [i rolului pe care le-am descris pân` în acest moment se poate
trage cu u[urin]` concluzia c` Statul Major al For]elor Terestre nu este angajat [i nu se implic`
în mod direct în conducerea ac]iunilor militare întrunite. Conducerea opera]iilor [i luptelor
revine exclusiv Statului Major General, marilor unit`]i [i unit`]ilor din zona ac]iunilor militare.
Indirect, Statul Major al For]elor Terestre este îns` implicat profund în desf`[urarea
cu succes a ac]iunilor militare pentru c`, pe timp de pace, este de competen]a sa s` genereze
for]a, în]elegând prin aceasta întreaga activitate complex` de preg`tire pentru lupt` a tuturor
structurilor din subordine, iar pe timp de r`zboi s` continue generarea de for]` [i s` asigure
toate elementele de suport al opera]iilor.

Managementul For]elor Terestre

pentru suportul ac]iunilor militare întrunite
P`rintele teoriei moderne a managementului, Henry Fayol, considera c` “a administra
înseamn` a prevedea, a organiza, a comanda, a coordona [i a controla”5.
În timp, conceptul s-a dezvoltat pentru ca, în aceast` etap`, indiferent c` ne situ`m
în domeniul managementului public, managementului privat sau al comenzii militare,
a conduce înseamn`: a diagnostica, a prognoza, a planifica [i programa, a organiza, a comanda,
a coordona, a controla [i a evalua.
În procesele sociale repetabile, administra]ia public` fiind un astfel de proces, aceste
etape ale conducerii se repet` ciclic [i uneori se suprapun. De regul`, controlul [i evaluarea
se suprapun [i împreun` înlocuiesc diagnoza.
Nu acela[i lucru se întâmpl` cu actele de comandament militar, atunci când se preg`te[te
[i desf`[oar` o ac]iune militar` pentru c`, de regul`, acestea sunt unice [i irepetabile.
În opinia noastr`, pentru conducerea opera]iilor întrunite nu se poate vorbi de un ciclu
al conducerii, ci de parcurgerea, succesiv sau simultan, a etapelor enumerate.
Dup` cum afirmam anterior, Statul Major al For]elor Terestre este implicat indirect,
dar esen]ial în desf`[urarea opera]iilor întrunite.
Aceast` implicare se manifest` chiar din timp de pace, când înc` nu s-a planificat
o opera]ie întrunit` de c`tre cei care o vor conduce, continu` [i chiar se dezvolt` în situa]ii
36
 Provoc`ri [i dezvolt`ri teoretice
de criz` [i pe timp de r`zboi, când opera]iile întrunite se desf`[oar` sub comanda Statului
Major General [i a comandamentelor de mari unit`]i [i unit`]i angajate în zona de opera]ii.
Dup` cum observ`m, Statului Major al For]elor Terestre, pentru suportul opera]iilor
întrunite, îi revin atribu]ii [i are competen]e în generarea for]ei, proiectarea acesteia
în/c`tre zona de opera]ii, regenerarea for]ei [i suportul logistic general care se manifest`
în afara zonei de opera]ii, dar în sprijinul acesteia.
Pentru a r`spunde acestor cerin]e majore, Statul Major al For]elor Terestre este
obligat s` desf`[oare permanent managementul tuturor proceselor proprii opera]ionaliz`rii
[i preg`tirii pentru lupt` a comandamentelor [i trupelor; gestion`rii resurselor de toate
tipurile; mobiliz`rii [i/sau complet`rii structurilor subordonate; sprijinului mobiliz`rii
unit`]ilor celorlalte categorii de for]e armate; suportului logistic general [i preg`tirii logisticii
organice a marilor unit`]i [i unit`]ilor care vor participa la opera]ii (lupte) sau ac]iuni militare
altele decât r`zboiul.
Apreciem c` acest stat major nu poate satisface aceste cerin]e decât prin promovarea
unui management modern care înseamn`: mobilitate, flexibilitate, deschidere, dinamism
în toate fazele [i etapele deciziilor [i ac]iunilor specifice.
Suntem convin[i c` realizarea acestor deziderate ale managementului modern nu pot
fi realizate decât prin structurarea optim` [i ac]iunea oportun` [i eficient` a tuturor
structurilor din componen]a For]elor Terestre.
În opinia noastr`, conducerea proceselor ce se deruleaz` în for]ele terestre poate
atinge aceste cote de modernitate numai prin aplicarea unor modele organiza]ionale
moderne, pe care majoritatea statelor europene le-au adoptat deja sau le implementeaz`
în acest moment.
Aceasta presupune existen]a la nivel central a urm`toarelor subsisteme:
• planificare, programare, monitorizare programe [i resurse (stat major principal);
• conducere ac]iuni militare (comandament opera]ional);
• instruc]ie, educa]ie, antrenare, doctrine (comandament TRADOC);
• sprijin logistic (comandament logistic).
Apreciem c`, structurat în acest mod, Statul Major al For]elor Terestre, pe lâng` faptul
c` va dezvolta modelele organiza]ionale moderne, poate s` [i promoveze un veritabil
management al performan]ei care înseamn` eficacitate, eficien]`, programare [i urm`rire
bugetar`.

BIBLIOGRAFIE
1. I., ALEXANDRU. Administra]ia public`. Teorii. Realit`]i. Perspective. Editura Lumina Lex,
Bucure[ti, 1999.
2. M., OROVEANU. Tratat de [tiin]` administrativ`. Editura Cerna, Bucure[ti, 1996.
3. J., CHEVALIER. Science administrative. PUF, 1986.
4. Al., NEGOI}~. Drept administrativ. Editura Sylvi, Bucure[ti, 1996.
5. H., FAYOL. Administration industrielle et générale. Paris, 1916.

37
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2003

RAPORTUL DINTRE STRATEGIA COMBATERII RISCURILOR

SI
, ATENUAREA VULNERABILITÃTILOR
,
Colonel Petru BEJINARIU

A
bordarea acestei determin`ri are ca scop transferul unei analize relativ
teoretice, cu substan]` filozofic` a[ spune, într-un plan de ac]iune practic`
ce con]ine o realitate mereu evident` în care tr`im ca indivizi, concet`]eni,
conlocuitori ai planetei [i în care func]ion`m ca factor social, sub permanenta presiune
[i ac]iune intern` [i extern`, generate de diverse riscuri, vulnerabilit`]i, pericole, amenin]`ri.
Sim]ind [i receptând corect ceea ce ne preseaz`, ceea ce ne determin` ca mediu uman
[i sistem rela]ional, s` sintetiz`m prin noi, dar dincolo de subiectivismul nostru, ceea ce este
important [i prioritar pentru securitatea existen]ei colective: securitatea vie]ii, securitatea
economic`, informa]ional`, a infrastructurii, securitatea tradi]iei [i a motiva]iei pozitive,
securitatea individual` [i prin toate acestea, pentru ele, securitatea sub aspect militar.
În procesul de combatere a riscurilor [i de atenuare a vulnerabilit`]ilor la adresa
securit`]ii statale, factorii na]ionali [i locali de conducere politic`, guvernamental`, economic`,
militar`, juridic` [i informa]ional`, conlucreaz`, într-o m`sur` mai mare sau mai mic`,
at#t cu organisme ale statelor vecine, c#t [i cu organisme interna]ionale de profil, ca o consecin]`
a faptului c` interesul pentru securitate se regionalizeaz` [i se globalizeaz` tot mai mult.
M`iestria de a diagnostica, de a stabili priorit`]ile, mijloacele [i modalit`]ile de atenuare
a vulnerabilit`]ilor [i de combatere a riscurilor, capacitatea de a imprima for]a coeziv`
[i dozarea eficient` a energiilor sociale [i a resurselor materiale pentru fiecare dintre acestea
confer`, în final, defini]ia [i conturul identit`]ii de putere ale echipei conduc`toare a unui stat,
a comunit`]ii locale, precum [i gradul de securitate al acestora.
Registrul de eviden]` a riscurilor [i vulnerabilit`]ilor la adresa securit`]ii na]ionale
sau a celor ce privesc o anumit` comunitate local` se actualizeaz` [i se completeaz`
permanent, aceasta deoarece analiza [i fundamentarea domeniului au un anumit grad
de fluiditate, generat pe de o parte de limitele fire[ti ale capacit`]ii de cuprindere [i surprindere
a fenomenului [i, pe de alt` parte, de schimb`rile ce au loc în structura de securitate intern`
[i regional`.
Cel mai concludent exemplu îl reprezint` modul de cuprindere a riscurilor [i vulnerabi-
lit`]ilor la adresa securit`]ii na]ionale în Strategia de securitate na]ional` a României, adoptat`
în [edin]a comun` a Senatului [i Camerei Deputa]ilor din 18 decembrie 2001. Comparativ
cu forma anterioar`, dat#nd din 18 iunie 1999, în acest document, ce poart` influen]a
consecin]elor generate de actul terorist din 11 septembrie 2001, sunt clar defini]i
factorii de risc [i vulnerabilit`]ile la adresa securit`]ii na]ionale. Se apreciaz` c` România
nu este [i nu se va afla, în viitorul apropiat, în fa]a unei amenin]`ri majore de tip militar clasic
38
 Provoc`ri [i dezvolt`ri teoretice
la adresa securit`]ii sale na]ionale. În perioada actual` riscurile sunt preponderent de natur`
nemilitar`, manifestându-se îndeosebi în domeniile economic, financiar, social, ecologic etc.
Este subliniat pericolul perpetu`rii [i conjug`rii unor vulnerabilit`]i din aceste domenii
ce pot afecta securitatea ]`rii, pentru care trebuie stabilite modalit`]i de prevenire [i ac]iune
adecvate [i flexibile, neglijarea lor putând crea instabilitate sau metamorfozarea în riscuri
majore la adresa securit`]ii na]ionale.
Noile provoc`ri de tip asimetric nonclasic sunt clar definite [i abordate. Este realizat`
identificarea lor, primul înscris în acest registru fiind “terorismul politic transna]ional
[i interna]ional”, urmat de cele referitoare la siguran]a sistemelor de transport intern
[i interna]ional, a sistemelor informatice, la imaginea României în plan interna]ional,
credibilitatea [i seriozitatea în îndeplinirea angajamentelor asumate, la agresiunea econo-
mico-financiar` [i provocarea deliberat` a unor catastrofe ecologice.
La fel de concret sunt algoritmizate vulnerabilit`]ile interne de natur` economic`,
financiar` [i social`, fenomenul corup]iei [i al criminalit`]ii economice, cele referitoare
la ordinea public` [i siguran]a cet`]eanului, deficien]ele în protec]ia informa]iilor clasificate,
emigrarea speciali[tilor din domeniile de vârf etc.
În acest spirit, este mai mult dec#t necesar ca organismele de conducere [i cele de execu]ie,
ce r`spund de asigurarea securit`]ii na]ionale [i locale, s` aib` ca instrument de atenuare
a vulnerabilit`]ilor [i de combatere a riscurilor o strategie de ansamblu, scenarii punctuale
pe categorii de riscuri [i vulnerabilit`]i, precum [i algoritmi specifici pentru cele cu grad
ridicat de producere sau de afectare a securit`]ii.
Devine oarecum evident c` o preocupare constant` de atenuare a vulnerabilit`]ilor
asigur` o cre[tere a posibilit`]ilor statului, a echipei conduc`toare locale, de interven]ie
asupra riscurilor [i de combatere a acestora, concomitent cu diminuarea posibilit`]ilor
[i capacit`]ii de manifestare [i de producere a pericolelor derivate.
În fundamentarea [i aplicarea strategiei de atenuare a vulnerabilit`]ilor [i de combatere
a riscurilor trebuie luate în calcul cel pu]in urm`toarele aspecte: identificarea [i cuantificarea
riscurilor majore la adresa securit`]ii na]ionale sau locale; ierarhizarea riscurilor [i vulnerabi-
lit`]ilor; descifrarea gradului de materializare a vulnerabilit`]ilor [i a poten]ialului de producere
a riscurilor catalogate de factur` major`; punerea sub observa]ie a celorlalte riscuri identificate,
cu poten]ial de producere mai mic, dar cu grad ridicat de activare; catalogarea [i cuantificarea
vulnerabilit`]ilor, stabilirea mecanismelor, modalit`]ilor [i resurselor de atenuare a acestora;
dirijarea eforturilor de atenuare a vulnerabilit`]ilor ce alimenteaz` c`ile cele mai favorabile
de ac]iune a riscurilor; introducerea unor instrumente eficiente de eliminare a subiectivismului
în aprecierea [i identificarea riscurilor [i vulnerabilit`]ilor; nominalizarea (stabilirea concret`)
agen]ilor (a factorilor) statali [i nonstatali, centrali sau locali, pe direc]ii, strategii [i modalit`]i
de combatere; asigurarea unui grad ridicat de suple]e procesului de analiz` [i decizie,
de conexare a riscurilor [i vulnerabilit`]ilor [i de transport dinamic [i eficient al efortului
[i resurselor de pe un punct de intersec]ie al acestora pe altul sau de pe un risc pe altul;
evaluarea concret` a posibilit`]ilor, priorit`]ilor [i capacit`]ilor de a face fa]` unor riscuri
[i vulnerabilit`]i.
În consecin]`, se poate afirma c` situa]ia cea mai favorabil` pentru decident în rezolvarea
interesului de securitate este atunci când presiunea riscurilor are o valoare ce permite
39
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2003
preocuparea pentru abordarea prioritar` [i e[alonat` a vulnerabilit`]ilor identificate, în scopul
atenu`rii acestora cu un volum de resurse adecvat.
Cum de regul` nu exist` o asemenea situa]ie, se ac]ioneaz` sub o anumit` impunere
ac]ional`, în dou` planuri suprapuse, pentru combaterea riscurilor considerate majore
la un anumit moment, concomitent cu atenuarea vulnerabilit`]ilor, raportul de determinare
fiind preponderent dinspre vulnerabilit`]i c`tre riscuri, solu]ionarea vulnerabilit`]ilor
generând eliminarea sau mic[orarea riscurilor, mai precis, cu cât riscurile la adresa securit`]ii
na]ionale (locale) cresc, vulnerabilit`]ile se adâncesc, iar securitatea entit`]ii administrative
locale, a statului, în ansamblu, scade.
Un element central în solu]ionarea riscurilor [i vulnerabilit`]ilor îl reprezint` unitatea
[i coeziunea ac]ional` a echipelor conduc`toare, gradul de materializare pe termene [i respon-
sabilit`]i (decizionale [i de aplicare), oportunitatea implement`rii m`surilor, alocarea
la timp a resurselor financiare, materiale [i umane necesare, stabilirea [i elaborarea
instrumentelor (normelor) de ac]iune [i control, implicarea voluntar` a cet`]enilor
[i con[tientizarea valorii obiectivului stabilit, pentru securitatea [i lini[tea popula]iei.
Orice amânare sau întârziere a abord`rii unui risc sau a unei vulnerabilit`]i cuantificat`
ca prioritar` pentru securitatea na]ional` sau local` va presupune eforturi ce se vor multiplica,
în raport cu timpul nefolosit pentru gestionarea acestora, [i vor adânci consecin]ele defavori-
zante pentru ansamblul structurii de securitate.
Totodat`, rezult` [i un alt raport de determinare important, respectiv cel dintre securitatea
local` [i cea na]ional`, precum [i cel dintre securitatea local` [i cea comunitar`. O siguran]`
na]ional` puternic` genereaz` [i imprim` elemente de securitate [i stabilitate în plan local,
iar suma sintetizat` a stabilit`]ii locale contribuie esen]ial la realizarea stabilit`]ii [i securit`]ii
na]ionale [i regionale.
Similar, lini[tea [i încrederea general` a popula]iei cu referire la securitatea na]ional`
genereaz` lini[te [i securitate individual` benefic` procesului de munc`, de crea]ie [i de bun`stare,
produsul acestora la nivel de cet`]ean, de individ, contribuind la consensul social [i unitatea
ac]ional` a comunit`]ii locale sau a poporului în întregul s`u, structurându-se la rândul lor
în factori motiva]ionali [i volitivi generali, purt`tori de stabilitate [i securitate pentru teritoriul
social regional sau na]ional.

40
 EVOLUTIA
, MEDIULUI DE SECURITATE
- fizionomia probabilã a actiunilor
, militare -
Colonel Octavian DUMITRESCU

E
venimentele care au avut loc în lume, la sfâr[itul secolului XX, au provocat
modific`ri profunde, pozitive [i negative, în toate domeniile existen]ei sociale,
inclusiv în mediul de securitate, ale c`rui caracteristici – instabilitatea,
complexitatea, modernizarea, incertitudinea, mobilitatea crescut` [i rata mare a schimb`-
rilor – devin tot mai evidente. Aceste evolu]ii au determinat, la r#ndul lor, o nou` arhitectur`
de securitate la nivel global [i regional [i proiectarea unor noi structuri ale sistemului
raporturilor interna]ionale. Dispari]ia de pe scena securit`]ii interna]ionale a unor actori,
ca Tratatul de la Var[ovia sau Uniunea Sovietic`, [i apari]ia unor noi actori globali de securitate
[i a actorilor nestatali au definit trecerea de la sistemul bipolar de securitate la cel unipolar
– dup` unele p`reri, multipolar – dup` altele.
Mediul de securitate al începutului de mileniu a coincis cu apari]ia [i evolu]ia unor
fenomene noi, cum sunt terorismul, traficul clandestin cu materiale strategice, migra]ia
de persoane sau limitarea resurselor naturale. Mai afectat decât alte domenii pentru c` este
expus efectelor schimb`rilor ce au loc în majoritatea din acestea, cu întreaga problematic`
privind evolu]iile economice, sociale, politice, demografice sau în oricare alt domeniu,
cu efectele geopolitice [i geostrategice ale acestor evolu]ii, mediul de securitate orienteaz`
priorit`]ile [i responsabilitatea atât a administra]iilor statelor importante, a cancelariilor
din toate p`r]ile globului, cât [i pe cele ale speciali[tilor în rela]ii interna]ionale, precum
[i fondurile financiare corespunz`toare.
La începutul secolului XXI, caracteristica general` a mediului de securitate european
const` în diminuarea riscurilor conven]ionale [i, ca urmare, eliminarea premiselor apari]iei
unui conflict armat de amploare continental` sau regional`, concomitent cu amplificarea
riscurilor [i amenin]`rilor neconven]ionale ori asimetrice care au dus, printre altele,
la revigorarea alarmant` a na]ionalismului etnic [i religios [i la adâncirea decalajelor
economice [i sociale, cu efecte negative asupra securit`]ii. Dilemele ce au ap`rut pe ambele
laturi ale Oceanului Atlantic, determinate de noul cadru european de securitate creat
prin tratatele de la Maastricht, Amsterdam [i Nisa, reac]iile unor grupuri sociale particulare
ori ale unor state fa]` de aceste orient`ri, dorin]ele mai mult sau mai pu]in oficiale ale unor
]`ri europene ca Fran]a [i Germania de a juca un rol tot mai important în planul securit`]ii
globale [i regionale, toate acestea \nseamn` noi preocup`ri.
La nivelul zonei de proximitate a României, mediul de securitate a cunoscut
cele mai profunde schimb`ri din istoria ultimilor cincizeci de ani, iar perioada de tranzi]ie
actual`, a[a cum este denumit` în analizele de specialitate, are urm`ri [i implica]ii
41
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2003
dintre cele mai importante la nivel regional [i global. Spa]iul de interes geopolitic [i geostra-
tegic al ]`rii noastre, respectiv zona central` [i sud-est european`, a fost [i r`mâne atât
sub influen]a evolu]iilor din Europa [i din Asia, cât [i a celor transatlantice, ceea ce face
ca schimb`rile care au loc în aceast` parte de lume, în special evenimentele legate
de securitate, s` aib` cauze multiple [i diverse, de cele mai multe ori originare în interesele
unor actori globali de securitate.
Procesul de extindere a NATO [i UE, de[i transparent, este el însu[i complex [i lipsit
de predictibilitate, date fiind prea multele necunoscute aflate în discu]ie la nivelul
organismelor colective de conducere, ceea ce pune în eviden]` deosebita importan]`
a sincroniz`rii ori a lipsei de sincronizare a celor dou` domenii strategice care condi]ioneaz`
rezultatele tranzi]iei, respectiv problemele de securitate, aflate în responsabilitatea NATO,
[i pe cele economice, aflate în responsabilitatea Uniunii Europene. Vitezele diferite cu care
evolueaz` cele dou` domenii creeaz`, la rândul lor, noi dificult`]i, materializate în amplificarea
decalajelor economice din zona de interes strategic a României [i, pe acest fond, activarea
st`rilor latente de conflict din aria Balcanilor [i din apropierea acesteia.
Perpetuarea de mai mul]i ani a conflictelor din spa]iul ex-iugoslav [i a celor din spa]iul
ex-sovietic, solu]iile temporare [i limitate aduse unora din acestea, precum [i progresele
lente ale extinderii celor dou` organisme europene au determinat consumarea [i, uneori,
epuizarea eforturilor [i a posibilit`]ilor, respectiv a capacit`]ilor comunit`]ii interna]ionale
de a solu]iona aceste conflicte, cre#nd condi]ii favorabile apari]iei unor noi conflicte,
cu o plaj` larg` de cauze [i forme de manifestare, precum [i prolifer`rii unor noi riscuri,
amenin]`ri [i pericole la adresa securit`]ii interne [i interna]ionale a statelor [i popoarelor
din aceast` parte a Europei.
Evolu]iile din ultimul an, din spa]iul limitrof României, au cunoscut procese [i evenimente
complexe [i periculoase pentru stabilitatea întregii zone, care au pus în discu]ie
integritatea teritorial` a unor state ca Serbia, Moldova [i Macedonia, ori au creat
premise favorabile pentru apari]ia unor focare de tensiune [i a unor noi tendin]e
de secesiune. În condi]iile actualului mediu de securitate, pentru ]ara noastr` se configureaz`
un complex de riscuri [i amenin]`ri la adresa securit`]ii na]ionale, care pot fi, în esen]`,
materializate astfel: • existen]a, în zona de proximitate a României, a unor conflicte armate
de mic` intensitate, unele de natur` etnic`, aflate în curs de desf`[urare, în faz` latent`
sau postconflict, precum [i în pragul escalad`rii; • amploarea [i exacerbarea terorismului
mondial, trecerea la o nou` evolu]ie a acestui fenomen – organizarea [i executarea
unor opera]ii teroriste, concomitent cu combaterea acestora în mod organizat la nivel global
de c`tre alian]e militare; • posibila reactivare a unor focare latente de conflict, de natur`
etnic`, religioas`, ideologic`, precum [i a unor conflicte militare nesolu]ionate înc`;
• intensificarea traficului ilicit de armament, materiale strategice sau droguri [i proliferarea
mijloacelor de distrugere în mas` ori a mijloacelor letale neconven]ionale; • intensificarea
activit`]ilor militare în bazinul M`rii Negre [i cre[terea interesului pentru controlul acestuia;
• prelungirea unor dificult`]i interne, de natur` economico-financiar` [i social`; • extinderea
[i amplificarea, pe teritoriul ]`rii noastre, a re]elelor [i activit`]ilor teroriste, a crimei
organizate, a criminalit`]ii economico-financiare, a traficului real [i a contrabandei de m`rfuri
[i persoane; • probabilitatea crescut` de producere a unor accidente ecologice sau calamit`]i
naturale de propor]ii, în apropierea frontierelor ori pe teritoriul na]ional; • men]inerea
42
 Provoc`ri [i dezvolt`ri teoretice
la nivel sc`zut a infrastructurii informa]ionale române[ti, inclusiv în armat`; • evenimente
neprev`zute, ca inunda]ii, cutremure, accidente ecologice, crize sociale cu escaladare
pân` la afectarea democra]iei constitu]ionale [i a ordinii publice, economie subteran`,
instabilitate administrativ` etc. Aceste riscuri [i amenin]`ri creeaz` vulnerabilit`]i deosebite
atât la adresa intereselor na]ionale [i a valorilor poporului român, cât [i în ceea ce prive[te
capacitatea de reac]ie [i opera]ional` a Armatei României.
O evaluare atent` a probabilit`]ilor de evolu]ie a mediului de securitate [i a tehnologiilor
cu aplicabilitate în domeniul militar poate prefigura evolu]ia probabil` a fenomenului
militar, prognozele [i tendin]ele acestuia. În acest context, rolul tehnologiei informa]iei
pare s` de]in` un loc important.
Era informa]ional`, una dintre cele mai semnificative schimb`ri în desf`[urarea
opera]iilor, reprezint` efectul cumulat al posibilelor aplica]ii ale tehnologiei informa]ionale
asupra ac]iunilor militare ori a unei arme separate. Tehnologiile informa]ionale sunt capabile
s` fac` posibil` combinarea sistemelor de arme cu precizie la mare distan]` cu re]elele
de senzori [i procesori de date [i vor propune noi forme de lovire, o “apropiere” a sistemului
de sisteme de locul unde are loc lovirea adversarului, conectarea sistemelor de lovire
ale mai multor parteneri ori alia]i într-un singur sistem. Spa]iul, în în]eles clasic, ar putea
s`-[i piard` din importan]`, efectul loviturilor nemaifiind legat de distan]a de dispunere,
care poate varia de la câteva sute de metri la câteva mii de kilometri, [i nici de mediul
unde sunt amplasate aceste mijloace, terestru, aerian, pe mare sau în spa]iul cosmic.
Rezultatul va consta în extinderea pân` la continuitate a spa]iului de confruntare, creând,
printre altele, confuzii privind diferen]ierea nivelurilor opera]iilor (strategic, operativ
sau tactic). Totodat`, este foarte posibil ca, pe m`sura folosirii noilor tehnologii, s` creasc`
esen]ial capacitatea de a “vedea”, atât în plan conceptual, cât [i fizic, diferit` de capacitatea
de a lovi, pentru o serie întreag` de sisteme de arme, inclusiv pentru platformele destinate
execut`rii focului, ceea ce ar putea [terge diferen]ele dintre focul direct [i cel indirect
[i ar putea determina apari]ia unor platforme combinate – senzor [i mijloc de lovire –
în spa]iul de confruntare digitizat1.
Domina]ia sau superioritatea informa]ional` este un concept nou, determinat
de dezvoltarea rapid` a tehnologiei informa]iei care, în prezent, face posibil ca achizi]ia
[i de]inerea informa]iei, oportun` [i concis`, s` constituie cheia atingerii obiectivelor, aproape
în orice domeniu al activit`]ii umane, în special în cel al confrunt`rii armate. Acest fapt
este posibil s` imprime orientarea permanent` a proceselor [i fenomenelor militare, conco-
mitent cu posibila schimbare a ponderii activit`]ilor factorilor de decizie [i de sprijin
al deciziei, în favoarea colect`rii, proces`rii [i utiliz`rii informa]iei.
Avertizarea asupra situa]iei presupune asigurarea capacit`]ii de a fi avertizat corect,
complet [i oportun, realizarea unei percep]ii mai apropiate de realitatea situa]iei din spa]iul
de confruntare [i în]elegerea situa]iei a[a cum o percepe [i adversarul. Realizarea unei mari
capacit`]i de avertizare ar putea s` schimbe raportul dintre libertatea de ac]iune, inerent`
conducerii opera]iei, [i necesitatea de coordonare [i de realizare a simultaneit`]ii, cerin]e
atinse mai mult printr-o conducere centralizat`.
Din punctul de vedere al prelucr`rii datelor, sistemele digitale destinate supravegherii
[i avertiz`rii ar putea produce un volum foarte mare de date, care i-ar putea sufoca
pe comandan]i cu informa]ii, solu]ia fiind a[teptat` din partea unor viitoare echipamente
43
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2003
ori proceduri de filtrare, ceea ce va asigura comandan]ilor [i statelor majore informa]ii
pertinente, u[or de exploatat, de regul` sub form` de imagini, grafic` sau tabelar`, procesarea
datelor [i informa]iilor în regim automatizat [i protejat corespunz`tor2.
De asemenea, avertizarea corespunz`toare asupra situa]iei are leg`turi inerente
cu activitatea mass-media, aceasta trebuind s` fie public`, deservit` ori asigurat` de o re]ea
media global`, de amploare f`r` precedent, omniprezent` [i sprijinit` pe echipamente
corespunz`toare. Aceste aspecte influen]eaz` în m`sur` semnificativ` necesitatea
p`str`rii confiden]ialit`]ii ac]iunilor [i contravine flagrant nevoii imperioase de a realiza
surprinderea la nivel strategic, operativ ori tactic, cu efecte negative asupra cerin]ei
de a dobândi libertate de ac]iune. Ca urmare, este necesar s` se imprime sistemelor
militare anumite caracteristici3 :
➫ s` aib` structuri mai flexibile, capabile s` organizeze [i s` treac` la executarea
misiunilor în timp scurt, rapid [i organizat;
➫ s` creasc` gradul de modularitate din timp de pace, astfel ca, la nevoie, s` se poat`
constitui for]a cea mai adecvat` specificului misiunii, în concordan]` cu tipul
[i amploarea conflictului sau a crizei, cu particularit`]ile teatrului de ac]iune, cu natura
beligeran]ilor [i a p`r]ilor implicate [i, mai ales, cu misiunea primit`;
➫ nivelul [i specificul instruirii acestor for]e vor trebui adecvate cerin]elor opera]ionale,
dar bazate pe sisteme [i tehnologii de simulare din aceea[i genera]ie cu mijloacele
ce pot fi folosite în spa]iul de confruntare;
➫ complexitatea misiunilor [i, ca urmare, a instruirii, este determinat` [i de [tergerea
treptat` a diferen]elor dintre ac]iunile militare clasice [i cele nonmilitare, iar for]ele
ce se vor crea trebuie s` fie la fel de utile în ambele variante;
➫ viziunea occidental` referitoare la ac]iunile militare multina]ionale tinde s` se confunde
cu conceptul CJTF, ceea ce presupune existen]a unui nivel foarte ridicat al capacit`]ii
combative, chiar din timp de pace, f`r` efort de mobilizare deosebit;
➫ ac]iunile nonmilitare fac trimitere la cele umanitare, de c`utare-salvare [i de men]inere
a p`cii (observare, supraveghere sau interdic]ie), ceea ce presupune existen]a
din timp de pace a for]elor cu dubl` destina]ie (multi-rol), respectiv cu dubl` utilitate,
concomitent cu cre[terea capacit`]ii de manevr` la nivel strategic, operativ [i tactic,
a capacit`]ii de dislocare [i a nivelului de preg`tire pentru astfel de misiuni.
Noi vulnerabilit`]i vor fi determinate de folosirea viitoarelor tehnologii, a[a cum este
de a[teptat s` se întâmple în deceniile urm`toare. Acestea vor aduce eficien]` [i coeren]`
sporite ac]iunilor de orice tip, conducerea [i controlul for]elor vor fi realizate în timp aproape
real; pe m`sur` ce se apeleaz` la tehnologii mai avansate, orice sistem sofisticat devine
mai vulnerabil, u[or de penetrat, de indus în eroare ori de scos din func]iune. În acest caz,
mai important` va fi identificarea concomitent` a celor mai adecvate contram`suri,
pentru ca, astfel, vulnerabilit`]ile s` fie contracarate pentru ob]inerea efectului planificat.
O importan]` semnificativ` va de]ine, peste câteva decenii, capacitatea de sus]inere
a for]elor în teatrul de ac]iuni militare, impus` de cre[terea ritmului, a distan]elor [i a vitezei
opera]iilor viitoare. Mediul de confruntare modificat conform a[tept`rilor, cu o autonomie
mare a structurilor, cu o diversitate de for]e [i mijloace, s-ar putea s` diminueze diferen]ele
specifice dintre armele lupt`toare, cele de sprijin de lupt` [i de asigurare, ceea ce va însemna
[i înlocuirea actualelor concepte [i procedee de sprijin4. O cantitate suficient`, chiar sufocant`,
44
 Provoc`ri [i dezvolt`ri teoretice
de for]e, mobilitate strategic` (conceptual`) [i ac]ional` (operativ` [i tactic`) [i o logistic`
adecvat` ca amploare [i oportunitate ar putea fi hot`râtoare pentru atingerea scopurilor
cu costuri minime.
Relativ la descrierea câmpului de lupt` modern, este suficient de clar c` natura
câmpului de lupt` [i a confrunt`rii va fi diferit`, atât din cauza schimb`rilor ce vor fi impuse
de viitoarele tehnologii, cât [i a diversit`]ii de situa]ii cu care for]a armat` se va confrunta,
de la ac]iunile de prevenire a conflictelor, la cele de participare la desf`[urarea acestora,
pân` la cele postconflict. Ca urmare, este posibil ca viitoarele componente ale capacit`]ii
de lupt` s` fie rev`zute, fiind determinate [i de noile tehnologii. În studiul NATO referitor
la opera]iile trupelor terestre în viitoarele decenii sunt enumera]i factorii capacit`]ii
oper]ionale, comanda [i controlul, datele [i informa]iile, sprijinul cu foc, manevra, capacitatea
de dislocare, protec]ia, controlul spectrului electromagnetic [i capacitatea de sprijin5.
Evolu]ia mediului de securitate [i tehnologiile moderne au impus fenomenului militar
muta]ii esen]iale, materializate în l`rgirea spectrului de confruntare, \n cre[terea complexit`]ii,
a ritmului [i efectelor ac]iunilor militare, precum [i \n extinderea influen]ei acestora în noi
medii [i domenii ale existen]ei umane. De asemenea, confruntarea militar` a dep`[it limitele
clasice – terestre, aeriene [i maritime, extinzându-se în spa]iul cosmic [i în cel informa]ional.
Însu[i spectrul conflictului include, în prezent, componenta de prevenire a acestuia,
pe cea de desf`[urare [i pe cea postconflict, fiecare din acestea presupunând ac]iunea
for]ei armate în propor]ii [i sub forme diferite. În acest context, ac]iunile militare sunt
desf`[urate de for]e de dimensiuni mici, cu structur` modular`, care dispun de senzori
tot mai capabili [i de mijloace de lovire deosebit de precise [i la distan]` mare, cu o mobilitate
tactic` sporit`. Conducerea acestora în teatrul de ac]iuni presupune realizarea unor sisteme
de comand` [i control avansate tehnologic, folosirea unor mijloace moderne [i rapide
de transport [i existen]a unui sistem logistic adecvat, capabil s` asigure for]ele în mod
oportun, în cantit`]ile [i locurile necesare, cu materialele [i echipamentele corespunz`toare.
De asemenea, for]ele vor fi capabile s` ac]ioneze ziua [i noaptea, în orice condi]ii de teren,
clim` [i stare a vremii. Este de a[teptat s` creasc` ponderea ac]iunilor în mediul urban,
ceea ce va determina noi implica]ii ale ac]iunilor militare asupra societ`]ii civile, concomitent
cu sporirea importan]ei datelor [i informa]iilor, a preciziei loviturilor, a vehiculelor u[oare,
a sistemelor de arme electronice sau a celor bazate pe utilizarea energiei electromagnetice.
Totodat`, armatele conven]ionale se pot confrunta cu for]e neregulate, nestatale,
reprezentând interesele unor grupuri religioase, etnice sau teroriste, ale cartelurilor de droguri
ori ale crimei organizate, în cadrul unor conflicte asimetrice. Aceste for]e ac]ioneaz`
f`r` limit`rile impuse de conven]iile interna]ionale, de legisla]ia [i organismele statale,
nefiind supuse constrângerilor morale, politice, sociale [i diplomatice. În astfel de condi]ii,
personalul acestor for]e poate fi echipat [i dotat la acela[i nivel ca [i for]ele regulate, având
la dispozi]ie o gam` de capacit`]i militare, inclusiv nucleare, cu acces la sistemele inter-
na]ionale de comunica]ii [i financiare, la tehnologii [i materiale cu destina]ie preponderent
civil`, dar cu efecte deosebite asupra for]elor regulate. Mediul urban de confruntare
este preferat de for]ele neregulate, acesta limitând [i îngreunând ac]iunea for]elor
conven]ionale, facilitând, totodat`, preg`tirea [i desf`[urarea ac]iunilor for]elor neregulate
[i amplificând efectele acestora.
45
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2003
Factorii mai importan]i, de care depinde implementarea cerin]elor opera]ionale moderne,
sunt doctrinele, calitatea personalului, instruirea for]ei, modularitatea, flexibilitatea, eficien]a
[i tehnologiile6. Doctrinele trebuie s` asigure o baz` teoretic` modern` pentru preg`tirea
[i desf`[urarea opera]iilor secolului XXI, caracterizate de vitez` mare de manevr` [i ritm
opera]ional ridicat, de executarea descentralizat` a misiunilor, de complexitate [i capacitate
letal` sporit`. Totodat`, doctrina trebuie s` asigure concordan]a cu tehnologiile avansate,
la toate categoriile de for]e [i la toate nivelurile ierarhice.
Cerin]ele câmpului de lupt` viitor impun o ridicat` calitate a personalului implicat
în ac]iuni militare, pentru care esen]ial` r`mâne p`strarea valorilor de baz` – abilit`]ile
individuale, mentale [i fizice, capacitatea de a-[i asuma responsabilit`]i, judecata [i ini]iativa.
Complexitatea opera]iilor [i înalta tehnologie determin` un înalt grad de specializare,
concomitent cu abilitatea de a rezolva temporar probleme din alte domenii, inclusiv
din domeniul logistic sau administrativ. Astfel, procesul de instruire a for]elor trebuie
s` ]in` cont de schimb`rile ce au loc în spectrul amenin]`rilor [i al misiunilor, pentru a face
fa]` noilor tipuri de ac]iuni, opera]iilor informa]ionale, ap`r`rii teritoriului na]ional,
precum [i ac]iunilor teroriste. Cerin]ele de protec]ie sunt foarte importante, vulnerabilitatea
for]elor fiind mare, în special pe timpul deplas`rilor. Instruirea trebuie s` asigure din timp
de pace formarea capacit`]ilor de reac]ie în timp real, de a folosi tehnologia informa]iei
la nivel de individ [i de structur`.
Modularitatea trebuie s` asigure structuri eficiente, capacit`]i opera]ionale ad-hoc
[i executarea a numeroase misiuni. Modularitatea va permite rapiditate [i flexibilitate
în organizarea [i generarea for]ei, un ridicat grad de autoprotec]ie, în special în opera]iile
independente, desf`[urate descentralizat. Flexibilitatea este esen]ial` pentru crearea
capacit`]ii de adaptare a for]elor la condi]iile, în continu` schimbare, ale câmpului de lupt`,
la surprizele tactice sau tehnologice [i la specificul opera]iilor multina]ionale ori întrunite.
Pentru men]inerea flexibilit`]ii for]elor sunt necesare testarea [i instruirea permanent`
a structurilor [i entit`]ilor organizatorice în condi]ii asem`n`toare opera]iilor moderne,
precum [i realizarea unor capacit`]i multi-rol, utilizabile în mai multe tipuri de ac]iuni.
Eficien]a este rezultatul raportului dintre utilitatea maxim` [i costul minim al for]ei
[i ac]iunilor, în tot spectrul de confruntare. Structurile mai flexibile, capabile de a reac]iona
rapid, cu un grad mai ridicat de modularitate, bazate pe entit`]i multi-rol, realizeaz` un nivel
înalt de operativitate înc` din timp de pace. Totodat`, la eficien]a unui sistem militar contribuie
[i tehnicile de simulare, care asigur` o preg`tire eficient` [i flexibil`, fiind capabile s` creeze
un num`r infinit de mare de situa]ii [i scenarii în care cei antrena]i trebuie s` ac]ioneze.
Importan]a tehnologiilor pentru implementarea cerin]elor opera]ionale nu trebuie
demonstrat`, acestea având efecte directe asupra realiz`rii unor arme mai u[oare
[i mai eficiente, a unor platforme de lupt` mai mobile, mai bine protejate [i cu greutate
mai mic`, precum [i a unor structuri combinate, în special în domeniile comenzii [i contro-
lului, informa]iilor, planific`rii, analizei [i logisticii.
Rezultate remarcabile se ob]in prin realizarea vehiculelor aeriene [i terestre f`r` pilot
(echipaj), a senzorilor cu diverse întrebuin]`ri, a sistemelor de informa]ii, supraveghere,
identificare [i reparti]ie a ]intelor [i de cercetare (ISTAR), precum [i a sistemelor de arme
integrate (sistemul de sisteme).
46
 Provoc`ri [i dezvolt`ri teoretice
În prezent, exist` preocup`ri [i realiz`ri multidisciplinare care duc spre o nou` fiziono-
mie a ac]iunilor militare, schimbând atât mijloacele, cât [i filozofia întrebuin]`rii acestora.
Schimb`rile preconizate au la baz` tehnologii avansate [i concepte noi de anihilare a voin]ei
adversarului [i de realizare a obiectivelor. Un accent deosebit se pune pe formarea unui
lupt`tor cu abilit`]i [i capacit`]i multiple, u[or adaptabil oric`ror forme de conflict, în m`sur`
s` desf`[oare ac]iuni în orice condi]ii de mediu, timp [i anotimp ori clim`, timp îndelungat,
izolat sau în grup, cu folosirea oric`ror genera]ii de tehnic` [i echipamente. Exist` o nou`
viziune asupra prezen]ei în teatrul de ac]iuni militare sau \n zona de conflict, care înseamn`
mai mult controlul zonei de conflict decât prezen]a fizic`, folosind echipamente [i tehnologii
sofisticate de supraveghere [i avertizare bazate la sol, în aer sau în spa]iul cosmic. Totodat`,
preocup`rile speciali[tilor orienteaz` eforturile spre crearea unui mediu de confruntare
complet [i complex, eficient, cu efecte masive asupra centrelor de gravitate ale adversarului,
prin preg`tirea [i desf`[urarea mai multor genuri de activit`]i, letale [i neletale, conven]ionale
sau neconven]ionale, simetrice ori asimetrice.
Analizând succint tendin]ele de evolu]ie a fenomenului militar, constat`m c` încep
s` se clarifice unele aspecte referitoare la modalit`]ile probabile de influen]` a mediului
de securitate [i tehnologiilor viitoare asupra caracteristicilor câmpului de lupt` [i ac]iunilor
militare, ceea ce poate duce la modificarea, uneori esen]ial`, a fizionomiei acestora.
Acest proces devine foarte important pentru armata noastr`, având în vedere faptul
c` se suprapune în timp cu procesul de restructurare [i modernizare, declan[at în anii
anteriori, în scopul de a evita posibilele erori în reconstruc]ia Armatei României.
Analizând unele tendin]e de evolu]ie a fenomenului militar la începutul secolului XXI,
se constat` o serie de implica]ii asupra fizionomiei ac]iunilor militare datorate, în principal,
evolu]iei mediului de securitate [i impactului tehnologiilor asupra diferitelor componente
ale capacit`]ii opera]ionale a for]elor.
Conducerea ac]iunilor militare constituie domeniul în care aplica]iile tehnologiei
informa]iei urmeaz` s` aib` efecte deosebite, inclusiv în sensul moderniz`rii proceselor
de elaborare a deciziei, a planurilor, dispozi]iilor [i ordinelor de ac]iune [i de conducere
a desf`[ur`rii ac]iunilor. În acest sens, se eviden]iaz` urm`toarele aspecte mai impor-
tante: conducerea se va realiza pe baza datelor [i informa]iilor din diverse domenii
de activitate, referitoare la situa]ia for]elor [i a mijloacelor proprii, a adversarului, a terenului
[i st`rii vremii, procesate din timp [i constituite în b`nci de date; cunoa[terea situa]iei
[i schimb`rile de situa]ie se vor realiza în timp real; procesul de luare a deciziei, de elaborare
a planurilor ac]iunilor, descrierea cursurilor ac]iunilor, verificarea [i actualizarea planurilor
de ac]iune vor fi desf`[urate computerizat, cu posibilitatea de a simula cursul ac]iunilor
înainte de transmiterea directivelor ori a ordinelor de ac]iune [i de a aduce corecturile
necesare deciziei; pe timpul desf`[ur`rii ac]iunilor militare vor exista capacit`]i de urm`rire
a efectelor loviturilor proprii [i de redimensionare a intensit`]ii de lovire în func]ie
de rezultate, de limitarea pierderilor adversarului la minimul necesar atingerii scopurilor;
alegerea celor mai adecvate sisteme de arme [i proceduri de lovire, reparti]ia ]intelor
pe mijloacele de lovire se vor face automat, statelor majore revenindu-le sarcina s` alimenteze
cu datele necesare sistemele de conducere [i dirijare [i s` stabileasc` priorit`]ile; integrarea
digitalizat` a tuturor sistemelor de conducere, de supraveghere [i lovire va asigura realizarea
unei viziuni unice [i reale a câmpului de lupt` (spa]iului de confruntare), fiec`rui factor
47
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2003
de decizie revenindu-i obliga]ia de a-[i alege gradul de detaliere [i forma sub care îi vor fi
prezentate situa]iile, astfel ca s` nu fie sufocat de detalii [i s` scape din aten]ie esen]ialul;
vulnerabilit`]ile deosebit de mari ale sistemelor digitale pot determina e[uarea opera]iei
ori efecte de bumerang, în situa]ia st`pânirii incomplete ori deficitare a abilit`]ilor de a folosi
tehnica modern`.
Schimbarea, uneori fundamental`, a fizionomiei ac]iunilor militare are implica]ii
importante atât asupra preg`tirii [i desf`[ur`rii ac]iunilor, cât [i asupra filozofiei de conducere
a acestora. Astfel, procesul de conducere – organizare, planificare, cooperare, control
[i evaluare – se transform`, împotriva voin]ei unora, dintr-un proces de transmitere
a ordinelor [i rapoartelor într-un sistem proactiv, la care contribuie toate e[aloanele [i toate
componentele for]ei, în care omul de]ine rolul de baz`, dar se elibereaz` de procesele
de rutin` în beneficiul celor de analiz`, proiec]ie [i decizie. Viitoarea filozofie de conducere
va fi mai obiectiv` [i mai eficient`, bazat` pe realit`]i cunoscute în timp real [i pe inteligen]a
factorilor de decizie [i a personalului statelor majore, care trebuie s` solicite tehnicii
[i echipamentelor tot ceea ce acestea pot oferi.
Una dintre implica]iile evolu]iei fenomenului militar asupra fizionomiei ac]iunilor militare
se reg`se[te în viteza de reac]ie [i de ac]iune necesar` în condi]iile câmpului de lupt`
modern, atât ca necesitate, cât [i ca posibilitate. Rata ridicat` a schimb`rilor în câmpul
de lupt` modern impune un timp cât mai scurt pentru informare, decizie [i ac]iune, îndeosebi
pentru ca lovitura ori reac]ia s` aib` sor]i de izbând` [i efecte maxime. Aceast` cerin]`
presupune realizarea unor sisteme complexe de cercetare-supraveghere [i lovire, în care
s` integreze senzorii cu mijlocul de lovire, în care interven]ia factorului uman s` fie minimal`
sau chiar s` lipseasc`. De asemenea, acest deziderat impune existen]a din timp de pace
a unor for]e [i mijloace specializate în supravegherea tuturor mediilor de confruntare,
care s` realizeze b`nci de date [i informa]ii despre for]ele probabililor adversari, despre
teren [i for]ele proprii, [i care s` execute permanent serviciul de lupt` pentru avertizarea
oportun` a factorilor de decizie [i a for]elor.
O alt` urmare, la fel de important`, a influen]ei evolu]iilor din fenomenul militar asupra
fizionomiei ac]iunilor militare este materializat` în diversificarea for]elor [i mijloacelor,
precum [i a procedeelor [i tehnicilor de lovire a adversarului. În acest cadru, semnificativ`
este apari]ia [i, ulterior, perfec]ionarea for]elor [i mijloacelor de r`zboi electronic [i a celor
cosmice, care au dat confrunt`rii noi dimensiuni: confruntarea spa]ial` [i cea din cadrul
spectrului electromagnetic, care interfereaz` toate celelalte tipuri de confruntare.
Nu mai pu]in semnificativ` este evolu]ia din ultimii ani a confrunt`rii în spa]iul informa-
]ional, cu ac]iuni [i opera]ii specifice, ale c`ror efecte pot fi similare celor ob]inute cu for]e
[i mijloace clasice, iar uneori superioare. Specificul acestor tipuri moderne de confruntare
[i posibilit`]ile l`rgite de realizare a surprinderii la toate nivelurile de ac]iune – strategic,
operativ [i tactic – confer` o importan]` aparte ac]iunilor informa]ionale, componentelor
acestora din cadrul r`zboiului electronic ori psihologic, influen]eaz` pozitiv ac]iunile for]elor
clasice, modific` în mod esen]ial procedeele de ac]iune asupra for]elor adverse [i asigur`
premise sporite de victorie.
Evolu]ia deosebit` a tehnologiilor cu aplicabilitate militar` [i combinarea inteligent`
a acestora în domeniul rachetelor, a proiectilelor [i bombelor au dus la apari]ia a[a-ziselor
“muni]ii inteligente” care au o capacitate ridicat` de precizie a loviturii [i, mai modern,
48
 Provoc`ri [i dezvolt`ri teoretice
transmit imagini în timp real pe ultima parte a traiectoriei, înainte de lovirea ]intei. Sistemele
de senzori de toate tipurile fac posibil` marcarea ]intelor [i dirijarea, pe semnalele emise
de aceste dispozitive, a mijloacelor de lovire. Dezvoltarea echipamentelor [i tehnologiilor
din domeniul avia]iei, combinate cu cele din domeniul naval au f`cut posibil` realizarea
unor adev`rate “aerodromuri plutitoare”, a[a cum sunt portavioanele, care aduc în apropierea
]intei avionul de lupt` [i toate facilit`]ile de aerodrom, sporind în mod semnificativ raza
de ac]iune. Probabil c` nici portavioanele nu vor mai fi foarte necesare de vreme ce a ap`rut
procedura de alimentare în aer, pe timpul zborului, a avioanelor [i elicopterelor, ceea ce face
posibil`, teoretic, extinderea la infinit a razei de ac]iune.
Genera]iile urm`toare de vehicule aeriene [i terestre, probabil c` [i cele navale,
vor trece la utilizarea energiei electrice, a c`rei producere [i stocare sunt tot mai facile,
iar consumul acesteia devine tot mai mic prin sporirea eficien]ei motoarelor electrice.
Semnificativ` este construc]ia [i experimentarea avionului american de cercetare f`r` pilot
bazat pe energia solar`, a c`rui raz` de ac]iune este teoretic nelimitat`, iar altitudinea la care
acesta poate evolua – bineîn]eles, echipat cu aparatur` de mare rezolu]ie – îi asigur` ie[irea
din raza de ac]iune a mijloacelor antiaeriene, nu are amprent` tehnic` ori electromagnetic`,
radarul devenind tot mai ineficient fa]` de aceste sisteme.
În \ncheierea acestui demers a[ vrea s` punctez dou` dintre cerin]ele demersurilor
[tiin]ifice necesare în aceast` perioad`, [i anume, pe de o parte, faptul c` viteza mare
cu care se schimb` lumea contemporan` impune urm`rirea permanent` a muta]iilor
ce au loc, sub ochii no[tri, în esen]a mediului de securitate [i a fenomenului militar modern,
în fizionomia [i filozofia ac]iunilor militare, toate acestea având implica]ii directe în procesele
de modernizare conceptual`, structural` [i ac]ional` a armatei noastre; pe de alt` parte,
tehnologiile avansate ce se prefigureaz` vor anula, în curând, multe dintre limitele actuale,
iar ac]iunile umane vor determina apari]ia unor tehnici [i procedee foarte eficiente de con-
fruntare, posibil neletale ori extrem de pu]in letale, prin intermediul c`rora se vor putea
atinge scopurile politico-militare ori militare ale conflictelor.

BIBLIOGRAFIE
1. Raportul LAND OPERATIONS IN THE YEAR 2020. Organiza]ia pentru Cercetare [i Tehnologii
a NATO, Bruxelles, 1999, p. 8.
2. |n lucrarea citat`, p. 9.
3. Ibidem, p. 10.
4. Ibidem, p. 12.
5. Ibidem, p. 5-6, 59-69.
6. Ibidem, p. 54-57.

49
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2003

CONSTITUIREA GRUP~RII DE FOR}E

ÎN AC}IUNILE MILITARE MODERNE
Colonel dr. Lucian ST~NCIL~

D
iversitatea [i complexitatea conflictelor armate din ultimele decenii, în cadrul
c`rora s-au confruntat doctrine, tehnologii, concep]ii strategice, armate
cu grade diferite de înzestrare înso]ite de un suport informa]ional [i logistic
deosebit, au scos în eviden]` situa]ii [i condi]ii noi de preg`tire [i ducere a ac]iunilor militare.
Tehnologiile avansate ap`rute îndeosebi în ultimele dou` decenii au schimbat radical
mijloacele [i modalit`]ile de ac]iune militar`, modific#nd, în consecin]`, [i caracterul r`zboiului
\n viitor. De asemenea, subliniem faptul c` este posibil ca scopurile pentru care se declan-
[eaz` confrunt`rile armate s` fie încadrate atât în spectrul oficial, c#t [i într-o zon` ascuns`,
mascat` subtil, pentru a convinge opinia public` de necesitatea solu]iei militare ca ultim`
[i decisiv` modalitate de a se impune o stare de normalitate.
În acest cadru au evoluat [i concep]iile relative la dimensiunea instrumental`
a confrunt`rilor armate moderne, nu numai cu privire la mijloacele de lupt` folosite,
ci [i în leg`tur` cu constituirea grup`rilor de for]e utilizate de adversari. Se constat`
c` era grup`rilor de for]e “mamut” a apus, ceea ce define[te în prezent nivelul acestora
(tactic, operativ, strategic) fiind rolul [i însemn`tatea ac]iunilor pe care le desf`[oar`.
Ca urmare, se manifest` tot mai frecvent tendin]a constituirii, în func]ie de amploarea
ac]iunilor [i scopul urm`rit, a unor grup`ri de for]e cu structur` variabil`, cu rol tactic,
operativ sau strategic. Dintre acestea, însemn`tate pentru ac]iunile militare au grup`rile
de for]e cu compunere [i valoare divers` care, printr-o capacitate opera]ional` cu totul
deosebit`, precum [i prin flexibilitate organiza]ional` [i ac]ional` pot îndeplini misiuni
de amploare strategic`, astfel contribuind la îndeplinirea scopurilor r`zboiului.
Dintotdeauna, ac]iunile militare s-au purtat cu folosirea unor instrumente specifice,
încadrate în ceea ce generic poart` denumirea de for]e [i mijloace, determinarea
instrumental` a luptei armate exprimând o condi]ie obiectiv`, materializat` prin cantitatea
[i calitatea for]elor [i mijloacelor de care dispune pentru realizarea scopurilor, dar [i una
subiectiv`, determinat` de preg`tirea lupt`torilor, de moralul trupelor [.a.m.d. Fiind destinate
desf`[ur`rii unor opera]iuni specifice confrunt`rii cu inamicul, ele cap`t` statutul de structuri
opera]ionale care, în func]ie de amploarea [i însemn`tatea ac]iunilor pe care le desf`[oar`,
pot avea rol strategic, operativ sau tactic. Cerin]ele principiului economiei de for]` (de for]e
[i mijloace) [i nevoia de flexibilitate în preg`tirea [i ducerea ac]iunilor de lupt` moderne
impun ca, pentru rezolvarea unor situa]ii ap`rute în anumite condi]ii [i în func]ie de posibilit`]i,
s` se constituie grup`ri de for]e (grup`ri opera]ionale) cu o compunere variabil`.
50
 Provoc`ri [i dezvolt`ri teoretice
O grupare de for]e ar putea fi definit` ca o reuniune temporar` de mari unit`]i
(unit`]i [i subunit`]i) din aceea[i structur` de lupt` sau din structuri diferite, apar]inând
uneia sau mai multor categorii de for]e armate, puse sub o comand` unic` [i destinat`
realiz`rii unui dispozitiv strategic (operativ, tactic) în vederea îndeplinirii unei anumite
misiuni. Din analiza defini]iei reiese caracterul temporar al grup`rii de for]e, determinat
de durata îndeplinirii misiunii pentru care aceasta se constituie, precum [i marea mobilitate
[i flexibilitate a structurii acesteia, elemente care contribuie în mod hot`râtor la realizarea,
în planul concep]iei [i al ac]iunii, a surprinderii inamicului.
În principiu, grup`rii de for]e îi sunt caracteristice urm`toarele elemente specifice: are,
de regul`, o compunere variabil` [i eterogen` (for]ele [i mijloacele care intr` în compunerea
sa pot s` provin` din aceea[i structur` sau din structuri diferite); include în structura ei
un num`r variabil de mari unit`]i, unit`]i [i subunit`]i lupt`toare, de asigurare, de protec]ie
[i logistice; angajeaz` în mod decisiv ac]iunile militare într-o zon` de opera]ii, raion
sau obiectiv care confer` acestora un caracter unitar [i o fizionomie specific`; poate fi spriji-
nit` în ac]iunile ei de for]ele aeriene [i navale; poate duce ac]iuni militare cu un grad relativ
ridicat de independen]`.
Privit` în ansamblu, constituirea grup`rilor de for]e este rezultatul deciziei [i planului
de ac]iune ale e[alonului superior [i nu presupune o rela]ionare func]ional` a structurilor
componente, în vederea angaj`rii imediate a confrunt`rii cu inamicul. Opera]iunea în sine
este o “alocare de resurse” [i are la baz` evaluarea global` a for]elor [i mijloacelor de care
dispune inamicul [i a raportului de for]e necesar a fi realizat pentru îndeplinirea misiunii,
în momentul constituirii grup`rii, rolul [i locul fiec`rei mari unit`]i [i unit`]i care intr`
în compunerea ei nefiind precis determinate.
Constituirea grup`rii de for]e este, totodat`, una din principalele activit`]i desf`[urate
de comandamente [i trupe în preg`tirea opera]iei (luptei). Regulamentele de lupt` precizeaz`
în acest sens c` preg`tirea ac]iunilor militare presupune un ansamblu de activit`]i [i m`suri
ce se execut` de comandamente [i for]ele subordonate acestora pentru conceperea [i plani-
ficarea ac]iunii, organizarea asigur`rii ac]iunilor, protec]ia trupelor [i a logisticii, aducerea
for]elor [i mijloacelor la capacitatea de lupt` necesar` [i în dispozitivele [i situa]iile optime,
realizarea coordon`rii permanente a subordona]ilor [i a cooper`rii neîntrerupte între toate
for]ele participante. Cu certitudine, constituirea grup`rilor de for]e se înscrie ca o important`
m`sur` care se adopt` în cadrul aducerii for]elor participante la opera]ie (lupt`) într-o situa]ie
optim` în raport cu misiunile pe care urmeaz` s` le îndeplineasc`.
Din punct de vedere ac]ional, principala condi]ie ce trebuie urm`rit` pe timpul
constituirii grup`rilor de for]e în vederea ducerii opera]iei (luptei) o reprezint` manevra
pentru redislocarea marilor unit`]i (unit`]ilor) în raioane cât mai apropiate de viitoarele
direc]ii (raioane) de ac]iune [i, ori de câte ori este posibil, chiar în fâ[iile (raioanele) în care
urmeaz` s`-[i îndeplineasc` misiunea.
Dispozitivul strategic (operativ, de lupt`) reprezint` dispunerea în spa]iu [i rela]ionarea
func]ional` optim` a elementelor grup`rii de for]e în vederea ducerii ac]iunilor militare
[i îndeplinirii misiunii conform deciziei comandantului [i plutonului opera]iei (luptei).
Marile unit`]i (unit`]ile, subunit`]ile) sunt incluse în dispozitivul de ac]iune în func]ie
de imperativele rezultate din analiza situa]iei [i a raportului de for]e care trebuie realizat
pentru îndeplinirea cu succes a misiunii. În realizarea dispozitivului trebuie evitate atât supra-
dimensionarea, cât [i subdimensionarea raportului de for]e, o aten]ie deosebit` trebuind
51
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2003
acordat` modului de calcul al raportului de for]e necesar succesului, care trebuie realizat
în func]ie de valoarea for]elor [i mijloacelor inamicului [i de posibilit`]ile acestuia, în strâns`
leg`tur` cu factorii de mediu [i timp. Fizionomia dispozitivului grup`rii de for]e pentru
ducerea opera]iei (luptei) con]ine elementele cunoscute, respectiv: sistemul de conducere;
gruparea de angajare (for]ele de angajare imediat`, for]ele de angajare ulterioar`, for]ele
de sprijin); rezerva [i sistemul logistic.
O dat` cu tendin]a, tot mai evident` în practica ac]iunilor militare moderne, ca acestea
s` fie desf`[urate cu grup`ri de for]e cu o compunere variabil`, apare tot mai evident`
necesitatea identific`rii acelor elemente care dau con]inut rela]iei dintre gruparea de for]e
constituit` [i dispozitivul strategic (operativ, de lupt`) realizat de gruparea respectiv`.
În opinia noastr`, rela]ia la care ne referim se manifest` cu prioritate în câteva planuri.
Primul dintre acestea are în vedere evolu]ia destina]iei structurilor grup`rii de for]e [i a devenirii
în plan func]ional. Din acest punct de vedere, gruparea de for]e are rol de furnizor de structuri
lupt`toare, de asigurare, de protec]ie [i logistice în cantit`]i stabilite prin planul opera]iei
(luptei) pentru realizarea dispozitivului strategic (operativ, tactic). Ea reprezint` sursa de for]e
[i mijloace, în timp ce dispozitivul reprezint` beneficiarul lor. În momentul constituirii grup`rii
se are în vedere doar realizarea raportului de for]e cantitativ necesar pentru a pune în situa]ie
favorabil` trupele proprii pe o anumit` direc]ie, dar abia în momentul realiz`rii dispozitivului
se ob]ine rela]ionarea func]ional` a for]elor care intr` în compunerea grup`rii.
Al doilea plan al acestei rela]ii se refer` la evolu]ia pe timpul ducerii opera]iei (luptei)
a raporturilor cantitative [i calitative între gruparea de for]e [i dispozitiv. Pe timpul îndeplinirii
misiunii, valoarea [i compunerea grup`rii de for]e r`mân constante pentru o durat`
mai mare de timp, modificarea acesteia f`cându-se în momentele hot`râtoare ale dinamicii
opera]iei (luptei), în timp ce fizionomia dispozitivului strategic (operativ, tactic) [i, mai ales,
valoarea diferitelor componente, se modific` de la o etap` la alta, în func]ie de nevoile
ap`rute pe timpul îndeplinirii misiunii.
Manifestarea rela]iei grupare de for]e-dispozitiv de ac]iune este prezent` [i în planul
scopului manevrei prin care se aduc modific`ri structurale grup`rii de for]e în ansamblul
s`u, respectiv dispozitivului de ac]iune. Astfel, manevra pentru realizarea grup`rii de for]e
se execut` înaintea începerii confrunt`rii, iar pe timpul ducerii ac]iunilor se poate executa
doar o manevr` pentru înt`rirea acesteia, în timp ce manevra pentru realizarea [i modificarea
dispozitivului de ac]iune se execut` permanent, în func]ie de dinamica respectivei confrunt`ri.
În sfâr[it, rela]ia grupare de for]e-dispozitiv strategic (operativ, de lupt`) este prezent`
[i prin componenta sa dinamic`. În acest caz, modific`rile în compunerea grup`rilor
de for]e duc, de regul`, la modific`ri (restructur`ri) ale elementelor dispozitivului strategic
(operativ, tactic), în sensul redimension`rii acestora, în timp ce modific`rile ap`rute
în cadrul dispozitivului strategic (operativ, tactic) nu necesit` neap`rat modific`ri ale grup`rii
de for]e.
Concluzionând, trebuie înt`rit` ideea c` între gruparea de for]e [i dispozitivul de ac]iune
(strategic, operativ, tactic) exist` deosebiri esen]iale, în sensul c` gruparea de for]e destinat`
ducerii opera]iei (luptei), de[i include for]ele [i mijloacele necesare, acestea nu sunt rela]ionale
func]ional în raport cu con]inutul [i specificul misiunii, în timp ce dispozitivul de ac]iune
presupune restructurarea func]ional` a grup`rii de for]e deja realizate.

52
OPINII PRIVIND COMPONENTELE PROTECTIEI
, GENISTICE
ÎN ACTIUNILE
, MILITARE ALE FORTEI
, DE REACTIE
, RAPIDÃ
General de brigad` (r.) dr. Petre GRECU

F
or]a de Reac]ie Rapid`, \n cadrul conceptului strategic de restructurarea for]ei
stipulat în Strategia militar` a României, în care for]a militar` a ]`rii
este definit` ca For]a Obiectiv – 2007, trebuie s` reprezinte, din timp
de pace, nucleul ac]ional “gata de lupt` permanent” al armatei, cu rol strategic principal
în descurajarea oric`rui agresor.
Plecând de la aceast` important` premis`, componenta genistic` (protec]ia genistic`),
în corela]ie direct` cu celelalte elemente de asigurare strategic` (cercetare, ap`rare
antiaerian`, protec]ie NBC, mascare, r`zboi electronic etc.), cap`t` valen]e [i dimensiuni
noi, lucr`rile genistice de protec]ie, de asigurare a mobilit`]ii [i de contramobilitate contribuind
decisiv, al`turi de celelalte forme de asigurare, la realizarea obiectivelor stabilite de c`tre
organele de decizie.
Rezult`, astfel, c` în cadrul componentei genistice (protec]iei genistice) apar elemente
care nu sunt abordate în regulamentele de specialitate, dar care sunt specifice armatelor
moderne, \n special ale celor din NATO, constituind premise pentru stabilirea unor elemente
comune de compatibilitate [i interoperabilitate, în perspectiva ader`rii României la Alian]a
Nord-Atlantic`. |n opinia mea, aceste elemente ar putea fi grupate \n: componenta de protec]ie;
componenta de mobilitate; componenta de contramobilitate; componenta de logistic`
(de geniu); componenta de conducere a protec]iei [i a sprijinului genistic.
Este evident faptul c` între elementele propuse exist` rela]ii de interdependen]`,
efortul comun fiind direc]ionat spre atingerea scopurilor [i obiectivelor impuse armei geniu
[i implicit marilor unit`]i [i unit`]ilor de geniu din compunerea For]elor Terestre. |n cele
ce urmeaz` voi proceda la caracterizarea analitic` a acestora.
Componenta de protec]ie include, în opinia mea, toate m`surile [i lucr`rile proiectate
[i realizate pe linia armei geniu pentru ad`postirea (protec]ia) resurselor umane, a tehnicii
de lupt` [i a celei auxiliare [i a materialelor de toate categoriile folosite în ac]iunile militare
ale For]ei de Reac]ie Rapid` din Armata României.
De asemenea, în componenta de protec]ie vor fi integrate [i lucr`rile [i m`surile
genistice de mascare, asigurare cu ap`, adaptarea obstacolelor naturale sau artificiale
existente în zona ac]iunilor militare la cerin]ele ap`r`rii (ofensivei), precum [i a altor lucr`ri
destinate asigur`rii ac]iunilor militare [i protec]iei generale a trupelor.
53
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2003
Unit`]ile [i subunit`]ile specializate de geniu contribuie la asigurarea protec]iei
componentelor For]ei de Reac]ie Rapid` prin realizarea unui complex de lucr`ri [i m`suri
genistice, mai importante fiind:
• lucr`rile de fortifica]ie de mare volum • lucr`rile speciale pentru cercetarea [i depis-
[i complexitate realizate mecanizat, pentru protec]ia tarea surselor de aprovizionare cu ap`, pentru ame-
marilor unit`]i [i a unit`]ilor de arme întrunite najarea [i deservirea acestora în scopul procur`rii
(tancuri) [i de arme (sprijin), precum [i a sistemului
de conducere [i a celui logistic; [i potabiliz`rii apei necesar` structurilor lupt`toare,
• lucr`rile de fortifica]ii [i baraje de protec]ie de sprijin, de conducere [i logistice din cadrul For]ei
pentru nevoile tactice ale unit`]ilor de para[uti[ti, de Reac]ie Rapid`;
ale batalionului de opera]ii speciale [i ale celui • lucr`rile de adaptare a obstacolelor naturale
de infanterie marin`; sau artificiale existente în zona de conflict (ac]iune)
• lucr`rile [i m`surile genistice de mascare la cerin]ele ac]iunilor militare desf`[urate de For]a
(în special cele pentru ascunderea dispozitivelor
de Reac]ie Rapid`;
ac]ionale [i a raioanelor de dispunere, precum
[i cele de inducere în eroare asupra dispozitivelor • alte lucr`ri genistice complementare m`surilor
ac]ionale în ap`rare [i ofensiv`, dispunerii punctelor de protec]ie a trupelor lupt`toare [i de sprijin (arme)
de comand` etc.); din compunerea For]ei de Reac]ie Rapid`.
Componenta de mobilitate reprezint` un element de maxim` importan]` atât în ac]iunile
militare defensive, cât [i în cele ofensive desf`[urate de For]a de Reac]ie Rapid`, precum
[i în condi]iile particip`rii acesteia cu parte din marile unit`]i [i unit`]ile lupt`toare [i de sprijin
din subordine la opera]ii multina]ionale.
Mobilitatea, în esen]`, reprezint` calitatea sau posibilitatea care permite factorilor
de decizie s` manevreze for]ele aflate la dispozi]ie în conformitate cu prevederile concep]iei
(deciziei) de ac]iune [i în func]ie de nevoile operative, în condi]ii avantajoase, în timp scurt
[i cu eficien]` maxim` [i care, din punctul de vedere al implic`rii armei geniu, poate
s` cuprind` urm`toarele m`suri [i lucr`ri genistice:
• lucr`ri de cercetare la minarea [i deminarea de noi treceri, în func]ie de nevoile operative
terenului, în special pe drumurile (itinerarele) [i de caracterul ac]iunilor inamicului;
de deplasare [i în zonele de ac]iune ale marilor • întrebuin]area eficient` a podurilor de asalt
unit`]i [i unit`]ilor din compunerea For]ei de Reac]ie [i de înso]ire din dotarea marilor unit`]i [i a unit`]ilor
Rapid`; tactice din compunerea For]ei de Reac]ie Rapid`
• executarea culoarelor prin barajele de mine (în special pentru trecerea rapid` a unor obstacole
antiblindate (antitanc) realizate de inamic, în special cu adâncimi mari, dar cu l`]imi, de regul`, sub 20 m);
pe direc]iile importante de ac]iune ale componentelor • realizarea unor lucr`ri [i luarea unor m`suri
For]ei de Reac]ie Rapid`; genistice eficiente pentru mascarea deplas`rii
• asigurarea viabilit`]ii drumurilor (comunica]iilor) trupelor [i inducerea în eroare a inamicului asupra
de deplasare, manevr` [i de aprovizionare-evacuare manevrei marilor unit`]i [i unit`]ilor lupt`toare
[i verificarea capacit`]ii portante a podurilor perma- [i de sprijin (arme) din compunerea For]ei de Reac]ie
nente peste cursurile de ap` [i alte obstacole importante; Rapid`;
• amenajarea [i deservirea punctelor de trecere • constituirea [i folosirea, în cadrul sprijinului
pe pod [i pe por]ile din materialul de parc P.R.71 de geniu, a unor deta[amente de asigurare a mi[c`rii
[i a podurilor joase din lemn cu suprastructur` puternice, capabile s` gestioneze deplasarea rapid`
metalic` tip P.J.M.-72, pentru dublarea trecerilor [i în ritmul planificat a for]elor lupt`toare în condi]ii
existente peste cursurile de ap` [i realizarea grele de teren [i de stare a vremii.
Componenta de contramobilitate reprezint` opusul mobilit`]ii [i se realizeaz`
prin proiectarea [i realizarea (construirea) de obstacole destinate s` blocheze, s` fixeze
[i s` întoarc` sau s` distrug` for]a inamicului, concomitent cu reducerea posibilit`]ilor
de manevr` ale acestuia.
54
 Provoc`ri [i dezvolt`ri teoretice
Fiind considerat`, în principalele armate moderne, ca reac]ie advers`, de r`spuns
a mobilit`]ii, majoritatea speciali[tilor militari [i factorii de decizie de la diferite e[aloane
militare acord` o mare aten]ie realiz`rii unui raport optim între mobilitate [i contramobilitate,
ambele fiind considerate factori eficien]i în cadrul ac]iunilor militare moderne.
În cadrul ac]iunilor militare desf`[urate de For]a de Reac]ie Rapid`, contramobilitatea
se poate asigura prin:
• proiectarea [i realizarea, dup` un plan [i o con- • planificarea [i realizarea judicioas` a manevrei
cep]ie unic`, a barajelor de mine antiblindate (antitanc); de baraje la principalele componente terestre
• executarea lucr`rilor de distrugeri, în special ale For]ei de Reac]ie Rapid`;
pe principalele c`i de comunica]ii ale adversarului; • realizarea eficient` a sprijinului de geniu,
• planificarea [i executarea barajelor de forti- în mod deosebit prin executarea mecanizat` a unor
fica]ie antitanc neexplozive, de toate categoriile,
lucr`ri de ap`rare puternice (pe aliniamente
în corela]ie [i interac]iune cu cele de mine anti-
importante), precum [i prin ac]iunea deta[amentelor
blindate, în special pentru întârzierea [i blocarea
ac]iunilor adversarului; mobile de baraje [i a celor de distrugeri organizate
• executarea unor lucr`ri [i m`suri genistice la nivelul marilor unit`]i tactice de arme întrunite
de integrare a obstacolelor naturale sau artificiale [i tancuri din compunerea For]ei de Reac]ie Rapid`
în sistemul general de ap`rare; [i ale e[alonului de conducere strategic`.
Componenta de logistic` de geniu reprezint` un element de maxim` importan]`,
de mare complexitate, cu efecte deosebite în planul eficien]ei protec]iei trupelor, a mobilit`]ii
[i contramobilit`]ii protec]iei genistice, fiind o mare consumatoare de materiale de geniu
[i construc]ii. Logistica pe linia armei geniu în ac]iunile militare ale For]ei de Reac]ie Rapid`
vizeaz` cu prioritate urm`toarele domenii: asigurarea cu materiale de geniu [i construc]ii;
asigurarea tehnic` de geniu [i asigurarea de transporturi (cantitatea mare de materiale
de geniu [i construc]ii ce se consum` în cadrul ac]iunilor militare ale For]ei de Reac]ie
Rapid` impune acordarea unei importan]e aparte acesteia).
La realizarea principalelor lucr`ri genistice de mare volum [i complexitate din cadrul
componentelor de protec]ie, mobilitate [i contramobilitate, o contribu]ie deosebit` aduc
subunit`]ile, unit`]ile [i marile unit`]i de geniu puse la dispozi]ia For]ei de Reac]ie Rapid`
(organice, primite, \n înt`rire sau sprijin temporar) prin sprijinul de geniu.
Sprijinul de geniu (genistic) constituie un ansamblu de m`suri [i lucr`ri genistice
de strict` specializare, proiectate [i realizate într-o concep]ie unitar` de c`tre subunit`]ile,
unit`]ile [i marile unit`]i de geniu în folosul ac]iunilor militare desf`[urate de for]ele lupt`toare
(marile unit`]i [i unit`]ile din cadrul For]ei de Reac]ie Rapid`) pentru îndeplinirea pe linia
armei geniu a obiectivelor [i scopurilor fixate prin concep]ia opera]iei (luptei).
În func]ie de apartenen]a subunit`]ilor [i unit`]ilor de geniu, sprijinul de geniu poate fi
organizat din interiorul structurilor lupt`toare, din exterior sau combinat. Sprijinul de geniu
(genistic) din interior se realizeaz`, de regul`, cu subunit`]ile de geniu din organica marilor
unit`]i de arme întrunite (tancuri) din compunerea For]ei de Reac]ie Rapid`. Sprijinul
de geniu (genistic) din exterior presupune planificarea unor lucr`ri genistice complexe
de c`tre e[alonul care desf`[oar` ac]iunea militar` (dup` concep]ia acestuia), realizarea
efectiv` a acestora beneficiind de aportul structurilor de geniu ale e[alonului superior.
El se realizeaz` numai în condi]iile \n care marea unitate operativ` (tactic`) de arme întrunite
nu-[i poate angaja propriile structuri de geniu (de exemplu: preg`tirea cu lucr`ri genistice
55
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2003
de mare volum [i complexitate a unui aliniament de ap`rare, cel pu]in de valoare operativ`,
în adâncime, concomitent cu ducerea ap`r`rii la contact).
Sprijinul de geniu (genistic) combinat presupune realizarea lucr`rilor genistice
planificate de marea unitate operativ` (tactic`) cu folosirea unit`]ilor [i subunit`]ilor
de geniu (proprii) [i a for]elor [i mijloacelor specializate (structurilor de geniu) puse la dispo-
zi]ie temporar de c`tre e[alonul superior.
O dimensiune aparte în cadrul protec]iei genistice (a sprijinului genistic) revine compo-
nentei de conducere a activit`]ilor de proiectare, planificare, organizare [i executare a lucr`rilor
genistice [i a ac]iunilor subunit`]ilor, unit`]ilor [i marilor unit`]i de geniu.
Componenta de conducere vizeaz` atât latura administrativ`, cât [i pe cea ac]ional`,
ax#ndu-se pe conducerea marilor unit`]i de arme întrunite (tancuri) [i de arme din compu-
nerea For]ei de Reac]ie Rapid` pentru executarea lucr`rilor genistice din fâ[ia (zona, raionul)
de ac]iune; conducerea subunit`]ilor, unit`]ilor [i marilor unit`]i de geniu pentru asigurarea
sprijinului pe linia armei.
Conducerea trupelor de geniu pentru executarea lucr`rilor genistice complexe
din cadrul protec]iei genistice în ac]iunile militare ale For]ei de Reac]ie Rapid` se realizeaz`,
de regul`, prin organele de specialitate, vizând dou` niveluri: conducerea de ansamblu
(general`) a trupelor de geniu [i conducerea nemijlocit` a ac]iunilor de lupt` a trupelor
de geniu.
În concluzie, componentele protec]iei genistice (sprijinului genistic) în ac]iunile militare
ale For]ei de Reac]ie Rapid` presupun un studiu atent, în special pentru realizarea
elementelor de compatibilitate [i interoperabilitate cu structurile [i componentele de geniu
similare din armatele moderne membre ale NATO.

56
 CONSIDERATII
, ASUPRA UTILIZÃRII
SISTEMULUI GPS ÎN DOMENIUL
FOCOASELOR DE PROXIMITATE
Maior ing. Br`du]u NEGRU

Introducere în istoria focoaselor de proximitate

Victoria alia]ilor \n cel de-Al Doilea R`zboi Mondial a fost \n mare parte hot`r#t` de trei
proiecte secrete, [i anume: bomba atomic`; radarul [i focosul de proximitate.
Realizarea [i utilizarea focosului de proximitate au contribuit la desf`[urarea cu succes
a opera]iilor de c`tre alia]i, pe teatrele din Europa [i Pacific.
Primul-ministru al Marii Britanii, Winston Churchill, afirma: “Aceste a[a-numite focoase
de proximitate, realizate de SUA, [i-au dovedit puterea \mpotriva rachetelor V1, cu care
am fost ataca]i \n 1944”.
La r#ndul s`u, comandantul Armatei a III-a Americane, generalul George S. Patton,
aprecia: “Simpaticul focos a c#[tigat b`t`lia de la Bulge pentru noi. Cred c` atunci c#nd
toate armatele vor de]ine acest tip de focos va trebui s` g`sim noi metode de lupt`”.
Dezvolt`rile tehnologice din domeniul avia]iei au f`cut ca proiectilele antiaeriene
echipate cu focoase clasice s` devin` ineficiente. Ideea deton`rii proiectilelor \n apropierea
]intei (proximitate) a ap`rut \n lume \nainte de anul 1940.
La \nceput problemele tehnologice legate de fabricarea focosului de proximitate p`reau
insurmontabile. Acesta trebuia s` reziste [ocului la p`r`sirea gurii de foc de c`tre proiectil
[i vitezei mari de rota]ie a proiectilului. Diferitele dispozitive brevetate pentru focoasele
cu proximitate nu au reu[it s` realizeze aceste dou` condi]ii foarte importante.
Documentele capturate din Germania au indicat faptul c` aceasta avea \n derulare,
\nc` din anul 1930, programe de cercetare-dezvoltare pentru focosul de proximitate.
Marea Britanie [i Statele Unite ale Americii au demarat programe de cercetare-dez-
voltare pentru focoase de proximitate pentru rachete [i bombe \ncep#nd cu anul 1939.
De-a lungul timpului au fost testate numeroase metode de ini]iere a proiectilului folosind
focosul de proximitate, astfel: electrostatic; acustic; optic; radio.
Principalele cerin]e avute permanent \n aten]ie \n realizarea focoaselor de proximitate
au fost: asigurarea fiabilit`]ii pentru a garanta siguran]a \n func]ionare, manipulare [i depo-
zitare de lung` durat`; construc]ie c#t mai simpl` care s` permit` producerea acestuia
\n cantit`]i mari.
Pentru dezvolt`rile ulterioare a fost ales focosul radio de proximitate care func]ioneaz`
pe baza efectului Doppler. Frecven]a undei emise c`tre ]int` difer` de frecven]a undei
57
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2003
reflectate de c`tre aceasta. Interferen]a celor dou` semnale produce un semnal de joas`
frecven]` care, amplificat, poate declan[a un comutator electronic.
Primul program de cercetare-dezvoltare a demarat la \nceputul anului 1940 [i a fost
cunoscut sub numele de “MARK 32 (Mk 32)”, fiind un focos de proximitate destinat
s` echipeze proiectilele tunului naval de 5''/38.
Cercet`rile din anii ‘40 au pus \n eviden]` faptul c` un proiectil cu \nc`rc`tur` exploziv`
echipat cu focos de proximitate folosit \mpotriva ]intelor terestre are un efect la ]int` ridicat
pentru distan]e de declan[are a focosului cuprinse \ntre 3 [i 20 de metri, iar pentru un proiectil
cu \nc`rc`tur` chimic` distan]ele pot fi cuprinse \ntre 80 [i 150 de metri.
|n septembrie 1943 au fost executate, cu succes, trageri cu guri de foc ale artileriei
terestre folosind proiectilele explozive echipate cu focosul de proximitate Mk 45. Au fost
lansate comenzi de fabricare a unei mari cantit`]i de focoase Mk 45 paralel cu crearea
de variante ale acestuia care s` fie folosite la echiparea diferitelor categorii de muni]ii
utilizate de gurile de foc ale artileriei terestre. |n decembrie 1944 s-a dispus ca acest tip
de focos s` fie folosit pe teatrul de opera]ii din Europa, rezultatele ob]inute fiind excep]ionale.
Rom#nia a fost, la r#ndul ei, preocupat` de echiparea proiectilelor de artilerie terestr`
cu focoase de proximitate. Punctul de plecare l-a constituit tema de cercetare “Focos
fuzat mecanic universal pentru lovituri de artilerie pentru calibrele 100-152 mm”, lansat`
\n anul 1974 de c`tre Comandamentul Artileriei.
|n urma clarific`rilor tuturor aspectelor [i conceptelor de ordin teoretic [i tehnologic
tema a fost reformulat` \n anul 1982, astfel: “Tema de cercetare – proiectare pentru focos
de proximitate destinat muni]iei de artilerie terestr`”.
|n perioada 1982-1987 s-au desf`[urat o serie de activit`]i de cercetare-proiectare
care s-au concretizat \ncep#nd cu anul 1986 \n teste de tragere \n poligon. La aceste
experimente s-au verificat: func]ionarea radio-fuzant` [i efectul de perforare pe panouri
din tabl` de o]el.
|n prezent speciali[tii rom#ni \n domeniul artileriei consider` c` proiectilele explozive
au atins, \n ceea ce prive[te efectul la ]int`, o limit` care, \n configura]ia standard a echip`rii
acestora, cu greu mai poate fi dep`[it`.
Astfel, tendin]a actual` \n modernizarea artileriei presupune printre altele cre[terea
gradului de lovire prin introducerea componentelor electronice de comand` a efectelor
proiectilelor.
Echiparea lor cu focoase de proximitate ar contribui la m`rirea de 3 p#n` la 5 ori a efectului,
mai ales asupra ]intelor mari1.
Valoarea puterii de foc a unit`]ilor de artilerie s-ar m`ri considerabil prin men]inerea
valorii unit`]ilor de foc, \n contextul cre[terii efectelor loviturilor prin echiparea acestora
cu focoase de proximitate2.

Sistemul GPS
GPS (NAVSTAR Global Positioning System) este un sistem de naviga]ie cu ajutorul
sateli]ilor, proiectat [i dezvoltat de c`tre Departamentul Ap`r`rii al SUA \nc` din anul 1978,
pentru aplica]ii cu caracter militar. |n principiu, GPS este un sistem de 24 de sateli]i
complet opera]ionali, care pot furniza cu o precizie ridicat` pozi]ia unui obiect [i informa]ii
de timp precise.
Fiecare satelit din acest sistem transmite dou` semnale: un semnal precis (P) [i un semnal
standard (C/A). Semnalul standard permite o acurate]e \n determinarea pozi]iei de ordinul
58
 Provoc`ri [i dezvolt`ri teoretice
a 5-15 metri, dar acesta este un mod deliberat “corupt”, astfel \nc#t precizia s` fie de ordinul
a 100 de metri. Aceast` corup]ie este definit` \n literatura de specialitate sub numele
de capacitate selectiv` (S/A).
Str#ns legate de conceptul S/A sunt no]iunile: GPS diferen]ial (DGPS) [i purt`tor
de faz` (CPGS).
|n esen]`, DGPS este o metod` prin care a fost crescut` acurate]ea pozi]ion`rilor
oferite de sistem. Principiul de baz` este de a calcula eroarea medie curent` pentru
o pozi]ie fix` cunoscut` (sta]ie de baz`) [i apoi de a transmite o list` de corec]ii, pe care
un utilizator mobil o poate aplica
pentru orice pozi]ie, \n orice
moment. DGPS cuprinde dou`
forme de baz`: patru arii locale
(LADGPS) [i patru arii extinse
(WADGPS).
Cumulat, DGPSA [i CPGS
ofer` o precizie (\n func]ie
[i de complexitatea aparaturii
de recep]ie utilizate) de ordinul
centimetrilor.
Principial, structura unui sistem
de ghidare iner]ial` care utili-
zeaz` \n structura sa un echipa-
ment GPS este prezentat`
\n figura al`turat`.

Combinatia, GPS/senzor Doppler

utilizatã în cazul focoaselor de proximitate
Una din tendin]ele actuale \n domeniul metodelor de dirijare a sistemelor balistice
o constituie combina]ia GPS/senzor Doppler.
|n cazul unui sistem purt`tor echipat cu focos de proximitate, sistemul GPS contribuie
la \mbun`t`]irea preciziei de lovire a ]intei prin semnalarea apropierii de aceasta.
O solu]ie constructiv` pentru un sistem GPS/senzor Doppler (figura de la pagina 60)
poate fi constituit` din urm`toarele subsisteme: subsistemul GPS; subsistemul de calcul;
subsistemul GYRO; subsistemul de emisie/recep]ie Doppler.
Subsistemul de calcul este un bloc de calcul care memoreaz` noile date de pozi]ie,
control#nd \n mod constant declan[area focusului de proximitate.
La blocul de calcul sunt conectate: sistemul de declan[are a focusului; sistemul pentru
localizarea pozi]iei terestre geografice (GPS); subsistemul GYRO.
Subsistemul GYRO este un dispozitiv giroscopic care realizeaz` detectarea imediat`
a varia]iilor pe care le prezint` direc]ia de deplasare a sistemului proiectil-focos. Se poate
utiliza un dispozitiv giroscopic de vitez` bazat pe efectul Coriolis.
Subsistemul GYRO furnizeaz` blocului de calcul numai varia]iile vitezei unghiulare
ale sistemului purt`tor pe care este instalat, prin utilizarea unui dispozitiv giroscopic cu fibr`
optic` sau de tip piezoelectric miniaturizat.
59
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2003
Subsistemul GYRO intervine
la cererea unit`]ii de calcul ca un ele-
ment de rezerv` pentru determi-
narea pozi]iei atunci c#nd din diferite
motive GPS-ul pierde abilitatea
de orientare [i intr` \n starea de “achi-
zi]ie”, stare care poate ap`rea,
\n principal, datorit` obtura]iilor
de diverse naturi ale antenei GPS.
|n absen]a datelor de pozi]ie
furnizate de GPS este posibil s` fie
calculate noile pozi]ii cu datele
furnizate de subsistemul GYRO. Durata interven]iei subsistemului GYRO trebuie s` fie
limitat` la 1-2 minute. Informa]ia de pozi]ie calculat` cu subsistemul GYRO trebuie privit`
ca av#nd un caracter aproximativ, dar care este strict necesar` pentru men]inerea unei corela]ii
acceptabile spa]iu-timp \ntre ]int` [i sistemul proiectil-focos \n perioada ie[irii din func]ie
a GPS-ului.
|n situa]ii normale, subsistemul GPS, subsistemul GYRO, precum [i blocul de calcul
sunt active prin aceea c` aceste subsisteme determin` \n mod continuu pozi]ia geografic`
a sistemului proiectil-focos.
P#n` la partea terminal` a traiectoriei determinarea elementelor traiectoriei se face
cu ajutorul subsistemului GPS. Acest subsistem poate fi echipat cu antene GPS antibruiaj.
Pentru partea terminal` a traiectoriei subsistemul GPS declan[eaz` [i func]ionarea senzorului
Doppler care va transmite semnalele recep]ionate blocului de calcul.
Lapidar, ne \ng`duim concluzia c`, dincolo de optimiz`rile specifice produse, crearea
unui model pentru un focos de proximitate bazat pe combina]ia GPS/senzor Doppler
ar putea aduce cel pu]in dou` mari avantaje: \mbun`t`]irea protec]iei la bruiaj a focoaselor
radio de proximitate [i cre[terea preciziei \n ceea ce prive[te detonarea focosului de proxi-
mitate care echipeaz` loviturile artileriei terestre.

BIBLIOGRAFIE
1. A., CIOCAN. Necesitatea adopt`rii calibrelor NATO pentru artileria de c#mp din Armata Rom#niei.
|n revista G#ndirea militar` rom#neasc` nr. 2/1998.
2. C., GHERASIM; P., STOEAN. |ntrebuin]area artileriei [i a rachetelor \n cadrul opera]iei [i al luptei.
|n revista G#ndirea militar` rom#neasc` nr. 3/1998.
• N. E., DILEY. Development of Proximity Fuzes (VT) for projectiles – VT Fuzes MKS 32 to 60. Inclusive
(General Description), www.history.navy.mil/faqs/faq96-1.htm.
• Jane’s Defence, 1992, vol. I [i II.
• J., HOPKINS, University Applied Phisics laboratory. A Compilation of Naval Ordnance Reports,
Chapter 1 of the World War II. Proximity Fuze, Silver Spring, 1950, www.history.navy.mil/faqs/
faq96-1.htm.
• Office of Scientific Research and Development. National Defence Research Committee – Summary,
Photoelectric Fuzes and Miscellaneous Projects. Vol. 3 of Summary techival Report of Division 4
(Ordnance Accessories), Washington DC, 1946, www.history.navy.mil/faqs/faq96-1.htm.

60
 LIDERUL MILITAR
- o perspectiv\ caracterial\ -
General de brigad` dr. Stan PETRESCU

“Bonaparte a fost idolul oamenilor obi[nui]i

pentru c` el a avut calit`]ile [i for]ele omului
obi[nuit împinse la maximum”.
Ralph Waldo Emerson*

D
eseori se recurge, pentru optimizarea experien]ei dob#ndite, la citate
cu memorie cultural`, precum motoul de mai sus. O interpretare pragmatic`
l-ar aduce, în vederea publicului contemporan proximit`]ii secolului al XXI-lea,
într-o variant` semantic` succint`, translatat` la nivel macrocivilizator, ce nu se rezum`
la limbajul p`zitorilor Cet`]ii: “Performan]ele unei organiza]ii depind în mare m`sur`
de profesionalismul [i calit`]ile umane ale conduc`torului”.
Marii comandan]i militari au dovedit unele particularit`]i menite s`-i reprezinte
[i s`-i individualizeze. În majoritatea cazurilor îns`, inventarele tipurilor de personalitate
au r`mas de-a lungul timpului unele u[or, altele pregnant asem`n`toare. Exemple precum
cel al lui Napoleon, care punea mare pre] pe impetuozitate, pe dorin]a de a \nvinge
[i pe sentimentul onoarei militare, ori al lui Suvorov, care aprecia mult deschiderea
spre inova]ii tehnice a colaboratorilor s`i, au relevan]` în acest sens. Unii comandan]i
s-au asemuit între ei ca urmare a unei puternice dorin]e de a comanda sau de a aplica acela[i
principiu al luptei în sensul ob]inerii succesului. Principiul libert`]ii de ac]iune a stat
în aten]ia marilor comandan]i, începând cu Hannibal [i Alexandru cel Mare, pân` la Napoleon
[i Suvorov, Jukov [i Eisenhower.
Exemplele enumerate pot configura un “numitor comun” pentru ceea ce poate \nsemna
tipul “conduc`torului”. Caracteristicile ce au determinat produsul acestui “numitor comun”
pot fi, la rândul lor, grupate într-un profil caracterial menit s` contureze liniile generale de for]`
ale personalit`]ii unui comandant. Un num`r însemnat de caracteristici au fost identificate
ca fiind comune majorit`]ii liderilor militari [i civili, dar, mai ales, comandan]ilor.
F`r` îndoial` c` aceste caracteristici nu garanteaz` succesul în general, dar, potrivit
p`rerii multor anali[ti militari, acest grupaj coerent, profund [i cuprinz`tor de calit`]i
ar putea constitui un ghid pentru identificarea [i evaluarea personalit`]ii unui conduc`tor
militar. De bun` seam`, \n desf`[urarea ac]iunilor sale pentru atingerea obiectivelor propuse,
conduc`torul se va lovi de personalit`]ile subordona]ilor, de anumite situa]ii [i împrejur`ri
în care-[i va exprima atributele comenzii, toate acestea având un efect direct asupra
caracteristicilor la care ne vom opri \n continuare.
* Poet [i eseist englez (1803-1882).

61
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2003
Plec`m de la adev`rul aproape axiomatic c`, dincolo de reprezent`rile conceptuale,
comportamentul comandantului este o simbioz` \ntre ]inut` [i conduit`. Caracterul \nsu[i
este relevat de ]inuta fizic` [i cea comportamental`, care trebuie s` reflecte dinamism,
o anume energie, s` genereze încredere. Comportamentul comandantului î[i are originea
în caracteristicile demnit`]ii, care implic` sim]ul onoarei [i necesit` autocontrol în ac]iune
[i în sentimente.
Profilul unui bun comandant este cel al unei persoane receptive, responsabile,
care dovede[te ofensiv capacitate de gândire strategic`. Ei se definesc în fa]a colaboratorilor
prin ceea ce ei \n[i[i reprezint`. |mprumutul [i, pe cale de consecin]`, asumarea de imagine
sunt, alienante, puternic contraproductive.
Curajul pune \n eviden]` dimensiunea care d` posibilitatea unui conduc`tor (lider militar)
s` r`mân` calm [i s` ac]ioneze cu fermitate în fa]a amenin]`rii primejdiilor sau a criticilor,
obiective sau subiective, constructive sau distructive. “Curajul este vederea, peste propria
fiin]` [i peste orice primejdie, a unui scop”, afirma Nicolae Iorga \n “Cuget`rile” sale.
Vorbim despre un curaj moral, dar [i despre unul fizic. Cel dintâi scoate în eviden]`
faptul c` [tii s` aperi ceea ce este drept. Nimic nu d` greutate mai mare comandantului
decât faptul de a avea curajul s` apere demnitatea, excluz#nd orice fel de umilin]`.
Capacitatea de decizie relev` înfruntarea con[tient`, ra]ional` [i justificat` a pericolelor
specifice luptei sau mediului militar cu finalitate \n asumarea deciziei în situa]ii de risc;
impunerea execut`rii hot`rârilor; sanc]ionarea cerebral` a abaterilor de la normele vie]ii
militare; asumarea vertical` a r`spunderii (morale, materiale, disciplinare [i penale) pentru
urm`rile hot`rârilor luate [i pentru ordinele date.
Posibilitatea de a încredin]a responsabilit`]i subordona]ilor porne[te de la calit`]ile
de determinare/hot`râre: “a fi hot`rât” înseamn` “a persevera în decizia adoptat`”;
fermitatea, consecven]a, hot`rârea, calmitatea, încrederea în subalterni definesc esen]ial
personalitatea celui care conduce.
Capacitatea de a decide este fundamental` pentru ac]iunea de comand`. Este rezultatul
fuzion`rii determin`rilor profesionale cu voin]a conduc`torului. Potrivit unor publica]ii cu rol
prescriptiv (Manualul Colegiului de R`zboi al SUA, e.g.), decizia [i activitatea desf`[urat`
pornind de la aceasta reprezint` un mijloc proiectiv de gândire a func]iei de comand`,
func]ia de “bolt`” a liderului fiind aceea de a decide.
Dar, un comandant trebuie s` aib` capacitatea de a decide rapid, \n termeni de maxim`
claritate [i siguran]`, capacitatea de a deciziona fiind în mare m`sur` o chestiune de exerci]iu
[i experien]`. “Sf`tuie[te-te cu to]i, dar rezerv`-]i hot`rârea”, ne \ndemna Shakespeare
\n “Hamlet”.
|ncrederea acordat` comandan]ilor reprezint` siguran]a, dar [i confortul unei activit`]i
corecte. Aici mai putem include voin]a [i sprijinul dezinteresat, voluntar, altruismul, înscrierea
neobedient` în coordonatele clare ale comenzii.
Entuziasmul reprezint` o alt` caracteristic` a conducerii. Func]ia de comand`
presupune o personalitate flexibil`, democratic` (în sensul respect`rii creatoare a libert`]ilor
organiza]ionale ale subordona]ilor), entuziast`, cu care se poate colabora productiv \n toate
situa]iile. Conduc`torul trebuie s` aib` capacitatea de a gândi pozitiv \n \mprejur`ri critice,
s` [tie s` evalueze nepartinic realitatea pentru a-[i forma o imagine corect` asupra ei
într-o situa]ie dat`, cunosc#nd pe c#t posibil abilit`]ile “v`zute” [i “nev`zute” ale adversarului.
Trebuie \nzestrat cu capacitatea de a ac]iona în lipsa ordinelor. Asta \nseamn` ini]iativ`.
În acela[i registru de manifestare a ini]iativei reg`sim imagina]ia, suple]ea gândirii,
62
 Opinii • Argumente • Certitudini • Perspective
inventivitatea [i capabilitatea de a trata o situa]ie în absen]a formelor, metodelor [i mijloacelor
de exprimare normativ` a unei activit`]i sau a surselor [i resurselor institu]ionale.
S` fii integru înseamn` s` fii onest cu tine \nsu]i, \n primul r#nd. Un bun comandant
a[az` adev`rul, sim]ul datoriei [i principiile moralei mai presus de orice. El r`m#ne intangibil
\n fa]a flat`rilor excesive, chibzuind, \n dreapt` judecat`, asupra realit`]iilor problematice
cu care se confrunt`, spre a g`si \ntotdeauna calea pozitiv` a ie[irii din impas. De asemenea,
el cânt`re[te analitic faptele [i circumstan]ele \nainte de a lua o decizie. Experien]a, rutina,
competen]a profesional` [i tehnic` sunt în cea mai mare m`sur` o component` a procesului
intelectual de elaborare a unei judec`]i corecte.
Dreptatea manifest` este una dintre caracteristicile de baz` ale comenzii.Un conduc`tor
militar corect recompenseaz` [i pedepse[te în func]ie de criterii riguros obiective de apre-
ciere a conduitei [i a performan]elor individuale. Un bun comandant trebuie s` cunoasc`
faptul c` stimularea atitudinilor sau a însu[irilor pozitive ale indivizilor creeaz` un climat
inhibitor, descurajant pentru tot ceea ce este sau ar putea deveni factor negativ în activitate.
În administrarea pedepselor, dar [i în acordarea de recompense trebuie s` se ]in` seama
de principiul propor]ionalit`]ii echidistante, \n sensul c` atât recompensa, cât [i pedeapsa trebuie
aplicate just, \n m`sura determin`rilor nemijlocite a faptelor bune, respectiv a celor rele.
Atitudinea politicoas`, plin` de în]elegere [i grij`, dublat` de fermitate, exigen]` [i un mod
hot`rât de a ac]iona sunt repere nodale \n conduita unui conduc`tor militar. Comandantul
aflat \n aceast` postur`, prin \ns`[i voca]ia sa natural`, nu ridic` excesiv tonul, nu folose[te
expresii dure, nu este distant sau arogant, se poart` cu demnitate f`r` a leza personalitatea
cuiva. El î[i domin` st`rile psihice cu poten]ial reprobabil [i î[i reprim` ie[irile impulsive,
situa]ii ce reflect` o conduit` echilibrat`, larg acceptat` \n mediile organiza]ionale puternic
ierarhizate.
Impar]ialitatea este o caracteristic` ce trebuie v`zut` prin cele dou` laturi ale sale,
[i anume lipsa egoismului [i capacitatea empatic`.
Astfel, liderul militar nu trebuie s` urm`reasc` ob]inerea de avantaje personale, inclusiv
avansarea \n grad, sau organiza]ionale prin eforturile ori cu sprijinul colaboratorilor afla]i
pe orizontala sau verticala institu]ional`. “Un comandant care nu are considera]ie pentru
nevoile subalternului n-ar trebui s`-l comande niciodat`”, spunea Napoleon. În acela[i
registru, regretatul general Stefan Gu[e aprecia: “La sufletul soldatului se ajunge cu vorba
bun` [i nu cu bocancii”. Un bun organizator este atent la condi]iile adecvate de trai,
de instruire [i de comunicare organiza]ional` ale subordona]ilor. Grija fa]` de oameni trebuie
raportat` permanent la actul de conducere, fiind \n fapt o component` a acestuia.
Comandantul este dator s` nu uite nici un moment c` \n cadrul ac]ional pe care \l gestioneaz`
cei pe care îi conduce sunt subiec]i [i nicidecum mijloace.
Referitor la empatie, comandantului trebuie s` \i fie proprii abilitatea de a p`trunde
[i de a \n]elege sentimentele [i ra]iunea colaboratorilor s`i. “Secretul omului de succes
este facultatea acestuia de a se pune în locul altuia [i de a considera lucrurile atât din punctul
lui de vedere, cât [i din perspectiva celorlal]i”, zicea Henry Ford*. |ntr-un fel, capacitatea
empatic` a comandantului, exersat` oportun [i eficient, este m`sura coeziunii [i a perfor-
man]ei organiza]ionale.
Cunoa[terea se traduce prin facultatea liderului militar de a transpune în planul propriei
con[tiin]e realitatea. Actualitatea însumeaz` date, cuno[tin]e, informa]ii despre un subiect,
o problem` sau un fenomen. Un comandant priceput trebuie s` [tie s` dezvolte un program
* Poet, publicist [i artist fotograf american (n. 1913).
63
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2003
de înv`]are pe care s`-l actualizeze permanent cu tot ceea ce este mai nou în specialitatea
sa militar`, s` fie conectat la procedurile [i practicile noi de comand`, dar mai ales la evolu]ia
evenimentelor interne, regionale [i chiar globale.
În planul comenzii, lealitatea este atributul care relev` calitatea de a fi credincios ]`rii
[i na]iunii tale, institu]iei militare, superiorilor [i subalternilor, dar [i celor egali cu tine.
Lealitatea nu este un act de conjunctur`, ci trebuie s` fie o constant` \n conduita moral`
a comandantului. De asemenea, liderul militar trebuie \nzestrat cu facultatea de a judeca
o situa]ie dificil` rapid [i în termeni subtili, de a se rela]iona organic cu ceilal]i membri
ai organiza]iei astfel încât s` men]in` [i s` cultive rela]ii dintre cele mai bune, s` evite pe cât
posibil ofensa [i generalizarea acesteia. Altfel spus, s` dovedeasc` mult, mult tact.
Abordarea calm`, r`bd`toare, plin` de curtoazie [i diploma]ie sau purtarea cu blânde]e
ferm` va aduce, cum este de a[teptat, un r`spuns cooperant [i f`r` sup`r`ri inutile, \ntr-un
astfel de climat critica fiind cu adev`rat eficient`. “În tonul vocii, în ochii [i în aerul unui om
nu e mai pu]in` elocven]` decât în alegerea cuvintelor.” (La Rochefoucauld, Reflec]ii)
Plec#nd de la realitatea c`, indubitabil, comandantul reprezint` o institu]ie, un organ,
un oficiu de unde se transmite [i se exercit` puterea, o autoritate real`, cu puternice
înrâuriri asupra subordona]ilor [i a raporturilor dintre membrii colectivului condus, se exercit`
atunci când în personalitatea conduc`torului se combin` tr`s`turi precum: un caracter aparte,
modelat pe modestie; exigen]a fa]` de sine [i fa]` de al]ii; cinstea, sinceritatea [i con[tiin]a
responsabilit`]ii; calit`]i intelectuale – inteligen]a, capacitatea de adaptare, priceperea
de a face fa]` diverselor solicit`ri; un temperament echilibrat – autocontrolul, adaptarea
facil` în rela]iile cu alte persoane; capacitate empatic`; autodeterminare/încredere în sine,
care genereaz` un comportament realist, potrivit cu situa]ia grupului [i cu a[tept`rile
membrilor acestuia; ini]iativa – promptitudine operativ` în solu]ionarea responsabilit`]ilor
organiza]ionale.
Modestia este o calitate ce implic` sim]ul m`surii, al gândirii atente în aprecierea
faptelor proprii. Modestia reprezint` [i atitudinea de stim` [i respect fa]` de grupul
colaborator, fa]` de cei din jur. A fi modest înseamn` a avea t`ria de a-l proiecta pe “eu”
în “noi”. Comandantul apreciaz` sincer realiz`rile fiec`rui subordonat, succesele întregului
colectiv, iar înf`ptuirile personale sunt considerate ca f`c#nd parte din efortul creativ
al tuturor celor pe care îi conduce. Modestia profund` poate constitui \ns` un r`u major
\n fa]a acelora care sunt st`pâni]i de patima invidiei. De fapt, opusul modestiei îl constituie
invidia. Invidia l-a împins la crim` pe Cain. Nu întâmpl`tor invidia face parte din cele [apte
p`cate cre[tine, în timp ce modestia r`mâne înc` în panerul virtu]ilor omene[ti. “Ocup` locul
ce ]i se cuvine ca s` nu fi nevoit s` te ridici.” (Cervantes, Nepotul lui Sancho Panza).
Din perspectiva \n]elegerii strategice a rostului organiza]ional, competen]a presupune
capacitatea de a ra]iona în perspectiv`. Comandantul trebuie s` [tie când s` se a[tepte la reac]ii
ofensive din partea adversarului; el prevede rezultatele unor ac]iuni [i reac]ioneaz` în conse-
cin]`, nel`sându-se descoperit: “( ... ) dac` [tii s` prevezi din timp lucrurile, însu[ire care
nu-i este dat` decât omului în]elept, po]i s` înl`turi cu u[urin]` neajunsurile care se ivesc;
dar dac` nu le-ai v`zut dinainte [i, în consecin]`, le la[i s` ia amploare pân` când oricine
poate s` le constate, este prea târziu ca s` mai po]i face ceva împotriva lor”. (Niccoló Machiavelli,
Principele).
Dar, prognozele corecte nu sunt posibile dec#t prin cunoa[terea psihologiei oamenilor
de care depinde succesul ac]iunii. Un bun comandant aproximeaz` ac]iunile unui anumit
subordonat în împrejur`ri specifice; el va interveni la momentul oportun, poten]ând
sau, dup` caz, suprimând anumite ac]iuni sau componente ac]ionale.
64
 Opinii • Argumente • Certitudini • Perspective
Dovad` a rela]iilor de interdependen]` dintre calit`]ile unui bun conduc`tor,
dar [i a unit`]ii organice a acestora, aser]iunea “Competen]a f`r` autoritate este la fel
de neputincioas` ca autoritatea f`r` competen]`.” (Gustave Le Bon, Ieri [i azi) are
un caracter programatic.
|n acela[i plan al lideran]ei performante, inteligen]a ajut` comandantul s` l`mureasc`
tulbur`ri situa]ionale nea[teptate, momente de criz` în care el trebuie s` ia în timp util
m`suri adecvate spre a dep`[i st`rile dificile. Efect al inteligen]ei, considerentul dup` care
una din principalele calit`]i ale unui comandant este ra]iunea de a selecta colaboratorii
nu este nou; el apare \ntr-o formul` conceptual` neechivoc` la jum`tatea secolului al XV-lea,
când Niccoló Machiavelli define[te ac]iunea senioral` în termeni cvasipragmatici [i de emer-
gen]` sociologic`: “(...) {i cea dintâi p`rere pe care o avem despre inteligen]a conduc`torilor
ne-o form`m cunoscând oamenii pe care îi are în jurul lui; dac` ace[tia sunt capabili
[i loiali îl putem socoti un om în]elept pentru c` a [tiut s` descopere însu[irile lor [i s` le între-
]in` fidelitatea”.
Abilitatea în comunicare denot` sociabilitatea conduc`torului, manifest#ndu-se în felul
particular \n care acesta în]elege s` ini]ieze rela]ii de apropiere cu membrii grupului, leg`turi
menite s`-l pun` în tem` cu interesele fiec`rui subordonat, cu ac]iunile ori preocup`rile
acestora. Practica a demonstrat c` atitudinea nesociabil` a unui conduc`tor are ca rezultat,
de cele mai multe ori, o atmosfer` glacial`, tensionat`, contraproductiv`.
Comandantul trebuie s` fie \nzestrat cu voca]ia de a se exprima clar, de a fi în]eles
de executan]i. Exercitarea func]iei de comand` are în vedere numeroase secven]e
de transmitere a informa]iei pe canale verbale sau nonverbale c`tre superiori,
c`tre colaboratorii egali în grad sau c`tre subordona]i. Cel mai bine, defini]ia prin care
comunicarea este considerat` a fi “transfer de \n]eles” se preteaz` mai cu seam` frontului
de calit`]i al liderului militar.
În acela[i registru al calit`]ilor indispensabile, receptivitatea are un rol constructiv
decisiv. Comandantul trebuie s` manifeste deschidere spre orice sugestie, trat#nd-o
ca pe o poten]ial` solu]ie, f`când abstrac]ie de statutul organiza]ional al celui care
o formuleaz`. Nici o idee nu trebuie respins`, chiar dac` nu toate ideile \[i g`sesc
concretizarea \n proiectele sau \n filozofia organiza]iei. Aceast` manier` de comunicare
va asigura un câmp motiva]ional adecvat construc]iilor durabile \n organiza]iile cu un grad
ridicat de complexitate, cum este cazul organiza]iilor militare.
Se spune c` succesele militare ale unor str`luci]i comandan]i militari se datoresc geniului
lor. Anali[tii consider` c` aceste succese sunt rezultatul unor calcule bazate pe date [i infor-
ma]ii exacte. Observa]ia al`turat` relev` dou` dintre calit`]ile unui conduc`tor atent la mediul
s`u activ: informarea [i modalit`]ile de ob]inere [i de utilizare a informa]iei. Pentru a fi mereu
la curent cu nout`]ile, comandantul va fi preocupat de schimbare, de înnoire, va stimula
ini]iativele novatoare, î[i va asuma riscul inerent pe care îl implic` aceste ini]iative
[i va men]ine o ambian]` proprie libert`]ii creatoare.

Bibliografie selectiv`
• English skils for Staff Officers in Multinational Operation in “The American Language Course’s
English for Special Purposes Series”, Lockland AFB, Texas, septembrie 1998.
• Dic]ionarul Explicativ al Limbii Române, ed. a 2-a, Bucure[ti. Editura Univers Enciclopedic, 1996.
• Colonel (r.) Petre Caracoleanu. Cuget`ri militare. Bucure[ti. Editura Militar`, 1983.

65
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2003

CYBERINTELLIGENCE
- concept necesar unui cadru doctrinar modern -
Maior C`t`lin GR~DINARU

C
adrul social-politic constituit la nivel european [i mondial încurajeaz` agresiv
procesul inov`rii [i implement`rii tehnologiei informa]ionale, dezvoltarea
societ`]ii informa]ionale afl#ndu-se într-o continu` evolu]ie.
În cazul României este nevoie de m`suri manageriale corecte [i complete pentru
acoperirea decalajului privind tehnologia informatic` [i, obligatoriu, pe cea de dezvoltare
a competen]elor pentru utilizarea sa.
Integrarea organic` a României în complexitatea mediului interna]ional implic`
schimb`ri culturale [i atitudinale ale popula]iei cu privire la tehnologie [i comunicare, ]inând
seama de beneficiile comunic`rii globale [i ale accesului la informa]ie, pe toate planurile
vie]ii social-profesionale. Aceste schimb`ri î[i fac deja sim]it efectul.
Toate aceste beneficii vor fi posibile numai în contextul dezvolt`rii competen]elor
de utilizare a tehnologiei informatice la majoritatea popula]iei. Setul minimal de programe
educa]ionale pentru utilizarea tehnologiei informatice depinde covâr[itor de disponibilit`]ile
de resurse, de infrastructur` etc. Contextul interna]ional este unul favorabil integr`rii
României în societatea informa]ional` datorit` deschiderii manifestate de ]`rile avansate
c`tre globalizarea tehnologiei, dar [i ca urmare a progresului tehnologic care a dus la posi-
bilitatea de a achizi]iona tehnologie de vârf la costuri în general acceptabile. Dac` în trecut
transferul tehnologic era limitat de bariere politice [i economice, ast`zi barierele sunt
în special de ordin cultural [i educa]ional, dar pot fi dep`[ite prin interven]ie educa]ional`
[i ergonomic`.
Se impune, astfel, angajarea unei viziuni unitare cu privire la dezvoltarea, în România,
a societ`]ii informa]ionale, concretizat` în strategii de cre[tere a utilizabilit`]ii [i \n dezvoltarea
competen]elor de folosire. Ca urmare, construirea competen]ei utilizatorilor trebuie s` dezvolte
atitudini [i mentalit`]i pozitive, inclusiv eliminarea rezisten]elor la schimbare, care s` faciliteze
transferul tehnologic [i dezvoltarea infrastructurii societ`]ii informa]ionale. De asemenea,
devine obligatorie asumarea riscurilor asociate unei astfel de evolu]ii.
Din aceast` perspectiv` apreciez c` se impun inser]ia conceptual` [i adaptarea realist`
a actualului cadru doctrinar în domeniul militar, în contextul noului mediu de securitate,
instabil, imprevizibil [i asimetric.

Noile amenin]\ri Domeniul securit`]ii na]ionale este influen]at substan]ial

de evolu]ia spre societatea [i noile tehnologii informa]ionale.
Transformarea afecteaz` [i domeniul ap`r`rii, sistemele militare fiind constrânse s` se adapteze
66
 Opinii • Argumente • Certitudini • Perspective
[i s` r`spund` noilor provoc`ri. Acest fapt se realizeaz` prin trecerea treptat` de la func]ia
clasic` a ap`r`rii – protec]ia împotriva agresiunilor tradi]ionale externe – la responsabilit`]i
[i misiuni mai extinse, pentru diminuarea [i contracararea riscurilor [i a amenin]`rilor
neconven]ionale, care se manifest` în toate mediile, inclusiv în spa]iul cibernetic
(cyberspa]iu).
Contextul produs de atacurile teroriste din 11 septembrie 2001 asupra SUA a generat
o evaluare critic` a domeniului militar, în general, [i a modului în care actualele organiza]ii
militare r`spund noilor provoc`ri ale mediului de securitate, în special.
În acest sens, experien]ele statelor membre ale NATO relev` faptul c` viziunea
tradi]ional` privind rolul armatei necesit` o reevaluare, impunându-se un proces de regândire
a misiunilor institu]iei militare în noul context de securitate.
Acest proces const` în luarea în calcul, al`turi de ap`rarea împotriva amenin]`rilor
clasice generate de competitori similari (for]ele armate ale altui stat), a misiunilor vizând
protec]ia infrastructurii na]ionale critice împotriva unui spectru mult mai larg de amenin]`ri,
inclusiv din cyberspa]iu. Campania interna]ional` împotriva terorismului a permis accelerarea
procesului de dezvoltare a capacit`]ilor generale de contracarare a riscurilor [i agresiunilor
asimetrice, tinzând s` devin` unul din criteriile cu mare greutate pentru admiterea în NATO,
aflat` ea îns`[i într-un important proces de transformare [i adaptare la aceste noi categorii
de provoc`ri.
În societatea informa]ional` cele mai importante avantaje sociale, economice [i militare
se leag` de identificarea, culegerea, stocarea, prelucrarea [i utilizarea intens` a informa]iilor
[i a sistemelor informa]ionale.
Utilizarea intensiv` produce îns` o dependen]` sporit`, vulnerabilit`]ile asociate fiind
direct propor]ionale cu cre[terea acesteia. Stadiul actual de în]elegere a avantajelor utiliz`rii
tehnologiei informatice [i dinamica de cre[tere în România a gradului de acces la aceasta
pot genera, pe termen imediat, o evolu]ie aproape haotic` a acestui fenomen. În acest sens,
dezvoltarea de capacit`]i de monitorizare [i protec]ie reprezint` o necesitate pentru
sistemele militare contemporane, inclusiv pentru Armata României, absen]a acestui poten]ial
putând genera o serie de riscuri majore la adresa siguran]ei na]ionale.
Aceast` tendin]`, clar definit`, nu este în prezent înso]it` de m`suri de protec]ie,
ac]iune [i contraac]iune. Absen]a acestor m`suri care s` determine protejarea informa]iei,
asigurarea securit`]ii accesului, analizarea vulnerabilit`]ilor specifice, elaborarea politicilor,
a modalit`]ilor de reac]ie fa]` de ac]iunile psihologice [i de inducere în eroare, larg utilizate
pe internet, duce la apari]ia unor riscuri majore proprii, \n fapt, mediului informa]ional global.
Putem spune c` adev`ratele amenin]`ri la adresa securit`]ii na]ionale, din spa]iul asociat
dezvolt`rii tehnologiei informatice – cyberspa]iul, provin din partea acelor actori care nu numai
c` au inten]ii ostile, ci [i capacitatea de a le transpune în practic`. Importan]a acestor actori
nu este dat` de pozi]ionarea lor geografic`, ci de nivelul de cuno[tin]e internalizate, stocate,
utilizate [i de tehnologia aferent` implement`rii inten]iilor.
Este necesar`, din aceast` perspectiv`, distinc]ia primar` între amenin]`rile
conven]ionale din domeniul militar [i amenin]`rile noi, neconven]ionale. Amenin]`rile
conven]ionale sunt, de regul`, asociate domeniului politico-militar, pentru contracararea lor
exist#nd solu]ii validate de desf`[urarea conflictelor militare. Din perspectiva institu]iei
militare, r`spunsul la aceste amenin]`ri este sus]inut de activitatea tradi]ional` de intelligence.
Acest tip de intelligence este metodic, repetitiv, ierarhic [i compartimentat.
67
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2003
Amenin]`rile asimetrice, neconven]ionale, preponderent non-militare, dinamice,
neliniare [i imprevizibile, determinate [i favorizate de schimb`rile permanente din mediul
multidimensional, vizeaz`:
❖ infrastructura informa]ional` na]ional`, în special componentele sale critice militare
[i civile (sistemul de telecomunica]ii guvernamental, sistemul de comand` [i control
al produc]iei [i distribuirii energiei electrice, sistemele de control ale traficului aerian,
feroviar etc.);
❖ informa]ia [i bazele de date din re]elele guvernamentale de tip intranet sau aflate
pe site-urile oficiale internet, prin accesare neautorizat`, corupere, [tergere de date
[i interzicerea accesului;
❖ sistemele de conducere militar`, prin ac]iuni de corupere a informa]iei, supraînc`rcare
informa]ional` (intoxicare) [i acces neautorizat la informa]iile clasificate.
Aceast` situa]ie genereaz` o reevaluare a activit`]ii de intelligence, cu accente [i nuan]e
legate de domenii [i responsabilit`]i noi, de eficacitate organiza]ional` etc. [i impune
adoptarea unor solu]ii conceptuale [i manageriale novatoare pentru adaptarea acestei
importante activit`]i la presiunea exercitat` de tranzi]ia spre societatea informa]ional`.

Dimensiunea implicit` noii societ`]i informa]ionale, în continu`

Cyberspa]iul dezvoltare, denumit` generic cyberspa]iu (spa]iu cibernetic, spa]iu
virtual etc.), necesit` o construc]ie teoretic` [i institu]ional` apt` s` previn` [i s` gestioneze
eficient riscurile specifice.
Cyberspa]iul poate fi definit ca un univers creat din diverse medii, precum internetul,
prin interconectarea la nivel global [i local a resurselor fizice (totalitatea re]elelor de calculatoare
[i a sistemelor de comunica]ii interconectate sau izolate) [i a resurselor informa]ionale,
adic` totalitatea bazelor de date, a site-urilor, a activit`]ilor on-line (forumuri de discu]ii,
chat, coresponden]` electronic`, up-load-uri [i down-load-uri etc.) [i a entit`]ilor informa-
]ionale (ONG, grupuri de lobby, formatori de opinie, institu]ii de cercet`ri [i sondaj
al opiniei publice etc.) accesibile datorit` tehnologiei informatice, în care diferite persoane
interac]ioneaz` prin intermediul calculatoarelor conectate.
În]elegând [i folosind internetul, cyberspa]iul în general, ca un factor strategic modern
de influen]are [i putere, diverse entit`]i desf`[oar` ac]iuni agresive, în plan imagologic,
inducând o imagine defavorabil` României. Simpla existen]` a cyberspa]iului
genereaz` o serie de probleme specifice, care trebuie luate în considera]ie cu mult` aten]ie,
cele mai semnificative fiind:
• conectarea interregional`, pe care mediul webring, colec]ie de site-uri, care poart` toate
de lucru specific, cyberspa]iul, o realizeaz`, reprezint` un simbol comun);
un mod de a promova interesele unor anumite ]`ri, • serviciile furnizate gratuit pot fi un mijloc de
organiza]ii nonguvernamentale, structuri criminale atragere a tinerilor spre un anumit tip de comunitate,
sau teroriste, pe teritoriul na]ional; iar existen]a programelor de soft educa]ional
• prin existen]a unor baze de date proprii reprezint` mijloace sigure de influen]are a form`rii
[i a unor servicii de informare, diferite entit`]i tinerilor [i copiilor – poten]iali lideri în grupurile
cu interese ostile se pot substitui canalelor lor – în direc]iile dorite;
mediatice oficiale; • rapiditatea cu care acest mediu de lucru, cyber-
• gestionarea navig`rii pe internet, prin oferirea spa]iul, a fost adoptat de tot mai multe persoane
accesului la site-uri care apar]in fie unor comunit`]i fizice [i juridice atrage aten]ia asupra ariei de acoperire
locale cu interese specifice, fie unor ONG-uri, [i a impactului pe care acesta îl va avea în urm`torii ani;
creeaz` premisele intr`rii individului într-un areal • \n spatele ideii de “transparen]`”, cyberspa]iul
informa]ional generator de anumite percep]ii ofer` posibilit`]i mari de “sustragere” fa]` de formele
(un exemplu în acest sens poate fi realizarea unui clasice de monitorizare juridic`.

68
 Opinii • Argumente • Certitudini • Perspective
Amenin]`rile planificate [i derulate în cyberspa]iu impun o viziune nou` asupra politicii
de utilizare a sistemelor militare, concepte noi, precum [i un cadru nou de definire, angajare
[i implicare a for]elor armate în contracararea acestora.
Astfel, ultimele evolu]ii din spa]iul occidental demonstreaz` extinderea responsa-
bilit`]ilor organismului militar în materie de securitate na]ional`, inclusiv în zona cyber-
spa]iului, [i reducerea în intensitate a atitudinii de rezerv` fa]` de folosirea mijloacelor
militare neconven]ionale (de natur` informa]ional`) pentru ap`rarea [i promovarea
intereselor na]ionale.
În acest sens, adaptarea [i implementarea conceptelor [i a modurilor de ac]iune
specifice erei informa]ionale, inclusiv în cyberspa]iu, în Armata României, reprezint`
o necesitate [i o provocare, generate de noile amenin]`ri la adresa securit`]ii na]ionale
[i interna]ionale, precum [i de exigen]ele impuse de procesul de reform`, în scopul atingerii
standardelor NATO.

Cu cât gradul de interconectare spore[te, iar tehno-

Cyberintelligence logiile informa]ionale se îmbun`t`]esc, cu atât realitatea
virtual` creat` de re]ea devine mai evident` [i se impune \n mediul global.
Cre[terea preconizat` a influen]ei tehnologiei informa]ionale asupra societ`]ii
române[ti favorizeaz` implicit [i cre[terea riscului ca acest mediu s` fie folosit de grupuri
criminale sau teroriste. Acest risc a fost relativ limitat pân` acum în România din cauza
dezvolt`rii relativ lente a infrastructurii informa]ionale. Totu[i, ]inând cont de condi]iile
favorizante de dezvoltare a domeniului, trebuie reconsiderat` problematica protec]iei
infrastructurii na]ionale informa]ionale critice, ca unul din elementele fundamentale
în sus]inerea intereselor na]ionale. Aceast` atitudine este determinat` de faptul c` sectoarele
componente ale infrastructurii na]ionale critice prezint` interdependen]e puternice,
nici unul dintre ele neputând func]iona în totalitate independent, efectele unei posibile
ac]iuni distructive la nivelul unui sector putându-se propaga cu rapiditate [i necontrolat
la nivelul altor sectoare, precum [i de necesitatea distribuirii \n întregul spectru al activit`]ii
na]ionale (la nivel politic, economic, social, militar, legislativ etc.) a responsabilit`]ilor
fundamentate pe un set comun de principii, metode [i tehnici de lucru.
Putem spune c`, din aceast` perspectiv`, rolul serviciilor de informa]ii cap`t`
noi dimensiuni, aceasta deoarece noile tipuri de amenin]`ri la adresa intereselor na]ionale,
precum [i noile tipuri de vulnerabilit`]i ale sistemelor necesit` noi metode [i tehnici
de culegere [i analiz` a informa]iilor, impunându-se o partajare clar` a responsabilit`]ilor
în ceea ce prive[te protec]ia infrastructurii informa]ionale.
În consecin]`, consider c` este necesar s` se ac]ioneze pentru a dezvolta [i a pune
în practic` noi metodologii de intelligence care s` sprijine analizele în domeniul securit`]ii
na]ionale privind ac]iunile desf`[urate în spa]iul cibernetic.
Aceste metodologii nu pot fi numai de ordin tehnic [i nu pot ignora semnifica]ia social`
a activit`]ii pe internet. De asemenea, acestea nu pot fi activit`]i strict localizate sau rezultatul
unor nevoi divergente ale unor organiza]ii nereprezentative. Nu pot fi simple reac]ii
la incidente, ca viru[i sau atacuri de sistem.
Activitatea pe internet nu poate fi controlat` sau dirijat` centralizat. Amenin]`rile la adresa
securit`]ii na]ionale provenind din spa]iul virtual sunt distribuite, nuan]ate, continue [i în plin`
dezvoltare. În consecin]`, metodologiile de intelligence în mediul cibernetic trebuie s` aib`
acelea[i caracteristici: distribuite, nuan]ate, continue [i în plin` dezvoltare. Domeniul
intelligence trebuie s` se adapteze la aceste provoc`ri nu numai prin m`suri de ordin practic
69
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2003
sau organiza]ional, ci [i prin elaborarea unor concepte specifice prin intermediul c`rora
acest fenomen s` fie ra]ionalizat, sintetizat [i în]eles.
Cyberintelligence este conceptul central al acestui domeniu [i r`spunde nevoii de infor-
mare [i protec]ie în spa]iul nou creat prin dezvoltarea internetului [i a tehnologiilor
complementare, care se reflect` în infrastructura [i economia na]ional`.
Conceptul a izvorât [i din nevoia de a asigura securitatea informa]iilor din re]eaua
internet. Acest obiectiv este realizat prin analiza ac]iunilor derulate în cyberspa]iu,
care furnizeaz`, prin examinarea sistematic` [i pe scar` larg` a rezultatelor, o predic]ie
[i o în]elegere ordonat` a impactului acestuia asupra societ`]ii.
Din aceast` perspectiv`, cyberintelligence se adaug` la mediul multidimensional
în care opereaz` o structur` de informa]ii, influen]ând atât calitatea necesar` factorului
uman, cât [i modalit`]ile de lucru legate de culegerea de informa]ii, analiza de intelligence
[i furnizarea de servicii [i produse informative noi, adaptate la realitatea cyberspa]iului.
Cyberintelligence este un domeniu complementar domeniilor clasice de intelligence
– Humint, Sigint, Imint. Nu procedurile [i tehnicile sunt cele care creeaz` aceast` delimitare,
ci mediul specific în care se ac]ioneaz`, iar acesta este spa]iul cibernetic. Specificitatea
acestui spa]iu genereaz` particularit`]i în procedurile de intelligence adoptate pentru
investigare, securizare [i dezvoltarea unei infrastructuri necesare.
Conceptul de cyberintelligence vine s` eviden]ieze aceast` nou` orientare a lumii
moderne, s` identifice riscuri atunci când apar amenin]`ri în mediile informatizate [i, odat`
stabilite, s` furnizeze informa]ii [i un context prielnic pentru deciderea cursului optim
al ac]iunii.
Putem spune deci c`, prin activitatea de cyberintelligence, se va furniza o analiz`
a ac]iunilor [i tendin]elor din spa]iul cibernetic, a efectului acestor ac]iuni în societate
pe planuri multiple: politic, economic, militar, tehnic, precum [i o apreciere sectorial`
a amenin]`rilor [i o categorisire a atacurilor [i, eventual, a atacatorilor.
În acest context, apreciez c` principalele obiective ale cyberintelligence-ului
sunt: identificarea nevoilor de ac]iune atunci când apar amenin]`ri în mediile informatizate;
furnizarea de informa]ii pentru adoptarea cursului optim necesar procesului de reac]ie;
identificarea vulnerabilit`]ilor sistemelor informa]ionale; coordonarea ac]iunilor pe internet;
oferirea de informa]ii despre eficacitatea [i efectul m`surilor adoptate.
Astfel, identificarea prin intermediul acestor activit`]i a factorilor de risc la adresa
securit`]ii na]ionale [i a vulnerabilit`]ilor specifice societ`]ii române[ti în perioada de tranzi]ie
la societatea informa]ional` [i evaluarea realist` a acestora constituie baza obiectiv`
a procesului de validare a acestui concept – cyberintelligence [i începutul proiect`rii
unor structuri de reac]ie eficiente ac]ional, transformându-se într-un exemplu concret
de în]elegere, adaptare [i implementare vizionar` a noilor realit`]i în gândirea militar`
româneasc`.
Concluzionând, putem spune c`, fa]` de realit`]ile noului mileniu, inac]iunea sau ac]iunea
întârziat` poate avea drept consecin]` nerealizarea nivelului de competen]` necesar integr`rii
\n societatea informa]ional` [i, implicit, a r`spunsului adecvat la provoc`rile acesteia,
impunând costuri greu de recuperat. Lipsa de interes [i de competen]e în utilizarea
tehnologiei informatice din perspectiva integr`rii în societatea informa]ional` global`
ar avea efecte comparabile cu cele ale cre[terii popula]iei analfabete. Schimb`rile aduse
de interac]iunea între oameni [i tehnologie vor afecta cu siguran]` pozitiv modul în care
ne vedem pe noi în[ine, numai dac` utiliz`m inteligent puterea oferit` [i ne protej`m
de riscurile asociate.
70
 FR~M@NT~RI |N STRATEGIA
|NCEPUTULUI DE SECOL
Comandor Lauren]iu SIMIONESCU

U
nsprezece septembrie 2001. Vladimir Putin este primul pre[edinte care sun`
Washingtonul pentru a transmite condolean]e p`r]ii americane \n urma
atacurilor teroriste.
Decembrie, 2001, Moscova1, Pia]a Puskin. Secretarul de Stat al SUA, Colin Powell,
figura legendar` a R`zboiului din Golf, face prima escal` a vizitei sale pe p`m#nt rusesc
pentru a depune un buchet de trandafiri la placa memorial` a celor 13 victime ale terorismului,
ucise de explozia unei valize-bomb`, la 8 august 2000. Acest gest, cu profunde semnifica]ii
umane [i politice, marcheaz`, al`turi de tragicele evenimente din 11 septembrie, o nou`
etap` \n rela]iile ruso-americane de dup` \ncheierea “r`zboiului rece” \n care cele dou`
superputeri se concentreaz` pentru realizarea unei alian]e durabile \mpotriva terorismului.
Dorin]a de a face front comun \mpotriva terorismului a fost evident` pe timpul \nt#lnirii
de la Bruxelles, \n decembrie 2001, c#nd Alian]a Nord-Atlantic` [i Federa]ia Rus` au convenit
s` creeze un consiliu pentru coordonarea de ac]iuni comune privind securitatea,
de la terorism [i p#n` la ap`rarea \mpotriva rachetelor balistice.
Care este situa]ia securit`]ii mondiale \n acest moment ? S` lu`m doar cazul
unei na]iuni care este printre cele mai controversate sau m`car printre cele mai luate
\n seam`. Cu doi ani \n urm`2, \n Irak, Saddam Hussein marca, prin focuri repetate de arm`,
deschiderea celei mai mari parade militare a for]elor armate irakiene de dup` R`zboiul
din Golf. |n cadrul paradei au putut fi v`zute defil#nd rachete al-Sumond [i Ababil-100.
Afi[area lor ar`ta lumii c` Irakul este capabil s` produc` arme sofisticate, \n ciuda anilor
de sanc]iuni, inspec]ii [i \ncerc`ri americano-britanice de a bombarda \n 1998 fabricile
de armament irakiene. Oficial, s-a ar`tat c` aceste rachete au o raz` mai mic` dec#t limita
de 93 de mile stabilit` de Na]iunile Unite. Cu toate acestea, exper]ii consider` c` rachetele
pot fi modernizate foarte repede pentru a deveni vectori cu raz` medie ce pot lovi ]inte
ca Tel Aviv, Teheran, Riyadh sau for]e americane ori aliate din regiune. Surse din structurile
de informa]ii britanice au indicat c` irakienii fac eforturi semnificative pentru m`rirea razei
de ac]iune a acestora [i pentru \narmarea lor cu \nc`rc`turi de lupt` chimice [i biologice.
De[i se pare c` nu a reu[it s` achizi]ioneze material fuzionabil, \n cazul \n care controlul
interna]ional e[ueaz`, Irakul va putea totu[i s`-[i dezvolte \n urm`torii cinci ani arme nucleare
proprii. |n arsenalul de distrugere \n mas` al Irakului \nc` se mai num`r` (conform
speciali[tilor ONU) 6 000 de bombe de avia]ie cu iperit`, peste 500 de lovituri de artilerie
[i circa 500 de bombe R-400 cu \nc`rc`turi chimice sau biologice. Dup` \ncheierea inspec]iilor
interna]ionale se pare c` Irakul [i-a reluat produc]ia de arme chimice. |n ceea ce prive[te
71
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2003
armele biologice, se crede c` Irakul de]ine \n jur de 20 000 de litri de toxin` botulinic`,
8 500 litri de antrax [i 2 200 litri de toxine alfa. Dac` lucrurile stau \n felul acesta cu Irakul,
s` vedem care ar fi cele c#teva op]iuni sau pozi]ii vis-a-vis de acesta.
M`rirea probabilit`]ii ca americanii s` foloseasc` din nou for]a \mpotriva Irakului amenin]`
s` sporeasc` tensiunile \ntre Fran]a [i Marea Britanie [i, \n cazul \n care aceast` problem`
nu este abordat` cu grij`, risc` s` scindeze politica de ap`rare [i pe cea extern` a vest-euro-
penilor. Ace[tia din urm` au sus]inut r`zboiul din Afganistan, for]ele speciale germane
[i bombardierele franceze, particip#nd la anihilarea al-Qaeda, dar includerea pe lista neagr`
de c`tre administra]ia Bush a Irakului, Iranului [i a Coreei de Nord a schimbat esen]ial
atitudinea europenilor. Atitudinile ]`rilor vest-europene vor fi, f`r` doar [i poate, nuan]ate
[i, foarte pu]in probabil, identice. Marea Britanie va r`m#ne probabil un partener necondi-
]ionat. Germania va oscila, cel pu]in pentru un timp, \ntre atitudinea at#t de pro-Atlantic`
a cancelarului Schröder, care a solicitat europenilor solidaritate necondi]ionat` pentru r`zboiul
din Afganistan, [i opozi]ia implacabil` a ecologi[tilor fa]` de tot ce \nseamn` o interven]ie
militar` \mpotriva Irakului. Fran]a [i Belgia, ostile doctrinei Bush, au deja tradi]ie \n a critica
sanc]iunile ONU \mpotriva Irakului. Fran]a consider` c` toate aceste sanc]iuni nu au dus
dec#t la pauperizarea [i mai accentuat` a poporului irakian, iar \n ceea ce prive[te programul
nuclear irakian, acesta a fost pulverizat [i Irakul nu mai reprezint` un risc nuclear demn
de luat \n seam`. Opinia francez` este c` produc]ia irakian` de arme chimice [i biologice
se desf`[oar` \n laboratoare mici de pe teritorul altor ]`ri arabe [i c` eliminarea lor este
mai degrab` o problem` de management dec#t una ce necesit` m`suri radicale.
Spania [i Italia, conduse de conservatori care au str#nse leg`turi cu Washingtonul,
vor fi probabil favorabile unei interven]ii \mpotriva Irakului [i vor fi dispuse s` ofere bazele
lor aeriene [i asisten]a logistic`, dac` li se va cere.
De la apari]ia, \n Los Angeles Times, a primelor scurgeri de informa]ii dinspre Pentagon
despre inten]ia revizuirii atitudinii nucleare americane, administra]ia Bush a consumat mult
timp [i energie pentru a explica faptul c` aceasta nu este altceva dec#t un document
de planificare privind reactualizarea nivelului de preg`tire privind ap`rarea na]ional`.
Conform acestor explica]ii, o dat` cu \ncheierea “r`zboiului rece” [i \n urma evenimentelor
din 11 septembrie, scenariile nucleare americane necesit` modific`ri considerabile. Aceast`
mult \nt#rziat` reanaliz` este justificat` de faptul evident c` nu mai exist` doar o na]iune
care s` amenin]e Statele Unite [i nici nu se mai poate lua \n calcul un scenariu \n care
o na]iune ar fi dispus` s`-[i accepte autodistrugerea prin atacarea cu arme nucleare a SUA.
Dac` acest document reprezint` un plan de ac]iune [i nu o nou` politic`, totul pare s` fie
\n regul`3. Dac` nu, atunci administra]ia american` va trebui s` g`seasc` o solu]ie care
s` rezolve cel pu]in dou` probleme spinoase. Prima este cea a tratatului privind interzicerea
testelor nucleare la care [i Statele Unite sunt parte. Dac` aceast` revizuire \nseamn`
o schimbare a politicii nucleare americane, implica]iile interna]ionale devin dintre cele
mai \nsemnate. O dat`, pentru c` Statele Unite chiar au \nfierat de-a lungul timpului ]`ri
ca India [i Pakistanul pentru continuarea testelor cu arme nucleare, \n pofida opiniei
interna]ionale. La sf#r[itul lunii mai, Pakistanul efectua din nou teste cu rachete balistice
pe fondul cre[terii tensiunii \n rela]iile cu India \n privin]a Kashmirului. Dac` \nse[i
Statele Unite se abat de la conduita lor nuclear` tradi]ional`, atunci Irakul, Coreea de Nord
[i altele vor avea un motiv \n plus s` o fac` [i ele. In extenso, aceast` situa]ie ar f`r#ma rapid
72
 Opinii • Argumente • Certitudini • Perspective
\n]elegerile interna]ionale privind armele nucleare care au asigurat o oarecare stabilitate
interna]ional` \n ultimele decenii.
De la preluarea mandatului, pre[edintele Bush a ridicat problema amend`rii sau retra-
gerii SUA din Tratatul din 1972, considerat mult` vreme piatra de c`p`t#i \n controlul armelor
nucleare. Ca o prim` replic`, pre[edintele Putin a insistat ca acesta s` r`m#n` \n vigoare,
argument#nd c` acesta a ajutat la men]inerea p`cii de-a lungul unei \ntregi genera]ii.
Cea de-a doua problem` este legat` de extinderea poten]ialelor circumstan]e \n care
vor fi folosite armele nucleare [i a listei posibilelor ]inte, incluz#nd pentru prima dat` ]`ri
f`r` capacit`]i nucleare [i cobor#nd “bariera” de la care se vor executa loviturile ini]iale.
Cele enumerate risc` s` distrug` eficacitatea tratatului de neproliferare a armelor nucleare.
Eventuala retragere din tratatul care a fost ini]iat pentru a transmite celor care nu se implic`
\n conflicte nucleare c` nu vor fi ]inta unui atac nuclear ar reprezenta o invita]ie de a adera
la clubul de]in`torilor de arme nucleare a unor state care nu se bucur` de prea mare
stabilitate politic` [i poate amplifica eforturile celorlal]i de]in`tori de tehnologie nuclear`
\n \ncercarea de m`rire [i perfec]ionare a arsenalurilor nucleare proprii pentru p`strarea
echilibrului de for]e.
Unde ]inte[te noua orientare a doctrinei nucleare americane ? O explica]ie este sugerat`
de Loren Thompson4, profesor \n studii despre securitate la Universitatea Georgetown,
SUA. O prim` supozi]ie este c` \ntre ceea ce guvernul spune c` va face [i ceea ce face este
o mare diferen]`. Declara]iile publice despre concep]ia de \ntrebuin]are a armelor nucleare
se constituie \n “strategia declarat`”. Planurile privind \ntrebuin]area armelor nucleare
sunt “strategia opera]ional`”. Aceasta este o diferen]` care trebuie ]inut` minte. Conform
declara]iilor de p#n` acum, administra]ia Bush inten]ioneaz` s` reduc` arsenalul nuclear
american la o treime, concomitent cu cre[terea variantelor posibile de folosire a acestuia.
Schimbarea fost perceput` ca o m`rturie a faptului c` administra]ia dore[te o mic[orare,
o sc`dere a pragului de la care se va face apel la loviturile nucleare. |n realitate, lucrurile stau
invers. Schimbarea de atitudine urm`re[te cre[terea stimulentelor pe care ]`rile le-ar putea
primi \n schimbul evit`rii \ntrebuin]`rii armelor de nimicire \n mas` [i un r`spuns adaptat
la noile amenin]`ri percepute pe adresa SUA. Deoarece miezul strategiei nucleare americane
\l constituie un concept psihologic destul de evaziv numit “descurajare”, el poate fi lesne
\n]eles gre[it. Aceast` percep]ie eronat` nu este ceva nou, pentru c`, de-a lungul istoriei,
s-au mai \nt#lnit cazuri: “politica represaliilor masive”, promovat` de Dwight Eisenhower,
“distrugerea garantat`” din timpul lui John Kennedy, “selectarea flexibil` a ]intelor”, adoptat`
de Richard Nixon, sau “ini]iativa de ap`rare”, ini]iat` de Ronald Reagan.
La mai bine de zece ani de la \ncheierea “r`zboiului rece”, mul]i sunt dezam`gi]i
s` constate reactivarea descuraj`rii strategice atunci c#nd se a[teptau ca spectrul
holocaustului nuclear s` fie aruncat la co[ul istoriei. Din nefericire, evenimentele
din 11 septembrie au demonstrat c` asemenea aspira]ii sunt, \n percep]ia unora, premature
[i au determinat reactivarea politicii de descurajare a administra]iei americane. |n linii mari,
descurajarea ar putea fi definit` ca “practica de a preveni agresiunea prin amenin]area
cu consecin]e inacceptabile”5. Spre exemplu, mul]i istorici cred c` Hitler, care a suferit
\n Primul R`zboi Mondial de o orbire temporar` \n urma unui atac cu gaze de lupt`,
nu a folosit aceast` arm` \n timpul celui de-Al Doilea R`zboi Mondial de teama unor posibile
represalii.
73
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2003
Conceptual, principala problem` ridicat` de \ntrebuin]area loviturilor nucleare
este legat` de faptul c` puterea lor de distrugere, \n condi]iile unui atac prin surprindere,
face aproape imposibil` at#t ap`rarea, c#t [i riposta celui atacat. Descurajarea nuclear`
a fost g#ndit` s` echilibreze balan]a dintre atac [i consecin]e. |n esen]`, acest concept
s-a dorit s` exprime garan]ia c` nici un poten]ial agresor nuclear n-ar putea s` r`m#n`
nedistrus, iar prin aceasta s` se minimizeze stimulentele care s` recomande un asemenea
atac. Este evident c` acest concept are numeroase limit`ri, \n special dac` este vorba
de utilizatori ira]ionali sau de accidente.
|n alt` ordine de idei, principala problem` a descuraj`rii este legat` de faptul c` este
un concept cu caracter psihologic. El nu poate da roade dac` nu poate convinge. Pentru
aceasta, armele nucleare au fost concepute pentru a fi capabile s` riposteze [i, mai ales,
s` o fac` credibil. Aceasta nu \nseamn` amenin]area cu utilizarea acestor arme ca r`spuns
la provoc`ri limitate, pentru c` un astfel de comportament ar fi neconving`tor [i, ca atare,
ar impune o timid` descurajare. Ca [i sovieticii, pre[edintele Reagan a crezut c` o descurajare
cu adev`rat credibil` const` \n capacitatea de a \nvinge \ntr-un razboi nuclear. |n fapt,
aceast` orientare a fost \ndreptat` spre prevenirea unui astfel de conflict [i nu spre
escaladarea unuia poten]ial. O dat` cu declinul sovietic, aceast` strategie a devenit mai pu]in
important`. Dup` preluarea prerogativelor, pre[edintele Bush [i-a \ndreptat eforturile
spre redimensionarea arsenalului nuclear american [i g`sirea unor alte mijloace de descu-
rajare a poten]ialilor adversari. Evenimentele dramatice din 11 septembrie n-au schimbat
prea mult aceast` inten]ie ini]ial`, c#t a demonstrat c` nu toate mecanismele de distrugere
\n mas` sunt nucleare [i nu to]i agresorii sunt ru[i. Consilierii pre[edintelui Bush doresc
\n continuare s` diminueze arsenalul nuclear american, dar vor s` utilizeze ceea ce
va mai r`m#ne pentru \nt`rirea descuraj`rii \ntr-o lume cu mult mai diverse amenin]`ri.
Una din direc]iile vizate de revizuirea atitudinii nucleare americane este avertizarea celor
ce ar putea s` fie tenta]i s` folosesc` armele de distrugere \n masa (cum ar fi Irakul
[i Coreea de Nord), c` un asemenea gest le-ar aduce pedeapsa capital`. O alt` direc]ie duce
c`tre realizarea unor noi arme care s` se adreseze c#t mai credibil posibil amenin]`rilor
ce sunt ad`postite ad#nc \n p`m#nt: puncte de comand`, pozi]ii de lansare sau laboratoare
biologice. La baza arsenalului american de descurajare vor continua s` stea rachetele balistice
dispuse pe uscat [i pe mare, secondate de for]e conven]ionale [i speciale. “Recosmetizarea”
armelor la dispozi]ie, dorit` de pre[edintele Bush, \[i propune s` conving` noii poten]iali
agresori ce vizeaz` SUA [i alia]ii s`i s` nu atace. Dac` descurajarea nu d` roade, Statele
Unite vor utiliza minimum de for]` necesar` pentru a-i \nvinge. Administra]ia american`
pare a fi con[tient` c` are [anse reduse s` fie conving`toare pentru oameni ca cei
ce alc`tuiesc al-Qaeda, dar chiar [i cei mai ne\nfrica]i agresori au temeri care pot fi manipulate
pentru a-i determina s` se re]in` de la a ac]iona. Realizarea noilor arme nucleare americane
ar trebui s` permit` ]intirea cu precizie a acestor temeri [i s` fac` mai pu]in probabil`
folosirea armelor de nimicire \n mas`.
Con]inutul revizuirii atitudinii nucleare nu este ceva nou de la un cap`t la altul. Noutatea
o reprezint` detalierea tuturor \mprejur`rilor \n care pre[edintele ar putea face apel
la armele nucleare [i nu un ghid despre modul \n care se aleg ]intele unui atac nuclear,
a[a cum cred unii alarmi[ti. Exist` aici un paradox. Este clar c` armele nucleare sunt
prea puternice [i prea \nfrico[`toare pentru ca unui lider ra]ional s`-i treac` prin minte
74
 Opinii • Argumente • Certitudini • Perspective
s` le foloseasc`, dar pentru realizarea descuraj`rii trebuie realizate planuri [i arme pentru
un r`zboi pe care acest lider nu l-ar purta niciodat`. Mesajul se adreseaz` Coreei de Nord,
Irakului, Iranului, Libiei, Siriei, Rusiei [i chiar Chinei, ar`t#nd c` americanii au planuri de atac
sau contraatac \mpotriva celor care amenin]` SUA, interesele vitale sau vreunul din alia]ii
lor. Aceast` revizuire cheam` la realizarea unor noi arme nucleare tactice de calibru mic
care s` distrug` depozitele blindate sau pe[terile care con]in arme biologice.
Aceast` nou` abordare a problematicii \ntrebuin]`rii armelor nucleare con]ine
un poten]ial pericol: ea poate amplifica eforturile celorlal]i de]in`tori de tehnologie nuclear`
\n \ncercarea de m`rire [i de perfec]ionare a arsenalurilor nucleare proprii pentru p`strarea
echilibrului de for]e.
Una din \ntreb`rile esen]iale pe care le ridic` noua atitudine american` privind
\ntrebuin]area armelor nucleare este dac` aceasta \nseamn` o sc`dere a pragului condi]iilor
\n care SUA sunt dispuse s` apeleze la armele nucleare.
Va determina aceast` revizuire transformarea armelor nucleare din arme de ultim`
instan]` \n arme de folosire ini]ial`6 ? R`spunsul la aceast` \ntrebare va fi de natur`
s` contureze istoria omenirii pentru viitorii ani. Dac` prima \nc`rc`tur` nuclear` utilizat`
va fi mare sau mic` este mai pu]in important, de[i num`rul de victime nu poate fi considerat
niciodat` ne\nsemnat, dar cel mai important [i mai grav va fi c` a fost utilizat`.
Abordat` pesimist, revizuirea atitudinii nucleare poate fi un adio spus neprolifer`rii
armelor nucleare inspirat de un planificator care a reu[it \n ultim` instan]` s` conving`
c` armele nucleare nu sunt diferite de armele conven]ionale [i sunt la fel de folositoare
pe timpul luptei.
Tratatul de neproliferare a reu[it timp de 30 de ani s` nu permit` r`sp#ndirea armelor
nucleare la scar` planetar`, o dezvoltare care ar fi putut fi devastatoare inclusiv la adresa
securit`]ii americane. Este motivul pentru care consider`m c` ar fi un act mai mult
dec#t neinspirat ca tocmai cei care au fost beneficiarii globali s` distrug` aceast` umbrel`
care le-a fost de ajutor lor, ca [i celorlal]i.

BIBLIOGRAFIE
1. Los Angeles Times, March 13, 2002, Ties That Terrorism Transformed, Robin Wright, Times staff
writer.
2. London Daily Telegraph, March 13, 2002,Terror of Saddam’s Hidden Arsenal, Anton La Guardia.
3. USA Today, March 13, 2002, Hints of nuclear-policy shift raise several questions.
4. Wall Street Journal, March 13, 2002, How to stop worrying and love the bomb, Loren Thompson.
5. Idem.
6. Washington Post, March 14, 2002, Nuts about Nuks, Mary McGrory.

75
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2003

HAARP – ARMA FINAL~

Colonel Emil STR~INU

H
AARP* reprezint` activitatea de cercetare desf`[urat` asupra ionosferei,
destinat` stabilirii comportamentului ozonului, azotului [i ionilor acestora
at#t la bombardamentele radia]iei solare [i cosmice, c#t [i la emisiunea
de radia]ii de înalt` (HF) sau joas` frecven]` (ELF) de pe P`m#nt. Acest program [tiin]ific
are un buget anual recunoscut oficial de 30 milioane de dolari, dar, se pare c`, în realitate,
finan]area este mult mai mare.
HAARP este un proiect de cercetare care utilizeaz` un echipament terestru format
dintr-o re]ea de antene. Dintre acestea, p#n` în prezent au fost construite 48, \n final num`rul
lor fiind de 360. Fiecare anten` este alimentat` prin propriul s`u generator [i are posibilitatea
de a înc`lzi p`r]i din ionosfer` cu ajutorul puterii undelor radio. Se prevede construirea
unui emi]`tor de unde de înalt` frecven]` hiperputernic care s` r`spund` unor cerin]e
ale cercet`rii ionosferei [i ale rela]iei P`m#nt-Soare-Cosmos, în general. Acest instrument
este denumit Ionospheric Research Instrument (IRI). Una din consecin]ele acestor
experien]e const` în faptul c` uria[a energie de radiofrecven]` generat` (care const`
\n amplificarea de milioane de ori a undelor radio) poate distruge orice obiect sta]ionar
sau în mi[care, oriunde s-ar afla [i, în acela[i timp, poate crea g`uri în ionosfer` [i “lentile”
artificiale care nu numai c` faciliteaz` p`trunderea razelor cosmice nocive, dar le [i m`re[te
puterea de penetrare.
Termenul “auroal” provine de la sintagmele auror` boreal`1 [i auror` austral`
[i desemneaz` zonele în care apar aceste fenomene fizice. Undele de înalt` frecven]`
folosite sunt cele cuprinse între 3 [i 30MHz, utilizate în naviga]ia aerian` [i naval`, precum
[i în diferite programe de radiocomunica]ii interna]ionale. În esen]`, HAARP pare a fi
un emi]`tor de unde de radiofrecven]`, dar un emi]`tor al c`rui sistem de antene
este capabil s` concentreze o raz` asupra unei ]inte foarte mici cu o putere exprimat`
în gigawa]i. Fiecare anten` emite o putere de peste un megawat. Deocamdat`, se dau toate
asigur`rile c` o astfel de raz` este trimis` numai în ionosfer`, adic` la o altitudine situat`
între 48-600 km, pentru a studia comportamentul acestui strat protector al planetei împotriva
radia]iei solare [i cosmice.
Cu prec`dere în timpul zilei, radia]ia solar` [i cea cosmic` izbesc atomii de oxigen
[i de azot [i le smulg electronii de pe straturile superioare. Cu acest pre] atomii încetinesc
sau capteaz` radia]ia. În acest timp, electronii smul[i se afl` liberi în spa]iu. Lupta (inter-
ac]iunea) aceasta a atomilor gazelor din ionosfer` cu radia]ia solar` [i cosmic` degaj`
o foarte mare energie.
* High Frequency Active Auroral Research Program.

76
 Opinii • Argumente • Certitudini • Perspective
La ora actual`, exist` numeroase teorii privind nu at#t cercet`rile oficiale desf`[urate
în cadrul acestui proiect, c#t mai ales scopurile tacite ale acestui sistem de arme
care se anun]` a avea performan]e cu totul ie[ite din comun. Dac` este a[a – [i datele avute
p#n` în prezent confirm` aceast` ipotez` –, acest sistem va revolu]iona complet arta militar`,
în general, [i strategia, în special, întruc#t este (sau poate fi) primul sistem de arme
de valoare universal` [i cosmic`. Acesta dep`[e[te ceea ce se [tie despre arta confrunt`rii
[i se constituie într-o arm` care î[i ia muni]iile din cosmos [i din surse de energie.
În momentul de fa]`, HAARP poate fi privit \n multiple ipostaze: arm` cu energie dirijat`;
un sistem de comunica]ii pentru submarine; mijloc de îmbun`t`]ire a comunica]iilor
intersateli]i [i în/din spa]iul cosmic; surs` de raze X pentru planet`; mijloc de a crea în mod
voluntar blackouts-uri electrice; arm` de r`zboi electronic; transmisie de putere f`r` fir
dup` procedeul Tesla; raz` a mor]ii, ac]ionat` de la distan]`, de care vorbea Tesla; mijloc
de a detecta extratere[trii în spa]iu; mijloc de a distruge extratere[trii în spa]iu; mijloc
capabil s` creeze explozii comparabile cu cele nucleare; arm` capabil` s` modifice mediul
(r`zboi geofizic); arm` care poate altera undele cerebrale [i controla g#ndirea [i compor-
tamentul uman.
Numero[i savan]i [i exper]i în armament, dar [i deputa]i ai Parlamentului European
se arat` deosebit de preocupa]i de dezvoltarea acestui proiect. Unul dintre ace[tia, expertul
în energie Gratan Healy, consilier al OSCE, [i Magda Haalvoet, deputat, [eful Grupului
parlamentar al “verzilor” din Parlamentul European, au dezv`luit c` acest proiect este “arma
final`” ce poate duce la sf#r[itul civiliza]iei umane, al lumii îns`[i. Cei doi au prezentat
un raport în care afirm` c` acest tip de armament “non lethal weaponery” are consecin]e
dezastruoase asupra mediului înconjur`tor [i, mai mult dec#t at#t, pune în pericol libertatea
individual` [i democra]ia (“peut mettre en danger les libertés individuelles et la démocratie”).
Este evident c` avem de-a face cu o arm` strategic`, dar nu este destul de clar
dac` aceasta are un scop ofensiv sau defensiv [i împotriva c`rui inamic poten]ial va fi folosit`.
Ionosfera ne protejeaz` împotriva efectelor razelor solare [i cosmice nocive.
Aceasta capteaz` particulele înc`rcate electric provenite din v#nturile [i furtunile solare
[i galactice. Aceast` mantie ionosferic` este un scut de protec]ie, dar ea se poate transforma
[i într-o arm` teribil`.
Sistemul HAARP se fundamenteaz` pe cercet`rile lui Bernard Eastlund, continuator,
într-un fel, al lui Nikola Tesla2 care, la vremea lui, a creat curentul alternativ [i curentul
trifazic, comb`t#ndu-l, într-o demonstra]ie foarte spectaculoas`, pe Edison (care sus]inea
curentul continuu). Tesla a pus la punct un procedeu care permitea transportul la distan]`
(42 km) al unei cantit`]i mari de energie, f`r` ajutorul unui cablu, prin unde. El a consacrat,
de asemenea, o mare parte din activitatea sa cercet`rii “energiei ionosferice” [i fenomenelor
electromagnetice. El este [i autorul unei teorii care sus]inea c` P`m#ntul este un conductor
uria[ [i sigur [i prin el trebuie organizat sistemul de comunica]ii. Dup` ce s-a descoperit
unda radio s-a renun]at la aceast` idee. Cel pu]in pentru moment.
Bernard Eastlund a revenit asupra primelor cercet`ri ale lui Tesla [i le-a adaptat
în domeniul energiei electromagnetice. El a ob]inut mai multe brevete (12 dintre acestea
sunt cunoscute) între anii 1987-1994, care constituie osatura sistemului HAARP [i a tehno-
logiilor derivate din acesta în materie de armament. Dar, dup` cum preciza, în noiembrie
1997, Alain Gossens într-un studiu pe aceast` tem`, nu Eastlund este beneficiarul studiilor
77
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2003
sale (el a [i fost exclus din proiect), ci o societate, Apti-Arco, un fel de consor]iu petrolier3
în spatele c`reia se afl`, de fapt, US Navy, US Air Force [i Departamentul Ap`r`rii.
Deci, HAARP proiecteaz` în ionosfer` un fascicul de unde de înalt` frecven]` pentru
a studia comportamentul acestui strat protector, mai ales modalit`]ile de amplificare a energiei,
dar nu numai. Un astfel de bombardament cu HF are ca efect crearea unei oglinzi virtuale
uria[e care ac]ioneaz` ca o anten` de emisie. Ea va trimite frecven]e foarte joase, ELF, spre
p`mînt, care la r#ndul s`u, va crea un fel de uria[ “cuptor cu microunde” într-un loc anume
al ionosferei, ce va distruge în frac]iuni de secund` tot ce intr` în el. De asemenea, se pot
crea lentile în ionosfer` care s` concentreze energia în locul voit [i la momentul dorit.
În acela[i timp, un astfel de emi]`tor, care folose[te ionosfera ca oglind` reflectorizant`,
poate s` controleze [i s` distrug` rapid orice sistem de comunica]ii, de dirijare a rachetelor
[i avia]iei, a navelor [i grup`rilor de for]e.
Oglinda virtual` poate dirija ELF-urile asupra scoar]ei terestre, descoperind tot ceea
ce se afl` sub ea pîn` la o ad#ncime care dep`[e[te orice inagina]ie, dincolo de orice perfor-
man]` de foraj. Ascunderea sub ap` sau sub p`m#nt a armamentelor, resurselor [i altor
mijloace nu va mai fi posibil`, pentru c` acestea nu vor mai fi nici mascate, nici protejate.
Nu vor mai exista baze subterane secrete care s` nu poat` fi descoperite [i lovite n`prasnic.
Orice rachet` va fi lovit`, oriunde s-ar afla, pe submarin, pe sol, în subsol, în mi[care, în siloz,
în stratosfer` sau în cosmos.
În acela[i timp, cine va beneficia de HAARP î[i va putea ameliora substan]ial sistemele
de comunicare, inclusiv cu submarinele aflate în submersiune [i foarte departe de baze,
adic` oriunde pe glob în oceanul planetar.
HAARP poate crea [i un scut protector, dar nu împotriva razelor solare nocive
[i a radia]iilor cosmice (aceasta o va face ionosfera în continuare, dac` va fi l`sat` în pace !),
ci împotriva oric`ror atacuri terestre aeriene, cosmice [i chiar extraterestre. Se a[teapt`
foarte mult de la HAARP; tocmai de aceea se [i investe[te din ce în ce mai mult în acest proiect.
Aceasta este versiunea oficial` a proiectului HAARP, pe care unii îl consider` un succesor
(dar mult mai performant) al r`zboiului stelelor. HAARP arat` c` utilizarea undelor [i a pro-
priet`]ilor lor electromagnetice este o arm` excep]ional`. Americanii au experimentat,
de-a lungul timpului, numeroase proiecte: “Argus”, în 1958, “Starfich”, în 1962, “Solar Power
Satellite”, în 1968 [i 1978, “Space Shuttle Experiments”, în 1985, “Mighty Oaks”, în 1986,
“Desert Storm”, în 1991, “Aliate Force”, în 1999. În toate acestea s-au folosit [i ionosfera
[i undele electromagnetice pentru a distruge comunica]iile inamicului [i a asigura utilizarea
armamentului cu plasm`, cu particule de înalt` energie etc.
Cine va reu[i s` controleze straturile superioare ale atmosferei [i cosmosul î[i va impune,
f`r` îndoial`, politica [i interesele pe Terra. A[a s-ar p`rea la prima vedere [i de aici numeroasele
temeri în leg`tur` cu sistemul HAARP.
Se apreciaz` c` acest sistem este considerat un pericol extrem de grav pentru mediu,
întruc#t intervine în stratul ionosferic protector al planetei, folosindu-l ca pe o oglind` reflectoare
[i atac#ndu-l dinspre p`m#nt. Dar, HAARP, oric#t de puternic ar fi, nu poate influen]a
ionosfera, dec#t secven]ial [i pentru foarte scurt timp. Nu se poate afirma c` HAARP,
prin emisiunea de unde HF, ar ataca ionosfera dinspre p`m#nt, oblig#nd-o s` lupte pe dou`
fronturi. Dar, dac` HAARP [i alte emi]`toare puternice de HF se vor înmul]i, s-ar putea
ca efectele s` fie dezastruoase. HAARP ar putea fi îns` o arm` climatic` foarte puternic`,
78
 Opinii • Argumente • Certitudini • Perspective
foarte periculoas` [i foarte eficient`. HAARP ar putea intra în r#ndul tehnicilor de modificare
a mediului în scopuri militare, fiind folosit cu deosebit` eficien]` în cadrul r`zboiului geofizic.
Unii (a se vedea presa francez`) arunc` deja vina catastrofelor meteorologice din diverse
col]uri ale lumii, inclusiv din Europa, pe seama HAARP. Nu este exclus ca s` se studieze
[i s` se experimenteze [i astfel de variante. Este posibil ca, din punct de vedere meteorologic,
momentan, s` se poat` influen]a anumite suprafe]e sau zone strict limitate.
Dup` anul 2000 s-a constatat o amplificare a cercet`rilor în domeniul HAARP, mai ales
dup` ce CIA a raportat c` ru[ii [i norvegienii au demarat [i ei programe asem`n`toare,
care s-au bucurat de succes. În Antarctica au fost reperate în ultimul timp, prin satelit,
instala]ii de tip HAARP, unde se studiaz` fenomenele men]ionate în condi]iile aurorelor australe.
Deocamdat` nu se cunosc toate aspectele [i implica]iile legate de folosirea tehnologiei
HAARP. HAARP este un proiect de cercetare care st`, f`r` îndoial`, la originea
celei mai puternice arme pe care a creat-o vreodat` omul. Este o arm` a undelor, a cerului
[i a cosmosului.
Este, se pare, ultimul mare proiect în acest domeniu, dar care, înc` din primele decenii
ale mileniului, va aduce muta]ii strategice pe fondul c`rora se va modela r`zboiul viitorului.
Va fi, poate, arma suprem` a r`zboiului sau a p`cii, ultima arm` – arma final`.

NOTE
1. Aurora polar` – luminiscen]` difuz`, de culoare verde pal sau ro[iatic`, sub forma unui arc
de lumin`, din care ]#[nesc raze, benzi, draperii, coroane etc., cu aspecte feerice, ce apare în timpul
nop]ii în straturile înalte ale atmosferei (ionosfer`), îndeosebi în regiunile polare, ca efect al devierii
de c`tre c#mpul magnetic terestru a traiectoriilor particulelor electrizate emise de soare. Aurorele
polare sunt aurore polare boreale (în emisfera nordic`) [i aurore polare australe (în emisfera
sudic`).
2. Nikola Tesla, inginer electrician american de origine croat` (Smilijan, Croa]ia, 1856 - New York,
1943), a lucrat ca inginer electrician la Budapesta, apoi s-a stabilit la New York, unde, în 1887,
a creat o societate pentru construc]ia de alternatoare. A realizat primul motor asincron cu c#mp
învîrtitor; a inventat curen]ii polifaza]i [i montajul în stea; a construit diferite transformatoare.
În 1889 a început studiul curen]ilor de înalt` frecven]` [i a inventat cuplajul a dou` circuite prin induc]ie
reciproc`, metod` ce a servit la primele generatoare industriale de unde radio. Numele s`u a fost dat
unit`]ii sistemului interna]ional de m`sur` a induc]iei magnetice. A murit la New York, la 7 ianuarie
1943, în condi]ii mai mult dec#t suspecte, dup` ce i-au fost sustrase toate documentele referitoare
la inven]ia privind transportul energiei electrice f`r` conductori fizici. Ultimele cercet`ri indic`
faptul c` p`rin]ii s`i erau români din Maramure[, emigra]i, numele s`u fiind, de fapt, Nicolae Teslea.
3. În Alaska se g`sesc cele mai mari rezerve strategice de hidrocarburi ale SUA.

79
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2003

RQZBOIUL INFORMA}IONAL
\N LUPTA ARMATQ
Locotenent-colonel Mircea {UTEU

C
re[terea dependen]ei sistemului militar de informa]ie [i de sistemele
informa]ionale genereaz` semnificative oportunit`]i, dar [i numeroase
vulnerabilit`]i. Exploatarea operativ` a tehnologiilor din domeniile electronic,
comunica]ii, electrooptic [i informatic, combinat` cu \ntrebuin]area sinergic` a elementelor
r`zboiului informa]ional determin` eficacitatea aplic`rii puterii militare, ele amplific#nd,
de asemenea, riscul pentru ac]iunile militare.
R`zboiul informa]ional const` în ac]iuni duse pentru ob]inerea [i men]inerea
superiorit`]ii informa]ionale prin afectarea informa]iei adversarului, a proceselor [i siste-
melor sale informa]ionale (inclusiv informatice), concomitent cu ap`rarea propriilor
informa]ii, procese [i sisteme informa]ionale.
Sistemul informa]ional poate fi definit ca un sistem de colectare, procesare,
transmitere [i distribuire a informa]iei, manual sau automat. Sistemele informa]ionale includ,
din perspectiva r`zboiului informa]ional, întreaga infrastructur`, organizare [i componentele
care colecteaz`, proceseaz`, stocheaz`, transmit, afi[eaz` [i distribuie informa]ia. Ele includ,
de asemenea, toate persoanele [i mijloacele care execut` aceste func]iuni, de la cele
mai simple [i pân` la cea mai important` component` – oamenii, cuprinse în activit`]ile
de transmitere, recep]ie, procesare [i utilizare a informa]iei. Oamenii, factorii de decizie
de la toate nivelurile, de altfel, sunt cea mai important` parte a sistemului informa]ional.
Aplicarea r`zboiului informa]ional în ac]iunile militare const` în utilizarea integrat`
a posibilit`]ilor urm`toarelor elemente:
➫ ac]iuni psihologice; ➫ inducere în eroare;
➫ protec]ie informa]ional`; ➫ r`zboi electronic;
➫ distrugere fizic`.
Prin desf`[urarea concertat` a ac]iunilor specifice tuturor sau a unui anumit num`r
din aceste elemente, prin sprijinul reciproc asigurat, apare oportunitatea cre`rii [i men]inerii
unei superiorit`]i informa]ionale care, la rândul ei, amplific` efectul [i face posibil` aplicarea
la întregul poten]ial a puterii de lupt` a for]elor proprii. Aceste elemente ale r`zboiului
informa]ional sprijin` ac]iunile militare poten]ând astfel conceptele opera]ionale de manevr`
decisiv`, angajamentul selectiv de precizie, protec]ia multidimensional` [i concentrarea
logisticii. Pe lâng` acestea, în practic`, în m`sura în care sunt disponibile, pot fi folosite
[i alte posibilit`]i pentru atacul unui “set de ]inte” din sistemele de conducere ale adversarului
sau pentru protec]ia celor proprii.
80
 Opinii • Argumente • Certitudini • Perspective
|ntrebuin]area combinatq a elementelor
rqzboiului informa]ional în ac]iunile militare
Pentru a vedea în ce fel devin concrete ac]iunile de r`zboi informa]ional în ap`rarea
armat`, consider c` este oportun` o analiz` a modului în care fiecare component` a r`zboiului
informa]ional contribuie la efortul general de ob]inere a superiorit`]ii informa]ionale.
Fiecare dintre elementele r`zboiului informa]ional joac` un anumit rol în efortul general
al ac]iunilor specifice de r`zboi informa]ional. Scopul utiliz`rii în mod coordonat a dou`
sau mai multe din aceste elemente este de a ob]ine un efect sinergic ce nu ar putea fi
realizat prin utilizarea izolat` [i necoordonat` a acestora. Sinergia cere o strâns` cooperare
[i coordonare între cele cinci elemente men]ionate.
constituie o parte a unei game mai largi de ac]iuni, cu rami-
Ac]iunile psihologice fica]ii în activit`]ile diplomatice, militare, economice
[i informa]ionale. Utilizarea oric`rui element al puterii
na]ionale, în special al celui militar, a avut \ntotdeauna o dimensiune psihologic`.
La nivel strategic, ac]iunile psihologice sunt întrebuin]ate în sprijinul activit`]ilor
informa]ionale interna]ionale [i pe teatrul de ac]iuni militare, desf`[urate pentru a influen]a
atitudinile, percep]iile [i comportamentul opiniei publice, ale guvernelor [i structurilor
militare. Toate ac]iunile militare au impact psihologic [i influen]eaz` atitudinile, emo]iile,
motiva]ia, ra]ionamentul [i, în cele din urm`, comportamentul audien]ei-]int`, de la indivizi
[i pân` la guverne, lideri politici [i chiar popula]ii.
La nivelul opera]ional [i tactic al ac]iunilor militare, scopul este de a favoriza [i asigura
transmiterea mesajului pentru a p`trunde [i influen]a audien]a-]int` cu mijloace specializate
de comunicare persuasiv`.
În forma lor ofensiv`, ac]iunile psihologice pot fi dirijate c`tre audien]a vizat` pentru
a crea convingeri favorabile privind misiunea, inten]iile [i puterea de lupt` a for]ei militare,
precum [i pentru limitarea atitudinilor defavorabile relativ la ac]iunile militare aflate
în desf`[urare [i la cele preconizate. De asemenea, acestea pot s` multiplice efectele
ac]iunilor de inducere în eroare, s` înt`reasc` percep]iile eronate ale adversarului,
s` inoculeze îndoiala privind corectitudinea factorilor de decizie ai adversarului, iar prin
diseminarea unor mesaje discrete c`tre colectorii de informa]ii ai adversarului îl pot încuraja
pe acesta s` abandoneze lupta “datorit`” unei imagini “m`rite“ a superiorit`]ii for]elor proprii.
Forma defensiv` a ac]iunilor psihologice are ca obiectiv principal contracararea
propagandei adversarului. Discreditarea surselor atacurilor prin mass-media este o metod`
important` pentru men]inerea unei opinii interna]ionale favorabile fa]` de ac]iunilor militare
desf`[urate. Contracararea propagandei adversarului necesit` at#t o planificare centralizat`,
c#t [i o coordonare [i sincronizare a execu]iei la toate nivelurile. Corolarul ofensiv al eficacit`]ii
contracar`rii propagandei adversarului const` în a convinge popula]ia acestuia c` ac]iunile
militare ale for]elor proprii sunt legitime, precum [i în dirijarea unei segreg`ri între liderii
adversarului [i popula]ia acestuia, în scopul submin`rii eficien]ei structurilor de conducere
ale adversarului [i a încrederii în ele. Speciali[tii în ac]iuni psihologice [i anali[tii de informa]ii
au capacitatea de a produce pachete de informa]ii ce pot fi utilizate pentru a “imuniza“
efectivele unit`]ilor proprii contra propagandei adversarului.
81
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2003
const` în a-l determina pe adversar s` estimeze incorect
Inducerea în eroare situa]ia din zona opera]ional`, în special dispunerea,
posibilit`]ile, vulnerabilit`]ile [i inten]iile for]elor proprii.
Uneori este suficient ca, prin ac]iuni de inducere în eroare, adversarul s` fie determinat
numai s` ezite în luarea deciziilor în perioadele critice ale ac]iunilor militare. De[i, în multe
dintre cazuri, obiectivul r`zboiului informa]ional este acela de a “decapita adversarul”, adic`
de a separa informa]ional structura de conducere de for]ele din subordine, exist` situa]ii
în care este mai avantajos s` l`s`m comandan]ilor pe care \i [tim vulnerabili la influen]area
prin ac]iuni de inducere în eroare un control complet asupra for]elor lor. În aceste situa]ii,
inducerea în eroare poate fi principala lovitur` a ac]iunilor de r`zboi informa]ional, în timp
ce alte elemente ale acestuia pot fi utilizate pentru a controla modul în care factorii
de conducere ai adversarului “v`d“ spa]iul de lupt`.
În forma ofensiv`, inducerea în eroare are ca principal` ]int` factorii de conducere
ai adversarului, celelalte scopuri const#nd în:
➫ determinarea factorilor de conducere ai adver- a crea confuzie privind inten]iile for]elor proprii
sarului s`-[i întrebuin]eze for]ele (inclusiv de cer- [i pentru a realiza, astfel, surprinderea;
cetare) în moduri care sunt avantajoase pentru for]ele ➫ obi[nuirea adversarului cu tipare ale comporta-
proprii;
mentului for]elor proprii, fapt care poate fi exploatat
➫ determinarea adversarului \n a-[i dezv`lui
punctele tari, dispunerea [i inten]iile; la un moment ales de for]ele proprii;
➫ suprasaturarea structurilor de informa]ii ➫ determinarea adversarului s`-[i iroseasc`
ale adversarului [i a capacit`]ilor de analiz` pentru puterea de lupt` în ac]iuni neadecvate sau tardive.
Forma defensiv` a inducerii în eroare are rolul de a proteja for]ele proprii în fa]a
ac]iunilor de r`zboi informa]ional ofensive ale adversarului. Inducerea în eroare care are
efect asupra comandantului adversarului privind capacitatea de conducere a for]elor proprii
[i/sau limit`rile acesteia contribuie la protec]ia sistemelor de comand` [i control proprii.
Astfel, este mult mai probabil ca adversarul s` aloce în mod eronat resurse [i efort pentru
atacarea sau exploatarea sistemelor de comand` [i control ale for]elor proprii.
are ca scop ap`rarea fa]` de adversar a informa]iilor
Protec]ia informa]ional` relevante referitoare la for]ele proprii.
Amenin]area este reprezentat` în ultim` instan]`
de factorii de luare a deciziei ai adversarului. O ap`rare eficace a informa]iilor privind inten]iile,
capacit`]ile [i posibilit`]ile for]elor proprii [i limitele acestora are ca efect o estimare eronat`
din partea adversarului, care va duce la o decizie neadecvat` [i, în final, la e[ecul ac]iunilor
sale.
Inten]ia activit`]ilor de protec]ie informa]ional` este de a-l for]a pe adversar s` ia decizii
gre[ite (imperfecte) bazate pe informa]ii insuficiente [i/sau de a întârzia procesul de luare
a deciziei din cauza lipsei de informa]ii.
Prezen]a inevitabil` a noilor media în zona ac]iunilor militare complic` problema
protec]iei informa]iilor. Ca parte a mediului informa]ional global, noile media descriu [i comen-
teaz` activit`]ile militare din zona opera]ional`, atât pe cele de preg`tire, cât [i pe timpul
desf`[ur`rii opera]iilor. Descrierea de c`tre media a activit`]ilor militare înainte de începerea
ac]iunilor militare sau chiar înainte de desf`[urarea for]elor în zona opera]ional` poate duce
la divulgarea unor elemente privind starea de preg`tire, misiunile [i inten]iile for]elor.
Media din zona opera]ional`, cu posibilit`]i de transmitere în timp real la nivel mondial,
82
 Opinii • Argumente • Certitudini • Perspective
poate fi o surs` pre]ioas` de informa]ii pentru adversar. De aceea, responsabilii cu protec]ia
informa]iilor [i cu rela]iile publice trebuie s` ia în calcul aceste considera]ii atunci când
stabilesc ce aspecte ale informa]iilor necesit` protec]ie. Ace[tia trebuie s` conlucreze
cu reprezentan]ii media pentru a evita divulgarea unor informa]ii ce ar putea m`ri riscul
pentru for]ele proprii.
Ap`rarea informa]iilor sensibile contra adversarului contribuie la cre[terea incertitudinii
[i la încetinirea ciclului decizional al acestuia. Personalul responsabil cu ac]iunile psihologice
[i cu inducerea în eroare trebuie s` coopereze pentru sprijinul reciproc al eforturilor specifice
fiec`ruia. De exemplu, pentru a sprijini scopurile ac]iunilor for]elor proprii, prin inducerea
în eroare [i/sau ac]iuni psihologice, informa]ia poate fi protejat`, în sensul c` adev`rata
informa]ie, vital` pentru adversar, poate fi distorsionat`, substituit` sau ascuns`
prin reorientarea aten]iei acestuia în alte direc]ii.
este unul din cele mai importante elemente ale r`zboiului
R`zboiul electronic informa]ional. Energia electromagnetic` este utilizat`
pentru descoperirea, identificarea, interceptarea,
analizarea [i comunicarea informa]iei. Aceast` dependen]` de energia electromagnetic`
[i de utilizare a spectrului electromagnetic de c`tre sistemele care recep]ioneaz`,
proceseaz`, stocheaz`, m`soar`, analizeaz` [i comunic` informa]ia, creeaz` oportunit`]i
[i vulnerabilit`]i pe care r`zboiul electronic le poate exploata.
Tacticile, tehnicile [i procedurile de atac electronic ofer` o gam` de op]iuni,
letale [i neletale, pentru a afecta informa]ia [i sistemele informa]ionale ale adversarului,
iar cele de protec]ie electronic` sunt esen]iale pentru protejarea informa]iilor [i a siste-
melor informa]ionale proprii. Sprijinul electronic este mijlocul prioritar prin care se ob]ine
informa]ia pe timpul ac]iunilor militare.
Toate activit`]ile de r`zboi electronic desf`[urate ca parte sau în sprijinul aplic`rii
conceptelor opera]ionale trebuie s` fie coordonate în scopul realiz`rii poten]ialului sinergic,
poten]ial rezultat [i din sincronizarea eforturilor tuturor capabilit`]ilor [i activit`]ilor
de r`zboi informa]ional.
Cele trei componente ale r`zboiului electronic – sprijinul electronic, atacul electronic
[i protec]ia electronic` –, fiecare, \n parte, dar [i simultan, contribuie într-o m`sur` important`
la efortul r`zboiului informa]ional, astfel:
• sprijinul electronic contribuie la estimarea cu precizie de c`tre comandant a situa]iei
din zona opera]ional`;
• atacul electronic este utilizat pentru împiedicarea conducerii adversarului s` utilizeze
spectrul electromagnetic pentru comanda [i controlul for]elor sale;
• protec]ia electronic` este mijlocul prin care se asigur` utilizarea în siguran]` a spectrului
electromagnetic pentru comanda [i controlul for]elor proprii.
Sprijinul electronic poate furniza în timp real informa]ia necesar` pentru localizarea
[i identificarea centrelor de comunica]ii, implicit a punctelor de comand`, asigur`
supravegherea [i avertizarea timpurie [i sprijin` sistemele opera]ionale ofensive pe timpul
misiunilor de atac fizic asupra acestor obiective. Sprijinul electronic, utilizat [i pentru cercetare
electronic` informativ` (SIGINT), poate furniza informa]ie oportun` despre capabilit`]ile
[i limitele posibilit`]ilor sistemelor de conducere ale adversarului ce pot fi folosite
pentru actualizarea sau confirmarea unor informa]ii cunoscute despre aceste sisteme.
83
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2003
Aceast` actualizare a informa]iei este util` pentru planificarea ac]iunilor de distrugere
executate asupra punctelor de comand` [i pentru evaluarea pierderilor la adversar.
Atacul electronic (bruiaj, inducere în eroare sau diversiune electronic`) are un rol
major în aproape toate ac]iunile ofensive de r`zboi informa]ional.
Rolul protec]iei electronice pe timpul ac]iunilor militare este de a proteja spectrul
electromagnetic utilizat de for]ele proprii. Coordonarea utiliz`rii spectrului electromagnetic
prin intermediul controlului electronic este un mijloc de prevenire a incompatibilit`]ii
electromagnetice între mijloacele electronice proprii. Dispozitivele tehnice [i procedurile
de protec]ie împotriva atacului electronic executat de adversar sunt cele mai bune mijloace
pe care for]ele proprii le au pentru asigurarea utiliz`rii neîntrerupte a spectrului
electromagnetic pe timpul ac]iunilor militare.
Toate cele trei componente ale r`zboiului electronic sunt, de asemenea, întrebuin]ate
pentru protec]ia sistemelor de conducere ale for]elor proprii, astfel:
➣ Sprijinul electronic, completat cu datele furnizate de SIGINT, poate fi utilizat pentru
monitorizarea atacurilor iminente ale adversarului asupra centrelor de comunica]ii (puncte
de comand`) proprii. În forma controlului radio, acesta poate fi utilizat pentru identificarea
poten]ialelor surse de informa]ii pe care adversarul le-ar putea exploata.
➣ Atacul electronic poate fi utilizat pentru ap`rarea punctelor de comand` [i a for]elor
de atacurile în care adversarul utilizeaz` muni]ie dirijat` electronic.
➣ Protec]ia electronic` poate fi folosit` pentru asigurarea for]elor proprii împotriva
exploat`rii prin cercetare radioinformativ` [i electronic` de c`tre adversar.
O form` de asigurare a protec]iei electronice este reprezentat` de mascarea electronic`.
Aceasta const` în radia]ia controlat` a energiei electromagnetice pe frecven]ele proprii
în scopul protej`rii emisiunilor comunica]iilor [i a lucrului sistemelor electronice proprii,
f`r` s` le afecteze negativ func]ionarea, contra sprijinului electronic [i activit`]ilor SIGINT
ale adversarului.
Mascarea electronic` este utilizat` pentru disimularea, distorsionarea sau manipularea
datelor proprii care s-ar adresa senzorilor electronici ai adversarului pentru a ascunde
informa]ia referitoare la ac]iunile militare [i/sau de a prezenta o fals` percep]ie pentru
adversar. Mascarea electronic` este o component` important` pentru o varietate de activit`]i
militare (r`zboi electronic, mascare, inducere în eroare, protec]ia informa]iilor transmise
prin radio etc.), desf`[urate în întregime sau par]ial, în spectrul electromagnetic.
Aceast` sintagm`, ca element al r`zboiului informa]ional,
Distrugerea fizic` se refer` la utilizarea armelor energetice contra ]intelor
fizice care ad`postesc, deservesc, faciliteaz` sau fac parte
din sistemele informa]ionale ale adversarului.
De[i cuvântul “distrugere“ este folosit în aceast` sintagm`, armele energetice pot fi utili-
zate în cadrul r`zboiului informa]ional pentru un alt scop decât distrugerea real` a unei ]inte
specifice. De exemplu, \n r`zboiul informa]ional distrugerea const` \n lovirea cu foc
sau degradarea selectiv` prin distrugerea anumitor p`r]i ale unei ]inte ce ]ine de sistemele
informa]ionale ale adversarului.
În func]ie de situa]ie, pentru ac]iuni de r`zboi informa]ional pot fi folosite mijloace
diferite, precum muni]iile ghidate cu precizie lansate cu avia]ia sau cu rachete, for]ele
speciale, artileria ori for]ele lupt`toare.
84
 Opinii • Argumente • Certitudini • Perspective
Distrugerea fizic`, în cazul nostru, urm`re[te distrugerea por]iunilor din sistemul
de conducere al adversarului. Totu[i, adversarul, dac` are suficient timp [i resurse,
iar sistemul dispune de redundan]` corespunz`toare, poate avea posibilitatea s` înl`ture
efectele distrugerii fizice [i s` reconstituie sistemul. De aceea, este recomandabil ca distru-
gerea fizic` s` fie planificat`, exact înainte ca adversarul s` aib` nevoie de o anumit` func]ie
de conducere, pentru ca restaurarea în timp util a sistemului s` poat` fi împiedicat`.
Ac]iunile de distrugere contra comenzii adversarului urm`resc “degradarea” punctelor
de comand` [i a comunica]iilor aferente. Deseori, este mai u[or de realizat atacarea,
apoi distrugerea infrastructurii care este exploatat` pentru conducere decât de a lovi comanda
propriu-zis` (comandantul [i ajutoarele sale). Prin urmare, atacarea comunica]iilor
adversarului sau a structurilor sale de procurare a informa]iilor poate fi rentabil` numai dac`
atacurile sunt desf`[urate când comanda adversarului depinde vital de aceste infrastructuri.
Ac]iunile de distrugere contra controlului vizeaz` elementele prin care adversarul
exercit` verificarea st`rii for]elor sale [i modul de executare a misiunilor [i ordinelor.
Aceste misiuni pot avea ca scop [i o degradare indirect`, caz în care sunt lovite leg`turile
cu e[alonul superior, cu subordona]ii [i cele laterale (de cooperare, vecini etc.).
Astfel, sistemul de conducere vizat r`mâne izolat pentru perioada dorit`.
În ac]iunile de lovire a fiec`rei componente a sistemului de comand` [i control al adver-
sarului trebuie “urm`rite” posibilit`]ile acestuia de a-[i reconstitui sistemul de conducere.
A[adar, atunci când se planific` ac]iunile de distrugere trebuie s` se prevad` monitorizarea
]intei dup` lovire [i, eventual, reluat` lovirea în cazul \n care se constat` c` este necesar.
*
Aplicarea sinergic` a celor cinci elemente ale r`zboiului informa]ional amplific` puterea
[i efectele generale ale punerii \n practic` a conceptelor opera]ionale. Speciali[tii consider`
c` aceast` sinergie, rezultat` din rela]iile foarte strânse dintre aceste elemente [i din sprijinul
lor reciproc, constituie esen]a r`zboiului informa]ional, opinie c`reia m` al`tur.
Scopul ac]iunilor de r`zboi informa]ional, desf`[urate în mod coordonat [i sincronizat
între elementele analizate, este de a ob]ine, men]ine [i amplifica superioritatea informa]ional`
prin interzicerea informa]iilor pentru adversar, influen]area, degradarea sau distrugerea
capabilit`]ilor de conducere ale acestuia, concomitent cu protejarea capabilit`]ilor similare
proprii contra unor ac]iuni de acest gen din partea adversarului.
Ac]iunile de r`zboi informa]ional se aplic` în toat` gama ac]iunilor militare [i la toate
nivelurile conflictului armat/r`zboiului. Aceste ac]iuni sunt desf`[urate atât în forma ofensiv`,
cât [i în cea defensiv`. Astfel, ac]iunile ofensive constau în împiedicarea exercit`rii actului
de conducere de c`tre adversar prin interzicerea accesului acestuia la informa]ii [i prin afec-
tarea informa]iei, proceselor [i a sistemelor lui informa]ionale, iar cele defensive sunt desf`-
[urate în scopul men]inerii eficacit`]ii sistemelor de conducere ale for]elor proprii, precum
[i pentru minimizarea eforturilor adversarului de a limita accesul for]elor proprii la informa]ii,
de a influen]a, degrada sau distruge sistemele [i procesele informa]ionale ale acestora.
Sintetic, consider c` r`zboiul informa]ional urm`re[te realizarea unei diferen]e
în cunoa[tere în favoarea for]elor proprii din care s` rezulte o pozi]ie de superioritate
în domeniul informa]ional necesar` ob]inerii unei superiorit`]i decizionale, condi]ie
a superiorit`]ii opera]ionale, deci a succesului în ac]iunile militare.

85
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2003

l
u ic UN POD
ls eg
u t C|TRE
p a
tr O NOU| RUSIE
s Colonel dr. C`t`lin-Marius T@RN~COP

“În viitorul pa[nic pe care-l construim, România va înt`ri Alian]a

noastr` [i în alt` modalitate. Ca un pod de leg`tur` c`tre noua Rusie,
timp de secole, geografia României a fost o surs` de pericole.
Acum ne pute]i ajuta Alian]a întinz#nd o m#n` a cooper`rii peste
Marea Neagr`. Rusia nu are motive de team` \n cre[terea NATO,
deoarece Rusia are nevoie de vecini pa[nici [i stabili, cum ar fi România.
Dup` cum i-am spus ieri pre[edintelui Putin, o Rusie care este complet
integrat` \n Europa nu are nevoie de o zon` tampon care s` o separe
de Europa. America [i România sunt prietenii poporului rus [i la fel
[i Alian]a NATO.”
GEORGE W. BUSH*

Constituirea Consiliului NATO–Rusia la Summit-ul de la Roma, din 28 mai 2002,

a deschis o nou` er` în rela]iile NATO–Rusia, reflect#nd transformarea rela]iilor dintre
acestea. De fapt, reprezint` o manifestare concret` a noilor rela]ii de apropiere dintre
cei doi fo[ti inamici ai “r`zboiului rece”, asigurând noi oportunit`]i pentru consult`ri, decizii
[i ac]iuni comune \ntr-un spectru larg de probleme. Consiliul NATO–Rusia (CNR)1 se va axa
pe proiecte specifice, bine definite, în care NATO [i Rusia au obiective comune, angajate
pe proiecte în urm`toarele domenii: evaluarea amenin]`rilor teroriste, managementul
crizelor, neproliferarea armelor de distrugere \n mas`, controlul armamentelor [i cre[terea
încrederii reciproce, ap`rarea antirachet`, salvare-evacuare pe mare, cooperarea
militari-militari, reforma ap`r`rii, urgen]e civile, noi amenin]`ri [i provoc`ri (incluzând
cooperarea [tiin]ific` [i managementul spa]iului aerian). Este evident c` în viitor se pot
ad`uga noi proiecte, pe m`sur` ce CNR se dezvolt`. În acela[i timp, CNR nu afecteaz`
responsabilit`]ile NATO, ca alian]` politic` [i militar` care se bazeaz` pe ap`rarea colectiv`,
[i nu acord` Rusiei posibilitatea s` exercite dreptul de veto cu privire la deciziile [i ac]iunile
Alian]ei. Pe de alt` parte statele membre ale Alian]ei Nord-Atlantice î[i men]in libertatea
de a ac]iona, prin consens, în orice problem` [i oricând.
Reprezentan]ii Moscovei au participat pentru prima dat` la întrunirile NATO în 1991,
ca parte a Consiliului de Cooperare Nord-Atlantic` (North Atlantic Cooperation
* Din discursul rostit la Bucure[ti, 23 noiembrie 2002, Pia]a Revolu]iei.

86
 Pulsul strategic
Council – NACC). În 1997, prin “Actul de Fundamentare” (“Founding Act”) s-a creat
Consiliul Permanent Întrunit NATO-Rusia (NATO-Russia Permanent Joint Council – PJC),
pe aceast` baz` cooperarea dintre NATO [i Rusia îmbr`c#nd forme diverse, cele mai impor-
tante const#nd \n: participarea trupelor ruse în opera]iile SFOR [i KFOR conduse de NATO;
discutarea problemelor de neproliferare a armelor de distrugere în mas`; controlul
armamentelor [i al reformei ap`r`rii. Consiliul Permanent Întrunit NATO-Rusia
[i-a desf`[urat ultima întrunire la Reykjavik, la 14 mai 2002. Pozi]ia Rusiei fa]` de acest
organism este exprimat` de c`tre ministrul de externe, Igor Ivanov : “Obiectivul pe care
ni l-am stabilit este de a crea un mecanism cu responsabilitate întrunit` pentru men]inerea
p`cii [i stabilit`]ii \n regiunea euroatlantic`”2.
Re]eaua global` de alian]e [i parteneriat ale Americii, multe configurate de provoc`rile
“r`zboiului rece”, s-au adaptat în mod rapid la mediul de securitate de dup` 11 septembrie3.
|n acest context este mai mult dec#t evident faptul c` necesitatea identific`rii unor
solu]ii viabile pentru înt`rirea cooper`rii globale în vederea prevenirii [i combaterii riscurilor
asimetrice [i neconven]ionale (terorismul, proliferarea armelor de distrugere în mas`,
crima organizat`, traficul ilegal de armament) implic` rela]ii extrem de complexe
între America, Europa [i Rusia4.
Aceast` dezvoltare geostrategic` f`r` precedent nu ar fi avut loc f`r` deschiderea
Statelor Unite, sus]inute de ideea promov`rii unor noi rela]ii interna]ionale, pentru ac]iuni
de lupt` eficiente împotriva terorismului, ecua]ie în care pre[edintele Putin [i Rusia
au roluri de baz` [i devin alia]i importan]i ai Americii.
Dup` ce, la sfâr[itul anului 2001, administra]ia american` “amenin]a” recentele rela]ii
de prietenie, anun]ând retragerea din Tratatul Antibalistic (ABM) prin care se stabilea, în urm`
cu trei decenii, balan]a geostrategic` mondial`, Statele Unite abandonau oficial ABM pentru
ca, ulterior, pre[edintele George W. Bush s` ordone primele desf`[ur`ri de mijloace tehnice
pentru sistemul antirachet`, acesta fiind [i motivul renun]`rii la vechile raporturi cu Rusia.
Ceea ce p`rea, la început, o amenin]are s-a topit, îns`, la intensitatea unor idealuri mult mai
înalte, a[a cum, de exemplu, s-a pierdut [i opozi]ia Moscovei fa]` de extinderea NATO,
“verificat`” de Bush la Sankt Petersburg, imediat dup` Summit-ul de la Praga, sau fa]`
de prezen]a militar` american` \n Asia Central`. C` st`rile de lucruri s-au schimbat ne arat`
[i faptul c`, \n 2002, primii barili de petrol rusesc au intrat în rezervele federale ale SUA,
\n timp ce protestele Kremlinului pentru planurile invaziei în Irak î[i pierd din t`rie din ce \n ce
mai mult. Pe de alt` parte, Uniunea European` a recunoscut caracterul de pia]` al economiei
ruse[ti, fapt ce a f`cut ca Washingtonul s`-[i dilueze criticile fa]` de ac]iunile Moscovei
\mpotriva “terori[tilor ceceni” din Caucaz.
Care sunt provoc`rile care se deschid ast`zi dinspre Rusia ? Mul]i anali[ti occidentali
au abordat, în ultima perioad`, aceast` problematic`, dar cu certitudine c`, at#t în abord`rile
de specialitate, c#t [i \n cele specifice – evalu`rile strategice, planurile [i scenariile strategice –,
planificatorii vor continua s` evalueze [i s` prognozeze cursurile reale ale ac]iunilor menite
s` se metamorfozeze \n provoc`ri geostrategice. Iat` de ce, în continuare, este foarte important
s` fim conecta]i la aceste studii pe care s` le prelu`m critic [i s` le valorific`m partinic.
Evaluarea declinului într-o Rusie care are caracteristicile unui stat sl`bit [i analizarea
tendin]elor [i implica]iilor acestei st`ri pentru America, potrivit anali[tilor de la RAND,
Olga Oliker [i Tanya Charlick-Paley, reflect` cu siguran]` faptul c` Rusia nu mai prezint`
nici m`car o fac]iune din amenin]area pe care monolitul sovietic a reprezentat-o c#ndva
pentru Statele Unite. Cu toate acestea, dac` tendin]ele negative continu` în aceast` ]ar`,
87
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2003
ele se dezvolt` [i au poten]ialul s` genereze un nou set de pericole care în unele modalit`]i
pot s` devin` tot mai evidente [i, de aceea, mai înfrico[`toare chiar decât l-a constituit în trecut
spectrul pericolului sovietic. Eforturile Moscovei de a restabili controlul central arat`
cât de mult acest control s-a pierdut, poate chiar f`r` posibilit`]i clare de refacere în viitorul
apropiat. Acesta se manifest` atât în rela]iile dintre centru [i periferie, c#t [i în accentuarea
nerespect`rii legii [i ordinii în ]ar`, cel mai bine constatate în “institu]ionalizarea” corup]iei
[i a crimei organizate. Cu toate c` for]ele armate sl`bite ale Rusiei nu par, ca temperament
[i ca factor istoric, tentate s` organizeze o lovitur` de stat, sunt îngrijor`ri reale \n faptul
c` aceste for]e pot s` fie mai pu]in înclinate s` urmeze unele aspecte ale politicii guvernamentale
în mod particular, dac` vor fi întrebuin]ate ca instrument în controlul intern, precum în Cecenia.
Cu toate acestea, faptul c` militarii nu par a încerca s` ia puterea politic`, aceasta nu înseamn`
c` nu vor urm`ri s` creasc` influen]a asupra activit`]ii politice [i a politicienilor. Lipsa de siguran]`
în procesul de comand` [i control militar cre[te amenin]area din perspectiva unei ac]iuni
accidentale (sau chiar inten]ionate) cu arme nucleare. Aceea[i amenin]are a unui accident
tragic poate veni [i din partea sectorului nuclear civil.
În ceea ce prive[te nivelul proiec]iei demografice, acesta este afectat de mortalitatea
ridicat`, de cre[terea num`rului de popula]ie îmb`trânit`, de nivelul redus de preocupare
pentru asigurarea s`n`t`]ii determinate de inabilitatea statului de a rezolva chestiunile
economice [i genereaz` probleme în capacitatea de a men]ine for]ele lupt`toare la un nivel
ridicat de eficien]`.
Exper]ii RAND apreciaz` c` declinul economic, politic [i demografic afecteaz` în mod
diferen]iat teritoriul Rusiei, iar combinarea acestuia cu cre[terea autonomiei politice regionale
peste nivelul de independen]` rus [i îngrijor`rile continue privind tensiunile interetnice
[i interregionale creeaz` pericolele ca ac]iunile la nivelul local [i/sau etnicitatea s` devin`
elemente de coagulare pentru posibile conflicte interne5.
În timp ce unii anali[ti apreciaz` c` sl`biciunile Rusiei, chiar [i eventualul colaps
al acesteia, nu afecteaz` comunitatea euroatlantic` [i european`, adev`rul este c` o gam`
de interese ale statelor membre ale Alian]ei Nord-Atlantice [i ale Uniunii Europene
sunt direct afectate de deteriorarea situa]iei generale din Rusia [i de pericolele pe care
aceasta le presupune.
Pericolul prolifer`rii sau întrebuin]`rii armelor nucleare sau a altor arme de distrugere
în mas`, posibil prin \ns`[i sl`biciunea Rusiei, amenin]` direct statele democratice [i interesele
vitale ale acestora. Crima organizat` din Rusia este legat` de re]eaua larg` [i în cre[tere
a grupurilor criminale multina]ionale care amenin]` Statele Unite, statele din Uniunea
European` [i economiile acestora atât direct, cât [i prin leg`turile [i cu sprijinul terorismului
global [i local.
Alia]ii Washingtonului, precum Turcia, aflat` în proximitatea Rusiei, nu sunt numai poten]iali
clien]i pentru cea mai mare parte a resurselor energetice, dar în acela[i timp pot s` fie [i victime
ale fluxurilor masive de refugia]i, crize ale mediului sau destina]ii ale propag`rii instabilit`]ii
interne a Rusiei.
În acela[i timp în Rusia post-sovietic` sunt colocate atât amenin]`ri, cât [i oportunit`]i: rela]ii
economice, un nod deosebit de important pentru distribuirea produselor energetice
[i noi posibilit`]i de cooperare regional`. Rusia este un produc`tor major de energie [i un stat
de tranzit pentru petrolul [i gazele naturale din zona M`rii Caspice, în timp ce atât Statele
Unite, statele Uniunii Europene, c#t [i cele apar]in#nd NATO au con[tientizat c` regiunea
Marii Caspice, Caucazul de Sud [i Asia Central` sunt vitale pentru interesele lor energetice,
88
 Pulsul strategic
în general, [i, implicit, pentru securitatea na]ional` [i colectiv`. Iat` de ce este necesar`
o politic` extern` f`r` precedent de activ` în Eurasia post-sovietic`. Context geostrategic
\n care Turcia tinde s` \[i manifeste tot mai pregnant identitatea. Vom vedea \ntr-o repre-
zentare succint` de ce.
Pe m`sur` ce în r`zboiul împotriva terorismului condus de Statele Unite se ob]in,
pas cu pas, succese importante, iar administra]ia Bush [i comunitatea interna]ional`
preg`tesc opera]iile militare împotriva Irakului, Turcia c#[tig` în spectrul importan]ei
geostrategice. Aliat` a Americii [i ]ar` membr` a NATO înc` din 1953, situarea Turciei,
\ntre Caucazul de Sud [i Mesopotamia de Nord, \i confer` atributul de actor principal
la intersec]ia mai multor regiuni: Europa de Est, Balcani, Marea Egee [i Marea Mediteran`6,
Orientul Mijlociu, complexul Caucaz–Marea Caspic`, Asia Central` [i Marea Neagr`.
Aflat` în proximitatea unor uria[e rezerve de petrol [i gaze naturale din zona M`rii
Caspice [i a Irakului de Nord, Turcia reprezint`, de asemenea, un juc`tor important
în “Marele Joc” – Great Game-ul politicilor conductelor de petrol [i de gaze naturale
din regiune7. Conform istoricului de la Harvard, Igor Torbakov, de[i \n ultimul timp Turcia
a promovat o politic` extern` f`r` precedent dup` 1990, nu a ob]inut rolul de lider
\n fosta periferie sovietic`. Acest e[ec, exacerbat de problemele serioase, economice
[i politice ale Ankarei, a f`cut ca Rusia [i alte state din regiune s` perceap` Turcia \n termeni
mult mai neutri decât se \nt#mpla la începutul anilor ‘90, când Ankara a fost perceput`
drept un competitor strategic. Astfel, apreciaz` Torbakov, imaginea conven]ional`
a Moscovei [i Ankarei, ca arhirivali, pu]in dispu[i la compromisuri, care “crava[eaz`”
\n cursa pentru pozi]ia de liderant` la periferia fostei Uniuni Sovietice, este, \ntr-un fel,
simpl`. Prezum]ia c` acestea sunt blocuri de state rigide [i opuse – SUA, Turcia, Azerbaijan,
Georgia, pe de o parte, Rusia, Iran, Armenia, pe de alt` parte, nu mai corespunde realit`]ii
at#t de complexe ast`zi.
Pe fond, trebuie s` admitem c` în spa]iul post-sovietic “Marele Joc” este \n plin`
desf`[urare, acesta implic#nd atât competi]ie, c#t [i cooperare.
|n Europa, Turcia este “mantra” oficial` pentru americani, pentru europeni,
dar [i pentru turcii \n[i[i. Se admite, probabil, ipoteza c` o Turcie solid`, democratic`,
orientat` pro-vest, în parteneriat cu Europa [i America, ar fi de mai mare beneficiu pentru
alte state musulmane care niciodat` nu vor apar]ine din punct de vedere geografic Vestului,
dar aspir` s` se asocieze cu acestea pe baza valorilor democratice comune. O astfel
de abordare poate s` asigure o perspectiv` mai onest` [i realist`, chiar [i pentru Turcia8.
Comanagementul geopoliticii [i al crizelor în Balcani, \n spa]iul amplu al M`rii Negre,
M`rii Egee [i M`rii Mediterane9, \n Orientul Mijlociu, complexul Caucaz–Marea Caspic`
[i Asia Central`10 creeaz` un nou model de rela]ii între Statele Unite [i Europa. Cât de bine
se va face acest management reprezint` un test, succesul extinderii lui depinz#nd de modul
în care SUA [i Uniunea European` [i, desigur, NATO î[i vor defini rela]iile de parteneriat.
Care este rolul geostrategic al României în acest efort f`r` precedent al comunit`]ii
democratice globale de a realiza “o pace mai bun`” ?
R`spunsul la aceast` întrebare, primit, în stilul direct, pragmatic, inconfundabil
al administra]iei pre[edintelui George W. Bush, este deosebit de profund: “un pod c`tre
o nou` Rusie”.
Ca discipol al [colii ([colilor) de gândire pragmatic` în domeniul securit`]ii na]ionale
[i deosebit de atent la inflexiunile extrem de fine ale designului unui nou curs al ac]iunilor
pentru urm`toarele 3-4 decenii, m`rturisesc c` sunt mai mult decât surprins de lipsa
89
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2003
de ecou a acestei misiuni istorice încredin]ate României. M` refer la mediile politice, la cele
politico-militare, la exper]ii în securitate na]ional` [i chiar la comunitatea academic`. Trebuie
f`cut ceva, trebuie coagulat poten]ialul de care dispunem, acum, c#t mai repede, pentru
a defini adecvat care este cea mai bun` modalitate de ac]iune a societ`]ii române[ti.
Dincolo de toate aspectele care ar rezulta din analiza preliminar` f`cut` dup` aceast`
abordare, este mândria profund` care ne-a cuprins dup` receptarea la adev`rata valoare
a mesajului adresat.
Pre[edintele Americii consider` c` România poate s` aib` un rol important la începutul
secolului XXI ac]ion#nd fundamental, în comun cu cele mai dezvoltate democra]ii, pentru
transform`ri profunde în geopolitica, geoeconomia, geocultura [i geoideologia
Europei de Vest, în Balcani, \n regiunea M`rii Negre, M`rii Egee [i M`rii Mediterane,
în Orientul Mijlociu [i \n complexul Caucaz–Marea Caspic`, \n Asia Central`.
Apreciem c` deplina integrare a României în NATO, \n 2004, [i \n Uniunea European`,
\n 2007, reprezint` evenimente istorice extrem de importante pentru viitorul Rom#niei,
ca stat democratic, puternic angajat în promovarea intereselor comunit`]ii euroatlantice
[i europene în noile rela]ii cu Rusia [i cu Ucraina [i, în mod deosebit, pe axa Marea Neagr`,
Caucazul de Sud, Asia Central`11.
Cum se vede, \n ecua]ia strategic` lansat` în lumea anali[tilor de securitate
global` – finalit`]i, c`i [i mijloace –, rolul, chiar misiunea atribuit` României ? “Un pod
c`tre o nou` Rusie” constituie finalitatea strategic`, iar c`ile sunt reprezentate de integrarea
în NATO [i \n Uniunea European`, precum [i de stabilirea politicilor [i a direc]iilor de ac]iune12
împreun` cu statele membre ale acestora, cu care împ`rt`[im interese strategice comune,
iar mijloacele sunt reprezentate de totalitatea resurselor societ`]ii rom#ne[ti, dar [i ale statelor
membre ale comunit`]ii euroatlantice [i europene participante la acest efort.
Problema pe care o prefigur`m aici [i \n acest moment este cum ac]ion`m, ce trebuie
s` facem pentru ca aceast` rar` oportunitate s` nu se constituie într-un “pod prea îndep`rtat”
– “a bridge too far”, s` nu cultiv`m impresia c` este dincolo de capacitatea noastr` de a fi
promotorul coparticipativ al ac]iunilor politice, economice, diplomatice, militare, culturale
[i de alt` natur`.
|n contextul acestui demers programatic, av#nd \n vedere “schimbarea identit`]ii
strategice a Rom#niei”13, obiectivele pentru sus]inerea îndeplinirii finalit`]ii strategice
repartizate României de c`tre comunitatea euroatlantic` [i european`, prin vocea autorizat`
a pre[edintelui Bush, pot fi:
• definirea clar` a rolului [i pozi]iei noastre geostrategice, geopolitice, geoculturale [i geo-
ideologice, politice, economice, diplomatice [i militare fa]` de principalele teme
\n rela]ia cu noua Rusie, \ntre care noile riscuri de securitate, globalizarea [i efectele
acesteia, liberalizarea comer]ului, dezvoltarea durabil`, managementul resurselor
energetice în plan regional, migra]ia ilegal` sunt de importan]` major`;
• identificarea oportunit`]ilor în dinamicile de securitate, politice, diplomatice, economice,
culturale [i militare, în contextul rela]iilor prefigurate post-Praga [i post-Copenhaga,
precum [i al sincroniz`rii ac]iunilor preconizate \n statele membre ale NATO
[i ale Uniunii Europene cu ritmul [i calitatea dinamicii actuale specifice transform`rilor
euroatlantice [i construc]iei europene;
• stabilirea, \n contextul integr`rii euroatlantice [i europene, a întregului pachet
al transform`rilor necesare în activitatea de securitate na]ional`, politic`, diplomatic`,
economic`, militar` [i cultural`, astfel încât s` putem îndeplini cu eficacitate [i eficien]`
90
 Pulsul strategic
maxim` toate aceste obiective;
• finalizarea construc]iei legislative [i institu]ionale, astfel încât sistemele prefigurate
s` poat` func]iona la parametrii [i la standardele de eficien]` formulate în concordan]`
cu cele ale NATO [i Uniunii Europene;
• structurarea unor etape clare de parcurs ale parteneriatelor strategice [i speciale,
precum [i ale rela]iilor bilaterale cu statele membre ale NATO, cu cele partenere,
precum [i cu statele care pot contribui la eforturile pentru realizarea scopurilor propuse;
• determinarea cursurilor de ac]iune pentru atingerea obiectivelor ader`rii la NATO
[i la Uniunea European`;
• ob]inerea sus]inerii publice din România [i corelarea ac]iunilor cu sensibilitatea
public` din statele membre ale NATO [i UE;
Apreciem c` toate aceste m`suri trebuie s` se bazeze în cea mai mare parte pe semnalele
[i pe analiza evolu]iilor din domeniile de interes pentru construc]ia, pas cu pas, în cea mai impor-
tant` misiune care îi revine României în urm`toarele trei-patru decenii – “un pod c`tre
o nou` Rusie”.

BIBLIOGRAFIE
1. Fact Sheet: NATO–Russia Council, http://usinfo.state.gov/topical/pol/nato/02052811.htm.
2. Igor Ivanov, Foreign Minister of the Russian Federation. The Landmarks of Russia‘s Foreign Policy,
Kommersant - Vlast (Russia), nr. 22, 11 Jun 02; - translated by P. Pikhnovsky, in NEDB, Thursday,
13 Jun 2002.
3. Richard L. Armitage, Deputy Secretary of State. Allies, Friends, and Partners on Every Page: International
Cooperation in the National Security Strategy, U.S. National Security Strategy, A New Era,
December 2002, in U.S. Foreign Policy Agenda, An Electronic Journal of the U.S. Department of State,
Volume 7, Number 4, December 2002.
4. William Anthony Hay, America, Europe, and Russia: Bush’s Search for Common Ground, Foreign
Policy Research Institute, Number 7, June 2002.
5. Olga Oliker, Tanya Charlick-Paley. Assessing Russia’s Decline: Trends and Implications for the United
States and U.S.Air Force, RAND, December, 2002.
6. Ernel Gulden Osmancavusoglu. Security Perceptions and Sensivities in Black Sea Region: A Turkish
Perespective, in International Seminar, Risks, Challenges and Opportunities in the Black Sea Area
at the Time of Structural Change, p. 67-72.
7. Igor Torbakov, The Turkish Factor in the Geopolitics of the Post-Soviet Space, Foreign Policy
Research Institute, January 10, 2003.
8. Jeffrey Gedmin, Director of the Aspen Institute Berlin. Europe‘s Blind Spot, Washington Post,
13 December, 2002, www. washingtonpost.com.
9. Ibidem, in International Seminar, Risks, Challenges and Opportunities in the Black Sea Area
at the Time of Structural Change, p. 67-72.
10. Colonel dr. C`t`lin-Marius T@RN~COP. Marea Neagr` [i securizarea “Drumului m`t`sii” – elemente
principale pentru stabilitatea Europei \n perspectiva 2010-2015. |n revista G#ndirea militar` rom#neasc`,
nr. 5, septembrie-octombrie 2002, p. 160-167.
11. Prague Summit Declaration, issues by the Heads of State and Government Participating in the Meeting of
the North Atlantic Council in Prague, on 21 November 2002, NATO Press Release (2002) 127,
21 Nov. 2002.
12. Romania va fi poarta NATO spre lumea oriental` – secven]e din discursul rostit de ministrul
afacerilor externe, Mircea Geoan`, 5 decembrie 2002.
13. Dr. Cristian-George MAIOR. Se schimb` identitatea strategic` a Rom#niei. |n hebdomadarul
Observatorul militar, nr. 46, 18-24 noiembrie 2002.
91
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2003

JANDARMERIA ROMÂN~
- identitate, dimensiuni, perspective -
Colonel Gheorghe BOBLEA

A
rm` de tradi]ie, Jandarmeria, purtând prin timp diferite denumiri, a ap`rut
dintr-o nevoie social` [i va exista atâta vreme cât va exista statul organizat
[i necesitatea de ordine public`.
Este aproape imposibil de determinat când au ap`rut în spa]iul românesc primele for]e
de ordine public` av#nd structur` militar`. “O[tenii cu capu’n mân`” (gata de orice sacrificiu)
au fost iubi]i de toate genera]iile de înainta[i. Mircea cel B`trân le-a spus “slujba[i domne[ti”,
Mihai Viteazul – “oamenii m`riei meale”, {tefan cel Mare [i Sfânt – “feciorii cei buni
[i b`trâni” (în sensul de cei vechi în meseria armelor), Brâncoveanu i-a numit, pur [i simplu,
“slujitori de tain`”.
Etimologia cuvântului jandarm vine de la fran]uzescul “gens d’armes”, oameni de arme.
Napoleon Bonaparte, referindu-se la Jandarmerie, care în Fran]a exist` de opt secole,
o aprecia ca fiind “Arma de elit` a armatei imperiale franceze”.
În România, Jandarmeria î[i afl` cea dint#i atestare documentar` în prima jum`tate
a secolului al XIX-lea. Mai precis, Regulamentele organice (1831 – Valahia [i 1832 – Moldova)
stipuleaz` atribu]iuni pentru “Jandarmeria Na]ional`”.
La 1850, la 3 aprilie, Grigore Alexandru Ghica, domn al Moldovei, a semnat actul
de na[tere al Jandarmeriei: “Legiuirea pentru reforma corpului slujitorilor în jandarmi”.
Aceast` dat` a devenit, prin lege, Ziua Jandarmeriei Române.
La 1 septembrie 1893 a fost promulgat` “Legea asupra Gendarmeriei rurale”, lege
care d` Armei o personalitate distinct` în stat [i o structur` modern`, dup` modelul francez,
în acord cu evolu]ia societ`]ii române[ti din acea vreme. Pân` în 1949, Corpul de jandarmi
a fost abilitat legal cu trei mari grupe de atribu]iuni: poli]ia rural`; protec]ia obiectivelor
de importan]` deosebit` [i interven]ie pentru restabilirea ordinii publice. Cu alte cuvinte,
Jandarmeria – for]` de ordine public` av#nd structur` tradi]ional militar` – a fost [i este
asociat` sarcinilor de ap`rare, men]inere sau restabilire a ordinii publice, atât în mediul
rural, cât [i, cu titlu de excep]ie, în cel urban, inclusiv pe c`ile de comunica]ie dintre localit`]i.
În r`zboaie (cel de Independen]`, Primul [i Al doilea R`zboi Balcanic, Primul [i Al doilea
R`zboi Mondial), Jandarmeria a avut o presta]ie remarcabil`, constituindu-se într-o structur`
de elit` pentru atribu]iuni speciale. Prezen]a jandarmilor pe câmpul de b`taie [i în spatele
frontului a contribuit în bun` m`sur` la asigurarea mobilit`]ii armatei, a prevenit angajarea
acesteia [i deci a consumului de for]e în probleme de ordine intern` sau în rândul efectivelor
92

STRATEGIA
ROSTULUI NA}IONAL
AL
JANDARMERIEI ROM+NE
}inte strategice
• optimizarea [i eficienti-
zarea sistemului organiza-
toric-func]ional;
• cre[terea capacit`]ii
operative [i de interven]ie
a marilor unit`]i [i unit`]ilor
în scopul sporirii aportului
acestora la ap`rarea ordinii
constitu]ionale, a drepturilor
fundamentale ale cet`]enilor
[i a valorilor supreme
ale democra]iei;
• dezvoltarea competen]ei
profesionale în îndeplinirea
responsabilit`]ilor institu-
]ionale ale tuturor categoriilor
de personal;
• îmbun`t`]irea dot`rii
tehnico-materiale, a condi-
]iilor de cazare, de hr`nire,
de echipare [i de protec]ie
social` a personalului;
• dezvoltarea [i consoli-
darea rela]iilor cu institu]iile
similare din ]`rile care fac
parte din “Asocia]ia Poli]iilor
[i Jandarmeriilor Europene
Mediteraneene cu Statut
Militar” (FIEP);
• dezvoltarea rela]iilor
de comunicare [i de parte-
neriat cu societatea civil`
[i institu]iile acesteia, în scopul
perceperii nedenaturate de c`tre
comunitate a rolului Jandar-
meriei, de serviciu public
în slujba cet`]eanului.
Jandarmeria Rom#n`
proprii, a dus la neutralizarea sau nimicirea elementelor
diversionist-teroriste infiltrate în zonele interioare.
Dup` un model str`in tradi]iei latine, Jandarmeriei
i s-a luat, în 1949, grupa de atribu]iuni în mediul rural.
Dup` ce a schimbat mai multe denumiri, decembrie ‘89
g`se[te Arma noastr` sub titulatura de “trupe de securitate”,
denumire care a înlocuit-o pe cea de jandarmerie,
a[a cum cea de trupe de jandarmi a înlocuit-o pe cea
de trupe de securitate. În urm`torul an, an în care Arma
parcurge o evolu]ie dramatic` a evenimentelor, se legiti-
meaz`, totu[i par]ial, cel pu]in în denumire, conservarea
tradi]iei Jandarmeriei. Nu este deloc o exagerare când
se afirm` c`, în momentele dramatice pentru construc]ia
democratic` a statului, acesta s-a sprijinit, nu în pu]ine
rânduri, pe structura militar` a Corpului de jandarmi,
pe credin]a [i perfecta lor disponibilitate de a ap`ra cu pre]ul
vie]ii – ceea ce s-a [i întâmplat – ordinea constitu]ional`.
În 1998, dup` îndelungate dezbateri parlamentare,
la 5 iunie, pre[edintele României promulg` Legea nr. 116
cu privire la organizarea [i func]ionarea Jandarmeriei
Române.
România, dup` decembrie 1989, cunoa[te mani-
festarea (în toate sferele vie]ii statale, economice, politice,
culturale etc.) direct` [i cu rezultate evidente a principiilor
teoriei democra]iei pluraliste. În acest context generos,
pluralismul trebuie s` func]ioneze nestingherit, în aceia[i
parametri [i cu aceea[i amplitudine, în cadrul sistemului
na]ional al for]elor de ordine public`, adic` s` creeze
condi]ii pentru aplicarea în România a ceea ce în alte ]`ri,
cam vreo 60 în lume, se nume[te pluralismul poli]iilor,
specific modelului latin.
Democra]iile moderne au renun]at la monismul
poli]ienesc, adoptând – în deplin acord cu principiile teoriei
democra]iei pluraliste – pluralismul poli]iilor, opus modelului
anglo-saxon care, oricum, se afl` în “renovare”. Dar,
ce înseamn` acest pluralism al poli]iilor ? Acesta presupune
existen]a a dou` for]e publice na]ionale, dintre care una are
caracter eminamente militar [i este prezent` nemijlocit
pe c`ile de comunica]ie [i în zonele rurale, iar cealalt` are
în responsabilitate men]inerea ordinii publice în zonele
[i situa]iile poten]ial destabilizatoare sau generatoare
de crize.
93
 G#ndirea militar` rom#neasc`
Pentru siguran]a
public`
➫ dezvoltarea prezen]ei
opera]ionale \n mediul
stradal, cre[terea eficient`
a num`rului patrulelor
de ordine public` \n locali-
t`]ile urbane [i rurale;
➫ restabilirea ordinii
publice, \n cazul dezechili-
brelor sociale violente;
➫ perfec]ionarea concep]iei
de folosire a structurilor
mobile [i diversificarea
dispozi]iilor de ordine public`
realizate independent sau
\n cooperare cu alte for]e;
➫ cre[terea gradului
de siguran]` civic` prin
reducerea semnificativ`
a fenomenului infrac]ional
\n zonele de proximitate
a institu]iilor de \nv`]`m#nt
preuniversitar, precum
[i \n marile deschideri
de interes public din mediul
urban;
➫ aplicarea conceptului
interven]iei punctuale, inde-
pendent sau complementar
ac]iunilor desf`[urate de alte
for]e;
➫ adaptarea operativ`
la situa]iile nou ap`rute
pe palierul infrac]ional
[i proiectarea [i validarea
concep]iilor reactive relative
la acestea.
94
~ 1/2003
În acest context, Jandarmeria, ca structur` militar`,
constituie o important` resurs`, suplimentar`, în gestio-
narea unor crize care pot aduce atingere suveranit`]ii
[i independen]ei na]ionale, unit`]ii statale, integrit`]ii
teritoriale a ]`rii [i ordinii constitu]ionale, situându-se
calificat între ac]iunea pur poli]ieneasc` [i apelarea
la armat`.
Un alt avantaj de necontestat al existen]ei unei
Jandarmerii puternice în condi]iile pluralismului poli]iilor
este c` se evit`, într-adev`r, concentrarea mijloacelor
de coerci]ie în mâinile unui singur om. Aceast` dualitate
constituie o piedic` ferm` în apari]ia unei puteri poli]iene[ti
specific` statelor totalitare. Dualitatea nu înseamn` îns`
totul, decât dac` este bine gândit`, bine în]eleas` [i bine
reglat`. De pild`, conceptul de “participare” poate deveni
d`un`tor în condi]iile inexisten]ei [i neformul`rii
clar-legale a atribu]iilor fiec`rei p`r]i a dualit`]ii, atât
la nivelul conducerii ac]iunilor, al cooper`rii, cât [i la cel
al execu]iei.
Complementaritatea for]elor poli]iene[ti, dintre care una
cu caracter militar, nu trebuie în nici un caz s` se bazeze
pe o competi]ie gre[it în]eleas` [i aplicat`, ale c`rei efecte
pot fi – de ce s` nu o spunem – perverse. Complemen-
taritatea componentelor sistemului for]elor publice
înseamn` o delimitare clar`, f`r` echivoc, a atribu]iilor
lor, evitarea suprapunerilor [i a paralelismelor.
Deplina compatibilitate între regulamentele militare
specifice unei structuri militare [i misiunile de poli]ie
a fost dovedit` în România pân` în 1949 [i este probat`
ast`zi de ]`ri europene ca Fran]a, Portugalia, Spania,
Olanda, Luxemburg, Monaco, Elve]ia, Austria, Italia,
R. Moldova, Turcia, Federa]ia Rus` [i alte peste 50 de state
ale lumii, din Benin pân` în China, din Algeria pân`
în Chile. S-ar mai putea spune c` în Fran]a, spre exemplu,
potrivit sondajelor de opinie, jandarmii se plaseaz` imediat
dup` pompieri [i medici, iar în Austria, Jandarmeria
Federal` are responsabilitate pentru cea mai mare parte
a ]`rii (toate zonele ce nu intr` sub jurisdic]ia poli]iei,
care acoper` aproximativ 2/3 din popula]ia statului
[i 98% din suprafa]`).
Pluralismul poli]iilor este o cerin]` specific` modelului
latin de existen]`, organizare [i func]ionare a sistemului

Misiunile
Jandarmeriei
Rom#ne \n opera]ii
de men]inere a p`cii
• ap`rarea vie]ii, integrit`]ii
corporale [i libert`]ii persoanelor,
avutului privat [i public, a celorlalte
drepturi [i interese legitime
ale cet`]enilor din zona de protec]ie;
• supravegherea respect`rii
drepturilor omului, elaborarea
[i aplicarea programelor de edu-
ca]ie în materie de drepturi
ale omului;
• observarea [i supravegherea
desf`[ur`rii alegerilor generale,
locale sau a referendumurilor;
• identificarea, re]inerea
[i încarcerarea persoanelor
care au comis crime împotriva
umanit`]ii;
• separarea adversarilor,
crearea unor zone tampon
sau echivalente [i participarea
la semnarea armisti]iilor
sau a acordurilor de încetare
a focului;
• fluidizarea circula]iei prin
agen]i [i mijloace auto “ante-
merg`tori”;
• culegerea de informa]ii \n ve-
derea cunoa[terii, prevenirii
[i combaterii actelor terorist-diver-
sioniste, precum [i în situa]iile
în care exist` date sau indicii
c` se preg`te[te s`vâr[irea unor
asemenea fapte;
• asigurarea locurilor de re]inere
[i de]inere a persoanelor împotriva
c`rora s-a emis mandat de c`tre
organele de justi]ie interna]ionale;
• exercitarea controlului asupra
circula]iei persoanelor [i m`rfu-
rilor, în cadrul zonei de responsa-
bilitate sau \n tranzit, pentru
anihilarea traficului cu arme
sau produse interzise;
Jandarmeria Rom#n`
for]elor de ordine public`, perfect adaptat` statului
democratic.
Modelul subsistemului for]elor de ordine public`
existente între 1949 [i 1989 a fost creat [i sus]inut
de un anume sistem politic, care a disp`rut, [i, drept urmare,
perpetuarea lui nu mai este viabil`. Modelul viitorului trebuie
s` r`spund` cerin]elor etapei pe care o parcurgem, exi-
gen]elor statului de drept, sens în care trebuie fructificat`
experien]a noastr` de secole [i cu deosebire cea din a doua
parte a secolului al XIX-lea [i prima jum`tate a secolului
al XX-lea, când institu]ia Jandarmeriei a dovedit c` este
un factor sigur de stabilitate. Nu este lipsit de interes
s` poten]`m tradi]ia proprie cu ceea ce este adecvat reali-
t`]ilor actuale [i cu experien]a altor state, dup` modelul latin.
Structura sa militar` îi permite Jandarmeriei
s` se manifeste ca o for]` de continuitate, Arma creând
posibilitatea continuit`]ii ac]iunii guvernamentale în orice
situa]ie [i pe întreg teritoriul ]`rii. Ca for]` public`
organizat` pe principii militare, Jandarmeria se situeaz`
în punctul de leg`tur` dintre societatea civil` [i societatea
militar`. Apreciat` de prima prin natura misiunilor sale
în timp de pace, ea este intim legat` de cea de-a doua,
în situa]ii de criz` îndeosebi prin statutul personalului s`u.
În organizarea general` a securit`]ii externe [i interne,
Jandarmeria nu ac]ioneaz` singur`, dar, singur`, ea ocup`
o pozi]ie median`, putând s` asigure sinteza domeniilor
civile [i militare ale ap`r`rii. Rolul de factor motrice
al continuit`]ii ac]iunii guvernamentale ce îi revine
Jandarmeriei este impus [i de realit`]ile române[ti actuale
[i mai ales de cele de perspectiv`: poli]ia este demili-
tarizat` [i evitarea angaj`rii Armatei în chestiuni ce ]in
de domeniul ordinii publice.
Ca atare, gra]ie organiz`rii [i statutului s`u, Jandar-
meria are rol de prim` importan]` în gestionarea crizelor,
favorizând trecerea f`r` hiatusuri de la starea de norma-
litate la cea de criz` sau chiar de r`zboi. Aici avem în vedere
realitatea de ast`zi, [i anume c` celulele de criz` pot fi
ac]ionate [i din interior (noua lege a Jandarmeriei,
prin prevederile exprese, poate îmbun`t`]i dotarea
acestei importante for]e concomitent cu acordarea
dreptului de a utiliza în folosul na]ional elicoptere, avioane,
blindate etc. Nu este aceasta o inven]ie a noastr`;
a[a se procedeaz` peste tot în lume).
95
 G#ndirea militar` rom#neasc`
• participarea la activit`]ile
de salvare [i de evacuare a per-
soanelor [i bunurilor periclitate;
• asigurarea pazei [i securit`]ii
obiectivelor apar]inând organis-
melor interna]ionale, a localurilor
misiunilor diplomatice sau ale
unor agen]ii [i reprezentan]e
care î[i desf`[oar` activitatea
în zona de conflict;
• escortarea convoaielor
de autovehicule apar]inând
organismelor umanitare care
transport` ajutoare pentru
popula]ie;
• organizarea [i executarea
pazei [i ap`r`rii obiectivelor
[i raioanelor unde sunt dislocate
for]ele interna]ionale destinate
pentru men]inerea p`cii;
• men]inerea ordinii publice,
prevenirea, neutralizarea [i lichi-
darea actelor teroriste [i diver-
sioniste;
• supravegherea respect`rii
embargoului decretat de Organi-
za]ia Na]iunilor Unite de-a lungul
anumitor p`r]i ale unei fron-
tiere interna]ionale recunoscute;
• asigurarea pazei refugia]ilor
[i locurilor de cazare ale acestora,
precum [i a personalit`]ilor
apar]inând statelor în conflict,
cu ocazia prezen]ei temporare
în zon`;
• participarea la activit`]ile
de salvare [i evacuare a per-
soanelor [i bunurilor afectate
de calamit`]i, precum [i paza
zonelor calamitate.
* tare, în contextul ap`r`rii opera]ionale a teritoriului na]ional.
Deta[amentul de jandarmi
români constituit din 115 militari,
12 ofi]eri, 49 mai[tri militari
[i subofi]eri [i 54 militari angaja]i
pe baz` de contract, a fost dislocat
în Teatrul de Opera]ii începând
cu 01 martie 2002 în localitatea
96
~ 1/2003
A[ accentua aceast` afirma]ie prin a spune c`, atât
în doctrina militar` de ap`rare a ]`rii, cât [i în opinia anali[tilor
militari [i a noastr`, principala amenin]are, riscul maxim
pentru securitatea na]ional` în etapa actual`, poate fi
din interior. M`rturie stau, în acest sens, evenimentele
petrecute în ultimii ani în ]`rile din estul Europei, cel
mai semnificativ [i cel mai recent fiind cel din Iugoslavia
– stat care a disp`rut prin ac]iunile promovate din interior.
Atacul armat din exterior trece, ca factor de risc, pe locul
secund, principalul r`mânând cel din interior. Acesta
impune ca, în sistemul na]ional de ap`rare, subsistemul
for]elor de ordine public` s` aib` capacitatea s` r`spund`
acestei amenin]`ri. Adic`, trebuie s` fie “tare” din punct
de vedere numeric, dotare, preg`tire, vitez` de reac]ie.
Ar mai fi de spus c` tulbur`rile de ordine public` nu pot fi
comb`tute decât cu for]e publice structurate pe principii
militare de tipul Jandarmeriei. Pe de alt` parte, angajarea
armatei în fenomene de ordine public` este – [i nu vrem
s` fim în]ele[i gre[it – inadecvat`, ineficient`, contrapro-
ductiv`. Concluzia se impune de la sine: dezvoltarea
structurii militare cu atribu]ii de ordine public`, plasat`
între armat` [i poli]ie.
În condi]iile unei profesionaliz`ri crescânde [i cu o dotare
corespunz`toare, Jandarmeria este for]a cea mai bine
adaptat` conflictelor de mic` intensitate.
Deci, Corpul de jandarmi se prezint` ca un segment
militar intermediar între poli]ie [i armat`, fiind în m`sur`
s` solu]ioneze calificat [i cu o capacitate combativ` supe-
rioar` celorlalte subsisteme ale sistemului for]elor
de ordine public` sarcinile privind combaterea violen]ei
de microgrup [i macrogrup, men]inerea ordinii [i de lupt`.
În r`zboi, Jandarmeria faciliteaz` ac]iunea [i înt`rirea
armatei, putând duce (în condi]iile unei logistici
corespunz`toare [i asigurate din timp), independent
sau în cadrul marilor unit`]i ale for]elor armate, ac]iuni mili-
Jandarmeria, a[a cum este conceput` în evolu]ia
sa probabil`, cap`t`, la r`zboi, o component` important`,
Jandarmeria de campanie, care acoper` nevoile de ordine
în dispozitivul armatei [i activitatea judiciar` prin serviciul
pretoral, care s` î[i desf`[oare activitatea a[a cum s-a întâmplat
în România înainte de 1949. În acest fel, se evit` angajarea

FERIZAJ [i ac]ioneaz` în cadrul
Poli]iei Speciale ONU ca unitate
de poli]ie special`, îndeplinind
în cooperare cu structuri
ale Poli]iei Civile [i Poli]iei
de Frontier`, la solicitarea
[efului Poli]iei Speciale, urm`-
toarele misiuni:
➫ men]inerea ordinii publice,
în pie]e, târguri, c`i de comunica]ie
[i pe timpul manifest`rilor
cultural-sportive;
➫ asigurarea protec]iei
[i securit`]ii demnitarilor,
a oficialilor [i a altor perso-
nalit`]i;
➫ escortarea convoaielor
umanitare [i a refugia]ilor
minoritari;
➫ asigurarea accesului
în punctele (posturile) de control;
➫ opera]iuni de patrulare
în mediul rural [i urban;
➫ paza [i ap`rarea unor
obiective ale ONU sau ale admi-
nistra]iei publice locale;
➫ sprijinirea Serviciului
de Poli]ie din Kosovo în ac]iunea
de control a mul]imii în timpul
demonstra]iilor violente [i tul-
bur`rilor civile;
➫ participarea la ac]iuni
de men]inere a ordinii publice
în cooperare cu for]e KFOR;
➫ sprijinirea agen]iilor uma-
nitare ale ONU sau ale altor
organisme interna]ionale;
➫ securizarea ariei opera-
]ionale;
➫ protec]ia [i autoap`rarea
sediului propriu;
➫ alte misiuni [i atribu]ii
ordonate de comandantul Poli]iei
UNMIK sau consilierul special
al Comisarului de Poli]ie.
Jandarmeria Rom#n`
în asemenea ac]iuni a efectivelor armatei [i, în consecin]`,
se asigur` o libertate de ac]iune sporit` pentru dispozitivul
militar.
Dubla func]iune a Jandarmeriei, de factor continuu
transferabil între organele de poli]ie [i for]ele armate,
este determinat` cu puterea necesit`]ii de nevoile
de ap`rare [i men]inere a ordinii [i lini[tii publice la pace
[i la r`zboi, de interven]ie imediat`, calificat` [i cu sufi-
cient` capacitate combativ` în “tratarea” crizelor de joas`
intensitate [i, nu în ultimul rând, de asigurare a trecerii
f`r` rupturi de la starea de lini[te la cea provocat`
de crizele majore. În alt` ordine de idei, se poate face
afirma]ia c` Arma Jandarmeriei este chemat` s` se mani-
feste în zona în care ac]iunea poli]iei devine inoperant`
[i deci ineficient`, iar ac]iunea armatei nu este salutar`
ori de dorit sau nu a început înc`.
În al treilea rând, existen]a [i func]ionarea unei for]e
de ordine public` av#nd structur` militar`, de tipul
Jandarmeriei, duce inexorabil spre garantarea drepturilor
cet`]ene[ti, spre aplicarea lor efectiv`. Nu dorim s` dez-
volt`m acest enun], ci doar s` facem câteva trimiteri:
• Jandarmeria este o for]` militar` aflat` în serviciul
public, cu voca]ie interarmat`;
• îndepline[te misiuni de poli]ie administrativ`,
de poli]ie judiciar` [i misiuni militare, printre care
cele de poli]ie militar`;
• func]ioneaz` la r`zboi inclusiv prin serviciul
pretoral. (Iat` ce se spunea într-un document
al Inspectoratului General al Jandarmeriei
din 11 septembrie 1944: “Jandarmeria ocup`
[i organizeaz` teritoriul recucerit din Ardealul
de Nord, din punct de vedere poli]ienesc.”);
• Jandarmeria este logic direc]ionat` spre mani-
festarea solidarit`]ii cu via]a local`, cu zona de respon-
sabilitate.
În concluzie, Jandarmeria Român` este un organism
militar, condus de o disciplin` ferm`, o institu]ie cu o mare
capacitate [i disponibilitate fa]` de interesele fundamentale
ale cet`]enilor [i de ap`rare a ordinii constitu]ionale,
a statului de drept, a valorilor supreme ale României
[i ale poporului român.
97
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2003

COMPLEXUL DE MISIUNI
ÎN CARE POATE FI ANGAJAT~
JANDARMERIA ROMÂN~
General de brigad` dr. Petru MIHU}

A
flat înc` în plin` desf`[urare, amplul proces de transform`ri [i adapt`ri
la cerin]ele organiza]iilor euroatlantice influen]eaz` atât din punct de vedere
structural, cât [i conceptual Jandarmeria Român`.
În situa]ii de normalitate, la pace, Jandarmeria Român` exercit`, potrivit legii, atribu]iile
ce-i revin cu privire la asigurarea pazei [i ap`r`rii unor obiective, a bunurilor [i valorilor
de importan]` deosebit`, men]inerea, asigurarea [i restabilirea ordinii publice, îndeplinirea
unor misiuni de prevenire [i combatere a infrac]iunilor [i a altor înc`lc`ri ale normelor
legale în vigoare, de prevenire [i neutralizare, pe teritoriul României, a actelor teroriste
[i de diversiune.
Ca institu]ie specializat` a statului, component` a Ministerului de Interne, în situa]ii
de criz`, concomitent cu îndeplinirea misiunilor permanente, particip` la ac]iunile pentru
descoperirea, capturarea sau lichidarea grupurilor de cercetare-diversiune, a elementelor
teroriste, precum [i la sprijinirea evacu`rii unor obiective de importan]` deosebit`
[i a popula]iei. În îndeplinirea atribu]iilor ce-i revin potrivit legii, Jandarmeria Român`
coopereaz` cu celelalte componente ale Ministerului de Interne, cu unit`]i [i mari unit`]i
din Ministerul Ap`r`rii Na]ionale, cu Serviciul Român de Informa]ii, cu Serviciul de Protec]ie
[i Paz`, precum [i cu alte structuri ale sistemului na]ional de ap`rare care au atribu]ii
în domeniul ap`r`rii [i siguran]ei na]ionale [i colaboreaz`, în acela[i timp, cu organiza]ii,
institu]ii [i autorit`]i ale administra]iei publice centrale [i locale. Conform prevederilor actelor
normative, în cazul unui eventual r`zboi, misiunile Jandarmeriei Române, urmând
s` se diversifice în func]ie de situa]ia operativ`, ar putea fi: paza [i ap`rarea unor puncte
de comand` • siguran]a for]elor din statul major pe timpul activit`]ilor de recunoa[tere
[i organizare a cooper`rii • asigurarea activit`]ilor legate de realizarea dispozitivelor
de ap`rare (paza [i ap`rarea comunica]iilor, coloanelor etc.) • evacuarea popula]iei
• paza transporturilor de fond arhivistic na]ional • men]inerea [i restabilirea ordinii
[i disciplinei militare în fâ[iile marilor unit`]i [i unit`]i ale For]elor Terestre împreun`
cu subunit`]i ale Poli]iei Militare • organizarea cooper`rii cu For]ele Terestre [i conducerea
ac]iunilor pentru re]inerea, capturarea sau nimicirea grupurilor de cercetare-diversiune,
98
 Jandarmeria Rom#n`
teroriste [i a celor ostile, înarmate • luarea în paz` a unor obiective de importan]` strategic`
• participarea cu for]ele disponibile la ac]iunile pentru nimicirea desantului aerian
[i a trupelor aeromobile • organizarea escort`rii [i a pazei prizonierilor de r`zboi • executarea
unor misiuni de cercetare în folosul armatei.
Pentru a eviden]ia complexitatea misiunilor în care poate fi angajat` Jandarmeria
Român`, voi face o analiz` succint` a principalelor atribu]ii ale acesteia la pace, insistând
îns` asupra misiunilor atribuite acestei institu]ii în situa]ii de criz` [i la r`zboi, acestea
fiind subiecte care au fost tratate mai pu]in în lucr`rile de specialitate.

Misiunile Jandarmeriei Române la pace

Jandarmeria Român` îndepline[te, la pace, un complex de misiuni subordonate
scopului fundamental de a asigura climatul de securitate vital pentru func]ionarea institu]iilor
democratice ale statului [i pentru ap`rarea drepturilor [i libert`]ilor fundamentale
ale persoanei. Activitatea Jandarmeriei Române este circumscris` unor direc]ii de ac]iune
precis determinate, adaptate continuu realit`]ii sociale.
În contextul deterior`rii accentuate a nivelului de trai \n perioada postdecembrist`
[i al prolifer`rii criminalit`]ii, inclusiv a ac]iunilor de sorginte terorist`, este esen]ial
ca obiectivele vitale pentru economie, bunurile [i valorile de importan]` deosebit` pentru
ap`rarea ]`rii, pentru activitatea statului, pentru [tiin]`, cultur` [i art` s` fie ap`rate,
sarcina aceasta revenind exclusiv Jandarmeriei Române, care trebuie s` men]in` neatinse
valorile de baz` ale na]iunii [i capacit`]ile necesare activit`]ilor din economie. În afara celor
enun]ate, misiunile de paz` pe care le execut` Jandarmeria Român` au ca obiective
[i localurile misiunilor diplomatice sau ale unor agen]ii [i reprezentan]e economice,
precum [i sediile unor organisme interna]ionale care desf`[oar` activit`]i pe teritoriul
României, stabilite prin hot`râri guvernamentale. Se poate constata cu u[urin]`
amploarea acestor misiuni, dat` atât de prezen]a, \n teritoriul na]ional, a num`rului ridicat
de obiective (peste 1 200), cât [i de for]ele numeroase folosite (aproximativ 30% din efectivul
Jandarmeriei Române).
Criminalitatea organizat`, al`turi de cea tradi]ional`, manifest` o tendin]` pregnant
ascendent`, în mare m`sur` sub influen]ele externe, combinând elemente noi, cum sunt
traficul de armament, muni]ii, stupefiante [i alte materii sau substan]e periculoase.
Prognozele de specialitate eviden]iaz` tendin]a de racordare a României la valen]ele negative
ale democra]iilor occidentale. În acest context, paza transportului unor valori importante
constând în sume de bani, titluri de credite, cecuri ori alte înscrisuri de valoare, metale
[i pietre pre]ioase, valori [tiin]ifice, tehnice, de cultur` [i art`, precum [i transportul
armelor, muni]iilor, materialelor explozive, stupefiantelor, substan]elor toxice sau radioactive
ori al altor materii sau substan]e periculoase devin misiuni extrem de dificile, care necesit`
personal preg`tit [i specializat la nivelul cerin]elor interna]ionale, fiind important` executarea
misiunii la standarde ridicate [i cu eficien]` maxim`.
Pe fondul proceselor sociale complexe, cu implica]ii contradictorii [i evolu]ie neregulat`,
se contureaz` [i se amplific` \nsu[i caracterul relativ al stabilit`]ii ordinii publice. Apari]ia
[i proliferarea unor fenomene destabilizatoare la nivel statal, violen]a de grup, precum
[i orice alte manifest`ri antisociale cu participare numeroas` pot pune în pericol procesul
de consolidare [i de dezvoltare al democra]iei [i statului de drept, înse[i valorile supreme
99
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2003
ale ]`rii. Se remarc`, astfel, o intensificare a ac]iunilor [i presiunilor motivate de interese
divergente, prin care se manifest` viziunea exagerat` [i necontrolat` asupra libert`]ilor
de toate felurile, dus` în multe cazuri în zona antisocialului, cu consecin]e vizibile
atât pe moment, cât [i în perspectiv`, asupra întregii societ`]i. Misiunile de asigurare
a ordinii cu ocazia întrunirilor [i a manifesta]iilor [i de restabilire a ordinii publice în cazuri
de tulburare grav` a acesteia, ce revin Jandarmeriei Române, constituie contram`suri
derivate în mod firesc din necesitatea prezerv`rii valorilor democra]iei [i a statului de drept.
Trebuie subliniat faptul c` restabilirea ordinii publice are statutul de situa]ie de excep]ie,
activitatea curent` a efectivelor specializate fiind direc]ionat` spre men]inerea ordinii publice,
misiune care constituie unul dintre obiectivele prioritare ale Jandarmeriei, având implica]ii
directe în prevenirea [i combaterea faptelor antisociale [i instaurarea unui climat de siguran]`
civic`. Importan]a acestei misiuni reiese, în principal, din faptul c` prevenirea faptelor
antisociale de orice natur` reflect` cu maxim` obiectivitate calitatea [i nivelul de competen]`
al executan]ilor. Pe de alt` parte, rezultatele unei preveniri eficace se oglindesc direct
într-o rat` sc`zut` a criminalit`]ii [i reduc sensibil costurile suplimentare generate de acti-
vitatea de urm`rire penal` sau de alte m`suri coercitive.
În acela[i context, al men]inerii ordinii publice [i asigur`rii pazei bunurilor [i valorilor
importante, Jandarmeria execut` misiuni [i în segmentul destinat activit`]ilor de transport
pe calea ferat`. Specificitatea pronun]at` a acestui gen de activitate, de[i în esen]` similar`
cu cele prezentate anterior, a impus încadrarea ei ca misiune distinct` [i crearea structurilor
specializate.
Protec]ia înal]ilor demnitari români [i str`ini în timpul prezen]ei lor în România,
precum [i paza sediilor de lucru [i a re[edin]elor acestora sunt tot misiuni de importan]`
deosebit`, având în vedere implica]iile majore pe care le-ar putea avea pentru activitatea
statului sau pentru rela]iile interna]ionale o eventual` atingere adus` acestora. Frecven]a
crescând` a ac]iunilor teroriste a permis Jandarmeriei Române s`-[i demonstreze
capacitatea conceptual` [i ac]ional` pentru prevenirea acestui tip de ac]iuni. Fenomenul
terorismului a fost des men]ionat în ultima perioad`. Acesta a fost prezentat ca fiind
un flagel, din cauza implica]iilor sale politice, sociale, militare, financiare, umane care au afectat
sim]itor desf`[urarea normal` a vie]ii într-o serie de ]`ri. Combaterea terorismului
pe teritoriul României se realizeaz` printr-un ansamblu de m`suri (controale [i ac]iuni
specifice) care se aplic` într-o concep]ie unitar` prin participarea tuturor structurilor
cu atribu]ii în acest domeniu. În acest context, subliniez faptul c` Jandarmeria Român`
reprezint`, la pace, singura structur` militar` din România care îndepline[te, al`turi
de Serviciul Român de Informa]ii, misiuni de prevenire, neutralizare [i lichidare a actelor
teroriste [i diversioniste pe teritoriul României.
Paza [i protec]ia transportului coresponden]ei secrete pe întreg teritoriul României
se realizeaz`, de asemenea, cu participarea Jandarmeriei Române. În toate situa]iile,
coresponden]a militar` are o însemn`tate deosebit` în asigurarea bunului mers al sistemelor
de conducere [i cooperare a structurilor, contribuind, uneori decisiv, la îndeplinirea atribu]iilor
institu]iilor militare pe timp de pace. Securitatea transportului coresponden]ei este
primordial` în orice condi]ii, cu at#t mai mult atunci c#nd vizeaz` p`strarea secretului ac]iunilor
militare [i al operativit`]ii execut`rii acestora.
100
 Jandarmeria Rom#n`
În timpul ac]iunilor de neutralizare a obiectelor suspecte, care pot prezenta pericol
public, Jandarmeria Român` execut`, în cooperare cu celelalte for]e specializate ale statului,
m`suri de asigurare a ordinii publice în zona probabil` de ac]iune a acestor obiecte. Aceast`
misiune cuprinde [i elemente specifice misiunilor de combatere a ac]iunilor teroriste,
fapt care a impus tratarea ei ca misiune distinct`.
Având o dispunere teritorial` a for]elor [i mijloacelor necesare în executarea activit`]ilor
de salvare [i de evacuare a persoanelor [i bunurilor periclitate de incendii, explozii, avarii,
accidente, epidemii, calamita]i [i catastrofe, precum [i de limitare [i înl`turare a urm`rilor
provocate de astfel de evenimente, Jandarmeria Român` este structura de baz`
care ac]ioneaz` în asemenea situa]ii. Se impune îns` precizarea c` în aceste misiuni coope-
rarea cu celelalte structuri cu atribu]ii în domeniu – poli]ia, pompierii, unit`]i ale Ministerului
Ap`r`rii Na]ionale, unit`]i de protec]ie civil` [i alte forma]iuni prev`zute de lege – este
absolut necesar`, deoarece, uneori, complexitatea situa]iilor poate dep`[i posibilit`]ile reale
de interven]ie ale Jandarmeriei Române.
Urm`rirea [i prinderea evada]ilor, dezertorilor [i a altor persoane despre care exist`
date [i indicii temeinice c` inten]ioneaz` s` s`vâr[easc` sau au s`vâr[it infrac]iuni
ori care se sustrag m`surii arest`rii preventive sau execut`rii pedepselor privative
de libertate se încadreaz` în categoria misiunilor de interven]ie, caracterizate de mobilitate,
dinamism, cu o complexitate variabil`, în func]ie de num`rul infractorilor, zona ac]iunilor,
de for]ele la dispozi]ie [i cele cu care se coopereaz` etc. De[i în îndeplinirea acestei atribu]ii
Jandarmeria Român` are o contribu]ie major`, prin prisma posibilit`]ii angaj`rii de for]e
relativ mari în compara]ie cu celelalte structuri cu competen]e în materie, problema
cooper`rii cu poli]ia [i cu celelalte institu]ii publice abilitate prin lege este decisiv`, în special
în plan informativ.
În condi]iile stabilirii obiectivelor de integrare a României în structurile euroatlantice,
executarea de misiuni în afara teritoriului na]ional, cu efective [i tehnic` din dotarea
proprie, prin participarea la constituirea for]elor interna]ionale destinate îndeplinirii
unor misiuni de instruire, asisten]` [i cooperare în domeniul ordinii publice [i pentru
ac]iuni umanitare, constituie un pas important [i, totodat`, o provocare de a intensifica
eforturile Jandarmeriei Române pentru alinierea la standardele interna]ionale (NATO)
de preg`tire, dotare [i ac]iune. În prezent, Jandarmeria Român` desf`[oar` misiuni
sub egida ONU în Kosovo, modul de îndeplinire a misiunilor primind aprecieri pozitive
atât din partea forurilor interna]ionale, cât [i din partea popula]iei din zon`.
Recent, între atribu]iile Jandarmeriei Române la pace a fost introdus` [i cea de asigurare
a execut`rii pedepsei privative de libertate sau a m`surii arest`rii preventive de c`tre
militarii în termen din Sistemul Ap`r`rii Na]ionale, Ordinii Publice [i Siguran]ei
Na]ionale, misiune care, în contextul unui conflict, cap`t` cu totul alte valen]e.
Exercitarea atribu]iilor în perioada postdecembrist`, rezolvarea situa]iilor neprev`zute
[i cooperarea cu structurile similare din alte ]`ri, au dus la acumularea de c`tre Jandarmeria
Român` a unei experien]e apreciabile [i la perfec]ionarea formelor, procedeelor [i metodelor
de ac]iune, precum [i a mijloacelor utilizate \n acest sens.
Institu]ia noastr` este încadrat`, într-o propor]ie apreciabil`, cu profesioni[ti forma]i
prin mijloacele proprii jandarmeriei, având posibilitatea exercit`rii la standarde ridicate
a atribu]iilor conferite prin lege.
101
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2003
Muta]iile produse în contextul geopolitic [i strategic la nivel regional, adaptarea
sistemului legislativ românesc la cerin]ele impuse de necesitatea integr`rii României
în structurile euroatlantice, au determinat regândirea [i adaptarea Concep]iei de întrebuin]are
a for]elor Jandarmeriei Române atât la pace [i \n situa]ii de criz`, cât [i la r`zboi.
Chiar dac` misiunile institu]iei nu se vor schimba fundamental, paleta domeniilor
de competen]` se va extinde asupra locurilor [i mediilor unde situa]ia operativ` o impune.
Îndeplinirea cu eficien]` a misiunilor, rezolvarea situa]iilor inedite cu care se confrunt`
elementele de dispozitiv, precum [i aprecierile pozitive ale opiniei publice [i ale societ`]ii
civile cu privire la cre[terea gradului de siguran]` civic` au fost, de asemenea, elemente
hot`râtoare în elaborarea unui nou act normativ care s` reflecte raportul real între atribu]iile
institu]iei [i executarea efectiv` a misiunilor încredin]ate.

Forme [i procedee de ac]iune

ale Jandarmeriei Române în situa]ii de criz`
În situa]ii de criz`, Jandarmeria Român` va ac]iona în conformitate cu prevederile
legale, îndeplinind misiunile specifice de la pace, cu amploare [i/sau intensitate diferite,
într-o ierarhizare strict`, determinat` de urgen]a [i importan]a acestora.
Pentru îndeplinirea misiunilor, în scopul men]inerii ordinii publice [i pentru solu]ionarea
unora dintre efectele situa]iilor de criz`, efectivele Jandarmeriei Române utilizeaz` diverse
forme [i procedee de ac]iune, grupate pe criteriul folosirii sau nu a for]ei. Voi începe demersul
prezent`rii succinte a formelor ac]iunilor de lupt` a unit`]ilor [i subunit`]ilor de jandarmi,
men]ion#ndu-le pe cele care presupun sau nu folosirea for]ei sau a violen]ei. A[adar,
avem \n vedere:
• supravegherea – care const` în obser- sau temporar` a unor obiective, bunuri [i valori
varea continu` [i sistematic` a locurilor de importan]` deosebit` pentru ap`rarea ]`rii,
[i mediilor pretabile la s`vâr[irea faptelor pentru activitatea statului, a economiei, [tiin]ei,
antisociale; adoptarea acesteia presupune culturii [i artei, a localurilor misiunilor diplo-
efectuarea controlului poli]ienesc, precum matice sau ale unor agen]ii [i reprezentan]e
[i aplicarea unor m`suri tactice poli]iene[ti; economice, precum [i a sediilor unor organisme
• razia este forma de ac]iune nespecific` interna]ionale care desf`[oar` activit`]i pe teri-
unit`]ilor [i subunit`]ilor de jandarmi, toriul ]`rii; aceast` form` a ac]iunilor de lupt`
dar specific` poli]iei, executat` independent se materializeaz` prin: paza [i ap`rarea obiecti-
sau în cooperare cu aceasta, în scopul men]inerii velor de importan]` deosebit`; paza bunurilor
ordinii publice, execut`rii unor controale [i veri-
[i valorilor importante; paza raioanelor
fic`ri inopinate în locuri aglomerate, combaterii
cu destina]ie special`; paza unor sectoare
infrac]ionalit`]ii sau descoperirii [i re]inerii
de comunica]ii; paza [i protec]ia transportului
infractorilor, evada]ilor [i a dezertorilor;
• protec]ia [i siguran]a întrunirilor coresponden]ei secrete; paza [i escortarea
[i manifesta]iilor reprezint` un ansamblu prizonierilor de r`zboi; paza [i înso]irea trenurilor
de m`suri [i ac]iuni organizate [i executate de marf` specializate; ap`rarea obiectivelor,
de unit`]ile [i subunit`]ile de jandarmi în coope- bunurilor [i valorilor;
rare cu celelalte structuri cu atribu]ii în domeniu, • scotocirea se execut` independent
în scopul asigur`rii ordinii publice în locurile/ sau în cooperare cu alte for]e, pentru descope-
zonele de desf`[urare/deplasare [i protec]ia rirea, capturarea sau nimicirea adversarului
participan]ilor la aceste activit`]i; ce se ascunde într-un raion cu o dezvoltare
• paza [i ap`rarea obiectivelor, a bunurilor limitat`; aceasta se adopt` [i pentru descoperirea
[i valorilor vizeaz` securitatea permanent` armamentului, muni]iei sau a altor materiale
102
 Jandarmeria Rom#n`
cu regim special, ascunse ilegal, precum • urm`rirea se adopt` în scopul captur`rii
[i în scopul g`sirii [i salv`rii persoanelor adversarului care a p`r`sit locul unde a fost
disp`rute în urma unor catastrofe, calamit`]i semnalat sau încearc` s` rup` lupta [i s` se retrag`;
naturale sau în alte împrejur`ri; • interven]ia const` într-un ansamblu
• blocarea const` în închiderea unui raion de m`suri [i ac]iuni rapide [i energice, organi-
(localitate, sector, direc]ie), cu scopul de a inter- zate [i desf`[urate de unit`]ile [i subunit`]ile
zice p`trunderea/ie[irea adversarului în/din de jandarmi, independent sau în cooperare
cu alte for]e, în scopul rezolv`rii unor situa]ii
raionul respectiv;
urgente ce constituie un pericol grav pentru
• \ncercuirea se adopt` atunci când se de]in
ordinea public`, siguran]a cet`]enilor, a obiecti-
informa]ii sigure asupra locului de ascundere
velor [i institu]iilor statului de drept; aceasta
a adversarului; const` în realizarea unui dispo- se materializeaz` în: interven]ia în for]` pentru
zitiv circular [i continuu în jurul locului unde restabilirea ordinii [i lini[tii publice; interven]ia
se ascunde adversarul, cu scopul de a-l determina pentru prevenirea, neutralizarea [i anihilarea
s` se predea, de a-l captura sau anihila; actelor teroriste; interven]ia pentru descoperirea,
• ambuscada const` în dispunerea mascat` capturarea sau nimicirea grupurilor de cerce-
a unit`]ilor (subunit`]ilor) de jandarmi, tare-diversiune; interven]ia pentru urm`rirea
pe direc]ia “cea mai probabil`” de deplasare [i prinderea evada]ilor, dezertorilor [i a infrac-
(para[utare, debarcare) a adversarului, în scopul torilor periculo[i; interven]ia pentru capturarea
captur`rii sau nimicirii acestuia prin surprindere; sau nimicirea inamicului para[utat ori debarcat.
Cea de-a doua categorie este reprezentat` de formele ac]iunilor nonviolente. Avem
\n vedere ac]iunile umanitare, care constau într-un ansamblu de m`suri [i ac]iuni organizate
[i desf`[urate de unit`]ile [i subunit`]ile de jandarmi, independent sau în cooperare cu alte
for]e, pentru limitarea [i înl`turarea urm`rilor unor evenimente, a atacurilor executate
de c`tre inamic, care pun în pericol via]a, s`n`tatea [i integritatea persoanelor [i a bunurilor
materiale, organizarea comenduirii [i îndrum`rii circula]iei, dirijarea refugia]ilor, precum
[i unele ac]iuni desf`[urate în cadrul for]elor multina]ionale.
Formele asociate ac]iunilor de lupt` [i celor nonviolente reprezint` o a treia categorie,
în cadrul c`reia sunt incluse: deplasarea efectivelor de jandarmi, realizat` prin mar[,
prin transport sau combinat, care exprim` ac]iunea pentru mutarea dintr-un raion în altul
sau pentru executarea unei manevre, cu p`strarea complet` a capacit`]ii de lupt`, în vederea
îndeplinirii unei misiuni; sta]ionarea – situa]ia în care se pot afla efectivele de jandarmi
atunci când nu execut` ac]iuni de lupt` specifice sau nonviolente, nu se deplaseaz`
[i nu sunt în dispozitiv de lupt`; regruparea efectivelor de jandarmi, care const` în ansamblul
de m`suri [i activit`]i desf`[urate în scopul realiz`rii unei noi grup`ri de for]e [i mijloace
pentru îndeplinirea unei noi misiuni sau pentru plecarea din zona de ac]iune; înlocuirea
efectivelor de jandarmi, care cuprinde un ansamblu de m`suri [i activit`]i ce se execut`
pentru predarea ori preluarea unor raioane temporare sau a unor obiective permanente,
în vederea continu`rii ac]iunilor de lupt`.
În cadrul ac]iunilor [i opera]iunilor tactice specifice efectivelor de jandarmi, forma
de ac]iune de baz` este reprezentat` de interven]ie, care poate fi organizat` pentru: înt`rirea
pazei [i, la nevoie, pentru ap`rarea obiectivelor din competen]`; asigurarea protec]iei
[i siguran]ei manifesta]iilor [i întrunirilor; combaterea manifest`rilor de violen]` [i restabilirea
ordinii publice; interven]ia în anumite raioane în care ac]ioneaz` elemente infractoare, izolate
sau în grup; interven]ia pentru capturarea sau nimicirea grupurilor mici de cercetare-diver-
siune; asigurarea pazei [i ap`r`rii transporturilor speciale sau a unor sectoare de comunica]ie;
descoperirea, urm`rirea [i prinderea evada]ilor, dezertorilor [i a infractorilor etc.
103
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2003
Angajarea for]elor Jandarmeriei Române în solu]ionarea situa]iilor de criz` pe teritoriul
na]ional se realizeaz` atunci când se instituie regimul st`rii de urgen]` sau regimul st`rii
de asediu, pentru îndeplinirea unor misiuni specifice, când for]ele ostile încearc` sau au reu[it
preluarea controlului asupra unor institu]ii ale statului.
În domeniul ordinii publice, criza se poate manifesta prin amenin]`ri care vizeaz`
ordinea constitu]ional` sau amenin]`ri la adresa ordinii publice.
Amenin]`rile care vizeaz` ordinea constitu]ional` se pot manifesta sub diverse forme,
mai importante fiind: • ac]iuni separatiste ale unor grup`ri etnice sau partide politice
apar]inând minorit`]ilor • blocarea unor obiective civile sau militare, a c`ilor de transport
[i de comunica]ie de importan]` strategic` sau distrugerea unor componente ale sistemului
energetic na]ional • producerea unor conflicte armate între for]ele armate legal constituite
[i grup`ri de persoane înarmate, organizate, care, sub conducerea unei comenzi responsabile,
exercit` controlul asupra unei p`r]i din teritoriu [i î[i permit s` ac]ioneze sub form` militar`
sau paramilitar` • existen]a unor tensiuni [i tulbur`ri interne de natur` politic`, etnic`,
religioas`, rasial`, economic` ce pot degenera, ajungându-se la violen]e • organizarea,
preg`tirea, conducerea [i/sau controlul unor grup`ri de persoane cu scopul de a denigra
[i uzurpa func]iile poli]iei, jandarmeriei sau ale armatei • organizarea [i desf`[urarea
unor activit`]i de instruire pentru folosirea armamentului [i a unor exerci]ii militare
cu sau de c`tre grup`ri (grupuri) de persoane în ]inut` de tip militar, precum [i desf`[urarea
unor mar[uri sau parade de c`tre grupuri paramilitare • asocierea în partide [i organiza]ii
ce militeaz` împotriva principiilor statului de drept (federalizarea României, acordarea
autonomiei pe principii etnice sau pe baza unor false preten]ii de ordin istoric etc.)
• def`imarea ]`rii, îndemnul la r`zboi, ur` na]ional` sau rasial`, revolt` public` etc. • exer-
citarea libert`]ii de con[tiin]` contrar spiritului de toleran]` [i de respect reciproc al statutelor
cultelor, precum [i învr`jbirea în orice mod în acest domeniu • desf`[urarea propagandei
pentru schimbarea formei de guvern`mânt.
Ca amenin]`ri la adresa ordinii publice pot fi re]inute: • desf`[urarea unor ac]iuni
revendicative sc`pate de sub control, ce duc direct sau indirect la destabilizarea ordinii
constitu]ionale • organizarea [i desf`[urarea unor ac]iuni de destabilizare a ordinii publice
prin violen]e de amploare [i/sau care prezint` interes na]ional în situa]ia amplific`rii acestora
• producerea unor conflicte la nivel local (zonal) care ar putea include una ori mai multe
localit`]i ori chiar teritoriul a dou`-trei jude]e • organizarea [i/sau executarea unor sabotaje
• desf`[urarea unor mitinguri, demonstra]ii, presiuni sau a altor tipuri de întruniri
neautorizate, organizate în mod pa[nic ori cu înc`lcarea legisla]iei care reglementeaz`
asemenea manifesta]ii • actele de violen]` colectiv`, indiferent de originea [i scopurile
lor • ultrajul contra bunelor moravuri [i tulburarea ordinii [i lini[tii publice • ac]iunile
de diversiune • migrarea sau imigrarea ilegal`, în grupuri mari de persoane.

Întrebuin]area Jandarmeriei Române la r`zboi

Dup` o criz` intern` de durat`, cu numeroase convulsii sociale, se poate ajunge,
ca urmare a unor factori externi, de regul` ostili sistemului aflat în criz`, la confrunt`ri
ce dep`[esc limitele admise, reprezentând starea de criz` cea mai avansat` – conflictul
propriu-zis.
Fiind o confruntare violent` între grup`ri de for]e ce utilizeaz` mijloacele militare,
r`zboiul presupune folosirea cu prec`dere a categoriilor de for]e [i mijloace specializate
104
 Jandarmeria Rom#n`
pentru ap`rarea na]ional`, respectiv pentru respingerea agresiunii, dar [i a celor care la pace
erau întrebuin]ate în cu totul alte scopuri.
Particularizând acest aspect la condi]iile concrete ale României, pentru asigurarea
necesit`]ilor efortului de ap`rare a ]`rii, organismul de baz` care pune în aplicare ac]iunile
de prezervare a teritoriului na]ional este Ministerul Ap`r`rii Na]ionale. În cadrul Ministerului
de Interne, o contribu]ie important` la sus]inerea efortului de ap`rare o au marile unit`]i
[i unit`]ile Jandarmeriei Române.
În cazul declan[`rii unui conflict armat, premerg`tor angaj`rii directe a luptelor, for]ele
Jandarmeriei Române se vor afla la îndeplinirea misiunilor specifice, având capacitatea
de interven]ie necesar` [i corespunz`toare situa]iilor create.
În func]ie de situa]ie, dac` s-a declan[at sau nu mobilizarea general`, Jandarmeria
Român` va avea constituite e[aloanele de lupt`, precum [i pe cele de completare, fiind
în m`sur` s` treac` la îndeplinirea unor misiuni de ap`rare concomitent cu îndeplinirea
misiunilor specifice.
Marile unit`]i [i unit`]ile Jandarmeriei Române, temporar, pot fi subordonate structurilor
Ministerului Ap`r`rii Na]ionale, constituindu-se e[aloane mixte de lupt`, care s` r`spund`
pe deplin necesit`]ilor confrunt`rilor militare. Subordonarea se va face, de regul`,
pe principiul teritorialit`]ii sau al ac]iunilor zonale, deoarece se impune cunoa[terea situa]iei
exacte a totalit`]ii elementelor operative, ceea ce va determina siguran]a în ac]iune
[i valorificarea tuturor posibilit`]ilor oferite de zonele de responsabilitate.
De asemenea, subordonarea pentru îndeplinirea anumitor misiuni se va face în func]ie
de posibilit`]ile reale de lupt` ale subunit`]ilor, unit`]ilor [i marilor unit`]i ale Jandarmeriei
Române, de dotarea acestora, precum [i în func]ie de capacitatea de lupt` de la momentul
respectiv.
În cadrul luptei de ap`rare, structurile Jandarmeriei Române vor putea fi angrenate
la îndeplinirea unor misiuni comune ap`r`rii efectuate de marile unit`]i [i unit`]ile Ministerului
Ap`r`rii Na]ionale, independent sau în subordinea temporar` a acestora.
În acest sens, marile unit`]i [i unit`]ile de jandarmi, în baza planurilor stabilite din timp,
vor trece la paza [i ap`rarea unor obiective care nu sunt asigurate cu paz` militar`
în timp de pace, obiective care s-au reprofilat din punctul de vedere al destina]iei produc]iei
[i care au trecut la produc]ia destinat` ap`r`rii.
De asemenea, efectivele de jandarmi vor efectua paza [i ap`rarea unor obiective
de importan]` care, prin specificul lor, contribuie direct sau indirect la coordonarea
ac]iunii for]elor lupt`toare, precum [i a personalit`]ilor militare din Ministerul de Interne
[i/sau din Ministerul Ap`r`rii Na]ionale care îndeplinesc temporar anumite misiuni
în adâncimea dispozitivelor de lupt` sau în e[alonul întâi.
În cadrul luptei de ap`rare, unele obiective industriale ce nu au avut asigurat` paz`
militar` în timp de pace vor fi preluate în responsabilitate de efectivele Jandarmeriei Române,
aici deosebindu-se unele situa]ii: atunci când obiectivul se afl` pe limita dinainte a ap`r`rii,
indiferent dac` este situat la unul din flancuri sau în centrul e[alonului întâi, unit`]ile
(subunit`]ile) de jandarmi ce se afl` în subordinea for]elor Ministerului Ap`r`rii Na]ionale
vor trebui s` beneficieze de mijloacele de înt`rire [i sprijin necesare ducerii ac]iunilor
militare (baraje [i amenaj`ri genistice, sprijin de foc al artileriei [i arunc`toarelor, sprijin
prin loviturile avia]iei, precum [i sprijin de foc efectuat cu mijloace de ap`rare antiaerian`,
105
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2003
avându-se în vedere c` adversarul va ac]iona preponderent prin ac]iuni integrate terestre
[i aeriene, iar uneori [i prin cele navale). Ca particularitate, în cazul obiectivelor importante
ce vor necesita goliri ale instala]iilor tehnologice sau oprirea brusc` a proceselor de produc]ie
[i care pot pune în pericol zone importante din localit`]ile urbane [i din împrejurimile
acestora, cooperarea va trebui s` fie extins` [i la alte for]e specializate ale sistemului na]ional
de ap`rare (pompieri, protec]ie civil`, forma]iuni sanitare etc.) a c`ror interven]ie în interiorul
dispozitivelor de ap`rare este temporar`, dar care trebuie asigurat` corespunz`tor.
Când obiectivul se afl` în adâncimea dispozitivului de ap`rare, sarcina de paz` [i ap`rare
a acestuia este la fel de grea, necesitând luarea unor m`suri specifice de ap`rare at#t pe c`ile
de acces c`tre obiectiv, cât [i în interiorul acestuia. {i în acest caz, unitatea (subunitatea)
de jandarmi va trebui s` beneficieze de mijloace de înt`rire [i sprijin corespunz`toare
situa]iei create, ]inându-se cont c` elementele ostile ale adversarului (grupuri de cerce-
tare-diversiune) ac]ioneaz`, de regul`, în adâncimea dispozitivelor sau chiar în interiorul
obiectivelor [i execut` ac]iuni de sabotaj, distrugeri sau preg`tesc pentru distrugere unele
instala]ii vitale [i/sau vulnerabile ale obiectivului aflat în responsabilitate.
În îndeplinirea misiunii de participare la descoperirea, capturarea sau neutralizarea
inamicului para[utat ori debarcat pe teritoriul na]ional, în raioanele de dispunere a unit`]ilor
sau subunit`]ilor de jandarmi, unitatea (subunitatea) de jandarmi se subordoneaz` temporar
comandantului e[alonului din Ministerul Ap`r`rii Na]ionale care comand` dispozitivul
de lupt`, ac]ionând pe direc]ia ordonat`. În acest caz, unitatea (subunitatea) de jandarmi
va trebui s` beneficieze de sprijinul artileriei, arunc`toarelor [i al avia]iei, a[a cum
vor beneficia [i celelalte for]e lupt`toare. Un element cheie în cadrul acestui tip de ac]iuni
îl reprezint` organizarea cooper`rii, care va presupune coordonarea riguroas` a ac]iunilor
fiec`rui element de dispozitiv, în timp [i \n spa]iu. Cooperarea între elementele de cercetare
ale jandarmilor [i cele ale Ministerului Ap`r`rii Na]ionale va fi organizat` atât premerg`tor
lans`rii (debarc`rii) desantului inamicului, cât [i pe timpul îndeplinirii misiunilor de lupt`,
astfel încât inamicul s` fie pus în imposibilitatea de a se ad`posti sau fixa la sol [i de a se orga-
niza, trecându-se la nimicirea imediat` a acestuia. Când ac]iunile se desf`[oar` independent
de c`tre unit`]i (subunit`]i) de jandarmi, dispozitivul de lupt` va fi, în principiu, acela[i
ca cel adoptat de structurile Ministerului Ap`r`rii Na]ionale, cu unele particularit`]i
determinate de dotare [i organizare. Ac]iunile unit`]ilor (subunit`]ilor) de jandarmi pentru
descoperirea, capturarea sau neutralizarea desantului inamicului se vor desf`[ura, de regul`,
în cadrul zonelor de responsabilitate, acolo unde condi]iile tactice de teren sunt bine
cunoscute [i exist` surse diverse de informa]ii [i materiale.
Pe timpul ducerii luptei de ap`rare, unit`]i (subunit`]i) ale Jandarmeriei Române pot fi
incluse în dispozitivele realizate de Ministerul Ap`r`rii Na]ionale, în subordinea acestora,
pentru ap`rarea unor localit`]i. În func]ie de m`rimea localit`]ii ce trebuie ap`rat`, precum
[i de amplasarea acesteia, pe limita dinainte a ap`r`rii sau în adâncimea dispozitivului
de lupt`, unitatea (subunitatea) de jandarmi poate trece la ap`rare în localitate, în raionul
(cartierul, grupul de locuin]e) sau în fâ[ia destinat` acestui scop, ]inându-se cont de posibi-
lit`]ile de lupt` [i de dotarea acesteia. Unitatea (subunitatea) va trebui s` primeasc` mijloace
de lupt` antitanc sau tancuri în sprijin, în func]ie de importan]a direc]iei de interzis,
s` beneficieze de baraje genistice, de sprijin de artilerie, arunc`toare, avia]ie [i ap`rare
antiaerian`, dup` caz. În organizarea luptei se vor avea în vedere elementele de baz`
106
 Jandarmeria Rom#n`
ale organiz`rii cooper`rii cu for]ele Ministerului Ap`r`rii Na]ionale, precum [i cu celelalte
elemente ale sistemului na]ional de ap`rare, pentru a se evita confuziile [i ruperile
în circuitele de informa]ii [i în acordarea sprijinului reciproc. Având în vedere c` majoritatea
luptelor se vor desf`[ura în mediul urban sau rural, trebuie s` se acorde importan]a cuvenit`
ap`r`rii locurilor de dispunere a centrelor de putere ale administra]iei publice locale, precum
[i a punctelor de comand` de diverse categorii. Se impune, de asemenea, efectuarea
unui control riguros al c`ilor probabile de p`trundere a adversarului spre localitate
[i spre punctele vitale ale acestora, astfel încât s` se elimine posibilitatea efectu`rii
de c`tre inamic a unor atacuri prin surprindere, sens în care elementele de cercetare
ale for]elor aflate în cadrul dispozitivului de ap`rare trebuie s` aib` contact permanent
[i s` comunice operativ. Fiind specializate în lupta urban` [i rural`, efectivele de jandarmi
vor fi folosite [i pentru constituirea subunit`]ilor de asalt, care vor fi înt`rite corespunz`tor.
De asemenea, vor fi utilizate pentru capturarea [i nimicirea elementelor teroriste,
a grupurilor de cercetare-diversiune ce ac]ioneaz` în interiorul localit`]ii sau pentru distru-
gerea (neutralizarea) unor obiective importante.
În unele situa]ii, for]ele aflate în ap`rare vor trebui s` execute manevre c`tre adâncime
[i s` organizeze ap`rarea pe noi aliniamente. În aceste cazuri, unit`]i (subunit`]i) din organica
Jandarmeriei Române vor trebui s` îndeplineasc` misiuni de paz` a bunurilor apar]inând
sectorului public sau privat, pân` la organizarea [i efectuarea evacu`rii acestora, precum
[i pe timpul evacu`rii lor, pân` la locurile de dispunere temporar`. În aceast` situa]ie,
efectivele de jandarmi pot ac]iona independent sau în subordinea for]elor Ministerului
Ap`r`rii Na]ionale, asigurând paza nemijlocit` a bunurilor de importan]` deosebit`, indiferent
de forma de proprietate, dar care au relevan]` pentru activitatea social`, politic`, economic`
[i militar` a ]`rii. Paza bunurilor supuse evacu`rii se va realiza dup` regulile specifice
Jandarmeriei Române, asigurându-se transportul [i depozitarea acestora în locuri sigure,
unde se va continua paza [i ap`rarea lor, la aceast` activitate fiind angrenate, de regul`,
[i for]e din poli]ie.
În cooperare cu for]ele Ministerului Ap`r`rii Na]ionale, cu pompierii, protec]ia civil`
[i forma]iunile sanitare, efectivele de jandarmi vor exercita activit`]i pentru înl`turarea
efectelor loviturilor executate de adversar cu avia]ia, mijloacele de nimicire în mas`,
incendiare sau clasice, contribuind cu efective la constituirea [i func]ionarea subunit`]ilor
de salvare-evacuare, a subunit`]ilor de tratare chimic` [i de radia]ie, la constituirea
deta[amentelor de lucru pentru scoaterea de sub d`râm`turi a persoanelor blocate,
la aprovizionarea popula]iei cu materiale de diverse categorii, ap` [i hran`, precum [i pentru
degazarea [i decontaminarea tehnicii militare [i a terenului în care ac]ionez` subunit`]ile
respective. De asemenea, subunit`]ile de jandarmi vor acorda sprijinul necesar pompierilor
pentru localizarea [i lichidarea incendiilor care s-au produs, pentru salvarea unor instala]ii
tehnologice, precum [i pentru eliminarea efectelor exploziilor produse ca urmare a bombar-
damentelor [i a avarierii unor instala]ii din obiectivele pe care le au în paz` [i ap`rare.
O aten]ie deosebit` se va acorda realiz`rii m`surilor de înl`turare a efectelor exploziilor
[i incendiilor de mas` care afecteaz` mediul înconjur`tor [i aglomer`rile urbane, zonelor
în care pericolul exploziilor nucleare sau al avariilor tehnologice de acest tip este mai mare
[i cu o probabilitate de producere crescut`, astfel încât trupele [i popula]ia civil` s` fie
evacuate în ariile în care pericolul este redus. În unele situa]ii, efectivele de jandarmi
pot ac]iona [i independent.
107
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2003
A[a cum este [i firesc, în cadrul ac]iunilor militare duse pe timpul luptei de ap`rare,
efectele negative ale ac]iunilor inamicului ating, în mod accidental sau inten]ionat, [i popula]ia
civil` care, la un moment dat, constituie o rezerv` important` de completare pentru for]ele
aflate direct în confrunt`ri militare, organizate în unit`]i sau mari unit`]i militare. În unele
etape ale luptei de ap`rare, se impune evacuarea popula]iei civile din proximitatea zonei
ac]iunilor militare, ceea ce necesit` luarea unor m`suri specifice protec]iei civile la care
vor participa [i efective ale Jandarmeriei Române care vor asigura paza [i ap`rarea
la punctele sau în raioanele de adunare a evacua]ilor.
În sprijinul for]elor Ministerului Ap`r`rii Na]ionale, efectivele de jandarmi vor asigura,
pe unele trasee sau pe unele por]iuni din itinerarele de mar[, serviciul de comenduire
[i îndrumare a circula]iei, în cooperare cu for]ele Ministerului Ap`r`rii Na]ionale, precum
[i cu organele de poli]ie. Subunit`]ile specializate în comenduirea [i îndrumarea circula]iei
ale Jandarmeriei Române, împreun` cu organele de poli]ie, vor asigura dirijarea pe trasee
a for]elor angrenate în îndeplinirea diferitelor misiuni, iar pe unele por]iuni ale itinerarelor
de deplasare vor efectua [i siguran]a nemijlocit`.
O alt` sarcin` care va reveni unit`]ilor [i subunit`]ilor de jandarmi este aceea a escort`rii
prizonierilor de r`zboi [i a pazei lor în lag`rele de zon` interioar`. Ace[tia vor fi prelua]i
de la for]ele care i-au capturat [i vor fi transporta]i la locurile de re]inere. Aceast` activitate
se va efectua dup` regulile specifice Jandarmeriei Române [i pe baza normelor stabilite,
respectându-se principiile statuate prin acordurile interna]ionale privind statutul [i regimul
prizonierilor de r`zboi.
De asemenea, unit`]ile [i subunit`]ile de jandarmi vor participa cu efective la dirijarea
[i îndrumarea refugia]ilor din zonele de conflict, procedând la protec]ia acestora, la paza
[i ap`rarea lor în locurile (raioanele) de dispunere [i pe timpul transportului, precum
[i la aprovizionarea lor cu cele necesare, în func]ie de posibilit`]ile umane [i materiale
existente. Pentru îndeplinirea acestei misiuni, efectivele de jandarmi vor coopera cu toate
elementele sistemului na]ional de ap`rare care pot concura la protec]ia refugia]ilor de r`zboi.
În cadrul luptei ofensive, ca [i în lupta de ap`rare, marile unit`]i [i unit`]ile Jandarmeriei
Române îndeplinesc, în principiu, acelea[i misiuni, cu deosebirea c` la ofensiva dus` pentru
cucerirea unor localit`]i efectivele de jandarmi vor constitui elemente specifice de dispozitiv
[i nu vor ac]iona în e[alonul întâi decât în situa]iile în care vor fi sprijinite corespunz`tor
de transportoare amfibii blindate, tancuri, artilerie [i arunc`toare [i vor beneficia de o neutralizare
corespunz`toare a inamicului de pe direc]ia de ofensiv`. Unit`]ile [i subunit`]ile vor putea
fi utilizate pentru cucerirea unor obiective importante pentru ap`rare [i produc]ia de ap`rare,
a unor lucr`ri de art`, pentru nimicirea elementelor izolate ale inamicului care opun rezisten]`
în puncte, precum [i pentru efectuarea unor ac]iuni specifice de disociere a dispozitivelor
de ap`rare ale inamicului prin infiltrarea unor elemente lupt`toare în interiorul ap`r`rii
adversarului.
În concluzie, se poate aprecia c` Jandarmeria Român` constituie, la pace, garantul
ap`r`rii valorilor democratice ale statului, în situa]ii de criz` particip` la solu]ionarea unora
dintre problemele acesteia, iar în timp de r`zboi are o contribu]ie important` la sus]inerea
efortului de ap`rare a integrit`]ii teritoriale a statului, a independen]ei [i suveranit`]ii patriei,
ac]ionând, în toate cazurile, în spiritul legii [i spre binele întregii na]iuni.

108
EXISTENTA
, SI, ÎNRÂURIREA COMPONENTELOR DE ELITÃ
ALE JANDARMERIEI ROMÂNE
Colonel ing. Nicolae ROTARU

J
andarmeria Român`, o Arm` care are o vârst` de peste 15 decenii, a preluat
meandrele [i sincopele drumului istoric parcurs de ]ara în care fiin]eaz`. Creat`
ipso facto pentru a fi o structur` militar` de elit`, Jandarmeria – care furniza
garda pretoral` a suveranului ! – [i-a v`dit prin ani voca]ia.
În trecutul ante [i interbelic, sunt numeroase exemplele care îndrept`]esc epitetul
“de elit`” pentru Arma oamenilor de arme (sub generalul Mihail Rasty, începând cu 1893,
bun`oar`, când exista Jandarmeria Rural`, ori în anii domniei regelui Carol al II-lea
când s-au înfiin]at [i au func]ionat numeroase [coli pentru preg`tirea cadrelor de jandarmi,
inclusiv vestita SOJ, inaugurat` acum 70 de ani în localul din [oseaua {tefan cel Mare
(actualul sediu al IGP), fal` a înv`]`mântului universitar militar [i juridic, unic` în Europa,
înfiin]at` prin Decret Regal la 31 mai 1932.
Ignorând teoriile sociologice privind rolul [i înrâurirea elitelor, regimul comunist
a “denun]at” ca imperialiste, retrograde [i nedemocratice structurile Jandarmeriei,
desfiin]ându-le rând pe rând. Locul for]ei de elit` a fost luat de trupele de securitate n`scute
în 1949 dup` model, inspira]ie [i porunc` sovietic`.
Nu e mai pu]in adev`rat c`, beneficiind de selec]ia atent` a militarilor încorpora]i,
dat` fiind una [i (considerat`) cea mai important` dintre misiuni – asigurarea protec]iei,
pazei [i ap`r`rii cuplului ceau[ist – [i aceast` metamorfozare, care a durat patru decenii,
poate fi considerat` una superioar`, în raport cu structurile similare ale Armatei. Celelalte
priva]iuni – pe lâng` interpret`rile de ordin politic [i educa]ional – legate de logistic`,
preg`tire, misiuni au fost similare cu cele din Ministerul Ap`r`rii Na]ionale, a[a încât
“infanteria Internelor”, cum erau considerate “trupele de securitate”, au îndeplinit [i suportat
prerogativele înalt politice [i doctrinare ale sistemului na]ional de ap`rare, tradus în principal
prin munci pe ogoare [i pe [antierele economiei na]ionale.
Repuse în drepturi [i mai ales în îndatoriri dup` evenimentele din decembrie 1989
(când Arma noastr` a dat un tribut de sânge r`mas enigm` [i lips` de profesionalism
în cooperarea dintre for]ele înarmate ale aceleia[i ]`ri), trupele de jandarmi [i, apoi,
prin legea organic`, Jandarmeria Român`, revin la aspira]ia de profesionalitate, competen]`
[i echidistan]` politic`, fapt ce confer` gir [i creeaz` premise de emergen]` elitist`.
109
 G#ndirea militar` rom#neasc`
Filozofia devenirii
profesionale
❖ Preg`tirea este \n]eleas`
\n sensul:
• filozofiei aristotelice, care
influen]eaz` rolul formei de impuls
exterior al activit`]ii;
• pedagogiei clasice care eviden-
]iaz` importan]a preg`tirii profe-
sionale ini]iale;
• pedagogiei moderne [i post-mo-
derne, care eviden]iaz` impor-
tan]a integr`rii [i preg`tirii
socio-profesionale complexe,
ini]iale [i continue la nivelul
unor modele strategice specifice
educa]iei permanente;
• optimiz`rii permanente
a raporturilor intrinseci dintre
cultura instrumental`, cultura
general` [i cultura profesional`.
❖ Continuitatea – starea
preg`tirii performante:
➫ perfec]ionarea sistematic`
a preg`tirii profesionale pe toat`
verticala existen]ei institu]ionale;
➫ reconstruc]ia traiectoriilor
profesionale, ca r`spuns la pro-
voc`rile specifice exercitate
de starea mediului social global;
➫ reconversia profesional`,
prin recalificarea preg`tirii
ini]iale [i identificarea inspirat`,
asimilarea consistent` [i exploa-
tarea performant` a domeniilor
complementare de instruc]ie
[i educa]ie;
➫ revigorarea teoretic` [i prac-
tic` a componentelor de baz`,
\nsu[irea celor indispensabile
[i proiectarea ipostazelor de afir-
mare profesional` \n orizonturile
de dezvoltare organiza]ional`
imediat`;
➫ ridicarea calit`]ii procesului
de preg`tire \n consens cu stan-
dardele determinate de respon-
sabilit`]ile sociale ale Jandar-
meriei Rom#ne.
110
~ 1/2003
Profundul proces de reform` declan[at în tot
ministerul c`ruia \i apar]inem [i mai ales pa[ii concre]i
privind profesionalizarea unit`]ilor de jandarmi confirm`
necesitatea [i înrâurirea unor componente de elit` precum
mutarea accentului de pe militarul în termen încorporat
la serviciul militar obligatoriu pe jandarmul angajat pe baz`
de contract, ca germen de profesionalizare ce se poate
înf`ptui stadial, a[a încât sergen]ii a.b.c. merituo[i,
care confirm` prin franche]e, cultur`, moralitate [i compe-
ten]` în misiuni, s` poat` trece în corpul subofi]erilor dup`
cel pu]in patru ani de contact.
Respectând cerin]ele sociologiei occidentale privind
fenomenul evolu]iei actorilor în organiza]ii militare, paralel
cu profesionalizarea [i preg`tirea continu` a efectivelor,
am accentuat demersurile referitoare la dotarea tehnic`,
fiabilizarea [i compatibilizarea elementelor auto,
de transmisiuni, de armament etc. printr-un rapid acces
la high-tech, IT [i, în general, informatizare de compa-
tibilitate euroatlantic`.
Exploatarea tehnicii digitalizate [i de calcul, ac]iunile
în comun cu for]e de ordine public` str`ine, mai ales
în cadrul FIEP ori în misiunile de tipul celor din Kosovo,
presupun existen]a unor oameni cu capacit`]i elitiste
[i real` “competen]` a competitivit`]ii”. Contactele cu for]e
similare din alte ]`ri materializate în moderniz`ri sau sprijin
logistic, ca \n cazul {colii de Aplica]ie “Vlad }epe[”
[i al {colii de subofi]eri “Grigore Al. Ghica”, sunt repere
de înrâurire [i impact ale unor componente de profe-
sionalitate [i repere de elit` ale personalului nostru.
Dinamica legislativ` coroborat` [i particularizat`
dinamicii democra]iei statale determin` muta]ii [i cerin]e
de adaptabilitate a for]elor noastre. “Purgatoriul” numit
tranzi]ie cu neîndeplinirile lui legate de austeritate sunt
realit`]i postdecembriste care reclam` un anume recurs
[i o anume manier` de lucru în Jandarmerie. Criteriilor
de loialitate [i calit`]ilor fizice li se adaug` virtu]i morale,
profesionale [i psihice pe care le cultiv`m, pretindem
[i sporim prin demersuri instructiv-educative constante
[i complexe. Toate acestea, subordonate elementelor
de calitate pe care se întemeiaz`, de fapt, elita.

Jandarmeria Rom#n`
la altitudinea recunoa[terii
interna]ionale
“... am putut s` observ nivelul
de preg`tire al jandarmilor
români, iar cu prilejul întâlnirilor
pe care le-am avut, mi-am dat
seama de gradul înalt de profe-
sionalism al celor din conducerea
Jandarmeriei Române, al celorlal]i
ofi]eri comandan]i. Am v`zut
o perfect` disponibilitate din partea
jandarmilor de a fi în serviciul
public, al cet`]eanului [i al ]`rii
[i de a-[i asuma, în fiecare zi,
noi misiuni pentru ap`rarea
ordinii publice”.
Santiago Lopez Valdivielso,
directorul general al G`rzii Civile
Spaniole, 10 mai 2001
“M` simt dator s` spun c` Jan-
darmeria Român` este o structur`
exemplar` care, prin nivelul s`u
de preg`tire, a demonstrat c` este
[i va fi întotdeauna în stare s` fac`
fa]` misiunilor care îi sunt [i îi vor
fi încredin]ate (....), am observat
[i în ]ara dumneavoastr`, Jandar-
meria Român` este pe deplin
ata[at` popula]iei [i conlucreaz`
pe deplin cu aceasta”.
General de armat` Aytac Yalman,
comandantul general al Jandar-
meriei Republicii Turcia,
21 septembrie 2001
“Am v`zut prezent`ri privind
modul de ac]iune al jandarmilor
români [i am r`mas uimit de cali-
tatea lor”.
Hans Bitler – inspector ONU,
28 aprilie 2002
“Jandarmeria Român` prin forma
în care este organizat`, prin disci-
plina ierarhic`, este apt` s` consti-
tuie unit`]i, companii sau plutoane
pentru a fi trimise în diferite ]`ri
în vederea îndeplinirii misiunilor
de poli]ie (...). Jandarmeria
Român` are toate caracteristicile
necesare unei for]e FIEP.”
General-locotenent Rui A. Tomas,
comandantul general al G`rzii
Na]ionale Republicane Portugheze,
10 iulie 2002
Jandarmeria Rom#n`
Revenirea Jandarmeriei Române, prin demersuri
ini]iate de comandantul-erou al acesteia, general-loco-
tenent (p.m.) Ion Bunoaica, [i continuate de comenzile
postrevolu]ionare, la atribu]ii, prestigiu [i roluri
din perioada procomunist` a determinat [i o suit`
de muta]ii, atât de receptare, imagine [i încredere
ale popula]iei, cât [i cele de comportament, atitudine
[i concep]ie ale lucr`torilor no[tri. Criteriile de selec]ie
[i promovare a cadrelor – performan]ele culturale,
acumul`rile educative, atitudinile morale, cunoa[terea
limbilor str`ine [i a computerului, s`n`tatea [i vigoarea
fizic`, normalitatea anamnetic` [i nu în ultimul rând
elementele de estetic` [i persuasiune dialogal` – sunt
tot atâtea premise de arhitectur` [i articula]ii între
componentele ce constituie edificiul uman elitist.
Convin[i c` pa[ii parcur[i pe acest drum, perfect
coordona]i cu op]iunile politice statale, cu orient`rile
de ordin militar ale op]iunilor externe române[ti, ne dau
dreptul la speran]` [i încredere. Sunt [i câteva rezultate
sau aprecieri atât ale beneficiarilor efortului nostru
din ]ar`, chiar ale “adversarilor” (deveni]i adversari
doar din punctul de vedere diferit al abord`rii legii, cum
s-a-ntâmplat în confruntarea cu minerii !); avem aprecieri
[i sprijin din partea prietenilor cu care am purtat dialog
aici sau în ]`rile lor, precum Italia, Fran]a, Olanda, Bulgaria,
Turcia, China, Portugalia, Spania, Belgia, Austria,
Germania, Ungaria [i altele, care, toate, ne-ndrept`]esc
mândria [i satisfac]iile, dar care ne [i oblig` la regândirea
strategiilor, la [lefuirea calitativ` a eforturilor [i men]inerea
dinamismului constant al laturii tehnice.
Ca al treilea element de înrâurire social` asupra organi-
za]iei militare – controlul civil accesibil f`r` îngr`dire,
conform legii, reprezint` o preocupare de constan]`
[i feed-back, exprimându-se pentru transparen]`,
comunicare f`r` obtur`ri, dialog reciproc benefic.
Avem raporturi amicale, deschise, sincere cu presa
(culminând cu vestita competi]ie de var` a prieteniei,
numit` “Cupa Presei la tir”, care, la edi]ia din acest an,
a reunit peste 200 de ziari[ti !), cu organiza]iile
sindicale (de remarcat desele [i fructuoasele contacte
111
 G#ndirea militar` rom#neasc`
“Am vizitat mari unit`]i [i uni-
t`]i mobile, precum [i alte unit`]i
ale Jandarmeriei Române [i pot
aprecia, pe baza celor v`zute,
c` preg`tirea jandarmilor români
este la un nivel suprem”.
Colonel Jivko Jivkov,
directorul Servicului Na]ional
de Jandarmerie din R. Bulgaria,
13 iulie 2002
“Jandarmii români sunt ade-
v`ra]i profesioni[ti cu o tehnic`
[i o preg`tire adecvat`, suficiente
motive s` m` determine s`-i folosesc
în misiuni dificile. Am avut un inci-
dent în ora[ul Kosovska-Mitrovica,
ocazie cu care au fost înregistrate
victime în rândul deta[amen-
tului polonez, [i, în acea situa]ie,
am fost foarte mul]umit de inter-
ven]ia românilor”.
General {tefan Feller,
[eful Poli]iei ONU, din Kosovo,
27 iulie 2002
112
~ 1/2003
cu reprezentan]ii etniei rromilor), cu cet`]enii (fie prin
audien]e, fie prin primiri ad-hoc la diverse niveluri
ale comenzilor de unitate).
Toate acestea sunt investi]ia noastr` de personalitate,
prestigiu [i credibilitate, efortul de autentic` valorificare
a tradi]iilor, egida de seriozitate pentru op]iunile
parteneriale sau globale în cadrul organismelor
interna]ionale profesionale ca FIEP sau politico-militare
ca ONU, NATO [i, desigur, UE. Nutrim convingerea
c` acumul`rile [i reperele c`r]ii de vizit`, sub deviza
Armei (Lex et ordo), ne dau dreptul la refacerea
[i purtarea cu cinste a blazonului de onoare [i prestigiu,
al for]elor militare de elit` cu statut special, puse în slujba
cet`]enilor, a ordinii de drept, a legii [i armoniei planetare,
echidistante politic [i gata oricând s` îndeplineasc`
toate misiunile prev`zute în Constitu]ie, regulamentele
specifice, ordinele e[aloanelor superoare, legile aferente
[i celelalte acte normative în vigoare.
 i
R er Muta]ii
M t
G ba

geostrategice
z
e

\n ecua]ia globaliz`rii
D

Invita]ii redac]iei au fost cercet`tori din Centrul de Studii Strategice de Securitate:

dr. Constantin MO{TOFLEI, directorul adjunct al Centrului, dr. Nicolae DOLGHIN,
[eful Sec]iei Studii [i Cercet`ri, [i asistent Alexandra SARCINSCHI

Colonelul Costinel Petrache: V` rog s` proced`m, mai întâi, la întocmirea

“fi[ei” cu principalele caracteristici geostrategice care amprenteaz` începutul secolului
XXI. Am în vedere, evident în datele esen]iale, realitatea geostrategic` a lumii,
tendin]ele nodale de evolu]ie, precum [i provoc`rile cu rezonan]` în orizonturile
dezvolt`rii globale.
Dr. Constantin Mo[toflei: Reprezenta]i o publica]ie teoretic`, deci [tiin]ific`,
perspectiv` din care abordarea temei supus` dezbaterii trebuie s` plece de la câteva delimit`ri
conceptuale obligatorii, care vor permite ab initio eliminarea oric`ror posibile confuzii.
A[a am s` [i procedez.
Cred c` sunte]i de acord cu afirma]ia c` folosim frecvent, începând cu ultimul
deceniu al secolului trecut, termenul geostrategie, atât sub forma sa substantival`, cât [i sub
cea adjectival`. Întrebuin]at, de cele mai multe ori, în corela]ie cu geopolitica, acest concept
desemneaz` ansamblul strategiilor statelor [i organiza]iilor interna]ionale, adoptate
[i implementate pentru îndeplinirea intereselor proprii, într-un spa]iu determinat,
prin amenin]area cu/sau folosirea for]ei. Dac` geopolitica prive[te ansamblul strategiilor
de securitate, în care componenta militar` este luat` în considera]ie ca ultim` solu]ie,
geostrategia se refer` exclusiv la domeniul militar, la amenin]`rile, la ac]iunile militare
ce pot fi sau nu incluse în ceea ce numim conflict armat ori r`zboi, dar [i la m`surile
de prevenire a acestora, de impunere/men]inere a p`cii. Ne solicita]i ca, plecând
de la realitatea geostrategic`, s` desprindem caracteristicile geostrategice ale începutului
de secol. Primul deceniu al noului veac, dorit de fiecare dintre noi mai bun, a demonstrat
c` nu a fost posibil s` abandon`m conflictele armate, r`zboaiele. Mai mult chiar, au ap`rut
noi amenin]`ri, noi conflicte. Aceasta ar fi, în general, realitatea.
Tot într-o form` esen]ializat`, cred c` se desprind urm`toarele caracteristici care ampren-
teaz` semnificativ starea geostrategic` a lumii: • oricât de invocat` este reglementarea
diferendelor [i conflictelor de interese pe cale pa[nic`, amenin]area cu for]a [i recurgerea
113
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2003
la întrebuin]area ei se p`streaz` ca solu]ie de accelerare a procesului de revenire la echilibru
în rela]iile interna]ionale, la starea de pace; • încheierea “r`zboiului rece” nu a antrenat,
pe cale de consecin]`, [i rezolvarea crizei nucleare; mai mult, se semnaleaz` crize (vezi
cazurile India – Pakistan [i Coreea de Nord) în interiorul vechii crize; • apelarea la terorism,
ca mijloc de ac]iune [i nu ca metod`, at#t în conflictele nonmilitare, c#t [i \n cele militare,
ce au ca subiect elemente ce nu apar]in sistemelor armate, a indus c`utarea practic`
de m`suri de contracarare, cu rezultate mai pu]in edificatoare fa]` de cele ob]inute
în condi]ii clasice; • principiile, metodele, tacticile [i mijloacele corespunz`toare ac]iunilor
militare tind s` se dep`rteze de aspectul clasic, conflictele armate c`p`tând o fizionomie
nou`, ea \ns`[i aflat` sub spectrul schimb`rii.

Dr. Nicolae Dolghin: Surprinderea realit`]ii geostrategice

a lumii de ast`zi presupune implicit o component` de hazard.
Pentru c` a[a este realitatea, î[i relev` cu parcimonie adev`rurile
certe, în schimb este generoas` cu aspecte a c`ror evolu]ie este
greu de prognozat. {i totu[i, unele fenomene pot fi nominalizate.
Iese tot mai mult în eviden]`, în politica mondial`, preferin]a
pentru identificarea solu]iilor care au drept obiectiv securitatea
individului, a societ`]ii, a statului, a regiunii [.a.m.d. Este un efect
al globaliz`rii. În acest fel se recunoa[te c` abordarea din perspectiv`
strict militar` [i politico-militar` nu mai este suficient`, dar nici nu poate fi eliminat`,
c` statele pot fi vulnerabile la riscuri [i amenin]`ri nonmilitare, mult mai destabilizatoare.
Problemele lumii sunt complexe, iar solu]iile nu sunt posibile decât prin abord`ri
cuprinz`toare. La urma urmei, se recunoa[te c` planeta noastr` nu este atât de mare încât
problemele ei s` nu ne intereseze numai pentru c` se petrec departe. Se dovede[te,
de asemenea, c` în aceste noi ecua]ii orice stat din lume î[i are rolul s`u în realizarea
stabilit`]ii [i poate fi generator de securitate. Acest curent impune, încet-încet, nu ideologii
care s` cuprind` mul]imile, ci valori tot mai atractive pentru individ. Probabil c` determinant
pentru viitorul procesului de securitate va fi a convinge societatea global` c` aceasta
este abordarea complet`. Iat` una dintre provoc`rile viitorului.
Accentuarea dependen]elor între state este o alt` tendin]` tot mai evident` \n acest
început de secol. Dependen]ele politice, economice, financiare, tehnologice, informa]ionale
[i militare dintre actorii lumii determin` “temperarea” ini]iativelor unilaterale, impun
negocieri dificile pentru desf`[urarea chiar [i a celor mai justificate ac]iuni. Pân` [i statele
cu imens poten]ial economic [i militar sunt nevoite s` ]in` seama de aceast` realitate.
Ca urmare, se estompeaz` delimit`rile dintre politicile intern` [i extern` ale statelor
[i se reconsider` limitele în care pot ac]iona statele invocând suveranitatea. Perspectivele
deschise de jocul dependen]elor au f`cut ca în lume s` se testeze diferite formule de asociere
între state, dar [i de disociere, s` se aplice modalit`]i mai subtile de practicare a rela]iilor
de putere, s` se reevalueze concilieri [i ireconcilieri care p`reau fixate.
De asemenea, pentru a stopa evolu]ii majore nefavorabile ale mediului de securitate
[i pentru a evita dependen]e nedorite, comunitatea interna]ional` a reac]ionat [i va reac]iona
dur. Lumea bipolar` s-a dovedit a fi mult mai interdependent` decât ne-am fi imaginat.
114
 Dezbateri GMR
În momentul în care barierele care au men]inut-o frac]ionat` – am în vedere, în primul rând,
dimensiunea militar` a modelului bipolar – au disp`rut, fo[tii adversari au constatat subit
c` depind unii de al]ii în gestionarea noilor riscuri [i amenin]`ri [i nu prea au timp pentru
celebrarea victoriei. Perspectivele evocate chiar [i at#t de succint m` \ndrept`]esc s` cred
c` a conduce dependen]ele c`tre o stare ce i-ar avantaja pe to]i actorii lumii, adic` spre
un mediu s`n`tos de securitate, nu c`tre alte bariere, este o alt` provocare a acestui
început de secol.
De[i lumea este dominat` ast`zi de o singur` superputere – SUA, ea, lumea,
se îndreapt`, totu[i, spre multipolaritate. Puterea militar` a SUA este într-adev`r cople-
[itoare, totu[i insuficient` pentru a-i acoperi chiar [i propriile-i vulnerabilit`]i. Pentru afirmarea
statutului de unic` superputere, responsabilit`]ile ar trebui s` cuprind` domenii mult
diversificate [i profunde, dar acest lucru nu [i-l poate permite economic [i financiar oricine,
nici m`car SUA. Consecin]ele ar fi mult prea corosive. De aceea se prefer` o împ`r]ire
a responsabilit`]ilor. Ce va reveni fiec`ruia este o alt` problem`, care la rându-i ar putea
fi o alt` provocare.
S-ar mai putea enumera câteva caracteristici geostrategice ale acestui început de secol,
dar în mod deosebit a[ insista asupra reapari]iei amenin]`rii nucleare. P`rea c`, în ultimul
deceniu al secolului trecut, amenin]area nuclear` fusese dep`[it`, în realitate îns` nu a disp`rut
niciodat`. S-a manifestat la început ca o posibil` diseminare a armelor [i tehnologiilor nucleare
din spa]iul ex-sovietic, apoi puterile nucleare au introdus în doctrinele lor militare posibilitatea
întrebuin]`rii acestei arme chiar [i împotriva unor puteri nenucleare, renun]ând la unele
limit`ri pe care [i le impuseser` cu câ]iva ani în urm`.
În toat` aceast` perioad` a plutit amenin]area c` arme atomice ar putea ajunge în mâinile
terori[tilor. În mod cert, amenin]area este înc` actual`. În ultimii ani au ie[it în eviden]`
anumite vulnerabilit`]i legate de Tratatul privind neproliferarea nuclear`. State precum
Israel, India [i Pakistan au refuzat s`-l semneze, de[i de]in arme nucleare. Posibilitatea
ca acestea din urm` s` le foloseasc` una împotriva celeilalte este ridicat`, declara]ii ale unor
oficiali evocând-o deja. Coreea de Nord [i-a reluat programele nucleare [i a anun]at c` se retrage
din Tratat. Mai mult, ea dispune de vectori suficient de performan]i, ceea ce-i permite
s` adopte un anumit tip de comportament. Multe alte state dispun de capacit`]i ce fac
oricând accesibil` adoptarea unor programe de înarmare nuclear`. Posesia acestei arme
ofer` un anumit statut interna]ional, un anumit prestigiu, alimenteaz` orgolii na]ionale
[i, ceea ce este cel mai important, ofer` imunitate, descurajeaz` ac]iunile ostile. De aceea
ar putea s` tenteze, chiar cu asumarea riscului unor sanc]iuni. O dat` cu diseminarea armei
nucleare ar cre[te [i probabilitatea întrebuin]`rii ei, cu toate consecin]ele previzibile.
A motiva toate statele s` adere la Tratatul de neproliferare [i s`-i respecte prevederile,
iat` o alt` provocare major` a secolului.

Asistent Alexandra Sarcinschi: |n completarea punctelor de vedere at#t de laborios

exprimate de antevorbitorii mei, m` voi referi [i la alte particularit`]i cu caracter geostrategic
specifice perioadei actuale.
Bun`oar`, am \n vedere, idee de la care plec, faptul c` mediul strategic specific
începutului acestui secol este complex [i realitatea de p#n` acum o confirm` at#t de evident,
de multe ori imprevizibil. Iat`, adversarii consacra]i ai “r`zboiului rece” sunt, în prezent,
115
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2003
parteneri în probleme de securitate. Multe na]iuni ale lumii
îmbr`]i[eaz` valorile democra]iei reprezentative [i ale economiei
de pia]`, creând noi oportunit`]i pentru realizarea unei p`ci durabile.
Totu[i, continu` s` existe provoc`ri la adresa securit`]ii
atât la nivel na]ional [i regional, cât [i la nivel global. Tensiunile
etnice, economice, sociale [i de mediu continu` s` cauzeze
instabilitate. Posibilitatea declan[`rii de conflicte regionale
nu trebuie inventat`; problema prolifer`rii armelor de distrugere
în mas` trebuie s` ne preocupe, în continuare, dup` cum trebuie
s` g`sim r`spunsuri adecvate [i oportune confrunt`rii cu o serie
de amenin]`ri nontradi]ionale, transna]ionale la adresa securit`]ii,
at#t de imprevizibile uneori.
Ne afl`m înc` în perioada “cald`” a postbipolarit`]ii caracterizat` de complexitate,
dinamism [i nesiguran]`. Evenimentele petrecute în ultimii doi ani au avut [i au un impact
strategic major. Un exemplu ar fi campania împotriva terorismului, declan[at` de Statele
Unite ale Americii dup` 11 septembrie 2001, cu finalitate nemijlocit` \n elaborarea [i adoptarea,
în anul 2002, a Noii Strategii de Securitate Na]ional` a SUA, \n care este evocat` posibilitatea
de a-[i rezerva dreptul la atac preemptiv, în cazul unei amenin]`ri ce nu poate fi înl`turat`
cu alte mijloace. Dezvolt`rile ulterioare au demonstrat c` nu se poate ajunge înc`, în toate
situa]iile, la consens privind natura reac]iei evocate: este sau nu îndrept`]it un astfel de atac ?
Tot campania împotriva terorismului a consolidat [i afirma]iile referitoare la necesitatea
unei transform`ri militare radicale, de[i perspectiva r`zboiului împotriva Irakului a devenit
un argument pentru cei care sus]in contrariul. Extinderea NATO, proces care a consolidat
stabilitatea [i democra]ia pe vechiul continent, a n`scut dezbateri asupra câtorva probleme,
precum: for]a de reac]ie rapid` a Alian]ei, utilitatea for]ei militare a Uniunii Europene
[i eliminarea paralelismelor în materie de structuri [i capabilit`]i militare, a celor dou`
organiza]ii. De asemenea, l`rgirea Uniunii adaug` o nou` dimensiune [i noi provoc`ri,
oportunit`]i [i cerin]e existen]ei statelor [i na]iunilor într-o Europ` unit`.
Tot în primii ani ai secolului XXI înregistr`m cre[terea tensiunii la frontiera dintre India
[i Pakistan, ambele ]`ri mobilizându-se masiv [i f`când referiri explicite la capabilit`]ile lor
nucleare. În acela[i timp, China [i-a continuat transformarea militar` în sensul moderniz`rii
capabilit`]ilor, Taiwanul a lansat o nou` reform` [i un nou plan de restructurare în domeniul
ap`r`rii, Coreea de Nord î[i continu`, f`r` ezitare, programul nuclear, iar conflictul dintre
Autoritatea Palestinian` [i Israel s-a adâncit.
Realit`]ile geostrategice determin` o anume urgen]` \n procesul de reelaborare
a politicilor [i strategiilor de securitate. De asemenea, se va accentua conturarea centrelor
de putere, a sferelor de cooperare [i colaborare, pe de o parte, [i a rela]iilor dintre marile
puteri [i institu]iile [i organiza]iile interna]ionale, pe de alt` parte.

Colonelul Costinel Petrache: Putem s` recurgem la geografierea spa]iilor

de putere, ale ariei planetare, eviden]iind, bineîn]eles, [i actorii statali sau nonstatali,
dac` este cazul, care între]in [i dezvolt` substan]a centrelor de putere geostrategic` ?

Dr. Constantin Mo[toflei: A]i apelat la sintagma spa]iu de putere. Ce ar trebui

s` în]elegem prin asocierea spa]iului cu puterea ? Spa]iul de unde eman` puterea ? Spa]iul
116
 Dezbateri GMR
care atrage interesul puterilor statale sau nonstatale ? Spa]iul
care este deja sub controlul unei mari puteri ? Iat` deja trei întreb`ri
care ar fi în m`sur` s` ne dirijeze activitatea noastr` de cercetare
[tiin]ific`.
Personal, cred c` sintagma spa]iu de putere se asociaz`
cu acele situa]ii în care st`pânirea lor ar permite controlul altor
spa]ii. Am putea exemplifica aici cu cele prezentate de Alvin
[i Heidi Toffler în R`zboi [i antir`zboi, care au invocat mult
citatele-reguli ale geopoliticianului Halford J. Mackinder,
de la începutul secolului XX: • Cine st`pâne[te Europa de Est st`pâne[te Vatra • Cine
st`pâne[te Vatra domne[te peste Lumea Insular` • Cine st`pâne[te Lumea Insular`
domne[te peste Lume.
Preciz`m c` Vatra reprezenta, potrivit autorului teoriei men]ionate, Europa Central`,
Europa de Est [i Rusia, iar Lumea Insular` era constituit` din Africa [i restul Eurasiei.
John Collins, analist al Bibliotecii Congresului SUA, consider` c` teoria lui Mackinder
nu mai poate fi luat` în serios din cauza puterii aeriene [i a celei spa]iale, care au aruncat
în desuetudine ipotezele geopolitice ale începutului secolului XX. Dar [i el, la rândul lui,
prin analogie cu ideile lui Mackinder, sugereaz` care va fi cheia domina]iei militare
de pe la jum`tatea secolului XXI: • Cine st`pâne[te spa]iul circumterestru domne[te
peste P`mânt • Cine st`pâne[te Luna domne[te peste spa]iul circumterestru • Cine st`pâne[te
L4 [i L5 domne[te peste sistemul Terra-Lun`.
Amintim c` L4 [i L5 sunt punctele de libra]ie lunare – locurile din spa]iu unde atrac]ia
gravita]ional` a Lunii [i cea a P`mântului sunt egale, ceea ce ar permite instalarea unor baze
militare ce ar r`mâne pe pozi]ii cu un consum energetic minim.
Crede]i c` este vorba de un scenariu desuet [i de un altul science-fiction ? Reamintesc
c` evolu]ia evenimentelor din spa]iul ex-iugoslav demonstreaz` c` aten]ia pe care o acord`
marile puteri Europei de Sud-Est este valabil` [i la hotarul dintre secole, prin faptul
c` [i în prezent, în Kosovo, participan]ii principali la for]a interna]ional` KFOR, cu sectoare
de responsabilitate, sunt SUA, Marea Britanie, Fran]a, Italia, Germania, la care particip`,
bineîn]eles, [i Federa]ia Rus`.
În acela[i timp, nu trebuie s` renun]`m la analiza intereselor manifestate pentru anumite
zone sau regiuni geografice de c`tre marile puteri, f`r` a le exclude pe cele ale statelor
apar]in`toare sau din proximitate.
Dac` vom enumera doar Europa de Sud-Est, Orientul Mijlociu, Caucazul, Golful
Persic, dar [i alte zone în care exist` for]e de men]inere a p`cii (aten]ie, în unele locuri
de peste 50 de ani !), precum [i cele spuse anterior, vom decela u[or care sunt actorii
statali [i nonstatali. Principalul este s` cunoa[tem cine sunt actorii, ce roluri [i-au asumat
sau li s-au repartizat, dar mai ales cine sunt “regizorii” [i care este “concep]ia regizoral`”.

Dr. Nicolae Dolghin: Henry Kissinger a definit puterea drept capacitatea unei entit`]i
de a-[i impune voin]a asupra alteia sau de a rezista presiunii exercitate de alt` entitate.
Puterea nu constituie un atribut natural, ci un produs al unor resurse materiale [i de compor-
tament care permit modelarea evenimentelor [i a mediului politic interna]ional. Ea nu se mani-
fest` în mod absolut ca atribut al unui stat, actor politic sau entitate, ci numai în cadrul
unor rela]ii [i nu întotdeauna are manifest`ri evidente.
117
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2003
Dac` am analiza din punctul de vedere al rela]iilor, spa]iul de putere cuprinde întregul
glob [i aici î[i g`sesc locul de la unica superputere pân` la puterile locale. La urma urmei,
fiecare stat este o putere local`, pentru c` [i f`r` s` inten]ioneze influen]eaz` cumva politica
vecinilor. Dac` am folosi criteriul rezisten]ei la impunerea voin]ei, spa]iul va deveni
mai restrâns, iar dac` îl utiliz`m pe cel al impunerii voin]ei, [i mai diminuat. Spa]iul de putere
incontestabil, r`spunzând majorit`]ii exigen]elor, este cel al emisferei nordice, unde se con-
centreaz` cvasitotalitatea surselor de putere cu care se poate influen]a mediul politic
global. Dar nu este un spa]iu omogen. Fizionomia lui este imprimat` de principalii
actori: SUA, Uniunea European`, care, la rândul ei, include câteva centre de putere, Rusia,
China, Japonia, India. Dup` cum observ`m, pu]ini nou-veni]i în cercul celor care au dominat
lumea în secolul trecut. Pân` la 11 septembrie 2001, SUA p`reau vulnerabile doar la rachetele
ruse[ti, dar ac]iunile teroriste i-au relevat alte vulnerabilit`]i. Cu toate acestea, ele r`mân
actorul cel mai persuasiv al lumii. Ceilal]i sunt cazuri particulare, cu multe puncte tari,
dar [i cu multe vulnerabilit`]i care le modeleaz` comportamentul. Oricum, este evident
c` nu se pot ignora reciproc [i sunt condamna]i la cooperare. |n ceea ce m` prive[te,
nu cred c` actorii nonstatali pot fi considera]i centre de putere, chiar dac` e vorba de companii
multina]ionale ale c`ror profituri anuale dep`[esc bugetele multor state na]ionale. Ele pot
influen]a decizia statelor, pot juca roluri importante în politica mondial`, pot fi surse
de putere, dar nu centre de putere. În criza Irakului, de exemplu, putem lesne identifica
interesele unor companii petroliere, dar, în realitate, acolo se urm`resc obiective strategice
pe termen îndelungat ale marilor actori. Subiectul însu[i merit` a fi tratat separat. Dac`
ne referim la organiza]iile teroriste interna]ionale, lucrurile sunt mai simple: indiferent
de obiectivele urm`rite, ele tot teroriste r`mân, infecteaz` chiar [i cele mai nobile idealuri,
iar mai devreme ori mai târziu sunt lichidate. Lumea civilizat` nu dore[te s` aib` de-a face
cu ele.

Asistent Alexandra Sarcinschi: Sfâr[itul bipolarit`]ii, simbolizat de pr`bu[irea

Zidului Berlinului [i colapsul Uniunii Sovietice, a dus la dispari]ia unui sistem de ordine
interna]ional` caracterizat prin concentrarea stabil` de for]e nucleare, control exercitat
de dou` superputeri (SUA [i URSS), disciplin` [i echilibru în interiorul blocurilor
politico-ideologice. |n prezent, sistemul interna]ional este caracterizat, de unipolaritatea
marcat` de predominan]a SUA. O radiografie pe fond a problemei \n cauz` relev`
existen]a unei superputeri, reprezentat` de Statele Unite ale Americii, a unui grup
de protoputeri, a marilor puteri, a puterilor regionale [i a puterilor minore. Pe de alt` parte,
studiile de specialitate (Z. Brzezinski, E. Luttwak) au remarcat existen]a juc`torilor
geostrategici globali, care au capacitatea, în vederea schimb`rii actualei configura]ii
geopolitice, de a-[i exercita puterea [i dincolo de propriile teritorii. Astfel de juc`tori
geostrategici globali sunt: SUA, Marea Britanie, Fran]a, Germania, Federa]ia Rus`,
China, India [i Japonia. În schimb, Ucraina, Coreea de Sud, Nigeria, Mexicul, Turcia,
Iranul [i Indonezia sunt pivo]i geopolitici [i geostrategici de o importan]` vital` pentru
dinamica strategic` mondial`. Mai mult, teoria sistemului interna]ional semnaleaz`
existen]a triplei triade mondiale: vectorul euroatlantic – SUA, Federa]ia Rus`, Germania,
vectorul transoriental – SUA, Israel, Islam [i vectorul panpacific – SUA, China, Japonia.
De asemenea, triunghiul economico-tehnologic SUA - UE - Japonia [i triunghiul militar
SUA - China - Federa]ia Rus` determin`, [i ele, criteriile de suprema]ie în raporturile
118
 Dezbateri GMR
interna]ionale. În acest context, Statele Unite ale Americii se eviden]iaz`, repet acest lucru,
ca unic` superputere a lumii.
În afar` de aceste state, la nivel de centre de putere geostrategic` se afirm`
[i organiza]iile interna]ionale. Astfel, NATO [i Uniunea European` reprezint` noi centre
de putere ale sistemului interna]ional, în timp ce ONU î[i dezvolt`, din nou, rolul de organiza]ie
interna]ional` cu mare putere de decizie.

Colonelul Costinel Petrache: Care sunt, în opinia dumneavoastr`,

amenin]`rile strategice la adresa stabilit`]ii [i securit`]ii interna]ionale ? Între acestea,
v` rog s` le preciza]i anume pe cele fa]` de care România trebuie s` se manifeste
reactiv.
Dr. Nicolae Dolghin: |mi \ng`dui aprecierea c` lumea
nu se confrunt` cu fenomene care, pe termen scurt, s`-i afecteze
stabilitatea, de[i exist` zone unde evolu]ii sc`pate de sub control
ar putea vulnerabiliza mediul de securitate mondial. Totu[i, se pro-
fileaz` procese care, în timp, ar putea deveni amenin]`ri serioase.
Globalizarea, aceast` circula]ie transfrontalier` f`r` precedent
de valori, oameni, informa]ii etc., nu este un drum cu sens unic.
Ea creeaz` condi]ii favorabile fluxului de curente în ambele sensuri,
chiar dac` “traficul” este acum mai intens dinspre centrele de putere.
Astfel, se acutizeaz` competi]ia pentru controlul zonelor
energetice [i al c`ilor de acces c`tre acestea. Pare ceva firesc, numai c` în aceast` competi]ie
ar fi trebuit s` primeze legile economiei de pia]`. Altcumva, interesele strategice pe termen
lung ale unor actori statali, cum i-a]i denumit dumneavoastr`, vor afecta interesele altora
[i competi]ia va c`p`ta o ascenden]` în spiral`. Statele care-[i permit au declarat f`r` menaja-
mente c` vor folosi for]a dac` li se va împiedica accesul la resurse vitale. Or, competi]ia
ar trebui s` fie un joc de sum` zero, f`r` perdan]i. Deprecierea indicatorilor care exprim`
calitatea vie]ii în anumite zone ale globului, îndeosebi acolo unde rata natalit`]ii e ridicat`
de mul]i ani, este înso]it` de o apreciere f`r` precedent în alte zone. Aceste decalaje sunt
purt`toare de mari amenin]`ri. Terorismul ca amenin]are global` se va perpetua pân` când
solu]iile politice îi vor neutraliza izvoarele. În sfâr[it, o amenin]are posibil` poate deveni,
în perspectiv`, apari]ia armatelor hiperperformante [i nu cred c` afirma]ia este exagerat`.
Întrucât nu vor fi accesibile decât unui num`r restrâns de state, ele vor crea dezechilibre
strategice periculoase. Referitor la Rom#nia, consider c`, nemijlocit [i pe termen mediu,
nu este amenin]at` de fenomenele amintite, de[i resimte [i acum unele din efectele
acestora: [ocul pre]ului petrolului, migra]ia, drogurile etc. La adresa ]`rii noastre nu exist`
amenin]`ri militare imediate, iar dup` intrarea în NATO nu vor exista nici în viitorul previzibil.
Principalele probleme de securitate ale României sunt cele de natur` economic`. Din p`cate,
]ara noastr` se afl` în categoria celor care pierd din adâncirea decalajelor de care aminteam.
Doar succesele economice [i tehnologice vor contribui la rezolvarea multor probleme
legate de calitatea vie]ii, la modernizarea societ`]ii [i vor facilita procesele de integrare
în Uniunea European`. Pentru aceasta institu]iile statului, societatea civil`, oamenii de afaceri
trebuie s` ac]ioneze ofensiv, nu reactiv. Doar astfel va deveni ]ara noastr` un actor credibil
119
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2003
în politica mondial`, un partener eficient în ini]iativele [i programele comunit`]ii mondiale
de gestionare a marilor provoc`ri.

Dr. Constantin Mo[toflei: Personal, consider c` ame-

nin]`rile strategice sunt acele atitudini [i ac]iuni care, îndreptate
fiind împotriva cuiva, îl determin` s`-[i schimbe strategia
pe care o aplica pân` atunci, pentru îndeplinirea aceluia[i scop,
ori s` renun]e la acesta. Deci, chiar dac` este vorba de afectarea
stabilit`]ii [i a securit`]ii interna]ionale, amenin]area vizeaz`
subiec]i anume ai rela]iilor interna]ionale, adic` acei actori
statali ori nonstatali care, în condi]iile date (stabilitate [i securitate),
sunt în raporturi care, pe ansamblu, asigur` echilibru
coexisten]ional. Amenin]`rile pot fi declan[ate de una dintre
p`r]i, atunci când interesele acesteia prev`d c`, printr-o strategie ce presupune folosirea
for]ei, trece la ac]iune. De asemenea, o amenin]are se poate contura [i atunci când,
f`r` inten]ie declarat`, dar printr-o atitudine pasiv`, o parte devine surs` de pericole pentru
stabilitatea [i securitatea altei p`r]i. Am recurs la aceste clarific`ri tocmai pentru a defini,
pe fond cauzal, amenin]`rile strategice cu efect asupra stabilit`]ii [i securit`]ii interna]ionale,
\n opinia mea acestea fiind: proliferarea ac]iunilor teroriste, fundamentate exclusiv
pe exacerbarea urii [i anihilarea angoasei la proiectarea [i executarea misiunilor teroriste;
persisten]a cauzelor ce au generat conflicte armate în spa]iile controlate prin opera]iuni
de men]inere a p`cii; manifestare de pasivitate [i ineficien]` în combaterea unor fenomene
conflictogene de genul traficului de droguri, cu materiale radioactive etc.; men]inerea
[i acutizarea crizei nucleare.
Asistent Alexandra Sarcinschi: |n caracterizarea
actualului mediu de securitate a[ puncta câteva dintre tendin]ele
specifice amenin]`rilor geopolitice [i militare pe care na]iunile
[i for]ele lor armate vor trebui s` le înfrunte [i în viitor.
Se disting, în acest context, amenin]`rile regionale la adresa
securit`]ii. Iran, Irak [i Coreea de Nord doresc [i posed`
mijloacele pentru declan[area unui conflict. Numeroase puteri
regionale au acces sporit la resursele materiale, tehnologice
[i informa]ionale care le pot îmbun`t`]i capabilit`]ile militare.
Al`turi de arcul de instabilitate ce se întinde din Orientul Mijlociu
pân` în Asia de Nord-Est exist` o combina]ie periculoas` de puteri regionale în dezvoltare
sau în declin. Multe dintre aceste state de]in efective militare numeroase [i deja au mijloacele
necesare achizi]ion`rii sau construirii armelor de distrugere în mas`. Amenin]`rile asimetrice
pun [i ele în pericol stabilitatea [i securitatea interna]ional`. Unii actori statali sau nonstatali
au oportunitatea de a apela la mijloace asimetrice de atac. O importan]` special` o au tero-
rismul, folosirea sau amenin]area cu folosirea armelor de distrugere în mas` [i r`zboiul
informa]ional. Actorii ostili pot folosi asemenea mijloace [i în combina]ie cu for]a militar`
conven]ional`.
La începutul acestui secol, se observ` c` amenin]`rile dep`[esc grani]ele na]ionale
[i pun în pericol interesele statelor, profil#ndu-se, astfel, amenin]`rile transna]ionale.
120
 Dezbateri GMR
Totodat`, extremismul, disputele etnice, rivalit`]ile religioase, crima organizat` interna]ional`,
fluxurile masive de refugia]i [i catastrofele de mediu reprezint`, fiecare, o posibil` amenin]are
la adresa securit`]ii na]ionale.
Amenin]`rile identificate sunt favorizate de câ]iva factori, dintre care amintesc: absen]a,
\n multe state din Asia [i Africa, a guvernelor capabile sau responsabile; progresul rapid
al tehnologiilor militare; difuzarea puterii [i a capabilit`]ilor militare [i la actorii nonstatali;
proliferarea armelor de distrugere în mas` [.a.m.d.
Toate acestea determin`, în actualul mediu de securitate, cre[terea densit`]ii surselor
[i a impredictibilit`]ii loca]iilor unor posibile viitoare conflicte, precum [i apari]ia unor noi
arene pentru competi]ia militar`.
În acest context, România trebuie s` fie preg`tit` s` fac` fa]` întregii game de amenin]`ri.
Iminenta integrare în NATO [i dorita [i posibila aderare la UE confer` ]`rii noastre un nou
statut, dar [i noi roluri, din ce în ce mai complexe, printre care [i acela de a fi al`turi
de partenerii s`i în probleme de securitate.

Colonelul Costinel Petrache: Reconstruc]ia destul de alert` a Europei

constituie o realitate. Este la fel de adev`rat c` procesul ca atare reprezint`
o component`, poate cea mai important`, a rea[ez`rii globale a lumii. Din aceast`
perspectiv`, care considera]i c` sunt responsabilit`]ile intrinseci [i extrinseci
ale Europei integrale ?

Dr. Nicolae Dolghin: Europa se reconciliaz` cu ea îns`[i, propunându-[i s` uite

secolele de confrunt`ri, r`zboaie [i suferin]e pe care [i le-a provocat singur`. Europa
este locul în care mai exist` înc` un segment important de popula]ie care a tr`it ultimul
r`zboi mondial [i unde marii majorit`]i îi sunt înc` proaspete vremurile “r`zboiului rece”.
Cel mai generos mesaj adresat întregii omenirii vine tot din partea b`trânului continent
[i, indiferent ce se va întâmpla acum, va fi dus mai departe. Reconcilierea – acesta este
obiectivul fundamental urm`rit, nu ocuparea unui loc cât mai avantajos în rela]iile de putere
ale lumii. Când se va elibera definitiv de obsesia propriilor contradic]ii, locul cuvenit în lume
îi va reveni în modul cel mai firesc [i va reflecta imensul poten]ial de civiliza]ie de care dispune.
Reconstruc]ia, având ca obiectiv împ`carea cu sine, o oblig` la reconsiderarea rolului
na]iunilor [i a grani]elor în viitoarea arhitectur`, a organiz`rii statale [i a guvern`rii etc.
Dar, mai întâi de toate, îi cere s` se autodefineasc`.
Exist` o Europ` geografic` av#nd delimit`rile cunoscute. Exist` o alta, politic`, inclus`
în spa]iul euroatlantic, dar [i disipându-se adânc în imensitatea Asiei geografice, ajungând
în Kamceatka [i la grani]a cu China, f`r` ca cineva s` se simt` amenin]at. Dar exist`
[i o Europ` a valorilor care traverseaz` Atlanticul, ajunge în Pacific, este asimilat` în bazinul
Oceanului Indian etc. Unde este Europa ?
Deocamdat`, Uniunea European` este organiza]ia care [i-a asumat responsabilitatea
reconstruc]iei continentului, iar obiectivele ei se identific` în mare m`sur` cu cele ale întregii
Europe. Desigur, UE nu va putea ignora interesele [i rolul altor actori: SUA, care geografic
apar]in altei zone, dar a c`ror prezen]` este de neînlocuit [i c`rora, în mare m`sur`, li se dato-
reaz` ini]ierea reconstruc]iei europene; Rusia, stat european imens, cu rol considerabil
în procesele de pe continent, dar care este mult prea mare pentru a accede în UE prea curând
[i nici nu e prea clar dac` o dore[te cu adev`rat etc.
121
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2003
În anul 2007 ]ara noastr` va fi invitat` s` adere la Uniune, lucru reiterat recent
[i în declara]ia aniversar` franco-german`. Este demonstra]ia unei responsabilit`]i politice
profunde atât din partea societ`]ii române[ti care de ani de zile depune eforturi pentru
asimilarea standardelor europene, cât [i din cea a institu]iilor europene, care realizeaz`
c` nu se pot face progrese semnificative în formule incomplete.
Responsabilit`]ile Uniunii Europene sunt, a[adar, [i responsabilit`]ile Europei, sunt
[i ale noastre, chiar dac` acum trebuie s` ne aplec`m mai mult asupra reformelor interne.
Ele se refer`, în primul rând, la eliminarea oric`ror bariere ce permit accesul direct la proiectarea
[i construc]ia standardelor civiliza]iei europene: politice, economico-financiare, culturale,
de mediu [i celelalte. În acest fel vor fi stimulate [i procesele din interiorul fiec`rui aspirant,
dar vor fi accelerate [i ini]iativele pentru diminuarea decalajelor. Asumarea de c`tre actorii
europeni a unor obliga]ii sporite în stabilizarea mediului propriu de securitate constituie
o alt` responsabilitate major`. Putem spune c` este principala sfidare a reconcilierii.
Identificarea mecanismelor de protejare a tuturor identit`]ilor na]ionale, etnice, lingvistice,
culturale, mai nou, rasiale, a tradi]iilor [i religiilor – iat` alt` responsabilitate deosebit`.
Pe de o parte, ignorarea lor a provocat grave destabiliz`ri în istoria european`, pe de alta,
aceast` diversitate a constituit sursa atractivit`]ii valorilor vechiului continent. Diversitatea
a fost puterea real` a Europei. La fel de important` va fi [i sprijinirea generaliz`rii valorilor
democra]iei, a drepturilor omului [i pie]ei libere, valori care au determinat, la urma urmei,
relansarea Europei.
În afar`, responsabilit`]ile Europei se refer` la p`strarea leg`turilor transatlantice,
la stabilirea unor rela]ii realiste cu Rusia [i cu restul spa]iului ex-sovietic, cu zona medite-
ranean`, implicarea în înt`rirea securit`]ii mondiale. Pe scurt, va trebui s` fie o purt`toare
conving`toare a valorilor care au consacrat-o.

Dr. Constantin Mo[toflei: Într-adev`r, Uniunea European` a egalat SUA în ceea ce

prive[te volumul PIB [i tinde s` devin` un lider economic, în timp ce America se concentreaz`
pe gestionarea problemelor politico-militare.
Într-un material ap`rut în revista Capital, la începutul lunii decembrie a anului trecut,
se spune chiar din titlu c` Europa se preg`te[te pentru rolul de superputere. F`cându-se
apel la rezultatele unui sondaj realizat de Institutul Harris, ce a inclus atât americani,
cât [i europeni, se desprinde concluzia c` europenii pre]uiesc puterea economic` mai mult
decât americanii, iar în cazul puterii militare, aceasta este dorit` mai mult de americani.
Desigur, rezultatele impun o anumit` rezerv`. Interesant este, apropo de Europa integral`,
faptul c` în 2002 Rusia este v`zut` ca un viitor membru al NATO de 60% din europeni
[i de 68% din americani, în condi]iile în care cercurile politice nici nu concep o asemenea
eventualitate.
Revenind la responsabilit`]ile Europei, fie ele intrinseci sau extrinseci, cred c` trebuie
stabilite în corela]ie cu vechiul ei partener – SUA. Trebuie s` se ]in` seama c`, în timp
ce europenii se pronun]` pentru o strâns` cooperare cu SUA, prin politici care s` fie
complementare, ca într-un fel de diviziune a muncii (unii s` asigure ordinea mondial`
[i s` sting` rapid [i eficient focarele de conflict, iar ceilal]i s` intervin` ulterior, pentru reconstruc]ia
[i integrarea zonei sau ]`rii respective în circuitul global), americanii exclud competi]ia
politic` în spa]iul atlantic [i nu agreeaz` diviziunea muncii [i complementaritatea.
122
 Dezbateri GMR
Ca o concluzie, se dore[te ca, în viitor, Europa s`-[i înt`reasc` rolul de lider în economia
mondial`, iar din punctul de vedere al raportului de for]e dintre cele dou` aliate [i compe-
titoare, UE s` devin` o superputere, la fel ca SUA.

Dr. Alexandra Sarcinschi: La începutul secolului XXI, expansiunea spa]iului

comunitar al Europei este o dimensiune vital`, o modalitate eficient` de a extinde stabilitatea
democratic` a Europei Occidentale c`tre restul continentului. Misiunea Europei integrale
nu este numai de a oferi un astfel de avantaj, ci [i de a promova securitatea.
Provoc`rile perioadei ce a urmat sfâr[itului “r`zboiului rece” au declan[at, din partea
Uniunii Europene, un proces de reconciliere [i reconstruc]ie economic` a Europei Occidentale.
În prezent, aceste provoc`ri sunt la fel de importante, întrucât noile democra]ii n`scute
din pr`bu[irea comunismului au nevoie de sprijinul vecinilor lor. De aceea, Uniunea European`
se consider` a fi o u[` deschis` pentru toate ]`rile de pe continent.
Este vital, pentru succesul l`rgirii UE, ca aceasta s` continue s`-[i asume responsabilit`]i
de natur` economic`, politic` [i social` fa]` de membrii s`i, \n egal` m`sur`. Procesul
de extindere va avea o serie de rezultate benefice, printre care [i sporirea resurselor
materiale [i umane. În acest context, Uniunea trebuie s` asigure securitatea [i cre[terea
economic` a continentului. De asemenea, UE va trebui s` asigure noii membri, în special
statele mici, c` vocea lor va fi ascultat` [i egal` cu cea a marilor state europene, c` vor avea
posibilitatea de a juca un rol activ [i important în extinderea comunit`]ii de securitate.
În fine, din punct de vedere social, Uniunea are responsabilitatea s` rezolve problemele
deja existente în statele membre (tensiuni între minorit`]i, [omaj, discriminare, marginalizare
etc.), dar [i pe cele ce se nasc din marea varietate de culturi caracteristic` acestui continent.
Uniunea European` are obliga]ia de a r`spunde provoc`rilor viitorului – poten]iale
conflicte [i instabilitate, explozie demografic`, rat` crescut` a [omajului, cre[tere economic`
intern` insuficient`, importuri masive de produse alimentare [.a.m.d., dar [i de a stabili
un dialog fructuos [i un parteneriat pentru securitate cu ]`rile membre, de a înt`ri rela]iile
economice [i comerciale dintre regiuni [i de a realiza parteneriate în domeniile social,
cultural [i uman.

Colonelul Costinel Petrache: Care sunt vectorii pe care România trebuie

s`-[i concentreze centrul de greutate al promov`rii intereselor sale na]ionale ?

Dr. Constantin Mo[toflei: La aceast` întrebare voi \ncerca un r`spuns mult mai
scurt. Vectorul este definit de op]iunea cvasitotalit`]ii românilor: integrarea în structurile
euroatlantice [i europene. Aderarea la NATO [i la UE reprezint` solu]ia securit`]ii
[i stabilit`]ii pentru România. Din punct de vedere militar, Armata României se constituie
într-un veritabil atu, prin ceea ce poate oferi atât pentru NATO, cât [i pentru componenta
militar` a UE.

Asistent Alexandra Sarcinschi: Plec#nd de la ceea ce afirma domnul Mo[toflei,

reiterez faptul c` existen]a României trebuie s` fie în deplin` concordan]` cu noul statut
de posibil membru al NATO [i al Uniunii Europene, iar evolu]ia ei trebuie s` corespund`
cu evolu]ia proceselor de integrare euroatlantic` [i european`. A[a cum se afirm` \n Strategia
de securitate na]ional` a României, interesele na]ionale ale ]`rii noastre sunt acele
123
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2003
st`ri [i procese, bazate pe valorile asumate [i promovate de societatea româneasc`,
prin care se asigur` prosperitatea, protec]ia [i securitatea membrilor ei, stabilitatea
[i continuitatea statului.
Asta \nseamn` c` principalele direc]ii de ac]iune ale politicii de securitate na]ional`
trebuie s` vizeze, esen]ial, domeniile economic, social [i politic. Rezult` c` România
are obliga]ia de a realiza [i proteja, în primul rând, interesele na]ionale ce se refer` la: dezvoltarea
economic` [i social` a ]`rii, garantarea drepturilor [i a libert`]ilor democratice fundamentale,
realizarea condi]iilor pentru integrarea deplin` a ]`rii noastre în NATO [i UE, valorificarea
[i dezvoltarea patrimoniului cultural na]ional, protec]ia mediului înconjur`tor [i a resurselor
naturale etc. Toate acestea nu sunt posibile f`r` a promova interesul na]ional fundamental,
anume men]inerea integrit`]ii, unit`]ii, suveranit`]ii [i independen]ei statului român.
A[adar, este esen]ial ca România s`-[i concentreze centrul de greutate al promov`rii
intereselor sale na]ionale atât în plan politic, economic, social, educa]ional, cultural,
al siguran]ei [i ap`r`rii na]ionale, cât [i în plan interna]ional, prin intermediul politicii
sale externe.
Dr. Nicolae Dolghin: Vectorii de promovare a intereselor
na]ionale ale României sunt cei deja consacra]i, aminti]i [i \n dez-
baterea noastr`: politici, economici, militari, culturali etc., dar pro-
cesele integratoare democratice ale acestui început de secol
le imprim` unele tr`s`turi specifice, aspecte la care am s` m` refer
\n continuare. De aceea am afirmat c` este dificil s` faci separ`ri
stricte între politica intern` [i cea extern`, tot a[a cum este tot
mai conven]ional` împ`r]irea riscurilor în interne [i externe.
Cele mai spectaculoase ini]iative externe nu au succes în lipsa
unor politici interne corespunz`toare. {tim cu to]ii c` invita]ia de aderare la NATO a fost
lansat` dup` ani buni de reform` a societ`]ii române[ti [i a Armatei. Abia dup` aceea
a contat participarea româneasc` la misiunile în sprijinul p`cii. Cam tot a[a stau [i vor sta
lucrurile [i în domeniul economic.
Vectorul militar se afl`, de asemenea, într-o situa]ie deosebit`. Repet, este pu]in probabil
ca ]ara noastr` s` fie victima unei agresiuni în viitorul previzibil. Armata va r`mâne în continuare
garantul independen]ei, integrit`]ii teritoriale, suveranit`]ii na]ionale [i democra]iei consti-
tu]ionale, pe care le putem numi interese vitale [i pentru a c`ror ap`rare orice stat din lume
ar folosi for]a. Dar [i pentru exercitarea acestui drept exist` suficiente reglement`ri
interna]ionale ce nu pot fi ignorate [i care legitimeaz` preeminen]a mijloacelor politico-diplo-
matice în fa]a violen]ei armate. Este mai complicat ast`zi s` invoci principiul neamestecului
în treburile interne. Chiar [i superputerile o simt. De asemenea, ca membr` a NATO,
România va participa la misiuni ale Alian]ei de ap`rare colectiv` sau de stabilizare [i înt`rire
a securit`]ii la mari distan]e. Desigur, decizia va apar]ine tot autorit`]ilor române[ti,
iar participarea va reprezenta modalitatea de sus]inere colectiv` direct` a intereselor na]ionale
într-un cadru mult mai extins.

Colonelul Costinel Petrache: Trinomul: realit`]i asimetrice – politici

asimetrice – conflicte asimetrice eviden]iaz` un anumit tip de condi]ion`ri interne,
124
 Dezbateri GMR
dar proiecteaz`, în opinia mea, [i necesitatea unor solu]ii asimetrice. Cum vede]i
aceste rela]ii în ecua]ia atât de complex` a globaliz`rii ?

Dr. Constantin Mo[toflei: Asimetria reprezint` lipsa

de simetrie, adic` faptul c` nu exist` o coresponden]` exact`
a m`rimii, formei [i pozi]iei elementelor unui ansamblu sau c` nu
exist` armonie, propor]ie. Folosirea pluralului în definirea termenilor
trinomului este solu]ia corect`, întrucât astfel se supun analizei
elemente (realit`]i, politici [i mijloace, procedee, tactici etc.
de rezolvare a conflictului) distincte, apar]inând celor dou` p`r]i
care pot ajunge în conflict. De aceea [i solu]iile vor fi asimetrice.
Globalizarea este un fenomen ce nu mai poate fi ignorat.
Într-un document intitulat “Tendin]e globale 2015”, elaborat
de anali[ti ai CIA, speciali[ti din guvernul SUA [i exper]i neguvernamentali, sunt avansate
mai multe scenarii, dintre care amintesc pe cele care consider` c` globalizarea este posibil
s` aib` în evolu]ia sa efecte benefice, efecte d`un`toare sau s` r`mân` la stadiul de concuren]`
regional`.
În cazul globaliz`rii benefice, ne a[tept`m ca majoritatea popula]iei lumii s` se bucure
de tehnologii avansate, de dezvoltare economic`, de politici [i guvern`ri eficiente. Conflictele
vor fi astfel minime în cadrul [i între statele care beneficiaz` de globalizare.
În al doilea caz, elitele globale prosper`, dar majoritatea popula]iei lumii nu reu[e[te
s` beneficieze de globalizare. Cre[terea popula]iei [i resursele mici determin` ca migra]ia
s` devin` o surs` major` de tensiuni între state. Tehnologiile nu numai c` nu reu[esc
s` rezolve problemele ]`rilor în curs de dezvoltare, dar sunt exploatate de re]ele ilicite
[i r`u voitoare care le încorporeaz` în arme destabilizatoare. Economia global` se caracte-
rizeaz` prin: cre[tere continu` în ]`rile dezvoltate; stagnare sau descre[tere în ]`rile în curs
de dezvoltare; cre[terea substan]ial` a economiei ilicite. Guvernarea [i conducerea politic`
sunt slabe, atât la nivel na]ional, cât [i interna]ional. Conflictele interne se înmul]esc, existând
[i pericolul prolifer`rii [i întrebuin]`rii armelor de distrugere în mas`.
În al treilea scenariu, se apreciaz` c` identit`]ile regionale vor deveni mai pregnante
în Europa, Asia [i \n cele dou` Americi, din cauza rezisten]ei fa]` de preponderen]a global`
a SUA [i de globalizarea patronat` de SUA. Tehnologiile se r`spândesc inegal, iar integrarea
economic` regional` în comer] [i finan]e este mai mare. Atât statul, cât [i institu]iile
de guvernare regional` progreseaz`. Conflictele militare în [i între regiunile dezvoltate
nu se materializeaz`, dar conflictele interne se înmul]esc în [i în jurul ]`rilor r`mase în urm`.

Dr. Nicolae Dolghin: Ar fi multe de spus pe aceast` tem`, dar voi încerca s` r`spund
pe scurt. Termenul “asimetrie” este o îmbr`c`minte nou` pentru o realitate veche de când
lumea, mai ales în domeniul militar. Dintotdeauna a ac]iona altfel decât se a[tepta cel cu care
urma s` te confrun]i a fost re]eta succesului. Lupta dintre David [i Goliat ar fi primul exemplu
de asimetrie, dar nimeni n-a denumit-o astfel. De asemenea, termenul reflect` un model
rigid de abordare, sugerând c` pe undeva exist` un etalon perfect al realit`]ilor, politicilor
[i conflictelor [i tot ceea ce nu se încadreaz` în canoanele lui este asimetric.
Societ`]ile umane au fost întotdeauna pline de surprize, inova]ii, fantezii care i-au asigurat
succesul, iar pentru ac]iunile militare a nu repeta ceea ce au f`cut al]ii a devenit un fel
125
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2003
de principiu. Deci am putea vorbi despre realit`]i diverse ale mediului geostrategic ca expresie
a unor evolu]ii diferite, despre politici mai mult sau mai pu]in adecvate gestion`rii realit`]ilor
[i despre conflicte în care s-ar putea analiza adecvarea c`ilor, mijloacelor [i resurselor
folosite la obiectivele urm`rite.
Trinomul realit`]i – politici – conflicte are o alt` rezolvare în condi]iile oferite de globalizare
pentru circula]ia informa]iei. Nu mai exist` “pete albe”, necunoscute. Conflictele nu se mai pot
declan[a prin surprindere, mai ales cele de amploare. Exist` suficiente instrumente
de cunoa[tere a realit`]ilor, de monitorizare a evolu]iilor lor [i de modelare a politicilor
adecvate. Sunt cele oferite de Carta ONU [i folosite de aceast` organiza]ie, de NATO,
OSCE, UE. Datorit` lor în multe situa]ii conflictele au fost evitate ori limitate. De asemenea,
nu trebuie uitat faptul c` principalii actori ai globaliz`rii sunt cei care dispun de resursele
politice, economice [i militare necesare proiect`rii eficiente a for]ei. Dar chiar [i simpla
invocare a posibilit`]ii de a verifica poten]ialul de proiec]ie a for]ei poate fi suficient` pentru
descurajarea eventualilor ini]iatori de conflicte. Informa]ia circul` [i c`tre ei [i ace[tia afl`
rapid despre riscurile la care se expun. Probabil c` în acest caz, al celor care declan[eaz`
conflicte ignorând modelul de conduit` recomandat de comunitatea interna]ional`, putem
vorbi de asimetrii.

Asistent Alexandra Sarcinschi: În timpul “r`zboiului

rece”, securitatea nu ridica probleme deosebite datorit` existen]ei
unor condi]ii stabile, în care fiecare parte î[i cuno[tea cu exactitate
inamicii [i capabilit`]ile. Îns` situa]ia s-a schimbat. Evolu]ia noului
mediu de securitate face ca identitatea inamicilor s` fie necu-
noscut`, atacul s` vin` pe nea[teptate [i cu armament total diferit
fa]` de cel conven]ional.
Eu cred, conven]ional, \n abordarea asimetric` a problemelor
invocate.
Amenin]`rile asimetrice reprezint` acum una dintre cele mai importante caracteristici
ale mediului interna]ional de securitate. În acest cadru, este evident` necesitatea g`sirii
unor solu]ii asimetrice care s` transforme [i s` închid` trinomul realit`]i asimetrice –
politici asimetrice – conflicte asimetrice.
De[i în ultimii ani na]iunile dezvoltate au f`cut eforturi serioase în sensul globaliz`rii,
securit`]ii colective [i integr`rii, realitatea mediului interna]ional – o realitate asimetric`
ce se constituie \ntr-un posibil mediu opera]ional pentru conflictele asimetrice – reprezint`
o lume extrem de divers` din punct de vedere cultural, religios, economic, militar etc. Globa-
lizarea nu reu[e[te s` rezolve problema decalajului de putere, considerat a fi un factor
nelipsit [i decisiv al trinomului realit`]i asimetrice – politici asimetrice – conflicte asimetrice.
Pe fondul dezvolt`rii economice, tehnice [i tehnologice, decalajul de putere a dus la decizia
declan[`rii unor ac]iuni militare sau a unor conflicte armate de natur` asimetric`. Mai mult,
pe parcursul desf`[ur`rii unor conflicte declan[ate în asemenea condi]ii, au ap`rut situa]ii
neprev`zute ce au modificat substan]ial datele ini]iale ale situa]iei, producând schimb`ri
[i, uneori, inversiuni ale asimetriei strategice sau, dup` caz, transformarea simetriei în asimetrie.
Un exemplu este constituit de atacurile teroriste asupra Statelor Unite ale Americii,
din 11 septembrie 2001 – cazul este mult prea bine cunoscut pentru a mai insista asupra sa.
126
 Dezbateri GMR
Ceea ce trebuie subliniat, îns`, este faptul c` noile amenin]`ri sunt imprevizibile, de cele
mai multe ori nu sunt de natur` militar` [i acoper` o gam` larg` de tipuri. De[i în momentul
de fa]` afirma]ia urm`toare este extrem uzitat`, totu[i ea este deosebit de impor-
tant`: avem nevoie de noi strategii care s` poat` r`spunde eficient acestor tipuri de amenin]`ri
nou ap`rute.

Colonelul Costinel Petrache: Cum defini]i anarhia geostrategic`? Este o realitate

consemnat` istoric sau doar un posibil scenariu înfrico[`tor ?

Asistent Alexandra Sarcinschi: Anarhia geostrategic` este strâns legat` de conceptul

lui Z. Brzezinski, anarhia interna]ional`, caracterizat` de existen]a unui sistem de state
ce nu este controlat de o putere hegemonic`. De fapt, Brzezinski consider` c` Statele Unite
ale Americii sunt singura [i cea mai important` putere global`, iar singura alternativ`
la dispari]ia statutului [i rolului acestora este anarhia interna]ional`. De asemenea, B. Buzan
ofer` o nou` viziune asupra anarhiei, în care aceasta este una matur`, ce reprezint` o alter-
nativ` ideal` pentru economia politic` a ansamblului rela]iilor interna]ionale. De[i anarhia
este perceput`, în general, drept o condi]ie negativ`, în forma ei interna]ional`, ea poate
asigura pacea [i securitatea [i poate fi reformat` în sensuri care s`-i sporeasc` eficien]a.
Buzan afirm` c` imaginea unei anarhii mature deschide un posibil drum înainte, ca imagine
realist` a ceea ce ar trebui s` ob]inem la modul ideal.
În ansamblu, conceptul de anarhie geostrategic` porne[te de la actuala redefinire
a mediului interna]ional de securitate. Chiar dac` acesta din urm` este, în prezent, complex,
dinamic [i imprevizibil, chiar dac` în viitorul apropiat vom opera într-un mediu strategic
caracterizat de surprinz`toarea na[tere a unor noi puteri regionale, a amenin]`rilor asimetrice
[i a celor transna]ionale, anarhia geostrategic` este doar un teribil scenariu. Statele dezvoltate,
institu]iile [i organiza]iile interna]ionale de securitate lucreaz` în permanen]` la stabilirea
unei agende mai largi a securit`]ii ce ofer` o perspectiv` integratoare asupra acestui domeniu.

Dr. Nicolae Dolghin: |ng`dui]i-mi s` m` aflu printre cei care nu cred c` lumea poate
intra într-o perioad` de anarhie geostrategic`, adic` de absen]` a oric`rei reguli, de lips`
a oric`rui control. Nici nu cred c` a fost vreodat` într-o astfel de stare. Nimic din ceea ce
se întâmpl` ast`zi nu ne îndreapt` c`tre o asemenea posibilitate. Chiar dac` uneori sunt
puse în discu]ie institu]ii precum ONU, OSCE, NATO, precum [i eficien]a instrumentelor
pe care le ofer`, nu s-au g`sit înlocuitori pentru ele [i nimeni nu este dispus s`-i caute.
Dinamismul [i amploarea muta]iilor intervenite în lume într-o perioad` extrem de scurt`,
în contrast cu înghe]ul din perioada “r`zboiului rece”, ar putea fi o explica]ie pentru eventuale
temeri c` omenirea este pândit` de haos. Dar ordinea de atunci era sus]inut` prin teroare
nuclear`, ceea ce o f`cea extrem de fragil`. Ast`zi lumea trece printr-o perioad` unic`
de structurare dup` criterii mai realiste, care ofer` posibilit`]i de exprimare pentru mult
mai mul]i actori ce î[i sus]in interesele, ceea ce îndrept`]e[te speran]a în adoptarea unor
solu]ii mult mai democratice. Aceast` polifonie lipsea acum 10-15 ani.
Omenirea dispune de suficiente resurse pentru a se organiza [i a riposta [i nu va pregeta
s` le foloseasc`. Nu exist` actorul care s` poat` desfiin]a legea. Au demonstrat-o
evenimentele care au urmat ac]iunilor teroriste petrecute pe teritoriul SUA. Atunci a fost
un moment în care emo]iile ar fi putut învinge ra]iunea [i regulile. S-ar fi putut crea un precedent
127
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2003
extrem de periculos. Dar nu s-a întâmplat a[a, dimpotriv`, s-au declan[at mecanisme, procese
[i ini]iative nemaiîntâlnite înc` la asemenea scar` pentru afirmarea triumfului legii.

Dr. Constantin Mo[toflei: |n ceea ce m` prive[te, chiar dac` se vorbe[te despre

teoria haosului, despre posibilitatea folosirii ei în rezolvarea complexelor probleme ale rela]iilor
interna]ionale, cred c` este foarte pu]in probabil s` se ajung` la anarhie geostrategic`,
adic` la o totalitate haotic` de strategii aplicate relativ simultan în aceea[i zon` geografic`.
M` bazez pe ra]ionalitatea [i logica ac]iunilor generate de interese concrete.

Colonelul Costinel Petrache: Nu putem încheia altfel decât sub bolta temei
noastre. A[adar, ce muta]ii întrevede]i în urma stabiliz`rii tectonice geostrategice
în atât de complexa rea[ezare a lumii ?

Asistent Alexandra Sarcinschi: În întreaga lume, la începutul secolului XXI,

au început s` se manifeste schimb`ri profunde ce au afectat via]a social`, politic`, economic`
[i militar` a statelor. În aceste condi]ii, dimensiunea geostrategic` a existen]ei cap`t`
noi valen]e, chiar dac` realizarea securit`]ii va necesita în continuare capabilit`]i militare
atât pentru prevenirea, cât [i pentru respingerea agresiunii, indiferent de natura acesteia.
În noul mediu de securitate, foarte dinamic [i puternic interconectat, se afirm` nu impor-
tan]a num`rului resurselor, ci sinergia dintre ele. Este de o importan]` crucial` ca acestea
s` fie aduse împreun` într-o bun` combina]ie, la timpul potrivit, la locul potrivit [i cu costurile
politice [i financiare optime. Astfel, fiecare stat î[i va construi structurile de securitate
în func]ie de condi]iile specifice, dar [i sub coordonarea [i prin colaborarea cu institu]iile
interna]ionale de securitate [i cu partenerii s`i strategici. Mizez pe faptul c` viitorul este
al noilor strategii ce r`spund noilor tipuri de vulnerabilit`]i [i amenin]`ri, al cooper`rii
[i al parteneriatului pentru securitate.

Dr. Nicolae Dolghin: Muta]ii surprinz`toare nu se pot produce. Lumea va evolua

în direc]iile prefigurate cu peste un deceniu în urm`.
SUA vor r`mâne ancorate între voca]ia lor global` [i tenta]iile regionale în încerc`rile
sale de a avea mâinile libere.
Europa î[i va continua procesele integratoare testând totodat` formule care s` îi pun`
cât mai mult în eviden]` poten]ialul. De asemenea, va c`uta o solu]ie avantajoas` la rela]iile
cu SUA de care ar dori s` se distan]eze, dar de care are înc` mare nevoie.
Probabil, dup` istorica decizie adoptat` la Praga privind l`rgirea, NATO va începe
o serie de moderniz`ri inevitabile pentru a se adapta la propriile-i realit`]i, dar [i la cele ale lumii,
pentru a deveni mai supl`, a fi capabil` s` reac]ioneze mai rapid [i mai focalizat. Metamorfoza
sa va depinde de interesele [i inten]iile SUA care ar putea s`-[i focalizeze mai mult aten]ia
asupra noilor membri.
De asemenea, UE î[i va amplifica implicarea în gestionarea crizelor de pe continent,
a[a cum a început în spa]iul ex-iugoslav, ceea ce o va determina s` ac]ioneze mai insistent
în materializarea politicii sale comune de securitate [i ap`rare. Aceasta s-ar putea s` contribuie
la finalizarea c`ut`rilor pentru viitoarele transform`ri.
Pân` nu-[i va reveni complet din criza economic`, Rusia va adopta o pozi]ie de a[teptare,
f`r` s`-[i asume responsabilit`]i majore, dar nu va pierde nici o ocazie de a-[i promova
128
 Dezbateri GMR
interesele. China, care anul trecut a fost ]ara care a atras cele mai multe investi]ii str`ine,
va continua s` se concentreze cu aceea[i meticulozitate asupra propriei moderniz`ri.
Incidente de tipul crizei din jurul Irakului ori celei din Coreea de Nord nu vor face decât
s` testeze abilit`]ile principalilor actori ai lumii de a solu]iona împreun` problemele.
Între aceste curente, România va trebui s`-[i accelereze reformele interne pentru
a avea garan]ia succesului în op]iunile sale de integrare, demonstrându-[i totodat` capacitatea
de a fi furnizor de securitate.

Dr. Constantin Mo[toflei: În primul rând, cred c` stabilizarea tectonic` geostrategic`

nu se va realiza atât de curând sau, mai bine zis, c` va continua s` fie un ideal.
În al doilea rând, conflictul probabil din Golf, ce nu va fi o reeditare a celui din 1991,
va fi asem`n`tor, prin efectele sale, unui cutremur [i s` nu uit`m c` acestea au, de regul`,
[i replici. Replici pe care trebuie s` le preidentific`m, s` le evalu`m [i s` le contracar`m
productiv \n beneficiul stabilit`]ii [i al securit`]ii globale.

Colonelul Costinel Petrache: Lumea \n schimbare. Alert`, controversat`,

impetuoas`. Secolul XXI pare a fi m`sura tuturor secolelor. Punctele cardinale \[i
refuz` starea de repere ale \mp`r]irii lumii, de la Vest la Est sau de la Nord la
Sud, dup` criterii care determin` \nstr`inarea condi]iei umane. Globalizarea este
inevitabil`, ireversibil`, continu`. Diversitatea intereselor geostrategice este o
caracteristic` a procesului. |l consolideaz` sau \i impune realit`]i centrifuge ? R`m#ne
de v`zut. Oricum, lumea se transform` profund. V` mul]umesc pentru comprehensiva
dumneavoastr` expunere, analitic` dar [i ideatic`, lans#nd Centrului de Studii
Strategice de Securitate provocarea de a r`spunde, \n paginile revistei G#ndirea
militar` rom#neasc`, marilor provoc`ri strategice din ecua]ia globaliz`rii.

129
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2003

UNELE OBSERVATII
, CRITICE
PRIVIND REGIMUL JURIDIC AL STÃRII
DE ASEDIU SI
, AL STÃRII DE URGENTÃ
,
Dr. Teodor BODOA{C~

R
ecent, s-au împlinit trei ani de când Guvernul României, presat de eveni-
mentele generate de ultima mineriad`, a adoptat Ordonan]a de Urgen]`
nr. 1/21 ianuarie 1999 privind regimul st`rii de asediu [i al st`rii de urgen]`1.
Din fericire, ulterior P`cii de la Cozia [i pân` în prezent, nu s-au mai ivit “ocazii” pentru
punerea în aplicare a acestui important act normativ.
Acceptând atunci c` pripeala cu care a fost adoptat` Ordonan]a2 a fost determinat`,
într-adev`r, de un caz excep]ional, nu am în]eles îns` de ce s-a a[teptat, practic, mai mult
de [apte ani de la intrarea în vigoare a Constitu]iei3 pentru a se reglementa un domeniu
esen]ial pentru existen]a statului de drept.
Potrivit art. 93, alin.1 din Constitu]ie, pre[edintele României instituie, potrivit legii
(s.m.), starea de asediu [i starea de urgen]`, în întreaga ]ar` ori în unele localit`]i, [i solicit`
Parlamentului încuviin]area m`surii adoptate, în cel mult cinci zile de la luarea acesteia.
Evident, pentru ca pre[edintele României s` fi putut institui starea de asediu sau starea
de urgen]`, dup` data de 8 decembrie 1991, era absolut necesar` o lege care s` reglementeze
regimul juridic al celor dou` m`suri. Practic, pân` la data de 21.01.1999, când O.U.G. nr. 1/1999
a intrat în vigoare, pre[edintele României s-a aflat în situa]ia de a nu-[i putea exercita aceast`
obliga]ie constitu]ional`, chiar dac` realitatea ar fi impus instituirea uneia din cele dou`
m`suri. Orice comentariu privind “letargia”, sub acest aspect, a autorit`]ii legiuitoare este
de prisos.
Art. 72, alin. 3, lit. e din Constitu]ie prevede c` regimul st`rii de asediu [i al celei
de urgen]` se reglementeaz` prin lege organic`.
Fa]` de cerin]a constitu]ional`, reglementarea regimului juridic al celor dou` m`suri
printr-o ordonan]` de urgen]` este discutabil`4.
F`r` a relua opiniile tran[ant exprimate în literatura de specialitate împotriva acestei
practici5, se constat` c` evenimente precum ultima mineriad` nu se încadreaz` în acele
cazuri excep]ionale, enumerate de art. 114, alin. 4 din Constitu]ie, care îndrept`]ea Guvernul
s` adopte ordonan]e de urgen]`. Mai întâi, ultima mineriad`, în opinia mea, a fost o situa]ie
care impunea luarea unei m`suri excep]ionale, conform unui cadru juridic preexistent,
deoarece art. 93, alin. 1 din Constitu]ie abiliteaz` pre[edintele României s` instituie
cele dou` m`suri potrivit legii [i nicidecum ca astfel de situa]ii s` genereze crearea cadrului
130
 Analiz` juridic`
juridic. În al doilea rând, fa]` de împrejurarea c` realizarea cadrului juridic necesar instituirii
st`rii de asediu sau a st`rii de urgen]` era, pentru autoritatea legiuitoare româneasc`,
o obliga]ie operabil` înc` din data de 8 decembrie 1991, se pune problema dac`, la data
de 21 ianuarie 1999, ne afl`m într-un caz de urgen]`, evocat de art. 114, alin. 4 din Constitu]ie.
Evident, suntem într-un caz de tergiversare a îndeplinirii unei obliga]ii constitu]ionale
de c`tre Parlamentul României. În al treilea rând, în opinia mea, expresia în cazuri excep]ionale,
din cuprinsul art. 114, alin. 4 al Constitu]iei, nu evoc` atât caracterul excep]ional al temeiurilor
ce îndrept`]esc Guvernul s` adopte ordonan]e de urgen]`, cât, mai ales, caracterul cu totul
de excep]ie al procedurii, ca atare, determinat` de necesitatea [i urgen]a6 reglement`rii,
precum [i de împrejurarea c` domeniul ce urmeaz` a fi reglementat printr-o astfel
de ordonan]` nu este men]ionat în legea de abilitare. Practic, domeniul de reglementare
al ordonan]elor de urgen]` este acela[i cu cel al ordonan]elor simple, adic` exclusiv
domeniilor ce fac obiectul legilor organice.
Pe de alt` parte, se pune problema prin ce lege va fi aprobat` sau respins` o astfel
de ordonan]`, printr-o lege ordinar` sau printr-o lege organic` ? În opinia mea, fa]`
de prevederile Constitu]iei, o astfel de ordonan]` nu poate fi sanc]ionat` prin lege 7.
Astfel, este exclus` aprobarea sau respingerea unei asemenea ordonan]e printr-o lege
ordinar`, deoarece, indirect, s-ar ajunge la reglementarea printr-o astfel de lege a unui
domeniu ce face obiectul legilor organice, împrejurare ce contravine, evident, prevederilor
art. 72, alin. 3 din Constitu]ie. De asemenea, este exclus` aprobarea sau respingerea
ei printr-o lege organic`, deoarece aprobarea sau respingerea ordonan]elor de urgen]`
nu este un domeniu nominalizat de Constitu]ie, care s` fac` obiectul reglement`rii prin legi
organice. Într-adev`r, Constitu]ia, în art. 72, alin. 3 [i în alte texte8, prevede expres [i limitativ
domeniile ce fac obiectul legilor organice. Se ajunge astfel ca asemenea ordonan]e s` se afle
într-un adev`rat paradox constitu]ional. Evident, pentru remedierea acestei situa]ii,
Guvernul ar trebui s` se ab]in` de a reglementa pe calea ordonan]elor de urgen]` domenii
ce fac obiectul legilor organice, iar Curtea Constitu]ional` s`-[i modifice în consecin]` pozi]ia
fa]` de astfel de ordonan]e.
O.U.G. nr. 1/1999 abund` de inadverten]e în raport cu prevederile Constitu]iei,
dar [i \n privin]a unor acte normative din domeniul ap`r`rii [i siguran]ei na]ionale.
❖ De[i în Constitu]ie, în art. 93, alin. 1, se prevede c` pre[edintele României instituie
starea de urgen]` în întreaga ]ar` sau în unele localit`]i, în art. 2, 3 [i 14 lit. b din Ordonan]`
se stipuleaz` c` aceste m`suri pot fi instituite în anumite zone sau pe întreg teritoriul
]`rii. Evident, între unele localit`]i [i anumite zone exist` deosebiri esen]iale.
Potrivit art. 3, alin. 2 din Constitu]ie, teritoriul României este organizat, sub aspect
administrativ, în comune, ora[e [i jude]e. Comunele pot fi alc`tuite din unul sau mai multe
sate, iar unele ora[e pot fi declarate, în condi]iile legii, municipii. De asemenea, în temeiul
art. 18, alin. 4 din Legea nr. 215/2001, în municipii se pot crea subdiviziuni adminis-
trativ-teritoriale a c`ror delimitare [i organizare se fac potrivit legii. Se deduce deci c`, strict
legal, în România, localit`]ile sunt satele, ora[ele [i municipiile. În acela[i sens sunt
[i prevederile art. 18 din Legea nr. 215/2001 a administra]iei publice locale9 [i Legea nr. 2/1968
privind organizarea administrativ-teritorial`.
Zonele la care se refer` art. 2, 3 [i 14 lit. b din Ordonan]` nu au consacrat` o reglementare
legal`, reprezentând, de fapt, o crea]ie artificial` [i, în acela[i timp, ambigu` a unui executiv
131
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2003
pus în situa]ia de a nu avea la îndemân` un cadru juridic corespunz`tor pentru a stopa
o amenin]are la adresa democra]iei constitu]ionale.
De fapt, niciodat` România nu a avut o împ`r]ire administrativ-teritorial` în zone.
Dup` reforma administrativ-teritorial` din anul 1938, România era împ`r]it` în 10 provincii10
[i 10 ]inuturi11, dar nicidecum în zone.
Pe de alt` parte, practic, este [i dificil s` se delimiteze zona în care se instituie
una din cele dou` m`suri, deoarece exist` un num`r relativ mare de entit`]i adminis-
trativ-teritoriale aflate la interferen]a unor provincii istorice sau ]inuturi12.
Evident, pentru escamotarea acestor dificult`]i practice, dar [i pentru a fi în acord
cu cerin]ele Constitu]iei [i ale împ`r]irii administrativ-teritoriale a României, Ordonan]a
ar fi trebuit s` se refere la întreaga ]ar` [i la unele localit`]i. De lege ferenda, se impune
modificarea corespunz`toare a prevederilor art. 2, 3 [i 14, lit. b din Ordonan]`.
❖ Potrivit art. 8 din Ordonan]`, în exercitarea atribu]iilor ce le revin pe durata st`rii
de asediu [i a st`rii de urgen]`, autorit`]ile militare emit ordonan]e militare care au putere
de lege (s.m.), cu respectarea dispozi]iilor art. 4 din prezenta ordonan]` de urgen]`.
|nvestirea ordonan]elor militare cu putere de lege este, în opinia mea, o solu]ie aflat`
într-o v`dit` contradic]ie cu principiul înscris în art. 58, alin. 1 din Constitu]ie, conform c`ruia
Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a ]`rii.
Pe de alt` parte, ne afl`m în situa]ia inadmisibil` în care Guvernul, în exercitarea
deleg`rii lui legislative, prev`zut` de art. 114 din Constitu]ie, la rândul lui, deleg` autorit`]ile
militare s` emit` ordonan]e militare cu putere de lege. Este, în ultim` instan]`, vorba despre
inversarea impardonabil` a principiului qui potest maius potest et minus, adic` s-a ajuns
astfel la nefireasca situa]ie în care qui potest minus potest et maius. Este imposibil
de acceptat c`, în inten]ia legiuitorului constitu]ional, a fost ca o cale de legiferare de excep]ie
s` poat` fi folosit` de Guvern pentru delegarea legislativ` a altor autorit`]i, deoarece,
în general, exceptiones sunt strictissimae uiterpretationes [i, pe cale de consecin]`,
prin mijlocirea unei excep]ii (exceptionis ape) nu se poate promova o excep]ie neprev`zut`
de lege. De fapt, Guvernul se afl` în situa]ia de a delega un atribut ce nu-i apar]ine, deoarece,
a[a cum am evocat anterior, unica putere legiuitoare în România este, conform art. 58,
alin. 1 din Constitu]ie, Parlamentul României.
Pe de alt` parte, conform art. 23 din Ordonan]`, autorit`]ile militare abilitate s` emit`
ordonan]e militare sunt, de fapt, organe unipersonale13, împrejurare care denot` [i caracterul
v`dit despotic al acestora. Fa]` de argumentele constitu]ionale evocate, de lege ferenda,
s-ar impune eliminarea din cuprinsul Ordonan]ei a referirii la puterea de lege a ordonan]elor
militare.
❖ Potrivit art. 14, lit. d din Ordonan]`, decretul de instituire a st`rii de asediu sau a st`rii
de urgen]` trebuie s` prevad` drepturile [i libert`]ile fundamentale al c`ror exerci]iu
se restrânge, în limitele prevederilor constitu]ionale [i ale art. 4 din prezenta
ordonan]` de urgen]` (s.m.). Textul citat comport` unele comentarii, mai întâi, conform
art. 10 din Ordonan]`, starea de asediu sau starea de urgen]` se instituie de c`tre pre[edintele
României prin decret, contrasemnat de primul-ministru [i publicat, de îndat`, în Monitorul
oficial al României. Evident, textul art. 10 din Ordonan]` este inutil, deoarece instituirea
de c`tre pre[edintele României a celor dou` st`ri este prev`zut` expres în art. 93, alin.1
din Constitu]ie. De asemenea, contrasemnarea decretului preziden]ial de c`tre primul-ministru
132
 Analiz` juridic`
este stipulat` expres în art. 99, alin. 2, iar publicarea lui, în Monitorul oficial, \n alin.1
al aceluia[i articol din legea fundamental`. În al doilea rând, de con]inutul decretului
preziden]ial, prev`zut expressis nertis de art. 14 din Ordonan]`, trebuie s` concluzion`m
c` acesta are caracter normativ14. |ntr-adev`r, chiar dac` m`sura este instituit` numai
într-o zon` a ]`rii [i pentru un timp limitat, decretul preziden]ial nu poate fi calificat ca având
caracter individual, deoarece trebuie s` cuprind`, cu puterea eviden]ei, norme de conduit`
cu caracter impersonal [i cu aplicabilitate general`.
În al treilea rând, în dispre]ul prevederilor art. 49, alin. 1 din Constitu]ie, conform c`rora
exerci]iul unor drepturi sau unor libert`]i se poate restrânge numai prin lege. Ordonan]a
îl abiliteaz` pe pre[edintele României s` dispun` restrângerea exerci]iului acestora
prin decretul de instituire a st`rii de asediu sau a st`rii de urgen]`. Evident, termenul lege
folosit în cuprinsul art. 49, alin. 1 din Constitu]ie, are semnifica]ia actului normativ emis
de Parlamentul României conform art. 72 [i urm`toarele din Constitu]ie [i nicidecum
în]elesul dat de orice act normativ. În al patrulea rând, art. 49, alin.1 din Constitu]ie, cu toate
c` este plasat în capitolul consacrat drepturilor [i libert`]ilor fundamentale, vorbe[te numai
despre posibilitatea restrângerii exerci]iului unor drepturi sau libert`]i, f`r` s` adauge
acestora apelativul “fundamentale”. În opinia mea, nu suntem în cazul unei omisiuni
a legiuitorului constitu]ional, ci în prezen]a unei op]iuni a acestuia. Astfel, aceast` împrejurare
sugereaz` c` sunt unele drepturi [i libert`]i, dintre cele prev`zute de art. 22-48 din Constitu]ie,
în cazul c`rora nici m`car restrângerea exerci]iului lor nu este admis`, deoarece s-ar ajunge,
indirect, la paralizarea acelor drepturi. Exemplu gratia, nu ar putea fi restrâns exerci]iul
dreptului la via]` (art. 22), deoarece prin restrângere s-ar ajunge, practic, la suprimarea
dreptului, ca atare, ceea ce contravine, evident, normei înscrise în art. 49, alin. 1 din Constitu]ie.
Contrar acestei manifest`ri sugerate de Constitu]ie, în art. 14, lit. d din Ordonan]`
se stipuleaz` expres c` în decretul de instituire a st`rii respective trebuie s` se prevad`
drepturile [i libert`]ile fundamentale al c`ror exerci]iu se restrânge. De lege ferenda,
se impune suprimarea, din cuprinsul Ordonan]ei, a textului art. 14, lit.d [i, eventual,
introducerea unui text care s` fie conform cu art. 49 din legea fundamental`.
❖ În art. 31, alin. 2 din Ordonan]` se vorbe[te despre comandantul suprem al for]elor
armate [i membrii Consiliului Suprem de Ap`rare a }`rii care r`spund pentru ordinele
date [i pentru efectele execut`rii acestora. {i acest text este criticabil sub mai multe aspecte.
În primul rând, este creat`, neconstitu]ional, autoritatea comandantului suprem al for]elor
armate. Într-adev`r, în art. 92, alin. 1 din Constitu]ie se prevede c` pre[edintele României
este comandantul for]elor armate, f`r` îns` s` se adauge apelativul “suprem”. Probabil,
“datorit`” iner]iei, dar oricum impardonabil, aceast` denumire a fost preluat` din Constitu]ia
României din 21 august 1965 (art. 74)15 [i Legea nr. 14/1972 privind organizarea ap`r`rii
na]ionale a Republicii Socialiste Rom#nia (art. 8, alin.3)16. În al doilea rând, enumerarea
“comandantul for]elor armate [i membrii Consiliului Suprem de Ap`rare a }`rii” este (u[or)
pleonastic`, deoarece, potrivit art. 3, lit. a din Legea nr. 39/199017, pre[edintele României
care, conform art. 92, alin. 1 din Constitu]ie, este [i comandantul for]elor armate, intr`,
în calitate de pre[edinte, \n componen]a Consiliului de Ap`rare a }`rii. În al treilea rând,
relativ la pre[edintele României, în temeiul art. 99, alin. 1 din Constitu]ie, în exercitarea
atribu]iilor sale emite decrete care se public` în Monitorul oficial. Mai mult, se impune
concluzia c` pre[edintele României, în abilitatea lui de comandant al for]elor armate,
133
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2003
emite decrete [i nu ordine, deoarece art. 92, alin. 1 din Constitu]ie vizeaz`, de fapt,
aceast` abilitate ca una din abilit`]ile acestuia în domeniul ap`r`rii, iar art. 99, alin. 1
se refer` expres la emiterea de decrete preziden]iale în exercitarea atribu]iilor de c`tre
pre[edintele României. În al patrulea rând, cât prive[te Consiliul Suprem de Ap`rare
a }`rii, ca autoritate public`, [i membrii acestuia, din prevederile Constitu]iei (art. 118),
Legea nr. 39/1990 [i O.U.G. nr. 1/1999, nu se poate deduce c` ar fi \nvesti]i cu puterea
de a emite ordine. Dimpotriv`, în art. 21 din Ordonan]` se prevede expres c` acesta poate
dispune prin hot`râre ca unit`]ile militare s` fie trecute în trepte superioare ale capacit`]ii
de lupt`, iar art. 5, alin. 3 din Legea nr. 39/1990 stipuleaz`, de asemenea, expres c` aceast`
autoritate politico-militar` adopt` hot`râri. În al cincilea rând, r`spunderea pre[edintelui
României, chiar dac` deriv` din exercitarea atribu]iilor de comandant al for]elor armate,
nu poate fi întemeiat` pe prevederile art. 31, alin. 2 din Ordonan]`, ci pe prevederile art. 84,
alin. 3 [i art. 95 din Constitu]ie.
În final, fa]` de criticele aduse ([i altele, care pot fi aduse !) acestui act normativ,
o întrebare se degaj`. Oare este absolut necesar s` se iveasc` înc` un caz excep]ional
pentru a determina legislativul nostru s` adopte o lege corespunz`toare pentru reglementarea
st`rii de urgen]` [i a st`rii de asediu ?!

Referin]e bibliografice
1. O.U.G. nr. 1/1999 a fost publicat` \n Monitorul oficial al României, partea I, nr. 22/21.01.1999.
2. Brevitatis comssa, pentru evitarea repet`rilor [i u[urin]a exprim`rilor, în continuare, când în cuprinsul
studiului vom folosi no]iunea de Ordonan]`, avem în vedere O.U.G. nr.1/1999.
3. Actuala Constitu]ie a României a intrat \n vigoare, potrivit art. 149, la data de 8 decembrie 1991,
atunci când a fost aprobat` prin referendum.
4. Pentru unele opinii în sensul c` ordonan]ele de urgen]` care reglementeaz` domenii ce fac obiectul
legilor organice sunt neconstitu]ionale, a se vedea: I.Deleanu, Delegarea legislativ`. Ordonan]ele
de urgen]` ale Guvernului, \n “Dreptul”, nr. 9/2000, p. 9-18; T.Dr`ganu, Drept constitu]ional
[i institu]ii politice. Tratat elementar, vol. II, Editura Lumina Lex, Bucure[ti, 1998, p. 142-143;
T. Bodoa[c`, Paradoxul ordonan]elor de urgen]` care reglementeaz` domenii ce fac obiectul legilor
organice, \n “Juridica”, nr. 9-10/2001, p. 386-387.
5. A se vedea Deciziile Cur]ii Constitu]ionale nr. 65/1995 [i nr. 34/1998, publicate \n Monitorul oficial
al României, partea I, nr. 129/28.06.1995, respectiv nr. 88/25.02.1998.
6. A se vedea Deciziile Cur]ii Constitu]ionale nr. 34/1998.
7. Pentru detalii, a se vedea T. Bodoa[c`, Paradoxul ordonan]elor de urgen]`…, p. 386-387.
8. A se vedea art. 3, alin.2 (stabilirea frontierelor ]`rii); art. 5, alin.1 (dobândirea, p`strarea sau pierderea
cet`]eniei române); art. 12, alin.4 (stabilirea stemei ]`rii [i a sigiliului statului); art. 31, alin.5
(organizarea serviciilor publice de radio [i televiziune, precum [i controlul parlamentar asupra
activit`]ii acestora); art. 37, alin.3 (stabilirea altor categorii de func]ionari publici care nu pot face
parte din partide politice); art. 48, alin.2 (stabilirea condi]iilor [i a limitelor exercit`rii dreptului
persoanei v`t`mate \ntr-un drept al s`u de o autoritate public`); art. 55, alin.1 (organizarea [i func]io-
narea institu]iei Avocatului Poporului); art. 60, alin.1 (prelungirea mandatului Camerelor
Parlamentului); art. 68, alin.2 (stabilirea altor incompatibilit`]i pentru calitatea de deputat sau de senator);
art. 79, alin.2 (organizarea [i func]ionarea Consiliului Legislativ); art. 83, alin.3 (prelungirea mandatului
pre[edintelui); art. 104, alin.2 (stabilirea altor incompatibilit`]i cu func]ia de membru al Guvernului);
art. 116, alin.3 (înfiin]area de autorit`]i administrative autonome); art. 117, alin.2 (stabilirea structurii
sistemului na]ional de ap`rare, organizarea armatei, preg`tirea popula]iei, a economiei [i a teritoriului

134
 Analiz` juridic`
pentru ap`rare, precum [i statutul cadrelor militare); art. 14, alin.4 (organizarea [i func]ionarea
Cur]ii Constitu]ionale).
9. Legea nr. 215/ 23 aprilie 2001 a fost publicat` în Monitorul oficial al României, partea I, nr. 204/
23 aprilie 2001.
10. Provinciile erau urm`toarele: Banat, Basarabia, Bucovina, Cri[ana, Dobrogea, Maramure[, Moldova,
Muntenia, Oltenia [i Transilvania.
11. }inuturile erau urm`toarele: Bucegi, Dun`rea de Jos, Marea, Mure[, Nistru, Olt, Prut, Some[,
Suceava [i Timi[.
12. Spre exemplu, p`r]i ale jude]ului Sibiu sunt situate în trei provincii istorice (Oltenia, Transilvania
[i Muntenia ) [i în trei foste ]inuturi (Bucegi, Mure[ [i Olt).
13. Potrivit art. 23 din O.U.G. nr.1/1999, ordonan]ele militare se emit pe durata st`rii de asediu,
dup` caz, de ministrul ap`r`rii na]ionale sau de c`tre [eful Statului Major General ori de comandan]ii
de mari unit`]i, iar pe durata st`rii de urgen]`, de ministrul de interne sau prim-loc]iitorul ministrului
de interne, de [efii inspectoratelor de poli]ie jude]ene ori de al]i ofi]eri împuternici]i de primul
loc]iitor al ministrului de interne.
14. Pentru o opinie conform c`reia, în general, decretele preziden]iale nu au caracter normativ,
a se vedea A. Iorgovan, Tratat de drept administrativ, vol. II, Editura Nemira, Bucure[ti, 1996, p. 413.
15. Constitu]ia din anul 1965 a fost publicat` în Buletinul Oficial al României, partea I, nr. 1/21,
august 1965, [i abrogat` expres prin art. 149 din actuala Constitu]ie a României.
16. Legea nr. 14/22 noiembrie 1972 a fost publicat` în Buletinul Oficial al României, partea I, nr. 160/
29 decembrie 1972 [i a fost abrogat` expres prin art. 88 din Legea nr. 46/5 iunie 1996 privind
preg`tirea popula]iei pentru ap`rare (publicat` în Monitorul oficial al României, partea I, nr. 120/
11 iunie 1996).
17. Legea nr. 39/13 decembrie 1990 privind înfiin]area, organizarea [i func]ionarea Consiliului Suprem
de Ap`rare a }`rii a fost publicat` în Monitorul oficial al României, partea I, nr. 142/13 decembrie 1990.

135
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2003

al`
ers
iv
un
i- B~T~LIA
r`
DE LA CANNE
ir

a
tu

t
ili
ti
es

m
-R

` General de brigad` dr. Giovanni SULIS

rt
A

B
`t`lia de la Canne (2 august 216 \.C.)1 cap`t` o dubl` importan]` istoric`,
relevat` pe de o parte de r`sunetul [i consecin]ele pe care le-a avut
la timpul s`u (odat` \nvin[i, romanii au \nceput s` fie p`r`si]i de c`tre
alia]ii lor, confedera]ii italici, mai ales cei din sud, care s-au unit cu Hannibal; \nfr#ngerea
romanilor marcheaz` \nceputul alian]ei dintre Filip al V-lea al Macedoniei [i cartaginezi)
[i, pe de alt` parte, de importan]a care se p`streaz` [i \n zilele noastre (a fost \ntr-adev`r
o mare b`t`lie ofensiv` de nimicire al c`rei model de execu]ie [i-a g`sit aplica]ii \nsemnate
[i \n cele dou` r`zboaie mondiale).
Episodul se \nscrie \n cadrul celui de-al II-lea r`zboi punic
Cadrul (221-202 \.C.). Cartagina, pentru a-[i asigura bogatele mine de cupru
strategic [i argint, a pornit cucerirea Spaniei. Roma, biruitoare \n primul
r`zboi punic, nu i se \mpotrive[te, fiind, la acea vreme, mai \ngrijorat` de revolta galilor
din Valea Padului.
Situa]ia se schimb` o dat` cu sosirea lui Hannibal, noul comandant cartaginez; el concepe
planul de transformare a Spaniei \n baz` de opera]iuni militare cu scopul de a se revan[a
\n mod decisiv \mpotriva Romei. Provocarea \ncepe prin ocuparea ora[ului Sagunto
(221 \.C.) aflat sub protec]ia romanilor, drept pentru care ace[tia preg`tesc o armat`
care din Sicilia ar trebui s` debarce \n Africa Septentrional`.
Dar Hannibal, prin mi[c`rile sale iu]i [i nea[teptate, le d` peste cap planurile: trece
Ebrul, intr` \n Galia [i, dup` o legendar` traversare a lan]ului Alpilor, ajunge \n Valea Padului.
|nfr#nge romanii (care \ntre timp au trebuit s` se \ndrepte c`tre Italia Septentrional`)
pe valea r#urilor Ticin [i Trebbia (218 \.C.) [i, \n fine, pe Trasimen (217 \.C.), pun#nd de acum
\n pericol chiar [i Roma.
|ns`, \n acest moment, Hannibal traverseaz` Apeninii, trece pe versantul adriatic
[i se \ndreapt` c`tre sud, urm`rit de legiunile romane care totu[i evit` s`-l \nfrunte \n c#mp
deschis2 . {i astfel ajunge \n Apulia; \n aceast` situa]ie, izolat de acum de patria-mam`,
sper` \n ajutorul alia]ilor macedoneni. Se deplaseaz` la Capua, dar se \ntoarce repede
la Gerunium [i, pe nea[teptate, ocup` Canne.
Este vremea seceri[ului, iar hambarele sunt pline ochi. Mica localitate
Terenul se \nal]` pe Murge, ultimele ramifica]ii, la c#]iva metri de malul drept
al r#ului Ofanto, cam la 60 m deasupra nivelului m`rii, \ntre aceast` localitate [i mare fiind
o distan]` de 8 km.
136
 Fundamente na]ionale
R#ul separ` terenul \n dou` p`r]i, cu caracteristici morfologice diferite: malul st#ng,
complet neted, iar malul drept, cu teren deluros care coboar` lin c`tre mare.
O alt` caracteristic`, pe malul drept, o reprezint` un pov#rni[ de vreo 20-25 m, care,
probabil c` \nc` de pe atunci, mai mult dec#t r#ul, constituia elementul separator.
Amplasarea exact` a zonei \n care s-a desf`[urat b`t`lia
Ipoteza locului \n c#mp nu se cunoa[te cu certitudine. |n orice caz, un detaliu
desf`[ur`rii este confirmat, de c`tre toate sursele: flancul drept roman
era protejat de r#ul Ofanto.
|n momentul de fa]`, sunt formulate relativ la locul desf`[ur`rii dou` ipoteze princi-
pale: malul drept al r#ului Ofanto [i malul st#ng.
Plutarh \n “Vie]ile paralele” se pare c` acrediteaz` ipoteza b`t`liei desf`[urate
pe malul drept3.
Unii cercet`tori au examinat [i o a treia posibilitate bazat` pe un eventual curs diferit
al r#ului. |ns`, \n orice caz, ceea ce este important pentru obiectivul nostru este c` nu se schimb`
modelul de execu]ie a b`t`liei.

Romanii cuno[teau perfect pozi]ia armatei cartagineze conduse

Modelul de Hannibal [i au ales ei \n[i[i ziua [i locul ac]iunii.
Erau comanda]i de c`tre Terentio Varrone, plebeu (comandant suprem de zi)
[i Paolo Emilio, patrician. Dup` Polibiu4, cartaginezii dispuneau de circa 45 000 de solda]i
de infanterie [i 10 000 de cavaleri[ti contra 80 000 de solda]i de infanterie [i 6 000 de cava-
leri[ti romani.
Tit Liviu5 sus]ine, \n schimb, c` Hannibal ar fi dispus de 35 000 de solda]i de infanterie
[i 10 000 de cavaleri[ti contra a 50 000 de solda]i de infanterie [i 6 000 de cavaleri[ti romani.
Oricum propor]iile nu se modific` mult: Hannibal dispunea de ceva mai mult de jum`tate
din infanterie [i aproape dublu din cavalerie.
Accept#nd ca punct de referin]` ipoteza “dreapta Ofanto” (figura 1) T. Varrone
a dispus cei 2 000 de cavaleri[ti romani c`tre malul r#ului (P. Emilio), legiunile \n centru
(Regolo [i Servilio), iar cei 4 000 de cavaleri[ti alia]i, comanda]i de el, pe flancul opus.
|n fa]` st`teau veli]ii (solda]i romani \narma]i cu scut), infanteriile u[oare.
Prev`z#nd un atac frontal, pentru a da masei de legiuni o mai mare for]` de p`trundere,
redusese distan]a dintre manipuli, conferindu-le acestora o dispozi]ie mai \n ad#ncime
ca de obicei.
Hannibal, demonstr#nd o mare ingeniozitate, \n loc s` pun` \mpotriva grosului cavaleriei
du[mane grosul propriei cavalerii, i-o opunea pe cea u[oar` numidic` (Annone).
Urmau un bloc de libieni (infanteria grea), apoi infanteriile galice [i iberice (comandate
de c`tre el), un alt bloc de libieni [i, \n fine, pe flancul st#ng, protejat de r#ul Ofanto, cavaleria
grea (Hasdrubal).
Caracteristica acestui dispozitiv era forma de arc av#nd partea convex` \ndreptat`
c`tre romani; asta pentru ca ibericii [i galii s` \nceap` primii b`t`lia. |n afar` de aceasta,
cele dou` blocuri de libieni, care se aflau pu]in \n urm`, constituiau rezerva de infanterie.
Dup` luptele corp la corp dintre infanteriile u[oare care aveau sarcina de a declan[a
\nfruntarea, b`t`lia \ncepu printr-un atac decisiv al cavaleriei u[oare cartagineze \mpotriva
flancului drept roman, \n tip ce flancul st#ng era “fixat” de c`tre cavaleria u[oar` numidic`.
137
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2003
|ntre timp, veli]ii, odat` declan[at` lupta, erau replia]i \n spatele dispozitivelor respective,
l`s#nd c#mpul de lupt` l`ncierilor (infanteriile grele). Dup` c#teva ore de lupt` centrul

Figura 1: Pozi]ionarea

punic \ncepu s` cedeze [i romanii se infiltrar`

ad#nc \n dispozitivul cartaginez. Acesta
era momentul pe care-l a[tepta Hannibal,
dup` care d`du ordin celor dou` blocuri
de infanterie libian`, p#n` atunci r`mase
s` asiste la b`t`lie, s` se \ndrepte c`tre
centru, \nchiz#nd \ntr-o capcan` legiunile
romane.
|ncercuirea fu completat` de c`tre
Hasdrubal care, \ntre timp, ap`ruse
pe nea[teptate \n spatele legiunilor
(figurile 2 [i 3), imediat ce a fost nimicit`
cavaleria flancului st#ng roman. Cercul
era \nchis, din acel moment \ncepu
nimicirea care dur` p#n` seara t#rziu,
pentru c` romanii, execut#nd ordinele
date de P. Emilio, rezistaser` cu m#ndrie,
de[i nu mai aveau nici o speran]` de a \nvinge.
Din toat` armata, doar 10 000 de oameni
s-au salvat fugind la Canusio [i la Venosa,
restul fiind masacra]i pe c#mpul de lupt`. Figura 2: Fazele cruciale ale b`t`liei

138
 Fundamente na]ionale
Considera]ii
|n leg`tur` cu b`t`lia de la Canne,
Schlieffen6 afirma textual c` “se d`duse
o lupt` perfect` de nimicire, uimitoare
mai ales pentru c` a fost c#[tigat` de c`tre
cel care se afla \n inferioritate numeric`
\n ciuda tuturor teoriilor”.
Care erau teoriile \n baza c`rora
Hannibal ar fi trebuit s` fie dobor#t
\n confruntarea cu romanii ? Cit`m c#teva
dintre ele: “ac]iunea convergent` \mpotriva
du[manului nu este adecvat` celui mai slab”
(Clausewitz); “cel mai slab nu trebuie
s` se roteasc` pe flancuri” (Napoleon).
Figura 3: Contraatacul executat de c`tre |n realitate, Hannibal, nu numai
centrul dispozitivului realizat de Hannibal c` se rotise pe flancuri, ci efectuase
o manevr` perfect` de \ncle[tare din ambele flancuri, manevr` care niciodat` p#n` atunci
nu mai fusese realizat`.
Cu alte cuvinte, aplicase dou` principii fundamentale ale artei r`zboiului: manevra
[i surpriza (\ntruc#t romanii \n[i[i, superiori ca num`r, nu se a[teptau la at#ta cutezan]`).
Schlieffen a mai afirmat: “armele [i sistemele de lupt` s-au schimbat mult \n dou` mii
de ani, dar b`t`lia de nimicire se poate desf`[ura [i ast`zi dup` acela[i plan al lui Hannibal”.
|n orice caz, trebuie precizat urm`torul fapt: conduc`torul cartaginez a avut de-a face
cu ni[te comandan]i romani mediocri; \n acest sens, Schlieffen este de acord cu Plutarh
care sus]inea c` “pe r#ul Trebbia, pe lacul Trasimen [i la Canne, Hannibal a dob#ndit
victorii asupra unor generali care nu numai c` aveau un intelect limitat [i un caracter
impetuos, dar au dovedit un dispre] prostesc fa]` de orice tactic` aplicat` conform regulilor
artei militare [i care nu se reducea la o lupt` cinstit` cu lovituri de baston”7 .
|ns`, printre cei 10 000 care s-au salvat fugind la Canusio era un tribun \n v#rst`
de 19 ani, care, la pu]in timp dup` aceea, avea s` distrug` Cartagina, devenind unul
din cei mai mari conduc`tori din istorie, “ne\ntrecut \n folosirea cavaleriei [i \n execu-
tarea momentului surpriz`, abil at#t \n c#mp deschis, c#t [i \n asedierea unei
fort`re]e …”8 : Publius Cornelius SCIPIO, zis Africanul.
Dar, \ntorc#ndu-ne la modelul nostru, putem spune c` acesta r`m#ne valabil [i posibil
de aplicat, deoarece, a[a cum sublinia Schlieffen, “din cei ca Verrone, mereu ne vor ie[i
\n calea vie]ii, [i vor fi at#]ia”.
A[a cum am mai ar`tat, acest model de execu]ie a avut
Aplica]ii dou` mari aplica]ii \n secolul nostru.
ale modelului ◆ |n luna august a anului 1914, nem]ii au conceput un plan
de invazie a Fran]ei (figura 4), variant` a planului din 1905 studiat de c`tre Schlieffen.
O asemenea ac]iune se baza pe un dispozitiv liniar ini]ial al tuturor for]elor
[i pe o manevr` \mpotriva flancului st#ng francez desf`[urat, viol#nd neutralitatea Belgiei
[i a Luxemburgului.
Secretul manevrei \l constituia zdrobitoarea mas` de for]e repartizate “flancului
m`r[`luitor” care trebuia s` str`bat` statele neutre.
139
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2003

Figura 4: Planul Schlieffen (1905)

Dup` moartea lui Schlieffen, planul a fost u[or modificat de c`tre Von Moltke Jr.,
exact \n dauna acelui flanc st#ng care ar fi trebuit s` fie lovitura secret` (“ciocanul”)
a proiectului lui Schlieffen (figura 5); rezultatul practic fu acela c`, \n momentul execut`rii,

Figura 5: Planul Moltke (1912 - 1914)

140
 Fundamente na]ionale
flancul m`r[`luitor, sl`bit, s-a oprit pe r#ul Marna, d#nd na[tere la un r`zboi de pozi]ie cu un front
care s-a extins p#n` la mare.
◆ |n anul 1940 nem]ii au aplicat din nou planul Schlieffen, dar “de-a-ndoaselea”.
Unindu-se cu flancul drept (ac]iune auxiliar`) ei prevedeau eliminarea for]elor Olandei
[i ale Belgiei Septentrionale, atr`g#nd c`tre nord for]ele mobile franceze [i \ntregul Corp
de Expedi]ie englez.
Ac]iunea principal`, viceversa, ar fi fost \ncredin]at` unei masive concentr`ri
de for]e blindate care, din centru, ar fi trebuit s` traverseze fluviul Meuse, \ntre Namur
[i Sedan, \ndrept#ndu-se hot`r#t \nspre apus, c`tre mare.
Secretul reu[itei ac]iunii l-a constituit o surpriz` pe care alia]ii o considerau inepuiza-
bil`: traversarea celor 110 km ai mun]ilor Ardeni [i Panzergruppe (4 divizii blindate
[i 3 divizii motorizate) pentru a lovi dispozitivul adversar \n punctul s`u slab, mai precis
“[arniera” care unea for]ele dispuse pe linia Maginot cu for]ele mobile concentrate
pe flancul st#ng al frontului francez.

Referin]e bibliografice
1. Data de 2 august este c#tu[i de pu]in sigur`; [tim doar c` b`t`lia s-a dus dup` seceri[, \ntr-o zi foarte
cald` (Rosario VILLARI. Istoria contemporan`, vol. I, Editura Laterza).
2. S-a scris despre Hannibal c`, evit#nd s` atace Roma, nu a [tiut s` profite de succesul ob]inut pe lacul
Trasimen.|n realitate, \n afara faptului c` era un conduc`tor curajos, el s-a dovedit a fi un om politic
abil; avea de g#nd s` distrug` puterea Romei, provoc#nd puterea popoarelor supuse [i dezintegr#nd
Confedera]ia romano-italic`. De vreme ce etruscii, umbrii [i celelalte popoare ale Italiei Centrale
se men]ineau cu tenacitate fidele Republicii, el se \ndrepta c`tre Italia Meridional`, unde cucerirea
roman` era de dat` recent` [i, prin urmare, mai favorabile erau [i posibilit`]ile de p`trundere pe cale
politic`. (Giorgio SPINI. Epocile antice, vol. II, Editura Cremonese).
3. “Armata romanilor era \ndreptat` c`tre Miaz`zi, stingherit` de un nor gros de praf, st#rnit` de v#ntul
siroco ce orbea solda]ii; armata cartaginezilor privea atent c`tre Miaz`noapte, dispus` \n a[a fel \nc#t
africanii ocupau cele dou` flancuri extreme, iar \n mijloc st`teau spaniolii [i galii …”. (PLUTARH
(circa 46-125 d.C.). Emilius Paulus – circa 100 d.C.).
4. POLIBIU (circa 200-120 \.C.). Istoria universal`, cartea VIII.
5. Tit LIVIU (59 \.C.-17 d.C.). Ab Urbe Condita.
6. Alfred Von SCHLIEFFEN, [eful Statului Major al Armatei Germane \ntre anii 1891 [i 1905. A murit
\n 1913. Sinteza g#ndirii sale este cuprins` \n studiul Canne, ap`rut \n anul 1909, c#nd deja
se retr`sese din serviciul activ.
7. Plutarh, op. cit.
8. B.H. LIDDEL- HART. Un om mai mare dec#t Napoleon: Scipio Africanul. SME – Oficiul Istoric,
Roma, 1975.

141
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2003

{ARJA DE LA ROB|NE{TI
Colonel (r.) Dumitru B~LU}~

Z
iua de 10 noiembrie 1916 este consemnat` ca dat` memorabil` în istoria
militar` a poporului român, zi în care s-a s`vâr[it unul dintre cele mai dramatice
episoade de lupt`, în apropierea Craiovei, în zona de interferen]` a hotarelor
care delimiteaz` localit`]ile Rob`ne[ti, P#r[ani [i L`cri]a Mic`.
A[a cum se [tie, prin amploarea [i complexitatea ac]iunilor sale, prima conflagra]ie
mondial` a l`sat urme adânci în istoria popoarelor atrase în vâltoarea evenimentelor vremii.
{i România, la rândul ei, avea s` pl`teasc` un tribut de sânge pentru eliberarea teritoriilor
sale aflate sub ocupa]ie str`in`.
Paralel cu agravarea situa]iei interna]ionale, când nici nu începuse r`zboiul,
autorit`]ile austro-ungare se preocupau deja de în`sprirea m`surilor menite s` le asigure
în continuare domina]ia bazat` pe o permanent` politic` de maghiarizare for]at` a românilor
majoritari din Transilvania. De pild`, în zilele premerg`toare declan[`rii r`zboiului, în raportul
ministrului de interne al Ungariei, Sandor Janos, adresat primului-ministru [i ministrului
de r`zboi, se ar`ta: “S-ar putea ca din rezervele armatei s` se dea 15-20 000 de arme împ`r]ite
în câteva centre, cum ar fi: Cluj, T#rgu-Mure[, Aiud, Turda, Sibiu, Bra[ov, Sf#ntu-Gheorghe,
unde s` fie depozitate [i gata preg`tite pentru ca, la caz de nevoie, în apropierea frontierei
[i în regiunile locuite de români, maghiarii (…) s` fie dota]i cu arme [i în eventualitatea
unei invazii din exterior sau unui atac interior s` fie [i mai asigura]i, adic` mai lini[ti]i”.
Pe fundalul acestor realit`]i, România a considerat, ini]ial, necesar` adoptarea pozi]iei
de neutralitate, iar la momentul oportun avea s` se alieze cu Antanta, care-i garanta înf`ptuirea
idealului s`u de unitate na]ional`. În consecin]`, în diminea]a zilei de 14/27 august 1916,
Consiliul de coroan` aproba propunerea guvernului Br`tianu de intrare a României în r`zboi
[i, în seara aceleia[i zile, începând cu orele 2100, batalioanele române treceau prin defileele
Carpa]ilor, aducând în casele românilor din Transilvania mult dorita f`clie a speran]ei lor
de libertate. Animate de dorin]a arz`toare a restabilirii grani]elor fire[ti ale României Mari,
trupele române au dezvoltat cu succes ofensiva, înaintând în Podi[ul Transilvaniei, pe adâncimi
cuprinse între 50-120 km [i eliberând o suprafa]` de aproximativ 12 500 km2 din teritoriul
românesc aflat sub domina]ie str`in`.
Din p`cate îns`, la jum`tatea lunii septembrie, situa]ia strategic` s-a înr`ut`]it brusc,
pe de o parte ca urmare a neonor`rii obliga]iilor de c`tre alia]i, iar pe de alt` parte, din cauza
situa]iei operative de pe frontul de sud. În aceste împrejur`ri, Marele Cartier General
a ordonat oprirea ofensivei, redislocând o parte din marile unit`]i [i unit`]ile angajate
pe frontul de nord, pentru a st`vili ofensiva armatelor inamice în Dobrogea. Modific`rile
survenite în planurile de opera]ii au creat îns` un grav dezechilibru în raportul de for]e
142
 Fundamente na]ionale
pe frontul din Transilvania Astfel, trupele destinate ini]ial s` consolideze în Ardeal aliniamentul
atins au fost obligate s` se retrag` sub presiunea puternic` a unui inamic superior din punct
de vedere numeric [i tehnic (care realiza raporturi de for]e de 7/1 pe unele direc]ii),
înregistrând pierderi grele pe timpul încerc`rilor repetate de oprire a înaint`rii acestuia.
În aceste condi]ii s-a ajuns la prima b`t`lie din Defileul Jiului, desf`[urat` în perioada
10/23-16/29 octombrie, acolo unde, a[a cum preciza mai târziu generalul Falkenhayn,
“ideea de baz` a opera]iunilor a fost de a deschide drum cavaleriei în regiunea deluroas`,
în scopul de a o utiliza apoi, în primul rând pentru a executa o larg` înv`luire a grup`rilor
române care se ap`rau în fa]a ei”. Cu toat` rezisten]a înver[unat` a trupelor noastre,
inamicul [i-a creat totu[i suficiente avantaje, care i-au permis reluarea ac]iunilor pentru
a doua b`t`lie din Valea Jiului, în perioada 29 octombrie/11 noiembrie - 5/18 noiembrie.
Odat` ie[it din Defileul Jiului, inamicul a trecut practic la urm`rire, exploatând mobilitatea
Diviziilor 6 [i 7 Cavalerie din Corpul Schmettow, m`rind ritmul ofensivei în Câmpia Olteniei
(unde terenul i-a favorizat din plin ac]iunile) [i punând la grea \ncercare for]ele române
aflate în retragere. În acest context dramatic, creat \ndeosebi de superioritatea covâr[itoare
a inamicului, Divizia 1/17 (rezultat` din contopirea for]elor r`mase ale celor dou` mari
unit`]i) a continuat s` duc` lupte de ap`rare în perioada 06/19-09/22 noiembrie, pe direc]ia
Filia[i, Craiova, fiind în permanen]` amenin]at` cu t`ierea c`ilor de retragere [i cu încercuirea.
La 08/21 noiembrie Craiova este ocupat` f`r` lupt` de for]e ale Diviziei 41 german`,
frontul inamicului având o deschidere de aproximativ 40 km, în care trupele Kühne
[i Schmettow erau desf`[urate, asemenea unui evantai, cu cele [apte divizii în Câmpia
Olteniei. Corpul 54 Armat` se afla dispus pe o arie extins`, iar marile unit`]i din subordine
î[i finalizaser`, în linii generale, activit`]ile de refacere a capacit`]ii lor pentru lupt`.
Din respect pentru adev`rul istoric trebuie s` spun îns` c` la aceast` situa]ie extrem
de grav` au contribuit în mare m`sur` dotarea [i echiparea necorespunz`toare a trupelor
române, logistica precar` a ac]iunilor, iar preg`tirea tactic` [i operativ` pentru r`zboi
a comandamentelor era departe de a se fi încheiat. A[a se explic`, de fapt, imposibilitatea
opririi for]elor germane în special în Defileul Jiului, unde terenul oferea excelente condi]ii
pentru ap`rare, dar [i pe cursurile de ap` (Gilort, Amaradia Jiu [i, ulterior, pe Olt),
pe localit`]i mari (T#rgu-Jiu, Filia[i, Craiova) [i pe alte forme importante din teren, aflate
pe direc]ia de ac]iune. Putem s` spunem c`, practic, cei doi ani de neutralitate fuseser`
necesari, dar nu [i suficien]i pentru preg`tirea sub toate aspectele, îndeosebi economic
[i mai cu seam` din punct de vedere militar.
Divizia 41 german`, cantonat` la Craiova, trimite la P#r[ani, în noaptea de 09/10 noiembrie,
dou` batalioane din Regimentul 18 Infanterie [i o baterie de artilerie, în scopul de a interzice
ac]iunea grupurilor noastre de recunoa[tere (care se executa c`lare [i devenise foarte
activ` de-a lungul frontului), dar [i pentru a ocupa pozi]ii avantajoase relu`rii ofensivei
în diminea]a zilei urm`toare. În acela[i timp, Corpul de Cavalerie Schmettow avea Divizia 6
Cavalerie în cantonament la Leu, iar Divizia 7 Cavalerie, la vest de Craiova, în raionul Breasta,
Obedeanu, Mih`i]a, dispunând de suficiente posibilit`]i pentru a executa, în timp scurt,
o manevr` de înv`luire în flancul [i spatele pozi]iilor noastre de ap`rare.
În spe]`, este vorba despre Divizia 1/17 Infanterie, care a realizat pân` în seara zilei
de 09/22 noiembrie, la est de Craiova, un dispozitiv de ap`rare între C#mpeni [i Rob`ne[ti,
cu limita dinainte pe aliniamentul comunica]iei care face leg`tura între cele dou` localit`]i,
în scopul interzicerii temporare a ofensivei inamicului [i ulterior cre`rii condi]iilor favorabile
continu`rii în siguran]` a retragerii, spre Bal[, Slatina, Pite[ti. Urm`rind cu aten]ie evolu]ia
143
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2003
luptei, comandantul Armatei 1, generalul Vasilescu, ordonase Diviziei 1 Cavalerie, aflat`
în rezerv` la Alexandria, înc` din data de 07/20 noiembrie, s` intervin` cu Brigada 2 Ro[iori,
cu scopul de a asigura acoperirea for]elor care se retrag.
Din analiza ac]iunilor anterioare, desf`[urate pe direc]ia de retragere, precum [i a infor-
ma]iilor primite de la grupurile de recunoa[tere, comandantul diviziei, colonelul Ion Anastasiu,
a desprins concluzia just` potrivit c`reia devenise iminent` inten]ia generalului Kühne
de încercuire a trupelor române dispuse în sectorul P#r[ani, Rob`ne[ti, C#mpeni. Dat` fiind
situa]ia creat`, inamicul devenise din ce în ce mai preocupat de intensificarea preg`tirilor
care i-ar fi permis s` execute o manevr` de înv`luire cu grosul for]elor din Corpul de Cavalerie
Schmettow, prin Ungureni, B`leasa, pe la flancul drept, iar cu o parte din for]ele Diviziei 41
german`, prin P#r[ani, Rob`ne[ti, pe la flancul stâng al dispozitivului nostru de ap`rare.
Astfel, pentru prevenirea încercuirii (fapt ce ar fi putut avea consecin]e dintre cele mai grave)
este chemat` în sprijin Brigada 2 Ro[iori, care avea s` înscrie o pagin` în`l]`toare de eroism,
izvorât din suprema dragoste a românului pentru ap`rarea cu orice pre] a gliei str`bune.
Acesta a fost, în linii generale, cursul evenimentelor care au precedat sângerosul
episod de lupt` petrecut la Rob`ne[ti în urm` cu 86 de ani [i pe care, f`r` îndoial`, avem
datoria s`-l evoc`m a[a cum se cuvine, pentru ca genera]iile actuale [i cele viitoare s` nu-l uite.
Trebuie amintit [i faptul c` luptele de la Rob`ne[ti nu au avut un caracter singular,
ele înscriindu-se într-un cadru mai larg, creat pe baza unei concep]ii de ansamblu, menit`
s` salveze trupele române greu încercate, la începutul Campaniei din 1916. În acela[i timp,
este necesar s` întregim imaginea cititorului, atr`gându-i aten]ia asupra faptului c`,
în diminea]a zilei de 10/23 noiembrie, la Rob`ne[ti s-au desf`[urat simultan dou` ac]iuni
distincte, în care au fost angajate Regimentele 4 [i 9 ale Brig`zii 2 Ro[iori. Fac aceast`
precizare pentru a încerca o vizualizare a luptei în integralitatea ei, eviden]iind nu numai
aportul for]elor care au executat [arja (intrat` deja în istorie), dar [i pe cel al for]elor
care au atacat frontal [i care, \n opinia mea, este la fel de important.
S` urm`rim deci cum s-au desf`[urat evenimentele, a[a cum au fost ele consemnate
în “Jurnalul de opera]ii al Brig`zii 2 Ro[iori”, la vremea respectiv`. A[adar, în conformitate
cu ordinul Grupului Ap`r`rii Oltului nr. 87 C din 09/22 noiembrie, Brigada 2 Ro[iori a primit
misiunea s` z`d`rniceasc` încerc`rile inamicului de a încercui dispozitivul trupelor
române care se ap`rau între Rob`ne[ti [i C#mpeni, dându-le apoi posibilitatea s` rup` lupta
[i s` se retrag`. Din p`cate îns`, cele mai pu]ine date despre valoarea [i dispunerea inamicului,
ob]inute de c`tre grupurile noastre de recunoa[tere, proveneau chiar din zona în care
urmau s` se desf`[oare ac]iunile de lupt`. F`r` îndoial` c` insuficien]a informa]iilor,
determinat` în special de lipsa unor mijloace adecvate de cercetare, avea s` cânt`reasc`
vizibil în deznod`mântul luptei. În virtutea misiunii primite, Brigada 2 Ro[iori, care ajunsese
între timp la Pop#nz`le[ti, începe deplasarea în diminea]a zilei de 10/23 noiembrie, la ora
0700, în direc]ia Bojoiu, Rob`ne[ti, P#r[ani, Piele[ti, cu inten]ia de a c`dea în flancul
[i spatele inamicului care înainta de la Craiova spre Ungureni. În scopul prevenirii unui atac
prin surprindere, este constituit` avangarda. Primele schimburi de focuri cu patrulele
de cercetare germane au loc în jurul orei 0800 în dreptul localit`]ii Bojoiu, moment în care
comandantul brig`zii î[i desf`[oar` for]ele pentru a face fa]` situa]iei, astfel: cu Regimentul
9 Ro[iori manevreaz` satul pe la sud, iar cu Regimentul 4 Ro[iori continu` mar[ul spre
P#r[ani, prin Rob`ne[ti. La ora 0830, avangarda este întâmpinat` din nou cu foc, de aceast`
dat` din Rob`ne[tii de Jos, reu[e[te în scurt timp s` anihileze ac]iunea patrulelor de cercetare
inamice, asigurând astfel deplasarea for]elor [i continuarea cercet`rii itinerarului prin lupt`.
144
 Fundamente na]ionale
Dup` un sfert de ora îns`, focul violent executat simultan din P`durea P#r[ani (actualmente
P`durea Po[tei), precum [i din direc]ia localit`]ilor Rob`ne[tii de Sus [i P#r[ani, oblig`
Regimentul 4 Ro[iori s` se desf`[oare cu trei escadroane pe jos (“având caii la mân`”),
înt`rite cu dou` sec]ii de mitraliere, în vreme ce al patrulea escadron era men]inut în rezerv`.
Regimentul înainteaz` cu dificultate în punga de foc a inamicului [i, în ac]iunea lui temerar`,
înregistreaz` pierderi grele atât în rândul ofi]erilor [i subofi]erilor care conduceau nemijlocit
lupta, cât [i \n cel al grada]ilor [i solda]ilor care [tiau s` execute necondi]ionat ordinele.
În aceast` încle[tare dramatic` în care vremea le era potrivnic`, fiind lipsi]i [i de aportul
artileriei de sprijin, ro[iorii no[tri aveau s` ofere genera]iilor viitoare o excep]ional` lec]ie
de eroism. Însufle]i]i de exemplul personal al tinerilor ofi]eri care se aflau în fruntea
plutoanelor [i escadroanelor, osta[ii români au continuat s` înfrunte cu b`rb`]ie moartea
la fiecare pas, coordonându-[i efortul cu ac]iunea executat` asupra for]elor dispuse în p`dure
[i obligând permanent inamicul s` se replieze pentru a-[i reface dispozitivul de lupt`.
S` ne oprim pu]in [i asupra ac]iunii Regimentului 9 Ro[iori care, în aceste condi]ii,
\[i continu` ac]iunea manevrier`, departându-se tot mai mult de zona de conflict, m`r[`luind
spre vest în apropierea formelor de teren care str`juiesc satele Golfin [i L`cri]a. În jurul
orei 0930 regimentul ajunge la jum`tatea distan]ei dintre L`cri]a Mic` [i P`durea P#r[ani
(în Valea lui Mi[u), unde stabile[te Escadronului 3 Cavalerie misiunea de a anihila bateria
de artilerie german` dispus` la marginea de vest a p`durii. Sub acoperirea ce]ii, escadronul
s-a apropiat în ascuns pân` la 150 m, [arjând apoi în for]` bateria inamic`, inten]ion#nd
s` î[i îndeplineasc` misiunea ce-i fusese încredin]at`. Lua]i prin surprindere, nem]ii
se gr`besc s`-[i scoat` piesele din pozi]ie, în vale, pe [oseaua din P#r[ani. Misiunea fusese
îndeplinit`. Tunurile încetaser` s` mai bat`, dând astfel r`gaz for]elor Diviziei 1/17
s` se retrag` în siguran]`; dar lupta nu se terminase. Deznod`m#ntul avea s` fie tragic,
pentru c` cele 110 s`bii angajate într-o confruntare inegal` nu s-au putut opune tirului
ucig`tor al armelor automate inamice [i, a[a cum reiese din “Jurnalul de opera]ii
al Brig`zii 2 Ro[iori”, “escadronul este zdrobit de focul mitralierelor din sus]inere”,
iar “restul regimentului, primit cu focuri de artilerie, se retrage spre Rob`ne[ti”, ulterior
continuându-[i deplasarea prin Bal[, G`neasa, în localitatea Piatra-Olt, unde avea
s` se dispun` pân` în seara zilei. {arja se consumase în mai pu]in de o or`, timp în care
[i atacul frontal executat în lungul comunica]iei Rob`ne[ti, P#r[ani se stinsese. În mod
firesc, [i Regimentul 4 Ro[iori prime[te, la rândul s`u, ordin de retragere [i deplasare
spre localitatea Perie]i, unde urma s` cantoneze în noaptea urm`toare.
Bilan]ul luptei a fost unul cutremur`tor, el consemnând în paginile sale jertfa suprem`
a celor aproape 100 de c`l`re]i. Educa]i în spiritul dragostei fa]` de ]ar` [i al onoarei militare,
ofi]erii au constituit un exemplu gr`itor pentru subordona]ii lor. Stau m`rturie în acest sens
documentele de campanie în care se consemneaz`: “În lupta de la Rob`ne[ti, brigada
a suferit mari pierderi în trup` [i ofi]eri. Au disp`rut din Regimentul 4 Ro[iori: c`pitanul
Popescu, luat prizonier dup` ce a fost r`nit, medicul corpului, c`pitanul R`zvan; r`ni]i:
locotenent Davila; mor]i: c`pitanul Dianu, locotenen]ii: Neculcea [i V`c`reanu, precum
[i sublocotenentul B`lteanu. Din Regimentul 9 Ro[iori, r`ni]i: c`pitanul Filitti [i locotenentul
Mora; mor]i: locotenentul Ro[ca”. Imediat dup` încetarea focului, generalul von Kühne
a ]inut neap`rat s`-l cunoasc` pe comandantul escadronului, l-a felicitat pentru curajul s`u
[i, drept r`splat`, i-a pus la dispozi]ie ma[ina sa, urm#nd a fi transportat de urgen]` la spitalul
din Craiova. Mai târziu, bravul c`pitan avea s` urce treptele ierarhiei militare pân` la gradul
de general, ca o confirmare a calit`]ilor sale excep]ionale, care l-au definit înc` din anii tinere]ii.
145
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2003
Nu putem îns` s` nu amintim faptul c`, în cadrul escadronului care a participat la [arj`,
se afla [i sergentul voluntar Gheorghe Donici, în vârst` de 67 de ani (veteran al R`zboiului
de Independen]`) [i care, la declan[area atacului, se afla al`turi de comandatul s`u, c`pitanul
Filitti Alexandru. Venerabilul boier moldovean Gheorghe Donici a c`zut primul la datorie,
nu cu mult timp înainte de a fi împlinit vârsta de 68 de ani. Simbol al [arjei nemuritoare, eroul
nostru este citat prin Înaltul ordin de zi nr. 34 din 05 aprilie 1917, iar în Decretul regal
nr. 1303 din 23 martie 1938 se men]iona: “În`l]`m post-mortem, la gradul de sublocotenent,
pe data de 10 noiembrie [i cu vechimea din aceea[i dat`, pe decedatul sergent voluntar
de r`zboi Donici Gheorghe …“. Presa vremii a prezentat în cuvinte elogioase personalitatea
[i spiritul de sacrificiu al bravului erou. Dar iat` ce scria ofi]erul de cavalerie Mihail Sturdza
în “Neamul românesc” nr. 35 ap`rut la Ia[i la 07 februarie 1917: “Mul]i au pierit la Rob`ne[ti,
multe suflete pierdea România în acest r`zboi, dar nici unul mai curat [i f`r` de prihan`
ca al sergentului Gheorghe Donici, c`zut la 68 de ani în slujba neamului”. {i Nicolae Iorga
sublinia, la rândul s`u, o zi mai târziu, în paginile aceluia[i cotidian: “… gloria înseamn`
la 1916 ceasul sublimei for]`ri spre biruin]a [i întregire. Vine îns` momentul suprem,
clipa decisiv`. Alegerea se face imediat, fulger`tor. În fa]a boierna[ilor g`ti]i, care privesc
r`zboiul cu telescopul, a r`s`rit dintr-un col] de ]ar` mo[neagul de 68 de ani (…), pentru
ca s` arate cum se moare pentru ]ar` [i, la vârsta sa, ba chiar mai frumos decât în tinere]e.
Slava r`zboiului cât de crunt, care cu o siguran]` des`vâr[it`, ne-a pus în stare s` cunoa[tem
care sunt oamenii de care dispunem, pentru viitorul pe care trebuie s` ni-l preg`tim.”.
Pe monumentul ridicat în memoria eroului, la col]ul de sud-vest al P`durii P#r[ani, stau
d`ltuite în piatr`, pentru eternitate, cuvintele: “La 10/23 noiembrie anul 1916 c`zut-a aici
boierul moldovean Gheorghe Donici, n`v`lind viteje[te asupra tunurilor du[mane”.
Evocarea luptei de la Rob`ne[ti ne poart` în fiecare an cu gândul la situa]iile grele
c`rora a trebuit s` le fac` fa]` înainta[ii no[tri pentru ap`rarea p`mântului sfânt al ]`rii.
Îi vedem pe ofi]erii trimi[i în recunoa[tere m`r[`luind în negura nop]ii, al`turi de caii lor,
prin terenuri necunoscute [i greu accesibile, riscându-[i via]a în încercarea de a se apropia
cât mai mult de inamicul dispus în P`durea P#r[ani, cu scopul de a culege [i a raporta
comandan]ilor informa]ii cât mai veridice, necesare stabilirii unor misiuni viabile. Le urm`rim
[i ast`zi, cu \nfrigurare, preg`tirile febrile din zorii zilei de 10 noiembrie [i deplasarea lor
în ordine des`vâr[it`, în vederea îndeplinirii misiunii ce le fusese încredin]at`. Asist`m
la primele schimburi de focuri [i \i înso]im apoi cu ochii min]ii, mai departe, spre câmpul
de b`t`lie. Privim în sfâr[it, cu mare emo]ie, sacrificiul deliberat al bravilor no[tri ro[iori,
apar]inând unei arme nobile, cavaleria, care, de[i nu mai era de actualitate, au iubit-o
[i au respectat-o, jertfindu-se cu demnitate în numele ei, cu gândul la Marea Unire.
S` recunoa[tem c` eroii de la Rob`ne[ti, într-o perfect` comuniune de gânduri [i fapte,
au înscris cu sângele lor o fil` de legend` integrat` perfect în perimetrul istoriei române,
care îngem`neaz` la loc de cinste valorile supreme na]ionale.
În încheiere, a[ vrea s` aduc un pios omagiu bravilor eroi care s-au jertfit în slujba
idealului de unitate na]ional` [i un gând de mare recuno[tiin]` rob`ne[tenilor care,
prin contribu]ia lor modest`, au f`cut posibil` ridicarea, în anul 1936, a monumentului
din centrul localit`]ii, ca simbol al pre]uirii lor pentru înainta[ii c`zu]i la Rob`ne[ti,
acum 86 de ani.

146
EFORTUL LEGISLATIV ROMÂNESC CU PRIVIRE LA CONSTRUCTIA
,
APÃRÃRII NATIONALE
, ÎN PERIOADA 1920-1940
Locotenent-colonel Niculae ENE

|
nf`ptuirea istoric` a statului na]ional unitar rom#n a pus \n fa]a autorit`]ii na]ionale
de conducere statal` necesitatea urgent` a rezolv`rii unor probleme capitale
\n ecua]ia consolid`rii entit`]ii rom#ne[ti de neam [i de vatr`. Dintre acestea
se deta[az` – din perspectiva consolid`rii independen]ei [i a suveranit`]ii na]ionale, precum
[i a ap`r`rii integrit`]ii teritoriale a ]`rii – problema reconstruc]iei organismului militar,
\n consens cu noile realit`]i istorice, \n spa]iul politic rom#nesc angaj#ndu-se unanim opinia
c` Armata reprezint` garantul fundamental al p`str`rii \ntregirii rom#ne[ti. Este argumentul
care sus]ine logica unei aten]ii speciale pe care legislativul rom#nesc a acordat-o constant
[i, \n numeroase ocazii, eficient problematicii ap`r`rii na]ionale, cu finalitate explicit`
\n dezvoltarea organismului militar rom#nesc [i a capacit`]ii acestuia de a ap`ra statu-quo-ul
postbelic.
|n perioada de referin]` supus` aten]iei, elementele nodale ale dezvolt`rii institu]iei
militare na]ionale sunt constituite pe structurile legilor privind organizarea armatei, din anii
1924, 1930 [i 1932, arcul legislativ care le une[te configur#nd dimensiunea real`
a preocup`rilor autorit`]ilor statale privind dezvoltarea [i consolidarea institu]iei militare
na]ionale. Din acest considerent, ne vom opri mai \nt#i asupra naturii ac]ionale a legilor
enun]ate, ulterior punct#nd cele mai importante acte legislative care consolideaz`
complementar efectul legilor privind organizarea armatei. Nu \ns` f`r` a avea posibilitatea
s` recurgem comparativ la structura armatei rom#ne, a[a cum se prezenta ea imediat
dup` f`urirea statului na]ional unitar rom#n.
Bun`oar`, ne vom referi mai \nt#i la Legea relativ` la organizarea armatei1
din 23 iunie 1924, men]ion#nd c` este prima lege organic` adoptat` dup` R`zboiul
de |ntregire a Neamului, fapt care relev` aten]ia special` acordat` \n noul context istoric
problematicii ap`r`rii na]ionale.
|nlocuind legea similar` din 1 aprilie 1908, noua elaborare legislativ` reglementa,
prin chiar art. 1, faptul c` “To]i rom#ni, f`r` deosebire de origin` etnic`, de limb`
sau de religie, fac parte din unul din elementele puterii armate”.
Con]inutul legii releva cu claritate elementele definitorii ale op]iunii militare a statului
rom#n, importan]a acestora consist#nd \n: proiectarea unei noi organiz`ri militare, apt`,
\n viziunea de atunci, s` salvgardeze, \n caz de necesitate, independen]a [i integritatea teritorial`
a Rom#niei; rolul conferit armatei de a se constitui \ntr-o eficient` [coal` de educare a tine-
retului; faptul c`, prin pia]a pe care o reprezenta, crea premisele dezvolt`rii industriei na]ionale
de ap`rare; constituirea inspectoratelor generale de armat` prin delimitarea structural`
147
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2003
de comandamentele de corp de armat` [i de cele de divizie; reevaluarea responsabilit`]ilor
teritoriale pentru preg`tirea [i executarea mobiliz`rii; asigurarea cadrului func]ion`rii
\n timp de r`zboi a organelor existente \n timp de pace; dislocarea elastic` a corpurilor
de armat` \n plan teritorial, teritoriul na]ional fiind \mp`r]it \n 7 regiuni militare, corespunz`tor
celor 7 corpuri de armat` existente \n organica armatei rom#ne; organizarea uniform`
a armatei at#t \n timp de pace, c#t [i \n timp de r`zboi; stabilirea clar` a componentelor
serviciului militar, “puterea armat`” a ]`rii fiind constituit` din armata activ` [i rezerva,
\n timp de r`zboi acestea alc`tuind “armata de opera]iuni” [i mili]iile; proiectarea
responsabilit`]ilor privind conducerea armatei, regele fiind “capul puterei armatei”,
care “\n timp de r`zboiu poate delega comandamentul de c`petenie unui general”2.
Dac`, din perspectiv` opera]ional`, Legea din 1924 s-a constituit \n statuarea muta]iilor
impuse organismului militar rom#nesc de redimensionarea ap`r`rii \n func]ie de poten]ialul
demografic, economic [i teritorial al statului na]ional unitar, legile similare promulgate
\n anii 1930 [i 1932 au reprezentat noi trepte \n perfec]ionarea structurilor armatei \n raport
cu evolu]ia tehnicii de lupt` [i a armamentului, precum [i a schimb`rilor produse \n con]inutul
artei militare3. Din perspectiva enun]at`, Legea organiz`rii armatei din anul 19304
reconstruia problematica ap`r`rii na]ionale, reconfirm#nd valorile inepuizate istoric, dar [i
proiect#nd conceptual [i organiza]ional starea organismului militar \n contextul amenin]`rilor
tot mai evidente ale deceniului patru. Astfel, con]inutul legii men]ionate proiecta cu claritate
adev`rurile intrinseci ale concep]iei na]ionale privind ap`rarea ]`rii, mai relevante fiind: reali-
zarea distinc]iei dintre conceptul militar de na]iune armat` [i cel de na]iune sub arme; eviden-
]ierea faptului c` Rom#nia nu avea nicidecum ]eluri expansioniste, preg`tirile militare viz#nd
ducerea unui r`zboi defensiv care, \n condi]iile unei agresiuni externe, s` poat` fi transformat
eficient [i oportun geostrategic \ntr-un r`zboi ofensiv; stabilirea locului [i a rolului armatei
\n cadrul politicii externe, precum [i a raportului dintre armat` [i politic`, institu]iei militare
conferindu-i-se o neutralitate activ` din perspectiva angaj`rii politice; organizarea instruirii
[i a mobiliz`rii categoriilor de for]e, conferind o structur` unitar` \ntregii armate, incluz#nd
pe l#ng` organizarea trupelor de uscat [i organizarea de sine st`t`toare a aeronauticii
[i marinei, Marelui Stat Major revenindu-i responsabilitatea dezvolt`rii unitare a celor trei
categorii de for]e armate; conturarea triunghiular` a organiz`rii [i func]ion`rii organismului
militar, acestea \ntemeindu-se pe \nzestrarea [i mentenan]a armatei, pe instruc]ie [i educa]ie,
pe organizarea [i conducerea de comandament. Cu privire la conducerea global` a ap`r`rii
na]ionale, legea stabilea clar, diferen]iat responsabilit`]ile, astfel: regele era capul puterii
armate a ]`rii; ministrul ap`r`rii gestiona administra]ia, conducerea, justi]ia, disciplina
[i \nzestrarea armatei; [eful Marelui Stat Major r`spundea de preg`tirea pentru r`zboi
a celor trei arme de baz`, de calitatea [i integralitatea instruc]iei, precum [i de buna
desf`[urare a \nv`]`m#ntului militar de toate gradele. Consemn#nd [i faptul c` legea
din 1930 consacra pentru prima oar` capitole speciale aeronauticii [i marinei [i amintind
c` textul acesteia a fost definitivat de c`tre un grup de generali, alc`tuit din Constantin Prezan,
Nicolae Alevra, Ioan Popovici [i Henri Cihoski, putem concluziona c` Legea privind
organizarea armatei, din anul 1930, nu se deosebe[te, totu[i, radical de legea precedent`,
este efectul reformelor legislative ample din a doua jum`tate a deceniului anterior [i are
preponderent o semnifica]ie politic` dec#t una \ntemeiat` pe necesitatea reorganiz`rii
armatei pe principii esen]iale noi.
148
 Fundamente na]ionale
|n ceea ce prive[te Legea pentru organizarea armatei5 , din anul 1932, aceasta,
de[i p`stra \n titulatur` limitele tradi]iei specifice epocii, extindea sfera organiz`rii militare
a ]`rii, care cuprindea: instruc]ia militar` a tuturor cet`]enilor; preg`tirea din timp de pace
a m`surilor care s` permit` reunirea resurselor \n oameni, animale [i materiale de tot felul
necesare constituirii [i \ntre]inerii armatei la r`zboi; organizarea de comandamente, unit`]i
[i servicii din timp de pace, astfel \nc#t s` poat` permite trecerea facil` [i \n timp scurt
la organizarea impus` de necesit`]ile unui r`zboi de dimensiune na]ional`; posibilitatea
de a asigura repede [i bine ap`rarea frontierelor teritoriului na]ional; men]inerea ordinii
\n interior6.
De asemenea, legea stipula at#t organizarea militar` a ]`rii \n timp de pace, aceasta
viz#nd organizarea armatei [i preg`tirea teritoriului pentru ap`rare, c#t [i \n timp de r`zboi,
situa]ie \n care, simultan cu executarea mobiliz`rii efectivelor, se realiza [i mobilizarea
c`ilor ferate, a transporturilor fluviale, maritime [i aeriene, a mijloacelor de telecomunica]ie,
precum [i a oric`ror institu]ii de stat sau particulare prev`zute cu responsabilit`]i concrete
\n lucr`rile de mobilizare. Referitor la preg`tirea militar` a popula]iei, angajat` \nainte
de \ncorporare prin formula consacrat` a instruc]iei premilitare, aceasta era completat`
pe timpul stagiului sub arme [i continuat` prin concentr`ri periodice p#n` la \mplinirea
v#rstei de 41 de ani, c#nd rezervi[tii erau transfera]i \n mili]ii. O noutate a acestei legi const`
\n schimbarea titulaturii de Minister al Armatei [i consacrarea celei de Minister al Ap`r`rii
Na]ionale care se compunea din organe de conducere superioar`, de comandament
[i de preg`tire, precum [i din organe de conducere tehnic` [i administrativ`. Apreciind
c` legea din 1932 este documentul legislativ cel mai realizat cu privire la problematica
ap`r`rii na]ionale, men]ion`m c` aceasta r`m#ne \n vigoare, cu unele modific`ri, p#n`
la declan[area celui de-Al Doilea R`zboi Mondial.
Constituindu-se \n repere nodale ale ac]iunii legislative cu privire la problematica ap`r`rii
na]ionale, legile men]ionate coaguleaz` pe direc]ia \mplinirii lor organice acte legislative
de importan]` major` \n devenirea militar` institu]ional` a statului rom#n. Specifica]ii anume
se impun \n leg`tur` cu evolu]ia organismului militar rom#nesc, din perspectiv` legislativ`,
\n perioada conducerii autoritare a statului de c`tre Carol al II-lea, februarie 1938 - septem-
brie 1940. De[i \n perioada men]ionat` nu a existat o via]` parlamentar` fireasc`,
s-a desf`[urat totu[i o prodigioas` activitate legislativ`, numeroase legi [i decrete-legi
adoptate fiind consacrate ap`r`rii na]ionale, urm`rindu-se cu prioritate optimizarea
structurilor lupt`toare ale armatei, \nzestrarea acesteia cu armament [i tehnic` de lupt`
dintre cele mai moderne \n epoc`, \mbun`t`]irea calit`]ii instruc]iei [i, nu \n ultimul r#nd,
a nivelului general de via]` al o[tirii.
Evalu#nd sistemul legislativ cu determinare nemijlocit` \n dezvoltarea organismului
militar rom#nesc putem aprecia c` acesta a fost conceput astfel \nc#t s` fie apt s` asigure
for]a opera]ional` necesar` ap`r`rii integrit`]ii teritoriale [i a independen]ei statului na]ional
unitar. Legile referitoare la organizarea armatei, cele cu privire la organizarea [i func]ionarea
Ministerului Ap`r`rii Na]ionale [i a Consiliului Superior al Ap`r`rii }`rii, a armelor [i serviciilor,
a sistemului de mobilizare [i recrutare, precum [i deciziile ministeriale, ordinele generale
[i circulare, regulamentele [i instruc]iunile prin care se materializau, au determinat decisiv
modernizarea global` a sistemului na]ional de ap`rare a Rom#niei, structurat pe elemente
de factur` tradi]ional`, aflate \ntr-o continu` [i inspirat` perfec]ionare spre a r`spunde
149
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2003
muta]iilor survenite \n [tiin]a [i arta militar`. Analiz#nd con]inutul legislativ cu specific militar
[i al celei complementare, putem aprecia c`, \n linii generale, aceasta a corespuns obiectivelor
[i priorit`]ilor ap`r`rii ]`rii, aceasta proiect#nd cadrul de organizare a unui sistem na]ional
defensiv modern, ca structur` [i func]ionare, at#t pe timp de pace, c#t [i \n situa]ie de criz`
sau \n caz de r`zboi. De asemenea, aceasta exprim` importantele acumul`ri realizate
\n sistemul legislativ rom#nesc, precum [i dubla corelare cu concluziile [i \nv`]`mintele
reie[ite din desf`[urarea primului r`zboi mondial [i evolu]iile petrecute \n via]a interna]ional`.
|n acela[i timp, cadrul legislativ cu specific militar adoptat a contribuit la dezvoltarea
patrimoniului teoretic al [tiin]ei militare rom#ne[ti, cele mai importante realiz`ri fiind relevate
de: dezvoltarea teoriei generale a r`zboiului; reconsiderarea conceptual` [i ac]ional`
a cadrului de preg`tire a popula]iei, teritoriului [i economiei pentru ap`rare; reg#ndirea
rolului alian]elor militare; proiectarea unei concep]ii unitare privind dezvoltarea industriei
na]ionale de ap`rare; stabilirea [i consolidarea misiunilor fundamentale ale armatei; stabilirea
modalit`]ilor de exercitare a conducerii puterii militare at#t \n timp de pace, c#t [i \n situa]ii
de criz` sau \n caz de r`zboi; reconsiderarea raportului om/tehnic` \n lupta modern`;
asumarea teoretic` [i practic` a tendin]elor manifestate [i dezvoltarea armatei, a blindatelor
[i a influen]ei lor \n lupta armat`. |n acela[i timp, pe frontul g#ndirii militare rom#ne[ti,
importante concep]ii, teze [i idei au dezvoltat consistent [tiin]a militar` rom#neasc`,
fundamental acestea viz#nd: tipul de r`zboi pe care urma s`-l duc` Rom#nia; reorganizarea
sistemului militar; \nzestrarea, instruirea [i educa]ia armatei; evaluarea influen]ei dezvolt`rii
unor categorii de for]e [i genuri de arm` asupra desf`[ur`rii r`zboiului; conturarea unei
atitudini nonagresive a armatei; realizarea continuit`]ii \n actul de conducere [i sporirea
autorit`]ii conduc`torilor militari de pe toate treptele; reconsiderarea superioar` a patriotis-
mului [i a rolului s`u \n poten]area capacit`]ii de lupt`; rolul industriei na]ionale \n proiectarea
[i realizarea unei capacit`]i de lupt` credibile, performante.

BIBLIOGRAFIE
1. Monitorul oficial nr. 134 din 24 iunie 1924.
2. Lege relativ` la organizarea armatei. Monitorul oficial nr. 134 din 24 iunie 1924.
3. Istoria militar` a poporului rom#n, vol. VI, p. 142, Editura Militar`, Bucure[ti, 1989.
4. Monitorul oficial nr. 103 din 13 mai 1930.
5. Monitorul oficial nr. 132 din 8 iunie 1932.
6. Istoria militar` a poporului rom#n, vol. VI, p. 137, Editura Militar`, Bucure[ti, 1989.

150
 “ROM@NIA MILITAR~”
FONDATOR ISTORIC
AL
“G@NDIRII MILITARE ROM@NE{TI”
- Restituiri -

SITUA}IA MARELOR COMANDAMENTE

DIN PUNTUL DE VEDERE
AL LEGILOR {I REGULAMENTELOR* (II)
c) Legea posi]iei oficerilor. – Acelea[i cuvinte, ca mai sus se pot dice [i asupra
disposi]iunilor articolului 28, relative la reforma oficerilor care la Inspec]iile generale se cer direct
inspectorilor de c`tre {efii de corpuri; iar la intervalul inspec]iilor, dac` se ivesc asemenea
casuri, atunci reforma se cere pe cale ierarhic` de la Minister.
|n al]i termeni, legea \ntrebuin]éz` doue mijlóce pentru acela[ scop, [i din care unul
are inconvenientul c` suprim` procedeul filierei ierarhice.
Articolul 30 prescrie:
<<Pentru Generali cari se vor g`si \n casul de a fi trimi[i \naintea unui consiliu de anchet`,
ei vor fi supu[i decisiunei Inspectorilor generali.>>
Ast`-di nu mai convine o asemenea legisla]iune fiind c` nu to]i Inspectorii generali au gradul
cel mai \nalt \n erarchia Generalilor; apoi unii din Inspectori sunt asimila]i; [i deci nu se póte
\nchipui cum, \ntr’un caz dat, legea ar fi \n stare ca s` fac` fa]` \mprejur`rei, f`r` a nu atinge
principiul \nsu[i al superposi]iunei treptelor erarhice prescris de \ntréga nóstr` \ntocmire
militar`.
{i deci:
No]iunea ce result` din cita]iunile tecstului legilor men]ionate este c`:
a) |n afar` de Comandantul Corpului de Armat` mai exist` [i o alt` autoritate, cu caracter
temporal, care se interpune \ntre el [i Ministru de Resboiu sub numirea de Inspectori Generali
[i cari aduna]i, sau nu, \n Comitet, se bucur de nisce prerogative dac` nu mai superióre
de c#t a Comandantului Corpului de Armat`, dar \n tot casul egale cu a lui.
b) C` legea organis`rei armatei [i a Comandamentelor, singurile legi organice ce ar fi
putut coprinde \n textul lor [i principiul Inspectorilor Generali, precum [i constituirea lor
\n Comitet, nu men]ionez cel pu]in, c`ror grade din erarchia militar` li s’ar putea \ncredin]a
asemenea sarcine f`r` prejudi]iul dreptului de Comandament.

* |n revista Rom#nia Militar` nr. 5/1892, p. 264-277.

151
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2003
Istoria, nume cu nume, c) C` ideia de inspector se ivesce mai anteiu \n mod
isolat, dar sub o form` cam vag`, \n Legea serviciului
a g#ndirii militare de Stat Major; apoi, mai pronun]at \n Legea de \naintare
rom#ne[ti (IV)* unde \ns`, nu figuréz` ca atributiv a vre-unui grad
1905 din erarchie ci, ca func]iune temporal` a unui grad nedeter-
Locotenent-colonel M. NICULESCU minat, [i \n scopul de a ajuta pe Ministrul de Resboiu
Locotenent-colonel R. M~R~{ESCU la stabilirea drepturilor de \naintare; \n fine, \n Legea
C`pitan V.G. MAKAROVITSCH posi]iei Oficerilor, acest Comitet de inspectori se arat`
Maior D. {TEF~NESCU cu un rol destul de important adic`, a statua asupra

i
Comandor I. EUSTATZIU \nsu[i Generalilor ce s ‘ar g`si \n casul de a fi trimi[i
C`pitan I. STRI{C~
\naintea unui consiliu de anchet`.
C`pitan D.G. STRATILESCU

r
Maior C. TEODORESCU C#nd dar se pot constata asemenea nepotriviri,
C`pitan G~V~NESCU sau c#nd exist` \n armat` organe de func]ionament

i
Colonel I. POPOVICI ce n ‘au sanc]iunea legei, revine atunci a se \ntreba
Locotenent G.I. NEGREI dac` n ‘ar fi casul pentru Inspectorii Generali a se face
C`pitan Lucian TRANTOMIR anumit o lege [i iat` pentru care motive:

u
Colonel IANNESCU 1) Necesitatea legifer`rei se impune, pentru c` prin
Maior G. GORSKY mijlocul ei se va indica Inspectorilor Generali, cercul
Maior I. JITIANU

t
lor de ac]iune [i deci \n virtutea legei vor putea ca s` observe
C`pitan N. POPESCU cum \nsu[i legile func]ionez, sau se \ndeplinesc de acei,
Maior Paul MURGESCU

i
C`pitan Em. POP
cari la rendul lor exist iar`[i numai \n puterea legilor.
Locotenent-comandor P. DEMETRIADE Acésta este o ra]iune a Statului nostru constitu]ional,

ts
C`pitan Alexandru ANASTASIU c` puterea [i autoritatea, trebue s` vie numai din lege
C`pitan C. SC~RI{OREANU [i s` se manifeste numai prin ajutorul ei.
Locotenent-colonel M. C~LINESCU 2) Necesitatea ca Inspectorul General, s` fie de gradul
Colonel STOICA cel mai \nalt din erarchie, este de tót` eviden]a,
Locotenent V. HENZEL se demonstr` prin ea \ns`[i; fiind c` func]iunea

e
Locotenent Leon CRECHEZ de Inspector General trebiue s` fie nedeslipsite
Adjunct G. URSACHY de eserci]iul simultaneu al unui Comandament; sau dac`
C`pitan C. STEREA
Maior C. URD~REANU
s‘ar deroga de la acest principiu, apoi atunci casul trebue
Maior M. ANASTASIADE s` fie prevedut \n bazele fundamentale a organis`rei
Maior P. VASILESCU armatei. Altmintrelea [i legi [i regulamente [i decizii,

R
C`pitan C. {ERBESCU etc. se \ncruci[ez, se neutralisez [i conduc la resultate
C`pitan N. PORTOCAL~ negative. […]
Locotenent N. KIRI}ESCU Se póte obiecta c`, inspec]iunile generale n‘au nece-
Maior T. FILOTTE sitate de a se face conform unei legi (nu regulament)
Intendent C.V. MINEIU [i c`, prin urmare numirea Inspectorilor Generali este
1906 o atribu]iune esclusiv de competin]a ministerial`
Locotenent-colonel M. NICULESCU produs` sub form` de decret.
Maior P. VASILESCU La acestea se póte spune urm`tórele:
C`pitan Marin E. IONESCU Legisla]iunea nóstr` statuéz` c` Ministrul administréz`
C`pitan N. PORTOCAL~ [i dirige interesele armatei \n numele Regelui [i \n confor-
Sublocotenent Constantin CEPELEANU mitate cu legile, fiind \n acela[ timp [i respundetor
Maior I. POPOVICI de acésta \naintea Representa]iunei Na]ionale; deci este
Maior D. {TEF~NESCU \n drept, de a constata starea corpurilor de trup` [i servi-
Locotenent N. KIRI}ESCU ciuri \ntru tot ce privesce p`r]ile lor organice [i consti-
Maior C. URD~REANU
M. MARGARITESCU tutive, de a aprecia dac` se imprim` disciplinei,
C`pitan C. SC~RI{OREANU instruc]iunei [i administra]iunei un mers regulat [i activ,
C`pitan D. SIMIONESCU de transforma sau suprima ori ce piedici care s‘ar opune
Locotenent-comandor P. DEMETRIADE acestui mers normal; \n fine, de a ]inti necontenit
C`pitan I. STRI{C~ la o desvoltare echilibrat` a institu]iunilor ce m`resc
Locotenent-colonel M. C~LINESCU puterea militar` a Statului.
Ori, mijlócele prin ajutorul c`rora Ministrul póte
* Continu`m prezentarea celor care, \n aproape
un secol [i jum`tate de trud` c`ut`toare, au dat s` ajung` a cunósce starea lucrurilor \n armat`, [i a le
identitate [i consisten]` g#ndirii militare rom#ne[ti imprima mersul cuvenit se pot grupa \n doue categorii.
\n paginile revistei “Rom#nia Militar`”.
a) Mijlóce permanente [i b) mijlóce temporale:

152

Maior D.G. STRATILESCU
C`pitan I. VL~DESCU
Locotenent G.G. URECHIA
Nicolae DENSU{IANU
C`pitan Em. M. MLADIN
C`pitan Alexandru ANASTASIU
Maior C. TEODORESCU
Maior T. FILOTTE
Administrator C. F~RC~{ANU
C`pitan Al. CONSTANTINESCU
i
C`pitan RUDEANU
Maior I. POT@RC~
r
C`pitan Em. POP
C`pitan Constantin NEGRU
i
Adjunct Gr. DUM~REANU
Sublocotenent E. ADAMOVICI
Locotenent V. HENZEL
C`pitan S. C. PETROIANU
u
Locotenent-colonel I. HERESCU
Maior I. JITIANU
t
Maior P. VASILESCU
C`pitan V. SCODREA
i
1906
Maior I. JITIANU
ts
Maior M. ANASTASIADE
Sublocotenent Corneliu NEGULESCU
Locotenent-colonel M. C~LINESCU
C`pitan D. SIMIONESCU
C`pitan C. SC~RI{OREANU
e
Sublocotenent E. ADAMOVICI
Locotenent V. HENZEL
Comandor I. EUSTATZIU
Maior C. URD~REANU
Administrator P. ANTONESCU
R
Locotenent-colonel Gr. BUNESCU
C`pitan Paul ANGELESCU
C`pitan I. MANOLESCU
C`pitan Ion R~SCANU
Adjunct Gr. DUN~REANU
C`pitan I. GHINESCU
C`pitan Th. R. VERESCU
Sublocotenent Ath. IONESCU
Maior C. G. DEMETRIADE
Locotenent-colonel M. NICULESCU
Maior I. POPOVICI
Maior C. TEODORESCU
Maior D. {OTIS
Locotenent-colonel G. EXARCU
Locotenent-colonel I. HERESCU
Colonel T~N~SESCU
Locotenent-colonel S. C. BARANGA
C`pitan I. GHINESCU
Locotenent-comandor Nicolae RIZEA
Maior P. STAVRESCU
Locotenent-colonel S. C. PANAITESCU
C`pitan Marcel OLTEANU
Locotenent C. M~RCULESCU
Sublocotenent Ioan F. GEORGESCU
C`pitan Gh. IACOBINI
Locotenent C. CEPELEANU
Locotenent Radu R. ROSETTI
Fundamente na]ionale
Mijlócele permanente sunt constituite din: 1) Coman-
dan]ii marelor unit`]i; 2) Inspectorii permanen]i (Artilerie,
Cavalerie, Geniu, etc.); [i c) Controlorii administrativi.
Ministrului \ns` ‘i trebue a cunósce \nc` resultatele
ce se produc \n armat` dupe anumite perióde de timp,
spre a constata starea lucrurilor la un moment dat,
\ntocmai cum \ntr’ o scól` se cere personalului seu
o prob` recapitulativ` de studiile f`cute \ntr’un an, adic`
supunerea lui la un examen general; [i acést` situa]iune,
fiind \ntru c#t-va comparabil` cu acea din armat`
(a[a cel pu]in se crede); este evident c` Ministrul pentru
a‘[i tinge scopul, va recurge la midlócele temporale
[i anume:
a) C#nd \nsu[i ministrul \n persón` se \ncredin]éz`
de ceia-ce este [i de aceia ce mai trebue a se face.
b) C#nd delég` altora acést` facultate.
|n primul cas, chestiunea este l`murit` prin ea \nsu[i,
\n puterea dreptului ce’l posed`, prin Constitu]ie; \ns`
de cele mai multe ori, o atare opera]iune este material-
mente imposibil de realisat, fiind – c` lipsesce timpul.
|n al doilea cas, chestiunea de [i s’ar p`rea tot at#t
de legal` [i elementar`, \ns` at#t ca form` c#t [i ca fond,
presint` cele mai mari incoveniente c`ci, dreptul delega-
]iunei urméz` s` fie f`cut \n puterea unei legi care,
s` se acorde cu legile de organisare, pentru a nu se dep`[i
pe de o parte, unele din prerogativele care apar]in
dreptului de comand`, iar pe de alta spre a se \nl`tura
schimb`rile [i substi]iunile care pot lua forma de sistem,
\n dauna normei [i stabilit`]ei.
O cercetare retrospectiv` asupra aplica]iunei
Regulamentului Inspec]iilor generale, va pune pe cititor
\n situa]iune ca s` aprecieze valórea conclusiunei
de mai sus.
II. REGULAMENTUL INSPEC}IELOR GENERALE
{I LEGEA COMANDAMENTELOR
Regulamentul Inspec]ielor Generale, decretat \n 1884
hot`rasce urm`tórele la art. 2:
<<Inspec]iele generale au loc \n fie – care an la epoca
fixat` prin decret regal. Ele se fac de c`tre Comandan]ii
Corpurilor de Armat` [i de Comndantul Divisiei Dobrogea
\n regiunile lor, afar` numai dac` Ministru nu va decide
alt-fel. Inspec]iunile armelor speciale, Scólelor [i Serviciilor
speciale se vor face de c`tre inspectorii respectivi,
iar acele ale Stabilimentelor [i Serviciilor generale
reservate direc]iunei imediate a Ministrului se vor face
de c`tre Inspectorii numi]i de Minister.>> (…)
Aplica]iunea Regulamentului. Pentru acésta este
necesar a urm`ri procedeul de la 1884 [i p#n` ast`di:
1) |n anul 1884. Numirea Inspectorilor generali
s’a f`cut prin decret regal din care se póte extrage
urm`tórele:
Comandan]ii Corpurilor de Armat` au fost \ns`rcina]i
cu inspec]iunea trupelor de infanterie permanent`
[i teritorial`, a c`l`ra[ilor precum [i a serviciilor
dependinte de Comandamentele lor.
153
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2003
Pentru regimentele de Artilerie, cele de Cavalerie permanent`, {coli, Stabilimente s’a numit
al]i Inspectori generali.
2) |n anul 1885. Tot prin decret regal s’au numit Inspectori generali: Comandan]ii Corpurilor
de Armat` pentru tóte trupele de infanterie precum [i pentru serviciile dependinte de Coman-
damentele lor. Pentru Cavaleria permanent` [i cea teritorial`, un alt inspector general.Pentru
Artilerie [i diferite Stabilimente ce’i apar]in, Inspectorul armei. Intenden]a depositelor, Manutan]a
Armatei, Penitenciarul Térg[or [i T`b`c`ria Armatei, Controlorul general.
3) |n anul 1886. Nu s’a f`cut Inspec]iuni generale.
4) |n anul 1887. Idem.

i
5) |n anul 1888. Exist` circulara ministerial` No. 16,204 din 9 August. Prin ea se spune
care sunt motivele ce determin pe Ministru de a numai face Inspec]iuni generale. Reamintesce

r
Comandan]ilor Corpurilor de Armat` c` ei fiind destul de ini]ia]i asupra instruc]iunei,
administra]iunei [i mersului regulat al Corpurilor de trup` [i Serviciilor de sub Comandamentul

i
lor, ‘[i-au format din vreme, o opinie exact` de capcitatea, zelul, etc., a fie-c`rui oficer \n subordine.
6) |n anul 1889. Ordinul circular No. 15921 dice \n substan]`: Atat legea Comandamentelor
militare c#t [i Instruc]ia relativ` la aplica]iunea ei, d` Comandan]ilor Corpurilor de Armat`

u
\ns`rcin`rile Inspectorilor generali permanen]i (?!) ai Corpurilor de trup` pe teritoriul
Comandamentului. Ori, fiind-c` Legea de \naintare prevede formalit`]i pentru \ntocmirea

t
de tablouri de \naintare, ace[ti comandan]i, prin diferite inspec]iuni cu ocasia concentr`rilor
[i manevrelor au ocasia s` constate [i s` se conving` de gradul de instruc]ie al oficerilor,

i
serviciul lor, etc., [i deci s` procéd` la examinarea lor (...).
7) În anul 1890. Ordinul circular No. 11033 din 20 August (...). Aceea[i norm` se prescrie

ts
ca [i în anul precedent pentru modul cum trebue a se examina [i propune oficerii de la trup`
sau serviciuri [i asmila]ii. - Singura modificare consta în urmetórea prescrip]ie: <<Pentru oficerii
de tóte armele din corpurile de trup` aflate pe teritoriul unui Corp de armat` precum [i pentru
cei afla]i în Serviciile Diviziilor [i a Corpurilor de Armat`, Combatan]ii de Stat-Major, [i Asimila]ii,
propunerile în chestie se vor face de Comandan]ii Corpurilor de Armat` respectivi dupe

e
ce mai ântéiu vor consulta [i vor ]ine compt mai cu séma [i de notele date în cursul anului
de c`tre Inspectorii de arme respectivi>>.
8) În anul 1891. Înaltul decret No. 3470 prin care se fixéz` epoca Inspec]iilor Generale
[i se numesc [i inspectorii respectivi (...).
Numai simpla enumerare a acestor procedeuri ar fi de ajuns pentru l`murirea cetitorului,

R
[i deduc]iunile ar fi c`: a) nu a fost în to]i anii Inspec]ii Generale a[a dupe cum hot`rasce
articolul 2 al Regulamentului; b) au fost ani în care s’a suprimat inspec]iunea trupelor [i Serviciilor
dar c` ea s’a f`cut oficerilor pentru stabilirea drepturilor la înaintare, eliminare; c) Comandan]ii
de Corp de Armat` n’au fost nici o-dat` Inspectorii trupelor [i Serviciilor ce le apar]in conform
legei Comandamentelor îns` ei au putut s` statueze une-ori asupra oficerilor de tóte armele
[i asimila]ilor din raza comandamentului lor; d) inspector permanent de arm` nu implic` a fi
[i inspector general al acesteia, prob` ca trupele de Artilerie sau Cavalerie ori Geniu, adese-ori
au fost inspectate de Comandan]ii de Corp de Armat`; e) Regulamentul nu prevede casul
când, într’un an sau mai mul]i nu s’ar mai face inspec]iuni, [i nici, cum va trebui s` se urmeze
atunci cu propunerile la înaintare etc., pentru oficerii de arme speciale de Stat-Major etc. (...);
f) ori cum s’ar lua faptul, el st` neclinti-într’aceea c`, Inspec]iunele Generale sub formele diverse
ce au îmbr`cat, une-ori au avut de scop oficerii [i în trup` sau serviciile lor, [i alte d`]i numai
oficerii în general, [i în fine câte-o-dat` au vizat numai pe acei propu[i la înaint`ri, reform` etc.;
g) în sfâr[it mai tot – d’una Comandan]ii de Corp de Armat` dac` au inspectat serviciile Coman-
damentelor lor, totu[i personalul acestor servicii s’a inspectat de c`tre Inspectorii permanen]i
speciali divizându-se ast-fel elemente ce nu pot fi separate.
Au fost atâtea schimb`ri în sistem` câ]i ani s’au numerat de la promulgarea Regulamentului,
sau mai bine dis atâtea sisteme câ]i ani s-au strecurat. (...) Experimental se dovedesce c`,
din reproducerea unei serii de fenomene analóge, se pot deduce conclusii certe, dar cu indispen-
sabila condi]iune, ca metoda observa]iunelor s` fie aceea[i.
În armat` acést` regul` este absolut necesar` fiind-c` numai ea diréctez` spre rezultate
ne\ndoelnice.
Documentare [i selec]ie texte:
Colonel (r.) Alexandru HRISTESCU
154
 SFIN}ENIA – RA}IUNEA DE A FI
Preot romano-catolic Florin BUHALEA
F
iecare zi din via]a noastr`
trebuie sau ar trebui s` con]in`
[i un “mul]umesc” adresat
lui Dumnezeu. Dar, pentru asta, pentru
a str`bate eternitatea din noi [i dintre noi,
care, zi dup` zi, biruie[te pr`bu[irea în care
omul ar c`dea prad`, este nevoie de un suflet
mare, de o inim` mare, cum este cea
a copiilor, pentru c` Domnul a spus
în Evanghelie: ”Dac` nu ve]i fi precum
copiii, nu ve]i intra niciodat` în Împ`r`]ia
lui Dumnezeu”.
Iar copilul cum se face sim]it ? Plângând
sau râzând, zâmbind, comp`timind.
Expresia copilului este, în cele din urm`,
aceea care spune: ”Mama !”. |n`untrul
acestui cuvânt este tot ceea ce a ap`rut
din nimic, este tot ce apare zi de zi, ceas
de ceas, moment de moment, din nimicul
nostru.
De aceea trebuie s` ne rug`m necontenit
lui Dumnezeu s` fim copii, s` redevenim
copii, pentru c` a fi copil înseamn`
a recunoa[te aceast` îmbr`]i[are total`,
aceast` posesie pe care Dumnezeu o are
asupra noastr`. Expresia acestui mister
este \ns`[i cererea rug`ciunii, ca un fel
de cer[ire – omul-cer[etor al lui Cristos,
a[a cum [i Cristos \i cere omului. Acesta
este mesajul pe care trupul nostru, retr`ind
în fiecare diminea]` munca sa, începutul
muncii sale de pornire \n via]`, trebuie
s`-l dea.
Aproape la tot pasul ne este dat s` auzim,
chiar din partea unora dintre cre[tini,
felurite anormalit`]i la adresa sfin]eniei
[i a acelora care o râvnesc: sperietoare,
inutilitate, basm, \nstr`inare. Întâmpinând
cu luciditate aceste idei gre[ite, este necesar,
mergând pe firul “cel mai autorizat” de infor-
mare – Cartea C`r]ilor, s` constat`m
c` la originea neamului omenesc este
Creatorul, Dumnezeu-Iubire. |n primul
capitol al Genezei, \nf`]i[#ndu-ni-se diferitele
etape ale crea]iei, ni se spune: “{i a v`zut
Dumnezeu c` este bine”, iar \n ultimul
verset: “{i a privit Dumnezeu toate câte
a f`cut [i, iat`, erau foarte bune” (Gen.1:31).
A[adar, primul cuplu uman a fost crea]ia
Binelui Suprem. Consecin]ele faptului
c` nu a r`mas în armonia ini]ial` (cap. III
al Genezei) sunt resim]ite de c`tre urma[i.
Omenirea a tr`it [i tr`ie[te, con[tient
sau incon[tient, nostalgia “paradisului
pierdut”.
Tot Sfânta Carte a Noului Testament
este cea care deschide orizontul îmbucu-
r`tor: “Când a venit împlinirea vremii,
Dumnezeu a trimis pe Fiul S`u, n`scut
din femeie, n`scut sub Lege, ca pe cei
de sub Lege s`-i r`scumpere, ca s` dobândim
învierea.” (Gal.4:4-5). Prin aceasta avem
posibilitatea s` intr`m \n r#ndul celor
ce n`d`jduiesc s` reg`seasc` paradisul.
|ntregul proces al reg`sirii paradisului
\nseamn`, \n fapt, sfin]enie, adic`
refacerea chipului lui Dumnezeu \n fiecare
dintre noi. Este posibil ? Desigur, at#ta vreme
c#t |nsu[i Dumnezeu o cere: “Fi]i sfin]i,
c` Eu, Domnul Dumnezeul vostru,
sunt sf#nt” (Lev.19:2). {i putem fi siguri
155
 G#ndirea militar` rom#neasc`
c` Dumnezeu nu ne cere imposibilul.
|n sprijinul \mplinirii, \l avem pe Isus Cristos,
R`scump`r`torul, [i pe Cel trimis de El,
de la Tat`l, Duhul Sfin]itor. G#nditorul francez
Ernest Psihchary se ruga astfel: “F`-m`,
Doamne, logic [i coerent cu mine însumi !”.
|mi permit s` consider aceast` rug`ciune,
concis`, dar semnificativ`, ca fiind vrednic`
de însu[it. De fapt, oricine vrea s` fie un cre[tin
adev`rat are o singur` cale, aceea a consec-
ven]ei de tr`ire a botezului prin care intr`m
în “circuitul trinitar al sfin]eniei”. Primejdia
de care îi este team` cre[tinului se nume[te
nestatornicie (“statornic în nestatornicie”)
sau neputin]`. Poate fi chiar o boal`, o psihoz`.
Dar, oare, Isus nu a venit tocmai pentru
cei bolnavi ? Pentru ca s`-i ajute, s` le \ntind`
o m#n`, s`-i lumineze ?
Pagini numeroase din istoria bimilenar`
cre[tin`, în martirologii [i sinaxare, cuprind
mul]imea celor care au reu[it, celor care
au fost primi]i în corturile paradisului.
Astfel, \n celebr`rile liturgice \i amintim
pe ace[ti sfin]i, sub al c`ror patronaj ne afl`m.
{i credem \n ei, \n puterile lor, \n ajutorul
lor. Noi, bie]i oameni cre[tini care, “din mila
Sfântului, facem umbr` p`mântului,
ne rug`m \ndur`rilor, luceaf`rului m`rilor”,
mijlocitoarei harurilor, ca, din “valul
ce ne bântuie, s` se înal]e”, s` ne duc`
la portul mântuirii ve[nice. O, Doamne !
Cât de frumos poate fi mozaicul [i cât
de cereasc` simfonia sfin]eniei ! F`, Doamne,
Tat` ceresc, Artistule inegalabil, s` fim
[i noi o p`rticic` din mozaic [i o voce
din simfonie !
În procesele de beatificare [i canonizare
se cer minuni. În biografia multor sfin]i,
de exemplu Sf. Anton de Padova, Sf. Tereza
156
~ 1/2003
a Pruncului Isus sau Padre Pio, minunile
abund`. Cei mai mul]i dintre cre[tini
nici m`car nu le vis`m [i nu le pretindem.
{i cred c` a[a [i trebuie s` facem. Ne vom
putea considera împlini]i [i în cel mai m`r-
gina[ col]i[or al Paradisului. Dar, pentru
a ajunge acolo, e numaidecât necesar
s` ne preocupe c`utarea lui Dumnezeu
în circuitul vital, constant al harului,
s` c`ut`m chipul S`u în noi [i în semenii
no[tri, oricine [i oricum ar fi ei. Sf. Augustin
se încuraja spunându-[i: “Dac` atâtea [i atâ]ia
au putut, de ce nu [i tu, Augustine ?”. Între-
barea ne-o putem însu[i personal.
Vorbind despre sfin]enie nu se poate
s` n-o asociem cu veselia. Un paradox,
poate, dar cum s` nu fi vesel când tr`ie[ti
în lumina harului, a crucii [i a învierii
lui Cristos ? Cum s` nu fi vesel când [tii
c`, în calitate de ucenic fidel al lui Isus,
]i s-a preg`tit un s`la[ în cer, un loc numai
al t`u ? Cum s` nu fi vesel când [tii
c` te afli sub mantia ocrotitoare a Reginei
harului, sus]inut` de pleiada exemplar`
[i eficient`, prin mijlocire, a sfin]ilor ?
La acest \nceput de an, fie ca Domnul
s` fie al`turi de noi \n tot ceea ce facem !
Iar rug`ciunea s` devin`, la cap`tul
orizontului nostru, avanpostul umanit`]ii
noastre în lupt`, deoarece condi]ia luptei
este inevitabil` [i inexorabil`. Orice gre[eal`,
orice rec`dere în gre[elile noastre nu trebuie
s` ne opreasc`. S` nu ne opreasc`, pentru
c` Dumnezeu este îndurare, motiv pentru
care s`-L rug`m, în îndurerata Sa
nem`rginire, s` binevoiasc` a-{i imprima
chipul în fiin]a fiec`ruia dintre noi,
pentru a ne recunoa[te drept slujitori
credincio[i ai S`i !
 CONCEPTUL STRATEGIC
AL ALIAN}EI
Aprobat de [efii de stat [i de guvern participan]i la \nt#lnirea Consiliului
Atlanticului de Nord de la Washington D.C. din 23 [i 24 aprilie 1999*

INTRODUCERE
La Reuniunea la v#rf din Washington din luna aprilie 1999, [efii de stat [i de guvern
din ]`rile NATO au aprobat noul Concept Strategic al Alian]ei.
NATO a reu[it s` asigure libertatea membrilor s`i [i a \mpiedicat declan[area r`zboiului
\n Europa pe durata celor 40 de ani ai “r`zboiului rece”. Combin#nd ap`rarea cu dialogul,
Alian]a a jucat un rol indispensabil \n a pune cap`t \n mod pa[nic confrunt`rii dintre Est
[i Vest. Schimb`rile substan]iale din peisajul strategic euroatlantic produse de sf#r[itul
“r`zboiului rece” s-au reflectat \n Conceptul Strategic al Alian]ei din 1999. De atunci \ns`,
s-au mai produs o serie de evolu]ii profunde \n plan politic [i de securitate.
Pericolele “r`zboiului rece” au f`cut loc unor perspective mai promi]`toare, dar [i provo-
catoare, unor noi oportunit`]i [i riscuri. Se na[te o nou` Europ`, cu o integrare mai mare,
[i apare o nou` structur` de securitate euroatlantic` \n care NATO joac` un rol central.
Alian]a s-a situat \n centrul eforturilor de a stabili noi tipare de cooperare [i de \n]elegere
reciproc` \n toat` regiunea euroatlantic` [i s-a angajat \n activit`]i noi [i esen]iale \n scopul
unei stabilit`]i mai l`rgite. {i-a ar`tat profunzimea angaj`rii sale \n eforturile de a pune cap`t
imensei suferin]e umane create de conflictul din Balcani. Anii scur[i de la sf#r[itul “r`zboiului
rece” au mai fost martorii unor evolu]ii importante \n domeniul controlului armelor, proces
\n care Alian]a este angajat` plenar. Rolul Alian]ei \n aceste evolu]ii pozitive a fost sprijinit
de adaptarea vast` a abord`rii sale \n ceea ce prive[te conceptul de securitate, precum
[i procedurile [i structurile acesteia. Pe de alt` parte, ultimii zece ani au fost de asemenea
martorii apari]iei unor noi riscuri complexe pentru pacea [i stabilitatea euroatlantic`,
incluz#nd opresiunea, conflictul etnic, dezastrul economic, pr`bu[irea ordinii politice
[i proliferarea armelor de distrugere \n mas`.
Alian]a are un rol indispensabil \n consolidarea [i p`strarea schimb`rilor pozitive
din trecutul recent, precum [i \n satisfacerea exigen]elor de securitate prezente [i viitoare.
Are, prin urmare, o agend` foarte ambi]ioas`. Ea trebuie s` salvgardeze interesele
comune de securitate \ntr-un mediu de schimb`ri continue [i adesea imprevizibile.
Trebuie s` men]in` ap`rarea colectiv`, s` \nt`reasc` leg`tura transatlantic` [i s` asigure
un echilibru care s` permit` Alia]ilor europeni s` \[i asume o mai mare responsabilitate.
Trebuie s`-[i ad#nceasc` rela]iile cu partenerii [i s` se preg`teasc` pentru aderarea
* Oficiul de Informare [i Pres` al NATO. Edi]ia \n limba rom#n`: Funda]ia EURISC, Bucure[ti.

157
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2003
de noi membri. Trebuie, mai \nt#i de toate, s`-[i men]in` voin]a politic` [i mijloacele militare
cerute de \ntreaga gam` a misiunilor sale.
Acest nou Concept Strategic va ghida Alian]a \n parcurgerea agendei sale. El exprim`
obiectivul [i natura durabil` a NATO, precum [i sarcinile de securitate fundamentale
ale Alian]ei, identific` tr`s`turile centrale ale noului mediu de securitate, specific` elementele
abord`rii cuprinz`toare a Alian]ei asupra problemelor de securitate [i constituie un \ndrumar
pentru adapt`rile ulterioare ale for]elor sale militare.

PARTEA I – OBIECTIVUL
{I SARCINILE ALIAN}EI
Obiectivul esen]ial [i de durat` al NATO, expus \n Tratatul de la Washington, este
de a salvgarda libertatea [i securitatea tuturor membrilor s`i prin mijloace politice [i militare.
Baz#ndu-se \nc` de la \nceput pe valorile comune ale democra]iei, drepturilor omului
[i statului de drept, Alian]a s-a str`duit s` asigure o pace just` [i durabil` \n Europa.
Ea va continua s` fac` acest lucru. Atingerea acestui obiectiv poate fi periclitat` de crize
[i conflicte ce afecteaz` securitatea zonei euroatlantice. Prin urmare, Alian]a asigur`
nu numai ap`rarea membrilor s`i, ci contribuie [i la pacea [i stabilitatea din aceast` regiune.
Alian]a \ntruchipeaz` leg`tura transatlantic` prin care securitatea Americii de Nord
este permanent legat` de securitatea Europei. Ea este expresia practic` a efortului colectiv
eficace al membrilor s`i \n sprijinirea intereselor comune.
Principiul c`l`uzitor fundamental dup` care func]ioneaz` Alian]a este acela
al angajamentului comun [i al cooper`rii mutuale \ntre statele suverane \n sprijinul indivi-
zibilit`]ii securit`]ii pentru to]i membrii s`i. Printr-o cooperare zilnic`, at#t \n sfera politic`,
c#t [i \n cea militar`, solidaritatea [i coeziunea \n cadrul Alian]ei asigur` ca nici un Aliat
s` nu fie obligat s` se bazeze numai pe eforturile na]ionale proprii \n solu]ionarea provoc`rilor
de securitate esen]iale. F`r` s` priveze statele membre de dreptul [i datoria lor de a-[i asuma
responsabilit`]ile suverane \n domeniul ap`r`rii, Alian]a le d` posibilitatea ca prin efortul
colectiv s`-[i realizeze obiectivele lor esen]iale de securitate na]ional`.
Sensul rezultant al securit`]ii egale \ntre membrii Alian]ei, indiferent de deosebirile
dintre condi]iile acestora, sau \n ceea ce prive[te capacit`]ile lor militare na]ionale, contribuie
la stabilitate \n zona euroatlantic`. Alian]a nu urm`re[te aceste avantaje numai pentru membrii
s`i, ci este angajat` s` creeze condi]iile care conduc la ad#ncirea parteneriatului, cooper`rii
[i dialogului cu al]ii care \mp`rt`[esc obiectivele sale politice largi.
Pentru a-[i realiza obiectivul s`u esen]ial ca Alian]` de na]iuni angajate prin Tratatul
de la Washington [i Carta Na]iunilor Unite, Alian]a \ndepline[te urm`toarele sarcini
fundamentale de securitate:
Securitate: S` asigure unul dintre fundamentele indispensabile pentru un mediu stabil
de securitate euroatlantic, bazat pe dezvoltarea institu]iilor democratice [i solu]ionarea
pa[nic` a disputelor, \n care nici o ]ar` s` nu poat` s` intimideze sau s` constr#ng` vreo alt`
]ar` prin amenin]area cu for]a sau utilizarea for]ei.
Consultan]`: S` serveasc`, \n conformitate cu Articolul 4 al Tratatului de la Washington,
drept un forum transatlantic esen]ial pentru acordarea de consultan]` Alia]ilor asupra oric`ror
probleme ce afecteaz` interesele lor vitale, inclusiv posibile evolu]ii care constituie riscuri
158
 Realitatea militar` interna]ional`
pentru securitatea membrilor [i pentru o coordonare adecvat` a eforturilor lor \n domenii
de interes comun.
Descurajare [i ap`rare: S` descurajeze [i s` se apere \mpotriva oric`rei amenin]`ri
de agresiune la adresa oric`rui stat membru NATO, conform Articolelor 5 [i 6 ale Tratatului
de la Washington.
{i, pentru a spori securitatea [i stabilitatea \n zona euroatlantic`:
Gestionarea crizelor: S` fie preg`ti]i, de la caz la caz [i prin consens, \n conformitate
cu Articolul 7 al Tratatului de la Washington, s` contribuie la prevenirea eficient` a conflictului
[i s` se angajeze activ \n gestionarea crizelor, inclusiv \n opera]iuni de reac]ie la criz`.
Parteneriat: S` promoveze un parteneriat foarte l`rgit, cooperarea [i dialogul cu alte
]`ri din zona euroatlantic`, cu scopul de a m`ri transparen]a, \ncrederea reciproc` [i capa-
citatea de ac]iune comun` cu Alian]a.
|n \ndeplinirea obiectivului s`u, precum [i a sarcinilor fundamentale de securitate, Alian]a
va continua s` respecte interesele legitime de securitate ale celorlal]i [i s` urm`reasc`
solu]ionarea pa[nic` a disputelor, a[a cum prevede Carta Na]iunilor Unite. Alian]a va promova
rela]ii interna]ionale de pace [i prietenie [i va sprijini institu]iile democratice. Alian]a
nu se consider` a fi du[manul nici unei ]`ri.

PARTEA a II-a – PERSPECTIVE STRATEGICE

MEDIUL STRATEGIC |N EVOLU}IE
Alian]a ac]ioneaz` \ntr-un mediu \n continu` schimbare. Evolu]iile din ultimii ani au fost,
\n general, pozitive, totu[i r`m#n nesiguran]e [i riscuri, care pot evolua \n crize acute.
|n acest context \n dezvoltare, NATO a jucat un rol esen]ial \n \nt`rirea securit`]ii
euroatlantice \nc` de la sf#r[itul “r`zboiului rece”. Rolul s`u politic crescut; parteneriatul
politic [i militar l`rgit, cooperarea [i dialogul cu alte state, inclusiv cu Rusia, Ucraina [i ]`rile
participante la Dialogul Mediteranean; deschiderea continu` pentru aderarea de noi membri;
colaborarea cu alte organiza]ii interna]ionale; angajarea sa, dovedit` \n Balcani, \n prevenirea
conflictului [i gestionarea crizei, inclusiv prin opera]iuni de sprijinire a p`cii: toate acestea
reflect` hot`r#rea de a-[i modela mediul s`u de securitate [i de a \nt`ri pacea [i stabilitatea
\n zona euroatlantic`.
|n paralel, NATO s-a adaptat cu succes pentru \nt`rirea capacit`]ii sale de a contribui
la pacea [i stabilitatea euroatlantic`. Reforma intern` a inclus [i o nou` structur` de comand`,
\mbr`]i[#nd [i conceptul for]elor militare multina]ionale combinate (CJTF), crearea
facilit`]ilor care permit o rapid` desf`[urare de for]e pentru \ntreaga gam` de misiuni
ale Alian]ei, precum [i construirea unei Identit`]i Europene de Securitate [i Ap`rare (ESDI)
\n cadrul Alian]ei.
Na]iunile Unite (ONU), Organiza]ia pentru Securitate [i Cooperare \n Europa (OSCE),
Uniunea European` (UE), Uniunea Europei Occidentale (UEO) au adus contribu]ii
deosebite la securitatea [i stabilitatea euroatlantic`. Organiza]iile care se \nt`resc reciproc
au devenit o tr`s`tur` central` a mediului de securitate.
Consiliul de Securitate al Na]iunilor Unite are responsabilitatea primordial` de a men]ine
pacea [i securitatea interna]ional` [i, \n acest sens, joac` un rol crucial contribuind
la securitatea [i stabilitatea \n zona euroatlantic`.
159
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2003
Ca organiza]ie regional`, OSCE este cea mai cuprinz`toare organiza]ie de securitate
din Europa, incluz#nd Canada [i Statele Unite, [i joac` un rol esen]ial \n promovarea p`cii
[i stabilit`]ii, intensific#nd securitatea prin cooperare, [i sus]in#nd democra]ia [i drepturile
omului \n Europa. OSCE este deosebit de activ` \n domeniul democra]iei preventive,
prevenirea conflictului, gestionarea crizelor [i reabilitarea post-conflictual`. NATO [i OSCE
au dezvoltat o cooperare practic` str#ns`, mai ales \n ceea ce prive[te efortul interna]ional
de a aduce pace \n fosta Iugoslavie.
Uniunea European` a luat decizii importante [i [i-a intensificat eforturile de \nt`rire
a dimensiunii de securitate [i de ap`rare. Acest proces va avea implica]ii pentru \ntreaga
Alian]` [i to]i Alia]ii europeni ar trebui s` fie implica]i, cl`dind \n continuare pe fundamentele
dezvoltate de NATO [i UEO. Dezvoltarea unei politici comune de afaceri externe [i de securitate
(CFSP) include o conturare progresiv` a unei politici comune de ap`rare. O astfel de politic`,
indicat` \n Tratatul de la Amsterdam, ar fi compatibil` cu politica comun` de securitate
stabilit` \n cadrul Tratatului de la Washington. S-au f`cut pa[i importan]i \n acest context,
cum ar fi \ncorporarea sarcinilor de la Petersburg ale UEO \n Tratatul asupra Uniunii Europene
[i dezvoltarea unor rela]ii institu]ionale mai str#nse cu UEO.
A[a cum se stipuleaz` \n declara]ia reuniunii la v#rf din1994, reafirmat` la Berlin
\n 1996, Alian]a sprijin` pe deplin dezvoltarea Identit`]i Europene de Securitate [i Ap`rare
din cadrul Alian]ei, prin disponibilizarea activelor [i capacit`]ilor sale pentru opera]iunile
UEO. |n acest scop, Alian]a [i UEO au dezvoltat o rela]ie str#ns` [i au introdus elemente
cheie pentru ESDI, a[a cum s-a convenit la Berlin. Pentru a cre[te [i mai mult pacea
[i stabilitatea \n Europa, dar [i \n afara ei, Alia]ii europeni \[i \nt`resc capacitatea de ac]iune,
inclusiv prin cre[terea capacit`]ilor lor militare. Cre[terea responsabilit`]ilor [i capacit`]ilor
Alia]ilor europeni \n ceea ce prive[te securitatea [i ap`rarea \nt`re[te mediul de securitate
al Alian]ei.
Stabilitatea, transparen]a, predictibilitatea, nivelurile mai sc`zute de armamente
[i verificarea acestora, asigurat` de acordurile de control al armelor [i de neproliferare,
sus]in eforturile politice [i militare ale NATO de a-[i atinge obiectivele strategice. Alia]ii
au jucat un rol major \n realiz`rile semnificative din acest domeniu. Acestea include stabilitatea
sporit` adus` de Tratatul CFE, reducerile drastice de arme nucleare stipulate de Tratatele
START; semnarea Tratatului de Interzicere Total` a Testelor, extinderea pe termen nelimitat
[i necondi]ionat` a Tratatului de Ne-proliferare Nuclear`, aderarea la el de c`tre Belarus,
Kazakhstan [i Ucraina, ca state lipsite de arme nucleare, [i intrarea \n vigoare a Conven]iei
privitoare la armele chimice. Conven]ia de la Ottawa, care interzice minele antipersonal
[i alte acorduri similare, aduc o contribu]ie important` la alinarea suferin]ei umane. Exist`
perspective binevenite pentru noi progrese \n domeniul controlului armelor conven]ionale,
c#t [i \n ceea ce prive[te armele nucleare, biologice [i chimice (NBC).

PROVOC~RI {I RISCURI LA ADRESA SECURIT~}II

|n ciuda evolu]iilor pozitive din mediul strategic [i a faptului c` o agresiune conven]ional`
la scar` mare asupra Alian]ei este pu]in probabil`, exist`, totu[i, posibilitatea ca o astfel
de amenin]are s` apar` pe termen mai \ndep`rtat. Securitatea Alian]ei depinde de o mare
160
 Realitatea militar` interna]ional`
varietate de riscuri militare [i nemilitare, care sunt multidirec]ionale [i adesea greu de pre-
v`zut. Aceste riscuri includ incertitudinea [i instabilitatea din interiorul [i din jurul zonei
euroatlantice, precum [i poststabilitatea crizelor regionale de la periferia Alian]ei, care
s-ar putea dezvolta cu rapiditate. Unele ]`ri din interiorul [i din jurul zonei euroatlantice
se confrunt` cu serioase dificult`]i economice, sociale [i politice. Rivalit`]i etnice [i religioase,
dispute teritoriale, eforturi neadecvate sau e[uate ale reformei, \nc`lcarea drepturilor omului,
precum [i destr`marea statelor pot duce la o instabilitate local` sau chiar regional`. Tensiunile
rezultate ar putea duce la crize care s` afecteze stabilitatea euroatlantic`, la suferin]` uman`
[i conflicte armate. Astfel de conflicte ar putea afecta securitatea Alian]ei prin efectul
de r`sp#ndire \n ]`rile \nvecinate, inclusiv ]`ri NATO, sau prin alte modalit`]i, put#nd afecta
[i securitatea altor state.
Existen]a unor for]e nucleare puternice \n afara Alian]ei constituie, de asemenea,
un factor semnificativ pe care Alian]a trebuie s`-l aib` \n vedere dac` se dore[te men]inerea
securit`]ii [i stabilit`]ii \n zona euroatlantic`.
Proliferarea armelor nucleare, biologice [i chimice (NBC) [i a mijloacelor de livrare
ale acestora r`m#ne o chestiune de \ngrijorare serioas`. |n pofida progreselor binevenite
\nregistrate \n \nt`rirea regimurilor interna]ionale de neproliferare, r`m#n, totu[i, provoc`ri
majore \n ceea ce prive[te proliferarea. Alian]a recunoa[te c` proliferarea poate s` apar`
\n ciuda eforturilor de a o preveni [i poate s` reprezinte o amenin]are militar` direct` pentru
popoarele, teritoriul [i for]ele Alian]ei. Unele state, inclusiv de la periferia NATO [i din alte
regiuni, v#nd, achizi]ioneaz` sau \ncearc` s` achizi]ioneze arme NBC [i mijloace de livrare
ale acestora. M`rfurile [i tehnologia care ar putea fi folosite la fabricarea acestor arme
de distrugere \n mas` [i a mijloacelor lor de livrare sunt din ce \n ce mai obi[nuite, \n timp
ce detectarea [i prevenirea comer]ului ilicit cu aceste materiale [i aspectele de know-how
continu` s` fie dificil`. Actorii (care nu sunt state) [i-au dovedit poten]ialul de a crea [i folosi
unele dintre aceste arme.
R`sp#ndirea global` a tehnologiei care poate fi folosit` la producerea armelor
poate avea drept rezultat o mai mare disponibilitate de capacit`]i militare sofisticate,
care s` permit` adversarilor s` ac]ioneze sisteme foarte inteligente ofensive [i defensive,
aeriene, terestre [i maritime, rachete de croazier` [i alte arme avansate. |n plus, adversarii,
state [i non-state, ar putea s` exploateze dependen]a cresc#nd` a Alian]ei de sistemele
informa]ionale, prin opera]iuni informatice destinate s` distrug` acele sisteme. Ei pot \ncerca
s` foloseasc` strategii de acest tip pentru a contracara superioritatea NATO \n ceea ce prive[te
armamentul tradi]ional.
Orice atac armat pe teritoriul Alia]ilor, din orice direc]ie ar veni, se va afla sub inciden]a
Articolelor 5 [i 6 ale Tratatului de la Washington. Cu toate acestea, pentru securitatea
Alian]ei trebuie s` se ]in` seama [i de contextul global. Interesele de securitate ale Alian]ei
pot fi afectate [i de alte riscuri, de o natur` mai larg`, incluz#nd acte de terorism, sabotaj
[i crim` organizat`, ca [i prin \ntreruperea fluxului de resurse vitale. Mi[carea necontrolat`
a unor mase mari de oameni, \ndeosebi ca o consecin]` a conflictelor armate, pot s` pun`
de asemenea, probleme de securitate [i stabilitate care s` afecteze Alian]a. |n cadrul Alian]ei
exist` [i \n]elegeri privind consult`rile \ntre Alia]i, conform Articolului 4 al Tratatului
de la Washington [i, atunci c#nd este cazul, coordonarea eforturilor include reac]ia acestora
fa]` de riscuri de acest fel.
161
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2003

PARTEA a III-a – ABORDAREA SECURIT|}II

~N SECOLUL XXI
Alian]a se angajeaz` la o abordare l`rgit` a securit`]ii, care recunoa[te importan]a
factorilor politici, economici, sociali [i de mediu, pe l#ng` dimensiunea indispensabil`
de ap`rare. Aceast` abordare l`rgit` constituie baza pentru ca Alian]a s`-[i \ndeplineasc`
sarcinile sale fundamentale de securitate \n mod eficace [i efortul s`u crescut de a dezvolta
o cooperare eficient` cu alte organiza]ii europene [i euroatlantice ca [i cu Na]iunile Unite.
Scopul nostru colectiv este de a construi o arhitectur` de securitate european` \n care
contribu]ia Alian]ei la securitatea [i stabilitatea din zona euroatlantic` [i contribu]ia celorlalte
organiza]ii interna]ionale sunt complementare [i de sus]inere reciproc`, at#t \n ad#ncirea
rela]iilor \ntre ]`rile euroatlantice, c#t [i \n gestiunea crizelor. NATO r`m#ne principalul
forum de consultan]` \ntre Alia]i [i forumul pentru convenirea politicilor referitoare
la angajamentele de securitate [i ap`rare ale membrilor s`i, \n conformitate cu Tratatul
de la Washington.
Alian]a caut` s` p`streze pacea [i s` \nt`reasc` securitatea [i stabilitatea euroatlantic`
prin: p`strarea leg`turii transatlantice; men]inerea unor capacit`]i militare eficiente, suficiente
pentru descurajare [i ap`rare, precum [i pentru a-[i \ndeplini \ntreaga gam` a misiunilor
sale; dezvoltarea Identit`]ii Europene de Securitate [i Ap`rare \n cadrul Alian]ei; o capacitate
general` de gestionare cu succes a crizei; continua deschidere pentru primirea de noi
membri [i continua c`utare de parteneriate, de cooperare [i dialog cu alte na]iuni, ca parte
a modului \n care abordeaz` ea securitatea euroatlantic` prin cooperare, inclusiv \n domeniul
controlului armelor [i al dezarm`rii.

LEG~TURA TRANSATLANTIC~
NATO este angajat` \ntr-un parteneriat puternic [i dinamic \ntre Europa [i America
de Nord \n sprijinul valorilor [i intereselor comune. Securitatea Europei [i cea a Americii
de Nord sunt indivizibile. Astfel, angajarea Alian]ei \n leg`tura transatlantic` indispensabil`
[i ap`rarea colectiv` a membrilor s`i sunt fundamentale pentru credibilitatea sa [i pentru
securitatea [i stabilitatea \n zona euroatlantic`.

MEN}INEREA CAPACIT~}ILOR MILITARE ALE ALIAN}EI

Men]inerea unei capacit`]i militare adecvate [i a unei preg`tiri clare de a ac]iona colectiv
\n ap`rarea comun` r`m#n obiectivele centrale de securitate ale Alian]ei. O astfel de capa-
citate, \mpreun` cu solidaritatea politic`, stau la baza capacit`]ii Alian]ei de a preveni orice
\ncercare de for]` sau intimidare [i constituie garan]ia c` o agresiune militar` \ndreptat`
\mpotriva Alian]ei nu poate fi niciodat` perceput` ca o posibilitate cu sor]i de izb#nd`.
Capacit`]ile militare eficiente, acoperind toat` gama de circumstan]e previzibile,
constituie, de asemenea, baza capacit`]ii Alian]ei de a contribui la prevenirea conflictului
[i gestionarea crizelor prin opera]iuni de reac]ie la criz` necuprinse \n Articolul 5. Aceste
misiuni pot fi foarte solicitante [i se pot baza pe acelea[i calit`]i politice [i militare cum ar fi
coeziunea, instruc]ia multina]ional` [i planificarea anterioar` extensiv`, care ar fi esen]iale
\ntr-o situa]ie specificat` \n Articolul 5. |n consecin]`, de[i pot reclama cerin]e speciale,
ele vor fi implementate printr-un set comun de structuri [i proceduri ale Alian]ei.
162
 Realitatea militar` interna]ional`
IDENTITATEA EUROPEAN~ DE SECURITATE {I AP~RARE
Alian]a, care este fundamentul ap`r`rii colective a membrilor s`i [i prin care obiectivele
de securitate comune vor fi urm`rite ori de c#te ori este posibil, r`m#ne angajat`
\ntr-un parteneriat transatlantic echilibrat [i dinamic. Alia]ii europeni au luat hot`r#ri
ca s`-i \ndrept`]easc` s`-[i asume responsabilit`]i mai mari \n domeniul securit`]ii [i ap`r`rii
pentru a \nt`ri pacea [i securitatea \n zona euroatlantic` [i \n felul acesta, [i securitatea
Alia]ilor. Pe baza deciziilor luate de Alian]`, la Berlin, \n 1996 [i celelalte, Identitatea European`
de Securitate [i Ap`rare va continua s` se dezvolte \n cadrul NATO. Acest proces va necesita
o cooperare str#ns` \ntre NATO, UEO [i, dac` este cazul, Uniunea European`. El va da
Alia]ilor europeni posibilitatea s`-[i aduc` o contribu]ie mai coerent` [i mai eficace la misiunile
[i activit`]ile Alian]ei ca o expresie a responsabilit`]ilor comune; va \nt`ri parteneriatul
transatlantic [i \i va sprijini pe Alia]ii europeni s` ac]ioneze dup` necesit`]i prin preg`tirea
Alian]ei, de la caz la caz [i prin consens, pentru a pune la dispozi]ie activele [i capacit`]ile
sale pentru opera]iuni \n care Alian]a nu este angajat` militar sub controlul politic [i conducerea
strategic` fie a UEO sau dup` cum s-a convenit, ]in#nd cont de participarea deplin` a tuturor
Alia]ilor europeni, \n caz c` ei ar dori aceasta.

PREVENIREA CONFLICTULUI {I GESTIONAREA CRIZELOR

|n urm`rirea politicii sale de men]inere a p`cii, prevenire a r`zboiului [i \nt`rire
a securit`]ii [i stabilit`]ii a[a cum se prevede \n sarcinile fundamentale de securitate,
NATO va c`uta \n cooperare cu alte organiza]ii s` previn` conflictul, sau, \n caz de criz`,
s` contribuie la gestionarea eficace a acesteia, \n conformitate cu dreptul interna]ional,
incluz#nd [i posibilitatea conducerii de opera]iuni de reac]ie la criz` necuprinse \n Articolul 5.
Preg`tirea Alian]ei de a desf`[ura astfel de opera]iuni sprijin` un obiectiv mai vast de \nt`rire
[i extindere a stabilit`]ii [i deseori implic` participarea partenerilor NATO, \[i re\nnoie[te
oferta f`cut` la Bruxelles \n 1994 de a sprijini, de la caz la caz, \n conformitate cu procedurile
sale proprii, men]inerea p`cii [i alte opera]iuni sub autoritatea Consiliului de Securitate
ONU sau de responsabilitatea OSCE, inclusiv prin punerea la dispozi]ie a resurselor
[i expertizei Alian]ei. |n acest context, NATO reafirm` deciziile luate cu privire la opera]iunile
de reac]ie la criz` din Balcani. }in#nd cont de necesitatea solidarit`]ii [i coeziunii Alian]ei,
participarea la astfel de opera]iuni sau misiuni va fi la latitudinea statelor membre
\n conformitate cu constitu]iile lor na]ionale.
NATO va utiliza la maximum parteneriatul, cooperarea [i dialogul, precum [i leg`turile
sale cu alte organiza]ii pentru a contribui la prevenirea crizelor [i, \n cazul \n care acestea
apar, la dezamorsarea lor \ntr-o faz` incipient`. O abordare coerent` a gestion`rii crizei,
ca de pild` \n folosirea for]ei de c`tre Alian]`, va necesita ca autorit`]ile politice ale Alian]ei
s` aleag` [i s` coordoneze reac]ii adecvate dintr-o gam` de m`suri at#t politice, c#t [i militare
[i s` exercite un control politic str#ns \n toate etapele.

PARTENERIAT, COOPERARE {I DIALOG

Prin c`utarea activ` de parteneriat, cooperare [i dialog, Alian]a este o for]` pozitiv`
\n promovarea securit`]ii [i stabilit`]ii \n \ntreaga zon` euroatlantic`. Prin \ntindere [i deschi-
dere, Alian]a caut` s` p`streze pacea, s` sprijine [i s` promoveze democra]ia, s` contribuie
la prosperitate [i progres [i s` promoveze un parteneriat real cu [i \ntre toate ]`rile
euroatlantice democratice. Prin aceasta \[i propune s` \nt`reasc` securitatea tuturor,
163
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2003
s` nu exclud` pe nici una [i s` ajute la dep`[irea diviz`rilor [i dezacordurilor care ar putea
duce la instabilitate [i conflict.
Consiliul Parteneriatului Euro-Atlantic (EAPC) va r`m#ne cadru l`rgit pentru toate
aspectele cooper`rii NATO cu partenerii s`i. El ofer` o dimensiune politic` l`rgit`
at#t pentru consultare, c#t [i pentru cooperare. Consult`rile EAPC contribuie la o mai mare
transparen]` [i \ncredere \ntre membrii s`i pe probleme de securitate, contribuie la preve-
nirea conflictului [i gestionarea crizelor [i dezvolt` activit`]i practice de cooperare, inclusiv
\n planificarea civil` de urgen]`, precum [i \n probleme [tiin]ifice [i de mediu.
Parteneriatul pentru Pace (PfP) este mecanismul principal de f`urire a leg`turilor
de securitate practice \ntre Alian]` [i parteneri [i pentru \nt`rirea introperabilit`]ii
\ntre parteneri [i NATO. Prin programe detaliate care reflect` capacit`]ile [i interesele
partenerilor individuali, Alia]ii [i partenerii conlucreaz` pentru transparen]` \n planificarea
[i realizarea bugetului de ap`rare; controlul democratic al for]elor de ap`rare; preg`tirea
pentru dezastre civile [i alte situa]ii de urgen]` [i dezvoltarea capacit`]ii de a lucra \mpreun`
inclusiv \n opera]iuni conduse de NATO. Alian]a este angajat` \n cre[terea rolului partenerilor
\n procesul de luare a deciziei [i planificarea PfP, c#t [i \n cre[terea operativit`]ii PfP.
NATO s-a angajat s` se consulte cu oricare participant activ la Parteneriat dac` acel partener
percepe o amenin]are direct` la integritatea sa teritorial`, independen]a sa politic`
sau la securitate.
Rusia joac` un rol unic \n securitatea euroatlantic`. |n cadrul actului constitutiv
NATO – Rusia pe Probleme de Rela]ii Reciproce, Cooperare [i Securitate, NATO [i Rusia
s-au angajat s`-[i dezvolte rela]iile pe baza interesului comun, reciprocitate [i transparen]`
pentru a realiza o pace durabil` [i total` \n zona euroatlantic`, bazat` pe principiile democra]iei
[i securit`]ii \n cooperare. NATO [i Rusia au convenit s` concretizeze angajamentul lor comun
de a construi o Europ` stabil` pa[nic` [i nedivizat`. Un parteneriat puternic, stabil [i de durat`
\ntre NATO [i Rusia este esen]ial pentru a realiza o stabilitate de durat` \n zona euroatlantic`.
Ucraina ocup` un loc special \n mediul de securitate euroatlantic [i este un partener
important [i valoros \n promovarea stabilit`]ii [i a valorilor democratice comune. NATO
este angajat \n continuare s` \nt`reasc` parteneriatul s`u separat cu Ucraina pe baza Cartei
NATO-Ucraina, incluz#nd consult`ri politice pe probleme de interes comun [i o gam` larg`
de activit`]i de cooperare practic`. Alian]a continu` s` sprijine suveranitatea [i independen]a
Ucrainei, integritatea teritorial`, dezvoltarea democratic`, prosperitatea economic` [i statutul
s`u de stat lipsit de arme nucleare, ca factori-cheie ai stabilit`]ii [i securit`]ii \n Europa
Central` [i de Est [i \n toat` Europa.
Mediterana este o zon` de interes special pentru Alian]`. Securitatea \n Europa este str#ns
legat` de securitatea [i stabilitatea din zona Mediteranei. Dialogul Mediteranean–NATO
este parte integrant` a abord`rii securit`]ii prin cooperate. El ofer` un cadru de \nt`rire
a \ncrederii, promoveaz` transparen]a [i cooperarea \n regiune [i este \nt`rit de alte eforturi
interna]ionale. Alian]a este angajat` s` dezvolte progresiv aspectele politice, civile [i militate
ale Dialogului cu scopul de a realiza o cooperare mai str#ns` [i o implicare mai activ`
a ]`rilor care sunt partenere la acest Dialog.

L~RGIREA
Alian]a r`m#ne deschis` pentru noi membri, conform Articolului 10 al Tratatului
de la Washington. Ea se a[teapt` s` adreseze noi invita]ii \n anii care vor veni na]iunilor
164
 Realitatea militar` interna]ional`
care doresc [i care pot s`-[i asume responsabilit`]i [i obliga]ii de membru [i, pe m`sur`
ce NATO consider` c` includerea acestor na]iuni va servi interesele politice [i strategice
ale Alian]ei, s` m`reasc` eficacitatea [i coeziunea, s` \nt`reasc` securitatea [i stabilitatea
european` general`. |n acest scop NATO a stabilit un program de activit`]i pentru a ajuta
]`rile aspirante \n preg`tirile lor la o aderare posibil` \n viitor \n contextul rela]iilor mai largi
cu acestea. Nu va fi exclus` nici o ]ar` democratic` european` a c`rei admitere va \ndeplini
obiectivele Tratatului.

CONTROL UL ARMELOR, DEZARMAREA {I NEPROLIFERAREA

Politica Alian]ei de sprijinire a controlului armelor, dezarm`rii [i neprolifer`rii va continua
s` aib` un rol major \n realizarea obiectivelor de securitate ale Alian]ei. Alia]ii caut` s` \nt`-
reasc` securitatea [i stabilitatea, cu nivelul cel mai sc`zut posibil de for]e necesare capacit`]ii
Alian]ei de a asigura ap`rarea colectiv` [i de a-[i \ndeplini \ntreaga gam` a misiunilor sale.
Ca un aspect important al abord`rii sale largi a securit`]ii, Alian]a va continua s` vegheze
ca obiectivele de ap`rare [i control al armelor, de dezarmare [i neproliferare s` r`m#n`
\n armonie. Alian]a va continua s` contribuie activ la elaborarea acordurilor de control
al armelor, la dezarmare [i neproliferare, precum [i la m`suri de construire a \ncrederii
[i securit`]ii. Alia]ii \[i iau \n serios rolul lor distinct \n promovarea unui proces mai larg,
mai cuprinz`tor [i posibil de verificat \n domeniul controlului interna]ional al armelor
[i al dezarm`rii. Alian]a \[i va \nt`ri eforturile politice de reducere a pericolelor datorate
prolifer`rii armelor de distrugere \n mas` [i a mijloacelor de livrare a acestora. Obiectivul
principal de neproliferare al Alian]ei [i al membrilor s`i este prevenirea prolifer`rii sau,
\n caz c` aceasta apare, stoparea ei prin mijloace diplomatice. Alian]a acord` o mare impor-
tan]` valabilit`]ii continue [i implement`rii depline de c`tre toate p`r]ile a Tratatului CFE,
ca un element esen]ial \n asigurarea stabilit`]ii \n zona euroatlantic`.

PARTEA a IV-a – LINII DIRECTOARE

PENTRU FOR}ELE ALIAN}EI
PRINCIPIILE STRATEGIEI ALIAN}EI
Alian]a \[i va men]ine capacit`]ile militare necesare pentru \ndeplinirea \ntregii game
de misiuni ale NATO. Principiile solidarit`]ii Alia]ilor [i unit`]ii strategice r`m#n primordiale
pentru misiunile Alian]ei. For]ele Alian]ei trebuie s` salvgardeze eficacitatea militar`
a NATO [i libertatea sa de ac]iune. Securitatea tuturor Alia]ilor este indivizibil`: un atac
asupra unuia este un atac asupra tuturor. |n ceea ce prive[te ap`rarea colectiv` prev`zut`
\n Articolul 5 al Tratatului de la Washington, for]ele militare multina]ionale ale Alian]ei
trebuie s` fac` fa]` descuraj`rii oric`rei agresiuni poten]iale \mpotriva ei, stop`rii \naint`rii
agresorului c#t de departe posibil \n cazul unui atac [i asigurarea independen]ei politice
[i a integrit`]ii teritoriale a statelor sale membre. Ele trebuie s` fie de asemenea preg`tite
s` contribuie la prevenirea conflictului [i la efectuarea unor opera]iuni de r`spuns la criz`
neincluse \n Articolul 5. For]ele Alian]ei au roluri esen]iale \n promovarea cooper`rii
[i \n]elegerii cu partenerii NATO [i cu alte state, mai ales \n ajutorul dat partenerilor
de a se preg`ti pentru o posibil` participare \n opera]iuni PfP sub conducerea NATO.
Astfel, ele contribuie la men]inerea p`cii, la salvgardarea intereselor comune de securitate
ale membrilor Alian]ei [i la men]inerea securit`]ii [i stabilit`]ii zonei euroatlantice.
165
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2003
Prin descurajarea folosirii armelor NBC, ele contribuie la eforturile Alian]ei menite s`
previn` proliferarea acestor arme [i a mijloacelor lor de livrare.
Realizarea obiectivelor Alian]ei depinde \n mod critic de o \mp`r]ire echitabil` a rolurilor,
riscurilor [i responsabilit`]ilor, ca [i a beneficiilor ap`r`rii comune. Prezen]a for]elor
conven]ionale [i nucleare SUA \n Europa r`m#ne esen]ial` pentru securitatea Europei,
care este inseparabil legat` de cea a Americii de Nord. Alia]ii nord-americani contribuie
la Alian]` prin for]ele militare disponibilizate pentru misiunile Alian]ei, prin contribu]ia
lor mai larg` la pacea [i securitatea interna]ional` [i prin acordarea unor facilit`]i de instruc]ie
unice pe continentul nord-american. Alia]ii europeni \[i aduc [i ei o contribu]ie substan]ial`
[i multipl`. Pe m`sur` ce procesul de dezvoltare a ESDI \n cadrul Alian]ei progreseaz`, Alia]ii
europeni vor continua s`-[i m`reasc` contribu]ia la ap`rarea comun`, pacea interna]ional`
[i stabilitate, inclusiv prin forma]iuni multina]ionale.
Principiul efortului colectiv \n ap`rarea Alian]ei este \ntruchipat \n aranjamente practice
care dau posibilitatea Alia]ilor de a se bucura de avantajul crucial politic, militar [i de resurse
al ap`r`rii colective si de a preveni re-na]ionalizarea politicilor de ap`rare, f`r` a-i lipsi pe Alia]i
de suveranitatea lor. Aceste aranjamente permit for]elor NATO s` desf`[oare opera]iuni
de reac]ie la criz` neincluse \n Articolul 5 [i constituie o condi]ie preliminar` pentru
un r`spuns coerent al Alian]ei la toate situa]iile de urgen]` posibile. Ele se bazeaz`
pe proceduri pentru consultan]`, o structur` militar` integrat` [i pe acorduri de cooperare.
Tr`s`turile esen]iale includ: planificarea colectiv` a for]elor; finan]are comun`, planificare
opera]ional` comun`, forma]iuni multina]ionale, aranjamente de stat major [i de comand`;
un sistem integrat de ap`rare antiaerian`; un echilibru al rolurilor [i responsabilit`]ilor \ntre
Alia]i; sta]ionarea [i desf`[urarea for]elor \n afara teritoriului propriu atunci c#nd este cazul;
aranjamente, inclusiv planificare pentru gestionarea crizei [i \nt`rire; standarde [i proceduri
comune pentru echipamente, instruire [i logistic`; doctrine [i exerci]ii mixte [i combinate,
dup` caz; cooperare \n ceea ce prive[te infrastructura, armamentele [i logistica. Includerea
partenerilor NATO \n astfel de aranjamente sau dezvoltarea unor aranjamente similare
pentru el \n zone adecvate sunt de asemenea esen]iale pentru \nt`rirea cooper`rii
[i a eforturilor comune \n probleme de securitate euroatlantic`.
Finan]area multina]ional`, inclusiv prin bugetul militar [i programul de investi]ii
de securitate NATO, va continua s` joace un rol important \n achizi]ionarea [i men]inerea
unor active [i capacit`]i necesare. Gestionarea resurselor se va face \n func]ie de cerin]ele
militate ale Alian]ei, pe m`sur` ce acestea apar.
Alian]a sprijin` dezvoltarea \n continuare a ESDI, inclusiv prin preg`tirea de a disponi-
biliza active [i capacit`]i pentru opera]iuni sub controlul politic [i conducerea strategic`
a UEO sau dup` cum s-a convenit.
Pentru protejarea p`cii [i prevenirea r`zboiului sau a oric`rui tip de amenin]are cu for]a,
Alian]a va men]ine \n viitorul apropiat o combina]ie adecvat` de for]e nucleare [i conven]ionale
dislocate \n Europa [i modernizate acolo unde este cazul, de[i la un nivel minim dar suficient.
}in#nd seam` de diversitatea riscurilor cu care Alian]a s-ar putea confrunta, ea trebuie s` men]in`
for]ele necesare pentru asigurarea unei descuraj`ri credibile [i s` ofere o gam` larg`
de op]iuni de reac]ie conven]ionale. Dar for]ele conven]ionale ale Alian]ei singure nu pot
asigura o descurajare credibil`. Armele nucleare \[i aduc o contribu]ie unic` \n a face
ca riscurile unei agresiuni \mpotriva Alian]ei s` fie incalculabile [i inacceptabile. Astfel,
ele r`m#n esen]iale pentru men]inerea p`cii.
166
 Realitatea militar` interna]ional`
POZI}IA FOR}ELOR ALIAN}EI
MISIUNILE FOR}ELOR MILITARE ALE ALIAN}EI
Rolul principal al for]elor militare ale Alian]ei este de a ap`ra pacea [i de a garanta inte-
gritatea teritorial`, independen]a politic` [i securitatea statelor membre. For]ele Alian]ei
trebuie deci s` poat` s` descurajeze [i s` se apere \n mod eficient, s` men]in` sau s` refac`
integritatea teritorial` a na]iunilor Aliate [i – \n caz de conflict – s` sting` rapid r`zboiul,
f`c#nd ca agresorul s` revin` asupra deciziei sale, s` \nceteze atacul [i s` se retrag`. For]ele
NATO trebuie s`-[i men]in` capacitatea de a asigura o ap`rare colectiv` \n timp ce conduc
opera]iuni de reac]ie la criza eficiente, neincluse de Articolul 5.
Men]inerea securit`]ii [i stabilit`]ii zonei euroatlantice este de importan]` capital`.
Un obiectiv important al Alian]ei [i al for]elor sale este de a \ndep`rta riscurile prin solu-
]ionarea crizelor poten]iale \ntr-un stadiu incipient. |n cazul unor crize care pericliteaz`
stabilitatea euroatlantic` [i care ar putea afecta securitatea membrilor Alian]ei, for]ele
militare ale Alian]ei pot fi chemate s` conduc` opera]iuni de reac]ie la criz`. Ele pot fi
chemate, de asemenea, s` contribuie la p`strarea p`cii [i securit`]ii interna]ionale prin con-
ducerea de opera]iuni de sprijinire a altor organiza]ii interna]ionale, prin completarea
[i \nt`rirea ac]iunilor politice \n cadrul unei abord`ri largi a securit`]ii.
Contribuind la gestionarea crizelor prin opera]iuni militare, for]ele Alian]ei se vor
confrunta cu o gam` complex` [i divers` de actori, riscuri, situa]ii [i cerin]e, inclusiv situa]ii
de urgen]` umanitare. Unele opera]iuni de reac]ie la criz` neprev`zute \n Articolul 5 pot fi
tot at#t de solicitante ca [i unele misiuni de ap`rare colectiv`. Pentru o contribu]ie militar`
eficient` sunt esen]iale for]e bine instruite [i bine echipate, cu un nivel de preg`tire adecvat
[i suficient de puternice pentru a face fa]` unei game complete de situa]ii de urgen]`,
precum [i structuri de sprijin adecvate, instrumente de planificare [i capacit`]i de comand`
[i control. Alian]a ar trebui de asemenea s` fie preg`tit` ca pe baza unor capacit`]i separabile
dar nu separate s` sprijine opera]iuni sub controlul politic [i \ndrumarea strategic` a UEO
sau dup` cum s-a convenit. Participarea poten]ial` a partenerilor [i a altor na]iuni nemembre
NATO \n opera]iuni conduse de NATO, ca [i posibile opera]iuni cu Rusia, ar fi alte elemente
valoroase al contribu]iei NATO la gestionarea crizelor care afecteaz` securitatea euroatlantic`.
For]ele militate ale Alian]ei contribuie de asemenea la promovarea stabilit`]ii \n toat`
zona euroatlantic` prin participarea acestora la contacte militari-militari [i la alte activit`]i
[i exerci]ii \n cooperare din cadrul PfP, ca [i la cele organizate pentru ad#ncirea rela]iilor
NATO cu Rusia, Ucraina [i ]`rile Dialogului Mediteranean. Ele contribuie la stabilitate
[i \n]elegere prin participarea la activit`]i de construire a \ncrederii, inclusiv cele care m`resc
transparen]a [i \mbun`t`]esc comunicarea, ca [i la verificarea acordurilor de control
al armelor [i la deminarea \n scop umanitar. Zonele cheie de consultare [i cooperare
ar putea include printre altele: instruire [i exerci]ii, interoperabilitate, rela]ii civil-militari,
dezvoltarea conceptelor [i a doctrinelor, planificarea ap`r`rii, gestionarea crizei, probleme
de proliferare, cooperare \n domeniul armamentului, ca [i participarea la planificarea
opera]ional` [i opera]iuni.

LINII DIRECTOARE PENTRU POZI}IA FOR}ELOR ALIAN}EI

Pentru a implementa sarcinile de securitate fundamentale ale Alian]ei [i principiile
strategiei acesteia, for]ele aliate trebuie s` continue s` se adapteze pentru satisfacerea
eficient` a cerin]elor \ntregii game de misiuni ale Alian]ei [i pentru a r`spunde la eventuale
167
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2003
provoc`ri viitoare. Pozi]ia for]elor Alia]ilor, construit` pe e[afodajul diferitelor structuri
de ap`rare na]ionale, se va conforma cu liniile directoare dezvoltate \n urm`toarele paragrafe.
M`rimea, preg`tirea, disponibilitatea [i desf`[urarea for]elor militare ale Alian]ei
vor reflecta angajarea acesteia \n ap`rarea colectiv` [i \n conducerea opera]iunilor de reac]ie
la criz`, uneori f`r` preaviz, la dep`rtare de cartierele lor generale, inclusiv \n afara teritoriului
Alia]ilor. Tr`s`turile for]elor Alian]ei vor reflecta, de asemenea, prevederile acordurilor
relevante de control al armelor. For]ele Alian]ei trebuie s` fie adecvate \n ceea ce prive[te
puterea [i capacit`]ile lor de a descuraja [i contracara agresiunea \mpotriva oric`rui stat
aliat. Ele trebuie s` fie interoperabile [i s` dispun` de doctrine [i tehnologii adecvate.
Ele trebuie s` fie men]inute \ntr-o stare de preg`tire [i de desf`[urare adecvat` [i s` fie
capabile de succes militar \ntr-o gam` larg` de opera]iuni complexe multina]ionale,
combinate, care pot de asemenea include parteneri [i alte na]iuni ne-membre NATO.
Aceasta \nseamn` \n mod deosebit c`:
a. efectivul general al for]elor aliate va fi men]inut la nivelurile minime, \n acord
cu cerin]ele de ap`rare colectiv` [i ale altor misiuni ale Alian]ei; el va fi men]inut
\ntr-o stare de preg`tire adecvat` [i gradat`;
b. distribu]ia geografic` a for]elor pe timp de pace va asigura o prezen]a militar`
suficient` pe tot teritoriul Alian]ei, inclusiv sta]ionarea [i desf`[urarea de for]e
\n afara teritoriului [i apelor proprii c#nd [i acolo unde este necesar. Se va ]ine seama
de considera]iuni regionale [i mai ales geostrategice din cadrul Alian]ei, \ntruc#t
instabilit`]ile de la periferia NATO ar putea duce la crize [i conflicte care s` necesite
un r`spuns militar al Alian]ei, posibil cu un timp scurt de avertizare;
c. structura de comand` a NATO va putea s` preia comanda [i controlul \ntregii game
de misiuni militare ale Alian]ei incluz#nd folosirea statelor majore multina]ionale
combinate, \n special statele majore CJTF, pentru a comanda [i controla for]ele
de interven]ie rapid` multina]ionale [i multifunc]ionale. Ea va putea, de asemenea,
s` sprijine opera]iunile sub controlul politic [i comanda strategic` a LEO sau dup`
cum s-a convenit, contribuind prin aceasta la dezvoltarea ESDI \n cadrul Alian]ei
[i la conducerea unor opera]iuni de reac]ie la criz` neprev`zute de Articolul 5, la care
pot participa Partenerii [i alte ]`ri;
d. \n general, Alian]a va necesita, at#t pe termen scurt, pe termen lung, c#t [i pe \ntreaga
gam` de misiuni, capacit`]i opera]ionale esen]iale precum: capacitate de angajare
eficace; desf`[urare [i mobilitate; supravie]uirea for]elor [i infrastructurii; sustenabi-
litatea incluz#nd logistica [i rota]ia for]elor. Pentru dezvoltarea acestor capacit`]i
la poten]ialul lor maxim pentru opera]iuni multina]ionale, interoperabilitate, inclusiv
factorii umani, vor fi importante urm`toarele aspecte: folosirea unei tehnologii avansate
adecvate, men]inerea superiorit`]ii informa]ionale \n opera]iunile militare [i a unui
personal \nalt calificat cu un larg spectru de competen]e. Capacit`]i suficiente
\n domeniile de comand`, control [i comunica]ii, ca [i de contrainforma]ii [i supra-
veghere vor avea un rol multiplicator pentru for]e;
e. \n orice moment, o propor]ie limitat` dar semnificativ` din punct de vedere militar
de for]e aeriene, terestre [i navale va putea s` reac]ioneze c#t de repede posibil
\n fa]a unei game largi de eventualit`]i, inclusiv a unui atac neprev`zut asupra unuia
dintre Alia]i. Efective mai mari de elemente de for]` vor fi disponibile la niveluri
adecvate de preg`tire pentru a sus]ine opera]iuni prelungite \n cadrul sau \n afar`
168
 Realitatea militar` interna]ional`
de teritoriul Alian]ei, inclusiv prin rota]ia for]elor desf`[urate. Luate \mpreun`,
aceste for]e trebuie s` fie de o calitate, cantitate [i preg`tire suficiente pentru
a contribui la descurajarea [i ap`rarea \mpotriva atacurilor limitate asupra statelor
membre ale Alian]ei;
f. Alian]a trebuie s` fie capabil` s` formeze for]e mai mari, at#t ca r`spuns la orice
schimb`ri fundamentale \n mediul de securitate, c#t [i pentru cerin]e limitate,
prin \nt`rire, prin mobilizarea rezervelor sau prin reconstituirea for]elor atunci c#nd
este necesar. Aceast` capacitate trebuie s` fie propor]ional` cu posibilele amenin]`ri
la securitatea Alian]ei, inclusiv cu posibilele evolu]ii pe termen lung. Ea trebuie s` ]in`
seama de posibilitatea unor \mbun`t`]iri substan]iale \n ceea ce prive[te starea
de preg`tire [i capacit`]ile for]elor militare de la periferia Alian]ei. Capacit`]ile de \nt`rire
[i realimentare \n timp util, at#t \n cadrul Europei, c#t [i din Europa [i din America
de Nord vor fi de o importan]` critic`, av#nd drept rezultat nevoia unui grad \nalt
de desf`[urare, mobilitate [i flexibilitate;
g. structurile [i procedurile adecvate de for]e, inclusiv acelea care ar da posibilitatea
constituirii, desf`[ur`rii [i retragerii for]elor \n mod rapid [i selectiv, sunt necesare
pentru a permite reac]ii ponderate, flexibile [i \n timp util, pentru a reduce [i dezamorsa
tensiunile. Aceste aranjamente trebuie s` fie exersate \n mod regulat \n timp de pace;
h. pozi]ia de ap`rare a Alian]ei trebuie s` aib` capacitatea de a solu]iona \n mod adecvat
[i eficace riscurile asociate cu proliferarea armelor NBC [i cu mijloacele de livrare
ale acestora, care ar putea de asemenea s` constituie o posibil` amenin]are la adresa
popoarelor, teritoriului [i for]elor Alian]ei. Este necesar` o combina]ie echilibrat`
de for]e, capacit`]i de reac]ie [i sisteme de ap`rare \nt`rite;
i. for]ele [i infrastructura Alian]ei trebuie s` fie protejate \mpotriva atacurilor teroriste.

CARACTERISTICILE FOR}ELOR CONVEN}IONALE

Este esen]ial ca for]ele militare ale Alia]ilor s` aib` o capacitate credibil` pentru a \nde-
plini \ntreaga gam` de misiuni ale Alian]ei. Aceast` cerin]` are implica]ii pentru structurile
for]elor, nivelurile for]elor [i echipamentului; preg`tirea, disponibilitatea [i sustenabilitatea;
instruirea [i exerci]iile; op]iunile de desf`[urare [i utilizare; capacit`]ile de constituire
[i de mobilizare ale for]elor. Obiectivul ar trebui s` fie realizarea unui echilibru optim
\ntre: for]e preg`tite pentru interven]ie imediat`, capabile s` demareze rapid [i de\ndat`
ce este necesar, pentru opera]iuni de ap`rare colectiv` sau de reac]ie la criz` neprev`zute
\n Articolul 5; for]e la diferite niveluri de disponibilitate, mai sc`zut`, care s` furnizeze masa
de for]e necesare pentru ap`rarea colectiv`, pentru rota]ia for]elor care s` sus]in` opera]iunile
de reac]ie la criz` sau pentru o \nt`rire suplimentar` a unei anumite regiuni; o capacitate
de construc]ie [i de cre[tere pe termen mai lung pentru scenariul cazului cel mai r`u
– dar foarte \ndep`rtat – al opera]iunilor la scar` mare pentru ap`rarea colectiv`. O propor]ie
substan]ial` a for]elor Alian]ei va fi capabil` s` \ndeplineasc` mai mult dec#t unul dintre
aceste roluri.
For]ele Alian]ei vor fi structurate pentru a reflecta natura multina]ional` [i \ntrunit`
a misiunilor Alian]ei. Sarcinile esen]iale vor include controlul, protec]ia [i ap`rarea teritoriului;
asigurarea folosirii ne\ngr`dite a liniilor de comunica]ie maritime, aeriene [i terestre;
controlul maritim [i protejarea desf`[ur`rii for]elor de descurajare sta]ionate pe mare; con-
ducerea unor opera]iuni aeriene independente [i multina]ionale; asigurarea unui mediu
169
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2003
aerian sigur [i a unei ap`r`ri aeriene extinse [i eficiente; supravegherea, informa]ii secrete,
ac]iuni de recunoa[tere [i r`zboi electronic, for]` ascensionat` strategic; furnizarea de facilit`]i
de comand` [i control eficiente [i flexibile, inclusiv stat major multina]ional, combinat
[i desf`[urabil.
Pozi]ia de ap`rare a Alian]ei \mpotriva riscurilor [i posibilelor amenin]`ri de proliferare
a armelor NBC [i a mijloacelor lor de livrare trebuie s` continue s` se \mbun`t`]easc`,
inclusiv prin activitatea de ap`rare cu rachete. Deoarece for]ele NATO pot fi solicitate
s` opereze dincolo de grani]ele Alian]ei, capacit`]ile pentru solu]ionarea riscurilor de proli-
ferare trebuie s` fie flexibile, mobile, rapid desf`[urabile [i sustenabile. Doctrinele, planifi-
carea, instruirea [i strategia privind exercit`rile trebuie, de asemenea, s` preg`teasc` Alian]a
pentru descurajare [i ap`rare \mpotriva folosirii armelor NBC. Obiectivul \n acest sens
va fi de a reduce \n continuare vulnerabilit`]ile opera]ionale ale for]elor militare NATO,
\n paralel cu men]inerea flexibilit`]ii [i eficacit`]ii acestora \n ciuda prezen]ei, amenin]`rii
sau folosirii armelor NBC.
Strategia Alian]ei nu include capacitatea de r`zboi chimic sau biologic. Alia]ii sprijin`
aderarea universal` la regimurile de dezarmare relevante, dar, chiar dac` se realizeaz`
progrese \n ceea ce prive[te interzicerea armelor chimice [i biologice, precau]iile defensive
vor r`m#ne esen]iale.
Dat fiind nivelurile generale reduse ale for]elor [i resursele limitate, capacitatea
de a conlucra str#ns pentru atingerea misiunilor Alian]ei va fi de importan]` vital`.
Aranjamentele de ap`rare colectiv` ale Alian]ei \n care, pentru cei \n cauz`, structura militar`
integrat` joac` un rol cheie, sunt esen]iale \n aceast` privin]`. Diferitele aspecte ale planific`rii
defensive a NATO trebuie s` fie coordonate \n mod eficace la toate nivelurile pentru
a asigura preg`tirea for]elor [i a structurilor de sprijin \n vederea \ndeplinirii \ntregului
spectru al rolurilor acestora. Schimbul de informa]ii \ntre Alia]i despre planurile for]elor
lor contribuie la asigurarea disponibilit`]ii capacit`]ilor necesare pentru executarea acestor
roluri. Consulta]iile \n cazul unor schimb`ri importante \n planurile de ap`rare na]ional`
au, de asemenea, o importan]` cheie. Cooperarea \n dezvoltarea unor noi concepte opera]ionale
va fi esen]iala pentru a r`spunde la provoc`rile de securitate care vor ap`rea. Aranjamentele
practice detaliate care au fost dezvoltate ca parte a ESDI \n cadrul Alian]ei contribuie
la o cooperare str#ns` \ntre Alia]i, f`r` s` existe o dublare inutil` de active [i capacit`]i.
Pentru a r`spunde flexibil la posibilele riscuri [i pentru a permite o conducere eficient`
a misiunilor sale, Alian]a are nevoie de capacit`]i logistice suficiente, incluz#nd capacit`]i
de transport, sprijin medical [i echipamente pentru a desf`[ura [i sus]ine toate tipurile
de for]e \n mod eficient. Standardizarea va promova cooperarea [i eficien]a din punctul
de vedere al costului \n acordarea de suport logistic for]elor aliate. Montarea [i sus]inerea
de opera]iuni \n afara teritoriului Alia]ilor, unde s-ar putea s` existe un sprijin minor
sau s` nu existe sprijin din partea na]iunii-gazd`, va ridica probleme speciale de logistic`.
Capacitatea de a constitui for]e mai mari, adecvat echipate [i instruite, \ntr-un mod eficient
[i la un nivel capabil de a \ndeplini \ntreaga gam` de misiuni ale Alian]ei, va contribui,
de asemenea, \n mod esen]ial la gestionarea crizei [i la ap`rare. Aceasta va include capacitatea
de a \nt`ri orice domeniu supus riscului [i de a stabili o prezen]` multina]ional` c#nd [i acolo
unde este nevoie. For]e de diferite tipuri [i niveluri de preg`tire vor fi capabile de o desf`[urare
flexibil`, at#t \ntr-o \nt`rire intraeuropean`, c#t [i transatlantic`. Aceasta va necesita controlul
liniilor de comunica]ii [i aranjamente adecvate de sprijin [i exerci]ii.
170
 Realitatea militar` interna]ional`
Interac]iunea dintre for]ele Alian]ei si mediul civil (at#t guvernamental, c#t [i neguverna-
mental) \n care ele opereaz` este crucial` pentru succesul opera]iunilor. Cooperarea
civili-militari este interdependent`: mijloacele militare sunt din ce \n ce mai necesare
pentru ajutorul dat autorit`]ilor civile; \n acela[i timp sprijinul civil dat opera]iunilor militare
este important pentru logistic`, comunica]ii, sprijin medical [i afaceri publice. Cooperarea
\ntre organismele militare [i cele civile ale Alian]ei va r`m#ne deci esen]ial`.
Capacitatea Alian]ei de a \ndeplini \ntreaga gam` a misiunilor sale se va baza din ce \n ce
mai mult pe for]e multina]ionale, complet#nd angajamentele na]ionale fa]` de NATO pentru
Alia]ii implica]i. Aceste for]e, care particip` la \ntreaga gam` a misiunilor Alian]ei, demonstreaz`
hot`r#rea Alian]ei de a men]ine o ap`rare colectiv` credibil`; \nt`resc coeziunea Alian]ei;
\nt`resc parteneriatul transatlantic [i ESDI \n cadrul Alian]ei. For]ele multina]ionale,
mai ales cele capabile s` se desf`[oare rapid pentru ap`rare colectiv` sau pentru opera]iuni
de reac]ie la criz` neprev`zute \n Articolul 5, \nt`resc solidaritatea. Ele pot, de asemenea,
s` ofere o desf`[urare de forma]iuni mai capabile, care pot fi disponibile la nivel na]ional
ajut#nd astfel la folosirea mai eficient` a resurselor reduse de ap`rare. Aceasta poate include
o abordare puternic integrat` [i multina]ional` a sarcinilor [i func]iunilor specifice, o abordare
care sus]ine implementarea conceptului CJTF. Pentru opera]iunile de sprijinire a p`cii
vor fi valoroase forma]iunile multina]ionale eficace, c#t [i alte aranjamente implic#nd state
partenere. Pentru a exploata la maxim poten]ialul oferit de forma]iunile multina]ionale,
interoperabilitatea crescut`, realizat` printre altele [i prin instruire suficient` [i exerci]ii,
este de cea mai mare importan]`.

CARACTERISTICILE FOR}ELOR NUCLEARE

Obiectivul fundamental al for]elor nucleare ale Alia]ilor este unul politic: s` men]in`
pacea [i s` previn` amenin]area cu for]a [i orice tip de r`zboi. Ele vor continua s` \ndepli-
neasc` un rol esen]ial prin inducerea nesiguran]ei \n mintea oric`rui agresor \n leg`tur`
cu natura reac]iei Alia]ilor la o agresiune militar`. Ele demonstreaz` c` agresiunea de orice
fel nu este o op]iune ra]ional`. Garan]ia suprem` a securit`]ii Alia]ilor este oferit` de for]ele
nucleare strategice ale Alian]ei, \ndeosebi de cele ale Statelor Unite; for]ele nucleare
independente ale Marii Britanii [i Fran]ei, care au un rol de descurajare propriu, contribuie
la descurajarea general` [i la securitatea Alia]ilor.
O pozi]ie nuclear` credibil` a Alian]ei [i demonstrarea solidarit`]ii Alian]ei [i a unui
angajament comun \n prevenirea r`zboiului continu` s` necesite o participare larg` a Alia]ilor
europeni implica]i \n planificarea ap`r`rii colective pe roluri nucleare, care \n timp de pace
au for]e nucleare sta]ionate pe teritoriul lor, sau prin aranjamente de comand`, control
[i consult`ri. For]ele nucleare sta]ionate \n Europa [i angajate NATO constituie o leg`tur`
esen]ial` politic` [i militar` \ntre membrii europeni [i nord-americani ai Alian]ei. |n concluzie,
Alian]a va men]ine for]e nucleare adecvate \n Europa. Aceste for]e trebuie s` aib` ni[te
caracteristici necesare [i o flexibilitate [i putere de supravie]uire adecvate, pentru a fi percepute
ca un element credibil [i eficace al strategiei Alia]ilor de prevenire a r`zboiului. Ele vor fi
men]inute la un nivel minim suficient pentru men]inerea pacii [i stabilit`]ii.
Alia]ii implica]i \n aceste activit`]i consider` c`, o dat` cu schimb`rile radicale \n situa]ia
de securitate, incluz#nd reducerea nivelurilor de for]e conven]ionale \n Europa [i cre[terea
timpului de reac]ie, s-a \mbun`t`]it \n mod semnificativ capacitatea NATO de a dezamorsa
171
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2003
o criz` prin mijloace diplomatice sau de alt` natur` sau, dac` e necesar, de a monta
cu succes o ap`rare conven]ional`. |mprejur`rile \n care orice folosire a armelor nucleare
ar putea s` intre \n aten]ia Alia]ilor sunt extrem de \ndep`rtate. A[adar, din 1991 Alia]ii
au f`cut o serie de pa[i importan]i care reflect` mediul de securitate de dup` “r`zboiul rece”.
Ace[tia includ o reducere substan]ial` a tipului [i num`rului de for]e substrategice NATO
incluz#nd eliminarea \ntregii artilerii nucleare [i a rachetelor nucleare cu raz` scurt`
de ac]iune lansate de la sol; o relaxare semnificativ` a criteriilor de preg`tire pentru for]ele
cu roluri nucleare; \ntreruperea planurilor permanente pentru situa]ii de urgen]` nuclear`
pe tinp de pace. For]ele nucleare NATO nu mai au ca ]int` nici o ]ar`. Cu toate acestea, NATO
va men]ine la un nivel minim, conform cu mediul de securitate respectiv, for]e sub-strategice
adecvate sta]ionate \n Europa care vor constitui o leg`tur` esen]ial` cu for]ele nucleare
strategice, \nt`rind astfel leg`tura transatlantica. Acestea vor consta din nave aeriene
cu dubl` capacitate [i cu un mic num`r de focoase nucleare britanice de tip Trident.
Armele nucleare sub-strategice nu vor fi totu[i amplasate \n situa]ii normale pe vasele
de suprafa]` [i submarinele de atac.

CONCLUZII
O dat` cu intrarea Alian]ei Atlanticului de Nord \n deceniul al [aselea, aceasta trebuie
s` fie gata s` fac` fa]` provoc`rilor [i oportunit`]ilor unui nou secol. Conceptul Strategic
reafirm` scopul de durat` al Alian]ei [i expune sarcinile de securitate fundamentale. El d`
posibilitatea unui NATO transformat s` contribuie la mediul de securitate \n evolu]ie,
sprijinind securitatea [i stabilitatea cu puterea angajamentului comun pentru democra]ie
[i rezolvarea pe cale pa[nic` a disputelor. Conceptul Strategic va guverna securitatea Alian]ei
[i politica de ap`rare, conceptele sale opera]ionale, pozi]ia for]elor sale conven]ionale
[i nucleare, precum [i aranjamentele de ap`rare nuclear` colectiv` [i va fi supus reviziei
\n lumina mediului de securitate \n evolu]ie. |ntr-o lume nesigur` r`m#ne nevoia de ap`rare
eficace, dar \n reafirmarea acestui angajament Alian]a va continua s` utilizeze la maximum
orice ocazie de a ajuta la cl`direa unui continent nedivizat prin promovarea [i facilitarea
viziunii unei Europe \ntregi [i libere.

172
 COOPERAREA MILITAR~
ÎN BAZINUL M~RII NEGRE
- BLACKSEAFOR -
Comandor Niculae V@LSAN

R
ela]iile dintre statele riverane M`rii Negre s-au modificat în mod radical
dup` c`derea regimurilor comuniste din Europa Central` [i de Est. Principala
tendin]` ce se manifest` în zona M`rii Negre este ca aceasta s` devin`
o zon` de cooperare, dezvoltare [i securitate regional`. Cooperarea în aceast` zon` este
o realitate cu rezultate notabile în special în ceea ce prive[te nivelul de stabilitate
[i de încredere între statele riverane.
Pentru prima dat` în istoria sa, Marea Neagr` este pe cale s` devin` o surs` de unitate,
dezvoltare [i stabilitate în acest extins areal geografic care a fost permanent supus instabilit`]ii
[i a reprezentat o grani]` între diferite sisteme politice, ideologice [i religioase.
Rela]iile de cooperare se concentreaz` pe prevenirea [i înl`turarea factorilor de risc
care ar putea s` genereze situa]ii de criz` cu efecte nocive asupra stabilit`]ii [i securit`]ii
regionale. Astfel, sunt promovate rela]ii politice, economice, diplomatice [i culturale
în scopul men]inerii [i consolid`rii stabilit`]ii, dar [i rela]ii de cooperare militar` în scopul
cre[terii încrederii [i transparen]ei.
În anul 1997, comandan]ii for]elor maritime militare ale statelor riverane M`rii Negre
(Bulgaria, Georgia, România, Federa]ia Rus`, Turcia [i Ukraina) au hot`rât s` contribuie
la dezvoltarea p`cii [i stabilit`]ii în regiune prin realizarea unor întâlniri anuale.
Aceste întâlniri au avut ca scop principal cre[terea cooper`rii militare navale în diverse
domenii de activitate.
Participând la aceste întâlniri, [efii statelor majore ale for]elor navale au c`utat
s` g`seasc` cele mai bune solu]ii pentru dezvoltarea cooper`rii. Ei au analizat dezvoltarea
cooper`rii în domeniul înv`]`mântului [i preg`tirii personalului, c`ut`rii [i salv`rii pe mare,
cercet`rii hidrografice, dezvolt`rii tehnicii [i în domeniul logisticii navale.
Ideea înfiin]`rii unei for]e maritime multina]ionale care s` ac]ioneze “la chemare”,
la care s` participe toate statele riverane M`rii Negre, a fost expus` pentru prima dat`
la Varna, în anul 1998, cu prilejul celei de a doua întâlniri a [efilor statelor majore ale for]elor
navale. Aceast` idee a g`sit un sprijin puternic în cadrul Ministerului Ap`r`rii Na]ionale,
Ministerului de Externe [i din partea întregului guvern al României, la fel cum s-a întâmplat,
de altfel, [i în celelalte 5 ]`ri riverane M`rii Negre. Aceast` for]` a fost proiectat`
ca o modalitate de aplicare a unora dintre activit`]ile de cooperare, cum ar fi lupta împotriva
pericolului pe mare, protec]ia vie]ii umane sau protec]ia mediului.
173
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2003
Eforturile \ntreprinse pentru înfiin]area Grupului pentru Misiuni Navale în Marea
Neagr` –BLACKSEAFOR au fost “subiectul” de lucru, preocuparea Grupului de Exper]i,
constituit din diploma]i, ofi]eri din cadrul For]elor Navale, consilieri juridici [i din alte persoane
autorizate. Ei au încercat s` armonizeze multe dintre opiniile diferite, precum [i prevederile
legale specifice ale celor 6 state riverane. A fost o bun` ocazie pentru cunoa[terea reciproc`
[i pentru înt`rirea rela]iilor dintre reprezentan]ii celor 6 state riverane. Semnarea Acordului,
la 2 aprilie 2001, la Istanbul, a fost semnalul evident al hot`rârii statelor riverane de a transpune
în practic` BLACKSEAFOR. Prin semnarea Acordului BLACKSEAFOR statele participante
au confirmat c` obiectivul acestei ini]iative este cel de a contribui la înt`rirea stabilit`]ii
regionale, a prieteniei, a bunelor rela]ii [i a în]elegerii reciproce între statele riverane
M`rii Negre, prin înt`rirea cooper`rii [i interoperabilit`]ii între for]ele lor navale.
Acordul va intra în func]iune \n momentul \n care cel pu]in 4 state semnatare
îl vor ratifica. Pân` atunci, BLACKSEAFOR va putea fi activat numai pentru exerci]ii,
în ideea cre[terii interoperabilit`]ii navelor [i pentru antrenarea echipajelor în îndeplinirea
misiunilor stabilite. Acordul în leg`tur` cu constituirea BLACKSEAFOR a fost ratificat
pân` în prezent doar de trei state: Bulgaria, România [i Turcia. Parlamentul României
a ratificat Acordul privind constituirea BLACKSEAFOR la 29 decembrie 2001, dup` care,
potrivit procedurilor legislative, pre[edintele României a promulgat legea de ratificare.
Trebuie s` men]ionez c` acest document are un caracter democratic, care va asigura
ini]iativei o derulare de lung` durat`. Misiunile BLACKSEAFOR sunt: c`utare [i salvare,
asisten]` umanitar`, m`suri contra minelor, protec]ia mediului, vizite de bun`voin]` [i orice
alte misiuni care sunt acceptate de toate p`r]ile semnatare. BLACKSEAFOR poate fi,
de asemenea, mandatat s` îndeplineasc` misiuni de c`tre Organiza]ia Na]iunilor Unite
sau de Organiza]ia pentru Securitate [i Cooperare în Europa. Procesul de luare a deciziilor
este realizat \n cadrul întâlnirii mini[trilor de externe [i ai ap`r`rii sau a reprezentan]ilor
autoriza]i ai acestora. Pentru
aspectele [i subiectele politice
ale activit`]ii BLACKSEAFOR,
[efii statelor majore generale
sau reprezentan]ii lor reali-
zeaz` consult`ri la nivelul
militar cel mai înalt. Comitetul
Comandan]ilor For]elor
Navale din Marea Neagr`
este organul executiv
de control [i comand`
general` în leg`tur` cu dislo-
carea, angajarea [i cu desf`-
[urarea altor activit`]i
ale BLACKSEAFOR.
Navele desemnate s` fac`
parte din Grup r`mân
în locurile lor de dislocare
permanent`, sub deplina
174
 Realitatea militar` interna]ional`
comand` a fiec`rei autorit`]i na]ionale (Statul Major al For]elor Navale, pentru ]ara noastr`).
Ele se reunesc, dup` transferul comenzii, pentru activit`]i de preg`tire [i instruc]ie în con-
formitate cu programele preg`tite în comun. Decizia pentru o activare neplanificat` poate fi
luat` numai prin consensul p`r]ilor.
BLACKSEAFOR este deschis [i pentru participarea altor state doritoare [i capabile
s` contribuie în mod constructiv la îndeplinirea misiunilor. Decizia de participare a unor ter]i
trebuie s` fie luat` prin consens de toate p`r]ile semnatare. Limba englez` a fost stabilit`
ca limb` de comunicare pe timpul activit`]ilor grupului. Lan]ul de comand` reflect` principiile
de organizare [i asigur` o rezolvare eficient` a necesit`]ilor de comand` [i control militare.
Autoritatea de Control Opera]ional, comandantul BLACKSEAFOR, [eful de stat major
[i ofi]erii statului major sunt roti]i anual pe principiul ordinii alfabetice a statelor semnatare.
Atribu]iile principale ale acestora sunt prezentate în continuare:
❖ Comitetul comandan]ilor, format din coman- ❖ {eful de stat major al BLACKSEAFOR
dan]ii/[efii statelor majore ale for]elor navale este un comandor numit prin rota]ie de c`tre autori-
ale celor 6 ]`ri riverane, se reune[te anual pentru tatea na]ional` din ]ara care va de]ine anul urm`tor
a aproba planul activ`rii pentru anul urm`tor, comanda BLACKSEAFOR [i este \nvestit de c`tre
precum [i documentele de conducere opera]ional`. Comitetul comandan]ilor. Acesta are în subordine,
Acest organism aprob`, la nevoie, [i interven]ia pe timpul activ`rii for]ei, pe cei 4 ofi]eri de stat
BLACKSEAFOR pentru misiuni reale. Pre[edin]ia major care provin din alte 4 ]`ri (altele decât cele
comitetului [i activitatea de secretariat a reuniunii din care provin comandantul [i [eful de stat major)
sunt asigurate prin rota]ie, în ordine alfabetic`, [i execut` atribu]iile uzuale ale unui stat major
de câte o ]ar`. de grup naval. Elementele structurii de comand`
❖ Comitetul are în subordine, ca organism [i control vor func]iona conform atribu]iilor stipulate
de lucru, Grupul de planificare, format din repre- în termenii de referin]` specifici care fie sunt parte
zentan]i ai for]elor maritime militare ale p`r]ilor, a acordului de înfiin]are (cei pentru Comitetul
care se reune[te ori de câte ori este nevoie pentru comandan]ilor/[efilor statelor majore ale for]elor
a elabora planul anual, documentele necesare
navale [i cei pentru Grupul de planificare), fie vor fi
func]ion`rii BLACKSEAFOR, precum [i alte docu-
aproba]i de c`tre Comitetul comandan]ilor.
mente opera]ionale sau de procedur` comune.
❖ For]ele participante la activarea pentru
❖ Autoritatea de control opera]ional este repre-
exerci]ii sau pentru misiuni sunt nominalizate
zentat` printr-un loc]iitor al comandantului/[efului
dintr-o anumit` clas` de nave, de fiecare ]ar`,
Statului Major al For]elor Navale din ]ara gazd` (cea
în raport cu exerci]iile/misiunile pe care urmeaz`
din care face parte [i comandantul BLACKSEAFOR)
s` le execute [i potrivit disponibilit`]ii existente
care are ca atribu]ie principal` organizarea
[i coordonarea preg`tirii pentru activarea anual` la data respectiv`. Autorit`]ile na]ionale au dreptul
a BLACKSEAFOR. Pe timpul activ`rii for]ei pentru s`-[i retrag` propria nav` din compunerea Grupului
exerci]iu sau misiuni, împreun` cu ofi]erii de leg`- dac` interesele acesteia o impun. Exerci]iile
tur` din celelalte ]`ri, coordoneaz` participarea [i misiunile, transferul de autoritate, comunica]iile
for]elor la activit`]i [i men]ine rela]ia cu autorit`]ile vor avea la baz` proceduri comune care vor fi ela-
militare na]ionale ale participan]ilor. borate de c`tre Grupul de planificare, în limba
❖ Comandantul BLACKSEAFOR este englez`, potrivit standardelor NATO. Aceste proce-
un contraamiral sau comandor numit prin rota]ie duri vor fi aprobate de c`tre Comitetul comandan-
de c`tre autoritatea na]ional` a ]`rii gazd` [i \nvestit ]ilor. Statul Major al For]elor Navale române poate
pentru anul urm`tor de c`tre Comitetul comandan- oferi nave care s` participe anual la activarea
]ilor, o dat` cu aprobarea planului anual. Acesta BLACKSEAFOR, dintre cele nominalizate s` participe
de]ine comanda tactic` a for]elor oferite de c`tre la opera]iuni sub conducerea NATO/UE, care execut`
]`rile riverane pe timpul activ`rii. preg`tirea specific` acestor misiuni.
Dup` o foarte intens` preg`tire opera]ional`, BLACKSEAFOR a fost activat pentru
prima oar` între 28 septembrie [i 16 octombrie 2001, fiecare din cele 6 ]`ri riverane destin#nd
175
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2003
o nav` s` participe la programul de activare. Ceremonia oficial` de activare s-a desf`[urat
în portul Golcük din Turcia. Contraamiralul turc Nurset Güner a fost primul comandant
al BLACKSEAFOR. În ziua urm`toare, Grupul a ie[it pe mare [i a navigat pentru prima
dat` în comun pentru instruire [i vizite în porturile din Marea Neagr`. Astfel, pentru prima
dat` în istorie, toate cele 6 for]e maritime militare ale ]`rilor riverane M`rii Negre au fost
reprezentate de o nav` militar` în acela[i grup naval, aceasta ac]ion#nd împreun` cu celelalte
sub o comand` unic`, unanim acceptat` [i sub acela[i pavilion – BLACKSEAFOR.
Programul de activare din anul 2001 a vizat, pe de o parte, “prezentarea” grupului
BLACKSEAFOR cet`]enilor din ora[ele de pe litoralul M`rii Negre [i, pe de alt` parte,
verificarea capacit`]ii de ac]iune în comun a 6 nave apar]inând unor ]`ri diferite. A fost vizitat
câte un port din fiecare ]ar`: Golcük, Varna, Constan]a, Odessa, Novorosisk [i Poti.
Mediatizarea activit`]ii a fost foarte consistent`. Au fost 73 de reprezentan]i ai mass-media
care au luat parte la conferin]ele de pres` [i, de asemenea, 8 posturi na]ionale, 10 locale
de televiziune [i 14 posturi de radio din ]`rile riverane. De asemenea, navele din compunerea
BLACKSEAFOR au fost vizitate de mai mult de 2 500 de civili. Pe timpul activit`]ilor
pe mare au fost desf`[urate complexe [i variate exerci]ii cu scopul de a testa capacitatea
navelor de a ac]iona în comun. Au fost executate exerci]ii de transmisiuni, manevr`
în comun, c`utare [i salvare, deminare. În total, navele au executat 190 de ore de mar[,
au parcurs 1 575 de mile marine [i au petrecut 10 zile în vizit` în porturi. Navele au ac]ionat
în condi]ii bune [i au îndeplinit programul aprobat în ciuda vremii nefavorabile.
A doua activare a BLACKSEAFOR s-a executat între 5-28 august 2002. Programul
a fost aprobat de Comitetul comandan]ilor for]elor navale (BSNC) în aprilie 2002, pe timpul
întâlnirii desf`[urate la Sevastopol. Na]iunea gazd` a fost Ucraina [i comandorul Ihor Tenukh
a asigurat comanda for]ei. Grupul a vizitat porturile Sevastopol, Eregli, Constan]a [i Varna
[i a desf`[urat mai multe exerci]ii navale.
România a fost reprezentat` în anul 2001 de corveta “Am. Horia M`celariu”, de un ofi]er
cu func]ia de ofi]er de rela]ii publice în statul major al grupului, ambarcat la nava
comandant, [i un ofi]er de leg`tur`, la Statul Major al For]elor Navale ale Turciei.
Anul acesta For]ele Navale ale României au trimis la activarea for]ei dragorul maritim
“Locotenent Dimitrie Nicolescu”, un ofi]er cu logistica la bordul navei ucrainene, comandant
a Grupului, [i un ofi]er de leg`tur` la Statul Major al For]elor Navale ale Ucrainei.
Apreciez c` at#t activit`]ile desf`[urate pentru preg`tirea activ`rii BLACKSEAFOR,
cât [i cele derulate pe timpul activ`rii sunt foarte importante pentru preg`tirea acelor
elemente din cadrul For]elor Navale care particip` la misiuni. Pentru sus]inerea acestei
idei vreau s` prezint în continuare câteva considerente care, \n opinia mea, determin`
importan]a acestei ini]iative pentru preg`tirea for]elor navale. Astfel, prin participarea
la ini]iativa BLACKSEAFOR, statul român î[i reafirm` deschiderea c`tre toate ini]iativele
care au drept scop înt`rirea securit`]ii [i a stabilit`]ii în regiune [i promovarea bunelor rela]ii
de vecin`tate cu ]`rile riverane.
BLACKSEAFOR va contribui la intensificarea schimburilor de vederi [i de experien]`
dintre for]ele navale ale statelor riverane [i va îmbun`t`]i consistent [i \ncurajator colaborarea
în domeniul instruc]iei [i al logisticii. Totodat`, prin participarea la activit`]i în cadrul Grupului
naval, echipajele [i navele î[i vor ridica at#t nivelul de interoperabilitate opera]ional`,
cât [i pe cel al capacit`]ii de ac]iune în comun, cu navele apar]inînd celorlalte state riverane.
176
 Realitatea militar` interna]ional`
Consider c`, în domeniul preg`tirii for]elor navale prin aceast` form`, importante sunt
urm`toarele aspecte:
• antrenarea echipajelor navelor participante în condi]iile unor misiuni umanitare
[i de men]inere a p`cii [i pentru ac]iunea în cadrul unor grupuri multina]ionale,
neomogene;
• cre[terea nivelului de interoperabilitate cu unit`]i navale ale statelor partenere
sau membre ale NATO [i, prin aceasta, cre[terea nivelului de preg`tire pentru
aderarea la Alian]a Nord-Atlantic`;
• perfec]ionarea preg`tirii ofi]erilor de comand` [i stat major în exercitarea
atribu]iunilor în cadrul unor structuri navale multina]ionale;
• realizarea unui sistem de comunicare [i comunica]ii între for]ele maritime militare
ale ]`rilor riverane M`rii Negre [i perfec]ionarea acestuia atât din punct de vedere
tehnic, cât [i opera]ional;
• men]inerea unei st`ri ridicate de preg`tire a echipajelor [i a navelor destinate ac]iunii
în cadrul BLACKSEAFOR pentru anul în care acestea fac parte din grupul naval;
• sporirea încrederii echipajelor în calit`]ile elementului de comand` na]ional`,
tehnico-tactice ale navelor [i armamentului prin cunoa[terea capacit`]ii opera]ionale
de ac]iune a altor unit`]i navale similare;
• executarea unor mar[uri de lung` durat` benefice pentru înt`rirea coeziunii
echipajelor, cunoa[terea mai bun` a condi]iilor de naviga]ie \n tot bazinul M`rii Negre
(unit`]i navale militare ale României au participat sporadic la activit`]i în partea de est
a M`rii Negre), a facilit`]ilor [i infrastructurilor portuare din toate porturile
M`rii Negre;
• rezolvarea printr-o mai bun` cooperare a problemelor logistice ale navelor participante
atât pe mare, cât [i în porturile riveranilor.
Misiunile BLACKSEAFOR au, în principal, un caracter umanitar, de c`utare-salvare
[i de protec]ia mediului, pot fi îndeplinite de nave din clasa distrug`tor, fregat`, corvet`,
nav` de patrulare, dragoare, amfibie sau nav` auxiliar`, venind astfel în sprijinul altor acorduri
interna]ionale încheiate între statele riverane M`rii Negre, cum ar fi “Acordul privind c`utarea
[i salvarea pe mare”, semnat, în anul 1998, între autorit`]ile maritime civile ale acestor ]`ri.
De]inând aceste informa]ii în leg`tur` cu BLACKSEAFOR, consider c` este u[or pentru
oricine s` ajung` la concluzia c` for]ele maritime militare ale statelor riverane la Marea
Neagr` au f`cut un important pas înainte pentru înt`rirea cooper`rii [i a bunelor rela]ii
în regiune. Experien]a primei activ`ri [i, de asemenea, bunele rezultate ob]inute în preg`tirea
celei de-a doua ne ofer` posibilitatea s` apreciem c` acest organism va ac]iona o perioad`
important` în beneficiul tuturor ]`rilor riverane [i ale for]elor lor maritime militare.

177
 G#ndirea militar` rom#neasc`
Realitatea militar` interna]ional`
~ 1/2003
RUSIA* (II)
Nave de r`zboi de suprafa]`:
Portavioane:
1 KUZNETSOV (OREL) (tip 1143.5/6) CV
(fost Tbilisi, fost Brejnev)
(Avioane: 18 Su-33, 4 Su-25UTG)
(Elicoptere: 15 Ka-27, 2 Ka-31RLD AEW-HS)
(12 SS-N-19 (SHIPWRECK) SSM)
Cruci[`toare:
2 KIROV (ORLAN) (tip 1144.1/1144.2) CGN
(20 SS-N-19 (SHIPWRECK) SSM)
(Elicoptere: 3 Ka-27 (HELIX))
3 SLAVA (ATLANT) (tip 1164) CG
(16 SS-N-12 (SANDBOX) SSM)
(Elicoptere: 1 Ka-27)
1 KARA (BERIKOT-B) (tip 1134 B) CG
(Elicoptere: 1 Ka-27)
1 KYNDA (tip 58) CG
(8 SS-N-3B (SEPAL) SSM)
Distrug`toare:
1 UDALOY II (FREGAT) (tip 1155.1) DDG
(2x4 SS-N-22 (SUNBURN) SSM)
(Elicoptere: 2 Ka-27)
7 UDALOY (FREGAT) (tip 1155) DDG
(2x4 SS-N-14 (SILEX) SSM)
(Elicoptere: 2 Ka-27)
2 KASHIN (tip 61/61M) DDG
(2x4 SS-N-25 (STYX) SSM, 4 SS-N-2C) (Kh-35)
(Platform` elicopter)
4 SOVREMENNY (SARYCH) (tip 956/956 A) DDG
(2x4 SS-N-22 (SUNBURN) SSM)
(Elicoptere: 1 Ka-27)
Distrug`tor de rachete dirijate
din clasa SOVREMENNY
* Dup` revista Truppendienst/Milint, Beilage zu Heft, 4/2002
178
Fregate:
15 KRIVAK (tip 1135/1135M/1135MP)
FFG/FF/FFH
(6 KRIVAK-I, 2 KRIVAK-II, 7 KRIVAK-III)
(Elicoptere: 1 Ka-27 doar la KRIVAK-III)
(2x4 SS-N-25 (Kh-35 “Uran”) SSM)
1 NEUSTRASHIMY (JASTREB) (tip 1154) FFG
(preg`tite pentru 4x4 SS-N-25 SSM)
(Elicoptere: 1 Ka-27)
27 GRISHA-I, III, IV, V (ALBATROS) (tip 1124/
1124M/1124K, 1124EM) FFL
11 PARCHIM II (tip 1331) FFL
Nave de serviciu [i de paz` a litoralului:
Corvete:
2 DERGACH (SIVUCH) (tip 1239) PGGF/PGGA
(2x4 SS-N-22 (SUNBURN) SSM
15 NANUCHKA III (VETER) (tip 1234.1) FSG
(6 SS-N-9 (SIREN) SSM)
1 NANUCHKA IV (NAKAT) (tip 1234.2) FSG
(Nav` experimental` pentru 2x6 SS-NX-26)
2 TARANTUL I (tip 1241.1) FSG
(2x2 SS-N-2D (STYX) SSM)
5 TARANTUL II (tip 1241.1M) FSG
(2x2 SS-N-2 (STYX) SSM)
24 TARANTUL III (tip 1241.1MP) FSG
(2x2 SS-N-22 (SUNBURN) SSM)
Vedete rapide/torpile:
17 PAUK (MOLNYA) (tip 1241 P) PCF
27 SVETLYAK (tip 1041Z) PCF
Vedete cu aripi portante/rachete dirijate:
3 MATKA (VEKHR) (tip 206MP) PHG
(2 SS-N-2C (STYX) SSM)
Vedete cu aripi portante/torpile:
2 TURYA (STORM) (tip 206M) PHT
1 MUKHA (SOKOL) (tip 1145) PHT
6 MURAVEY (ANTARES) (tip 133) PH
{alupe pentru paza litoralului:
14 STENKA (TARANTUL) (tip 205P) PCF
20 ZHUK (GRIF) (tip 199/1400) PC
{alupe de serviciu fluviale:
9 YAZ (SLEPEN) (tip 1208) PGR
7 PIYAVKA (tip 1249) PGR
20 SHMEL (tip 1204) PGR
(0+1 SOKZHOY PCF - \n construc]ie)
5 VOSH (MOSKIT) (tip 1248) PGR
 Realitatea militar` interna]ional`
Nav` tip din clasa NEUSTRASHIMY
Nave de minare/deminare
Dragoare:
(2 YEVGENYA (tip 1258) utilizate ca [alupe
de servicii \n Marea Caspic`)
14 NATYA I (AKVAMAREN) (tip 266M) MSO
2 GORYA (tip 12660) MHO
26 SONYA (YAKHONT) (tip 12650/1265M) MSC
3 TOLYA (tip 696) MSI
9 LIDA (SAPFIR) (tip 1259.2) MHC
2 OLYA (MALAKHIT) (tip 1259) MSB
6 TANYA (PRORYVATEL) (tip 1300) MSD
Nave pentru opera]iuni de desant:
Nave-doc de transport pentru desant:
1 IVAN ROGOV (YEDNOROG) LPD
(522 persoane, 20 tancuri, 3 ACV sau LCV \n doc)
(4 Ka-29)
Nave de desant pentru ma[inile de lupt`:
19 ROPUCHA-I,-II,-III (tip 775/775 M) LST
(190 persoane [i 10 tancuri sau 24 AFV
[i 170 persoane sau mine)
5 ALLIGATOR (TAPIR) (tip 1171) LST
(300 persoane, 1 750 tone - 20 tancuri
[i ma[ini de lupt`)
Nave mijlocii de desant: (LSM)
1 POLNOCHNY B (tip 771) LSM
(180 persoane, 350 tone - 6 tancuri)
B`rci de desant:
• B`rci pe pern` de aer:
4 POMORNIK (ZUBR) (tip 1232.2) ACV
(230 persoane [i 3 tancuri sau 10 APC,
\n total 130 tone)
7 AIST (DZHEYRAN) (tip 1232.1) ACV
(80 tone; 4 ma[ini blindate u[oare
[i 50 de persoane sau 2 tancuri de lupt`
[i 200 de persoane sau 3 APC
[i 100 de persoane)
1 LEBED (KALMAR) (tip 1206) ACV
(120 de persoane sau 2 tancuri u[oare
sau 40 tone)
1 CZILIM (tip 20910) ACV
(pentru for]ele speciale [i paza litoralului)
• B`rci de desant universale:
1 SERNA LCU
(100 persoane sau 45 tone)
• B`rci de desant-tancuri: (LCM)
3 ONDATRA (AKULA) (tip 1176) LCM
(1 tanc)
Nave de sprijin [i alimentare:
Nave de alimentare \n larg (cu capacitate RAS):
5 BORIS CHILIKIN (tip 1559V) AOR
1 OLEKMA AORL
1 KALININGRADEFT AORL
Nave u[oare de alimentare \n larg:
1 DUBNA AOL
7 ALTAY AOL modernizate
6 UDA (tip 577D) AOL
Ambarca]iuni auxiliare pentru submarine:
1 UGRA (tip 1886.2) AS
1 MALINA (tip 2020) AS
Remorchere de larg/de salvare:
3 INGUL (tip 1453) ATS
3 SLIVA (tip 712) ATS
7 KATUN I (tip 1893) ATS
2 KATUN II (tip 1993) ATS
10 GORYN (tip 714) ARS/ATA
26 SORUM (tip 745/1454) ATA/PG
12 OKHTENSKY (tip 733/733S) ARS/ATA
Nave-spital: 3 OB (tip 320) AH
Nave de sprijin de foc cu rachete:
2 AMGA (tip 1791) AEM
Nave de patrulare:
4 NIKOLAY ZUBOV (tip 850) AGS
8 MOMA (/tip 861) AGS
2 SIBIRIYAKOV (tip 865) AGS
10 BIYA (tip 870/871) AGS
7 KAMENKA (tip 870/871) AGS
2 ONEGA (tip 1806) AGS
Nave pentru cercet^ri oceanografice:
1 AKADEMIK KRYLOV (tip 852/856) AGOR
2 VINOGRAD AGOR
Nave de transmisiuni:
1 BALZAM (ASIA) (tip 1826) AGI
7 VISHNYA (tip 864) AGI
1 PRIMORYE (tip 394B) AGI
4 MOMA (tip 861M) AGI
3 ALPINIST (tip 503M/R) AGI
Nave de patrulare [i investiga]ii:
14 YUG (tip 862) AGS/AGI/AGE
20 FINIK (clasa 872) AGS/AGE
Nave echipate cu mijloace de m^surat:
1 MARSHAL NEDELIN (tip 1914) AGM
Nave pentru m^rfuri:
4 VYTEGRALES II (tip 569P) AK/AGF
8 ANTONOV (tip 1595) AK
5 KANIN (tip 16900A) AKL
Nave de escort` [i nave-atelier:
12 AMUR (tip 304/304M) AR
1 OSKOL (tip 300/301) AR
Nave de escort^ [i ateliere plutitoare:
4 MIKHAIL RUDNITSKY (tip 05360/1) ARS
Nave de evacuare a submarinelor:
1 ELBRUS (OSIMOL) (tip 537) ASR
179
 G#ndirea militar` rom#neasc`
Nave auxiliare ancorate:
8 KASHTAN (tip 141) ABU/ASR/AGL
3 SURA (tip 145) ABU
Nave-[coal^: 2 SMOLNY (tip 887) AX
6 PETRUSHKA (DRAKON) AXL
Nave de sprijin pentru scafandri:
11 YELVA (KRAB) (tip 535 M) YDT
Nave de demagnetizare:
15 PELYM (tip 1799) YDG
17 BEREZA (tip 18061) YDG
Sp^rg^toare de ghea]^:
(sunt men]ionate numai cele militare, \n total 7
sp^rg^toare de ghea]^ cu propulsie nuclear^,
sub control civil)
2 DOBRYNYA NIKITCH AGB
6 IVAN SUSANIN (tip 97P) PG/AGB
Marina comercial^
(intensificarea transportului maritim)
1 503 nave de larg (peste 1 000 tone)
275 AOT
104 Dry Bulk
For]e ale avia]iei maritime: 35 000
264 avioane de lupt^
189 elicoptere cu armament la bord
Media orelor de zbor/an: 40
Comandamente/mari unit^]i:
4 flote de avia]ie militar^ cu comand^ direct^
1 forma]ie de antrenament (Su-24, Tu-22, Tu-142,
Il-38)
unitate de aparatur^ tehnic^ (avioane [i armament
de rezerv^)
Comandamentul for]elor de avia]ie maritim^.
Flota Baltic^ (Kaliningrad)
1 regiment de v#n^toare-bombardament (Su-24)
1 regiment de v#n^toare-bombardament (Su-27)
1 regiment de cercetare (Su-24MR)
1 regiment de transport (An-24, -26, -12, Be-12)
1 regiment de elicoptere ASW (Ka-27/-29, Mi-24)
Comandamentul avia]iei maritime a M`rii Negre
(Sevastopol)
1 regiment de v#n`toare-bombardament (Su-24)
1 regiment de transport (An-12, -24, -26, Be-12)
1 regiment de elicoptere AWS (Ka-25/-27)
1 escadril` de elicoptere ASW (Mi-8/-14)
Mijloacele de lupt`:
Avioane:
• bombardiere: 45 Tu-22M(BACKFIRE)
• de interceptare/v#n`toare-bombardament:
52 Su-27/-33 (FLANKER-B/-D)
• de v#n`toare-bombardament:
52 Su-24 (FENCER)
10 Su-25 (FROGFOOT)
180
~ 1/2003
Alte nave:
30 BOLVA APB (nave-cazarm^)
(…) TOPLIVO/KHOBY tancuri petroliere portuare
4 KLASMA nave-cablier
3 EMBA nave-cablier
20 SHELON I/II(tip 1388/1388M) TRV/YAG
(nave pentru transportul de persoane)
(…) FLAMINGO (tip 1415) YDT (nave auxiliare)
(…) PO 2/NYRAT 2 tip 1896 YDT (nave auxiliare)
(…) NYRAT 1 (tip 522) YDT (nave auxiliare)
12 SK 620 YH/YFL (nave auxiliare)
(…) POLUCHAT I/II/III TRV (nave evacuare torpile)
16 POZHARNY I (tip 364) YTR
(nave de desc^rcare)
7 IVA (MORKOV) (tip 1461.3) YTR
(nave de desc^rcare)
24 AK
8 nave RO-RO
7 PAX
1 085 alte nave
Comandamentul avia]iei maritime al flotei de nord
(Severomorsk)
1 divizie de avia]ie de cercetare
2 regimente de avia]ie de cercetare (T-22M)
1 regiment de avia]ie maritim`
(cu baze de lansare maritime) (S-33, Su-25UTG)
1 regiment de avia]ie maritim` (independent)
(Be-12)
1 regiment de avia]ie maritim` (independent)
(Il-38)
1 regiment de elicoptere ASW (K-27/-29, Mi-14)
1 regiment de avia]ie de transport (An-12/-24/-26)
1 unitate ELINT (Il-20)
Comandamentul avia]iei maritime al flotei
Pacificului:
1 regiment ASW/de cercetare (Tu-142M)
1 regiment de avia]ie (independent) (Il-38, Be-12)
1 regiment de avia]ie (ASW, universal) (Il-38)
1 escadril` de avia]ie (independent`) (Be-12)
1 regiment de avia]ie de transport (An-12/-24/-26)
1 regiment de elicoptere ASW (Ka-27/-29, Mi-14)
1 escadril` de elicoptere ASW (Mi-8/-14)
• de cercetare maritim`:
4 Be-12 (MAIL)
36 Il-38 (MAY)
55 Tu-142 (BEAR-F modernizat 3/4)
• de cercetare: 12 Su-24MR (FENCER-E)
5 Tu-22MR (BACKFIRE)
 Realitatea militar` interna]ional`

M#ndria for]elor navale ruse - portavionul “Kuznetsov”, singurul r`mas

• ELINT: 18 An-12 (CUB -C/- D) • universale: 20 Ka-35PS (HORMONE-C)

2 Il-2ORT (COOT) 10 Mi-6 (HOOK)
• cap de forma]ie: 12 Tu-142MR (BEAR-J) 40 Mi-14PS (HAZE-C)
• de transport: 20 An-12PB (CUB) Rachete dirijate:
10 An-24 (COKE) • ALCM: (…) AS-4 (KITCHEN)
20 An-26 (CURL) (…) AS-16 (KIKBACK)
• de sprijin \n dirijare: (…) Tu-134 (CRUSTY)
• aer-aer: (…) AA-8 (APHID)
(…) Tu-154 (CARELESS)
(…) AA-10 (ALAMO)
(…) Yak-40 (CODLING)
• universale: 20 An-2 (COLT) (…) AA-11 (ARCHER)
• de antrenament: (…) AA-12 (ADDER)
4 Su-25UTG (FROGFOOT) (\n curs de achizi]ie)
3-4 Su-27UB (FLANKER-C) • aer-sol: (…) AS-7 (KERRY)
2 Su-33UB (\n prezent \n probe) (…) AS-10 (KAREN)
Elicoptere: (…) AS-11 (KILTER)
• de lupt`: 12 Ka-29 (HELIX-B) (…) AS-12 (KEGLER)
15 Mi-24 (HIND) (…) AS-13 (KINGBOLT)
20 Mi-8/-17 (HIP) (…) AS-14 (KEDGE)
• ASW: 50 Ka-50PL (HORMONE-A)
(…) AS-17 (KRYPTON)
72 Ka-27P (HELIX-A)
• aer-ap`: (…) AS-20 (KAYAK)
20 Mi-8 (HAZE-A)

For]ele aeriene: 184 600

S-a realizat unificarea for]elor de ap`rare
antiaerian` cu cele aeriene, \ntr-un comandament
comun.
For]ele aeriene cuprind \n prezent 2 armate aeriene
ale Comandamentului Suprem (VA VGK: Vozdush’naya
Armia Verkhovnogo Glavnokomadovaniya = Avia]ie
cu raz` mare de ac]iune [i avia]ie de transport),
precum [i 6 forma]ii tactice de ap`rare antiaerian`
[i 77 regimente de avia]ie.
Avia]ia cu raz` mare de ac]iune [i cea de transport
sunt subordonate, ca [i armatele aeriene/de ap`rare
antiaerian`, Comandamentului For]elor Aeriene.
|n fiecare regiune militar` (cu excep]ia celei
a Moscovei) exist` o armat` a aerului/a ap`r`rii
antiaeriene. |n regiunea militar` Moscova se afl`
sta]ionat un corp de armat` de avia]ie/ap`rare
antiaerian`. Armata aerului conduce 2 p#n` la 4 divizii
de avia]ie (Aviatsionnaya Diviziya), care sunt \n principiu
organizate dup` misiuni, lor subordon#ndu-li-se
2 p#n` la 4 regimente (Polk). Regimentele de avia]ie
dispun de 2-3 escadrile(Eskadrilya). For]a unei
escadrile este constituit` \n principiu din 10 avioane
de bombardament [i 12-13 avioane de lupt`.
Exist` un sistem comun de control al spa]iului
aerian care cuprinde Rusia, America, Belarus,
Georgia, Kazahstanul, Kirchiztanul, Tadjikistanul,
Turkmenistanul, Ucraina [i Uzbekistanul.
Media orelor de zbor/an:
• For]e tactice/de ap`rare antiaerian`: 20 de ore
• Avia]ie cu raz` mare de ac]iune: 44 de ore
For]e active:
For]e aeriene strategice:
Armata 37 aerian` (VA VGK)
Comandament: Moscova
1 divizie de avia]ie
1 regiment de avia]ie de bombardament
(Tu-160, Tu-22M)
(\n plus: Tu-134UBL – pentru antrenamentul
pilo]ilor; Tu-134BSh pentru instruc]ia
personalului navigant)
1 regiment de avia]ie de bombardament
(Tu-95MS)
1 regiment de tancuri (Il-78/-78M)
1 divizie aerian` (73)
2 regiment de avioane de bombardament
(Tu-160, Tu-95)

181
 G#ndirea militar` rom#neasc`
Organizarea For]elor Aeriene ruse
3 divizii aeriene (31, 55, 201)
2 regimente de avioane de bombardament
(Tu-95, Tu-22M)
1 regiment aerian (mixt) (independent)
(An-12/-24/-26)
1 centru de instruc]ie
1 regiment de instruc]ie/avioane de bombar-
dament (Tu-22M/-95)
1 regiment de instruc]ie (L-29, L-39)
Avia]ia de transport:
Armata 61 aerian` (VA, VGK)
Comandament: Moscova
1 divizie aerian` de transport (3)
(Comandament: Tver)
4 regimente aeriene de transport
(An-12, Il-76)
1 divizie aerian` de transport (12)
(Comandament: Krechewitsy)
3 regimente aeriene de transport
(An-12/-22/-124, Il -76)
1 divizie aerian` de transport (Comandament: ?)
3 regimente aeriene de transport (610)
(An-12, Il-76)
1 regiment aerian de transport (independent)
(Il -76)
1 centru de instruc]ie (An-12, Il-76)
For]e aeriene tactice/for]e de ap`rare
antiaerian`:
4 armate ale aerului/de ap`rare antiaerian`
182
~ 1/2003
(regiunea militar` Caucaz)
Comandament: Rostov-na-Donu
1 divizie de v#n`toare-bombardament
3 regimente de v#n`toare-bombardament
(Su-25)
1 divizie de v#n`toare-bombardament
3 regimente de v#n`toare-bombardament
(Su-24)
1 divizie de avioane de interceptare
3 regimente de avioane de interceptare
(MiG-29)
1 regiment de cercetare (independent) (Su-24MR)
1 regiment de transport (An-12, Mi-8)
1 escadril` de elicoptere de cercetare/EW
(Mi-8, Mi-8SMV, Mi-8PPA)
1 regiment de avioane de interceptare
(MiG-31, MiG-25)
2 regimente de avioane de interceptare (Su-27)
Armata 6 aerian`/ap`rare antiaerian`
(regiunea militar` Leningrad/Nord)
Comandament: Sankt Petersburg
1 divizie de v#n`toare-bombardament
2 regimente de v#n`toare-bombardament
(Su-24)
1 divizie de interceptare
2 regimente de interceptare (MiG-29, Su-27)
1 regiment de cercetare (Su-24MR, MiG-25R)
1 escadril` (mixt`) (An-12, Mi-8)
 Realitatea militar` interna]ional`
Avion de interceptare MiG-31 (FOXHOUND)
Modelul a succedat MiG-25
1 escadril` de elicoptere de cercetare/EW
(Mi-8, Mi-8SMV, Mi-8PPA)
1 regiment de interceptare de gard` (MiG-31)
3 regiment de interceptare (MiG-31)
2 regimente de interceptare (Su-27)
1 escadril` de transport (Mi-8)
Armata 11 aerian`/ap`rare antiaerian`
(regiunea militar` a Extremului Orient)
Comandament: Kabarovsk
1 divizie de v#n`toare-bombardament
3 regimente de v#n`toare-bombardament
(Su-24)
1 regiment de v#n`toare-bombardament
(independent)(Su-25)
1 regiment de avioane de interceptare (MiG-29)
1 regiment de avioane de cercetare
(independent) (Su-24MR, MiG-25R)
1 regiment de avia]ie (independent, mixt)
(An-12, An-26, Mi-8)
1 escadril` de elicoptere de cercetare/EW
(Mi-8, Mi-8SMV, Mi-8PPA)
3 regimente de avioane de interceptare (MiG-31)
Armata 14 aerian`/ap`rare antiaerian`
(regiunea militar` Siberia)
Comandament: Novosibirsk
1 divizie de v#n`toare-bombardament
3 regimente de v#n`toare-bombardament
(Su-24)
1 regiment de v#n`toare-bombardament
(independent) (Su-25)
1 regiment de avioane de interceptare (MiG-29)
1 regiment de avioane de cercetare
(independent) (Su-24MR, MiG-25R)
1 regiment de avia]ie (independent, mixt)
(An-12, An-26, Mi-8)
1 escadril` de elicoptere de cercetare/EW
(Mi-8, Mi-8SMV, Mi-8PPA)
3 regimente de avioane de interceptare (MiG-31)
Armata 5 aerian`/ap`rare antiaerian`
(regiunea militar` Volga/Ural)
Comandament: Ekaterinburg
Misiune: Asigurarea instruirii calificate a for]elor
aeriene. Are \n subordine [i Academia For]elor Aeriene.
1 escadril` de avia]ie (independent`, mixt`)
(Mi-6/-8)
1 [coal` de avia]ie (Balaskov)
2 regimente de instruc]ie (L-39)
1 [coal` de avia]ie (Barnaul)
2 regimente de instruc]ie (L-39)
1 [coal` pentru persoalul navigant (Chelyabinsk)
1 escadril` de instruc]ie (independent`) (Mi-8)
1 regiment de instruc]ie (Tu-134)
1 facultate a {colii Militare Superioare
de Avia]ie Krasnodar
1 regiment de instruc]ie (MiG-29, L-39)
1 {coal` Militar` Superioar` de Pilotaj Kashin
3 regimente de instruc]ie (L-39)
1 {coal` Militar` Superioar` de Avia]ie Krasnodar
2 regimente de instruc]ie (L-39, MiG-29,
Su-25, Su-27)
3 regimente de instruc]ie (L-39)
1 escadril` de instruc]ie (independent`) (Mi-8)
1 regiment de avioane de interceptare (MiG-31)
Corpul 16 armat` aerian/ap`rare antiaerian`
(regiunea militar` Moscova)
Comandament: Moscova
1 divizie de avia]ie
3 regimente de avioane de interceptare
(MiG-29)
1 divizie de v#n`toare-bombardament
1 regiment de v#n`toare-bombardament
de gard` (Su-24)
1 regiment de v#n`toare-bombardament (Su-24)
1 regiment de avioane de cercetare
(independent) (Su-24MR, MiG-25R)
1 Centru de gard` de zbor demonstrativ
(MiG-29 inclusiv echipa acrobatic` “Martins”;
Su-24, Su-25 inclusiv echipa acrobatic` “Sky
Hussars”; Su-27 inclusiv echipa acrobatic`
“Russian Knights”; Mi-8)
1 regiment de v#n`toare-bombardament
(independent) (Su-25)
1 regiment de avia]ie (independent, mixt) (Mi-8)
3 escadrile de elicoptere de cercetare/EW
(Mi-8, Mi-8SMV, Mi-8PPA)
2 regimente de avioane de interceptare (MiG-31)
1 regiment de avioane de interceptare (Su-27)
1 escadril` de transport (independent`) (Mi-8)
Unit`]i subordonate Comandamentului for]elor
de avia]ie:
1 Centru de instruc]ie
1 regiment de pilo]i eseiori
1 baz` pentru avioane de rezerv`
1 divizie de avioane pentru misiuni speciale
2 regimente de avioane pentru misiuni speciale
1 Centru de instruc]ie
1 regiment de instruc]ie (bombardiere)
1 regiment de instruc]ie (v#n`toare-bombar-
dament)
2 regimente de instruc]ie (de interceptare)
183
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2003
1 regiment de elicoptere (independent)
1 Centru de instruc]ie
2 regimente de instruc]ie (de interceptare)
1 regiment de avia]ie (independent) (An-50)
1 Centru de \ncerc`ri \n zbor
Mijloace de lupt`:
Avioane:
• de bombardament:
125 Tu-22M-3 (BACKFIRE) MiG-29UB (FULCRUM-B)
39 Tu-95MS-6 (BEAR-H6)
(inclusiv portavioane experimentale) • de leg`tur`:
32 Tu-MS-16 (BEAR-H16) 3 Il-18D (COOT)
15 Tu-160 (BLACKJACK) (\nregistrate par]ial ca civile)
(1-2 \n continuare comandate) 13 Il-62M (CLASSIC)
(inclusiv portavioane experimentale) (\nregistrate par]ial ca civile)
• de v#n`toare-bombardament/v#n`toare: 2 Il-96-300 (\nregistrate par]ial ca civile)
460 MiG-29 (FULCRUM-A/-C) 2 Tu-204 (\nregistrate par]ial ca civile)
(160-180 vor fi reechipate pe MiG-29SMT) 25 Yak-40 (CODLING)
2 Su-30 • universale: 135 An-2 (COLT)
20 Su-30M 150 LET L-410UVP “Turbolet”
• de v#n`toare-bombardament: • antrenament:
60 MiG-27 (FLOGGER) 935 L-39 “Albatros”
260 Su-24 (FENCER) 150 MiG-29UB (FULCRUM-B)
190 Su-25(FROGFOOT-A) (30 vor fi reechipate pe MiG-29UBT)
4 Su-25T 50 Su-27UBT (FLANKER-C)
2 Su-39 5 Tu-95 (BEAR-G)
(+ (….) Su-34 \n curs de livrare) 6 Tu-134UBL/BSh (CRUSTY)
• de v#n`toare: (+ 150 MiG-23UB – \n majoritate \n conservare)
315 MiG-31/- 31M (FOXHOUND-A /-C) Elicoptere:
395 Su-27 (FLANKER) • universale: 100 Mi-2 (HOPLITE)
(+ 270 MiG-23M (FLOGGER) \n conservare) 100 Mi-8 (HIP)
• de cercetare: 40 MiG-25R (FOXBAT-B/-D) Rachete:
79 Su-24MR (FENCER-E) • de croazier` (cu baz` de lansare aerian`): 1 160
10 Tu-22MR (BACKFIRE) (…) AS-4 (KITCHEN)
• de ghidare: 20 Il-22 (COOT B) (…) AS-15 (KENT)
2 Il-76VPB (Il-82) (…) AS-16 (KICKBACK)
4 Il-87 (MAXDOME) • aer-aer: (…) AA-6 (ACRID)
• AEW: 21 A-50/A-50U (MAINSTAY) (…) AA-8 (APHID)
• de patrulare: 30 An-30 (CLANK) (…) AA-9 (AMOS)
• de transport: (…) AA-10 (ALAMO)
45 An-12BP (CUB) (…) AA-11 (ARCHER)
20 An-12 (CUB-A /B/C/D) (sprijin \n lupt`) (…) AA-12 (ADDER)
15 An-22 (COCK) (…) AA-13
25 An-24 (COKE) • aer-sol: (…) AS-7 (KERRY)
80 An-26/26 D (CURL) (…) AS-10(KAREN)
50 An-32 (CLINE) (…) AS-11 (KILTER)
20 An-72/-74 (COALER) (…) AS-12 (KEGLER)
26 An-124 (CONDOR) (…) AS-13 (KINGBOLT)
(\nregistrate par]ial ca civile) (…) AS-14 (KEDGE)
2 An-124-100 (CONDOR) (…) AS-15 (KENT)
(par]ial \nregistrate ca civile) (…) AS-17(KRYPTON)
220 Il-76M/MD (CANDID-B) (…) AS-18 (KAZOO)
• de alimentare \n aer: 9 Il-78 (MIDAS) (…) AS – 20 (KAYAK)
12 Il-78M (MIDAS) • antitac dirijate: (…) AT-12

184
 Realitatea militar` interna]ional`
Sta]ionare
Regiunile militare constituiau \n trecut baza
administra]iei militare sovietice. |n prezent
direc]iile strategice le sunt destinate regiunilor
militare care au r`mas.
|n spa]iul dintre frontiera de vest a Rusiei [i Ural
sunt comunicate:
2 divizii de tancuri
8 divizii de infanterie moto
4 divizii de desant aerian
1 divizie de artilerie
9 brig`zi de artilerie (independente) For]ele din Kaliningrad se subordoneaz`
3 brig`zi de lansatoare de rachete Comandamentului Flotei din Marea Baltic`
cu mai multe ]evi
7 brig`zi de rachete cu raz` medie de ac]iune 18 SS-21 (SCARAB)
8 brig`zi de lansatoare grele de rachete de c#mp 51 elicoptere de lupt`
12 brig`zi de rachete antiaeriene dirijate Ap`rare antiaerian`:
Disponibilitatea de personal a unit`]ii este greu 1 regiment de avioane de v#n`toare
de determinat. S-au estimat (pentru unit`]ile din Ural): (avia]ie maritim`/Flota M`rii Baltice)
• peste 75%: 3 divizii de desant aerian 28 Su-27 (FLANKER)
toate diviziile de infanterie moto 50 instala]ii de lansare a rachetelor antiaeriene
1 brigad` de desant aerian dirijate.
• peste 50%: 1 divizie de tancuri For]e navale:
6 divizii de infanterie moto Flota M`rii Baltice
1 divizie de desant aerian Comandament: Kaliningrad
1 brigad` de artilerie Porturi:
Restul unit`]ilor ar trebui s` dispun` de efective • Kronstadt • Baltiysk
\ntre 50% [i 25% din necesar. Submarine: 2 SSK
Nave de r`zboi de suprafa]`: 2 DDG
Grupa operativ/strategic` 4 FFG
Kaliningrad Alte nave:
• subordonat` Comandamentului trupelor terestre 26 nave de serviciu [i de paz` a litoralului
[i de ap`rare a litoralului din Flota M`rii Baltice. 13 nave de minare/deminare
For]e terestre: 12 770 5 nave pentru ducerea luptei amfibiilor
Trupe: 130 nave de sprijin [i alimentare
2 divizii de infanterie moto (1 \ncadrat`) Avia]ia maritim`:
1 brigad` SSM 55 avioane de lupt`
1 regiment de rachete antiaeriene dirijate 41 elicoptere cu armament la bord
1 regiment de infanterie moto (independent) Mijloace:
• avioane de v#n`toare: 25 Su-24
1 regiment de elicoptere de lupt`
28 Su-27
Mijloace:
• universale/EW: 2 An-12
816 tancuri de lupt` • transport: 12 An-12/-24/-26
869 ma[ini blindate • elicoptere ASW: 22 Ka-27
377 tancuri transport personal • elicoptere de lupt`: 4 Ka-29
345 tancuri de artilerie/lansatoare de rachete/ 15 Mi-24
arunc`toare de grenade Infanterie marin`: 1 100
1 regiment de infanterie marin`
Mijloace:
26 tancuri de lupt`
320 tancuri transport personal
52 tunuri de artileri/lansatoare de rachete/
arunc`toare de grenade
For]e de ap`rare a litoralului:
2 regimente de artilerie
133 tunuri de artilerie
|n zona Kaliningrad 1 regiment SMM
ac]ioneaz` 816 tancuri de lupt` 8 instala]ii de lansare SS-C-1b (SEPAL)

185
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2003
Regiunea militar` Leningrad (Nord) Infanteria maritim`: 1 300
Comandament: Skt. Petersburg Component` a Flotei Nordului
Direc]ia strategic`: Nord-Vest 1 regiment infanterie marin`
For]e terestre: 32 500 74 tancuri de lupt`
Trupe: 209 ma[ini blindate
1 divizie desant aerian 44 tunuri de artilerie
2 brig`zi de infanterie moto (independente) Ap`rarea litoralului:
1 brigad` de artilerie 1 regiment de ap`rare a litoralului
1 brigad` SSM 360 MT-LB
1 brigad` for]e speciale 134 tunuri de artilerie
1 brigad` rachete antiaeriene dirijate 1 regiment de rachete antiaeriene dirijate
1 regiment de ap`rare antitanc For]e aeriene:
1 regiment de lansatoare de rachete Armata 6 aerian`/ap`rare antiaerian`
cu mai multe ]evi 325 avioane de lupt`
1 regiment de elicoptere de lupt` 525 rachete antiaeriene
Mijloace:
183 tancuri de lupt`
Regiunea militar` Moscova:
83 ma[ini blindate Comandament: Moscova
950 tancuri transport personal Direc]ia strategic`: Vest
419 tunuri de artilerie/lansatoare de rachete/ For]e terestre: 74 000
arunc`toare de grenade Trupe:
18 SS-21 (SCARAB) 2 comandamente de armat`
35 elicoptere de lupt` 2 divizii de tancuri
For]e navale: 2 divizii de infanterie moto
Flota Nordului 2 divizii desant aerian
(Arctic` [i Atlantic`) 1 comandament de divizie de artilerie
Comandament: Severomorsk 4 brig`zi de artilerie (1 instruc]ie)
Porturi: 3 brig`zi de artilerie (independente)
• Peninsula Kola • Severodovinsk 3 brig`zi SSM
Submarine: 12 SSBN 1 brigad` infanterie moto (independent`)
4 SSGN 1 brigad` trupe speciale
12 SSN 4 brig`zi rachete antiaeriene dirijate
2 SSK 2 regimente de elicoptere de lupt`
4 SSN Mijloace:
Nave de r`zboi de suprafa]`: 1 CV 2 000 tancuri de lupt`
3 CG/CGN 3 200 ma[ini blindate
6 DDG 1 600 tancuri transport personal
2 PFG 2 450 tunuri de artilerie/lansatoare de rachete/
Alte nave de r`zboi de suprafa]`: arunc`toare de grenade
26 nave de patrulare 48 SS-21 (SCARAB)
18 nave de minare/deminare 120 elicoptere de lupt`
8 nave pentru ducerea r`zboiului amfibiu For]e aeriene:
130 nave de sprijin [i alimentare. 1 corp de avia]ie/ap`rare antiaerian`
For]e de avia]ie maritim`: (inclusiv 1 regiment de asalt antiaerian)
75 avioane de lupt` 469 avioane de lupt`
30 elicoptere cu armament la bord 850 rachete antiaeriene
Mijloace:
Avioane: Regiunea militar` Volga/Ural:
• de bombardament: 25 Tu-22M (Unificarea celor dou` regiuni militare Volga [i Ural
• de v#n`toare-bombardament: 10 Su-25 s-a f`cut la 01.09.2001, misiuni imprecise)
24 Su-27 Comandament: Ekaterinburg
• ASW: 11 Il-38 For]e terestre:
• universale/EW: 2 An-12 Trupe:
• transport: 25 An-12/-24/-26 Ale regiunii militare Volga: 32 600
Elicoptere: 1 divizie de infanterie moto
• ASW: 25 Ka-27 1 brigad` de artilerie
• de lupt`: 5 Ka-29 1 brigad` SSM

186
 Realitatea militar` interna]ional`
1 brigad` de for]e speciale Porturi:
1 brigad` SAM • Sevastopol • Karantinnaya
1 regiment de lansatoare de rachete • Temryuk • Novorossiysk
1 regiment de elicoptere (independent) • Streletskaya (\n comun cu Ucraina)
Ale regiunii militare Ural: 19 000 Disponibilitatea pentru lupt` a flotei M`rii Negre
1 divizie tancuri este clasificat` dup` cum urmeaz`:
1 divizie infanterie moto Submarine: 10 SSK (doar 1 SSK gata pentru lupt`)
2 brig`zi/regimente de artilerie Nave de r`zboi de suprafa]`: 3 CG/CGN
1 brigad` SSM 2 DDG
Mijloace: 2 FFG
Ale regiunii militare Volga: Alte nave de r`zboi de suprafa]`:
530 tancuri de lupt` 15 nave de patrulare
1 000 ma[ini blindate 14 nave de minare/deminare
550 tancuri transport personal 5 nave pentru ducerea r`zboiului amfibiu
690 tunuri artilerie/lansatoare rachete/ 90 nave de alimentare [i sprijin
arunc`toare grenade Avia]ie maritim`:
18 SS-21 (SCARAB) 35 avioane de lupt`
45 elicoptere de lupt` 13 elicoptere cu armament la bord
Ale regiunii militare Ural: Mijloace: 27 Su-24
1 300 tancuri de lupt` 4 Be-12
1 600 ma[ini blindate 4 An-12
900 tunuri de artilerie/lansatoare de rachete/ 5 Ka-27
arunc`toare de grenade 8 Mi-8
18 SS-21 (SCARAB) Infanterie marin`: 1 400
For]e aeriene: (subordonat` flotei M`rii Negre)
Armata 5 aerian`/antiaerian` 1 regiment de infanterie marin`
(misiuni de instruc]ie primar`) 59 tancuri transport personal
600 rachete antiaeriene dirijate 14 tunuri de artilerie
For]e aeriene:
Regiunea militar` Caucazul de Nord Armata 4 aerian`/ap`rare antiaerian`
Comandament: Rostov-na-Donu 345 avioane de lupt`
Direc]ia strategic`: Sud-Vest 125 rachete de ap`rare antiaerian` dirijate
For]e terestre: 76 000
Trupe: Regiunea militar` Siberia
1 comandament de armat` Comandament: Novosibirsk
1 corp de armat` Direc]ia strategic`: Sud
3 divizii de infanterie moto For]e terestre:
1 divizie desant aerian Trupe:
3 brig`zi infanterie moto (independente) 2 comandamente de corp de armat`
1 brigad` desant aerian 2 divizii de tancuri
1 brigad` trupe speciale 2 divizii infanterie moto
2 brig`zi artilerie 1 divizie artilerie
2 regimente infanterie moto (independente) 2 MG/divizii de artilerie
2 brig`zi SSM 3 brig`zi infanterie moto
3 brig`zi SAM 1 brigad` desant aerian
2 regimente ap`rare antitanc 10 brig`zi/regimente de artilerie
2 regimente elicoptere de lupt` 2 brig`zi SSM
1 regiment elicoptere de transport (asalt aerian) 2 brig`zi SAM
Mijloace: 2 brig`zi trupe speciale
650 tancuri de lupt` 4 regimente ap`rare antitanc
1 750 blindate 1 regiment elicoptere de lupt`
1 200 tancuri transport personal Mijloace:
750 tunuri de artilerie/lansatoare rachete/ 4 468 tancuri de lupt`
arunc`toare de grenade 6 000 blindate
18 SS-21(SCARAB) 4 300 tunuri artilerie/lansatoare rachete/
63 elicoptere de lupt` arunc`toare de grenade
For]e navale: 36 SS-21 (SCARAB)
Flota M`rii Negre 35 elicoptere de lupt`
Flota rus` a \nchiriat echipamente la Sevastopol, For]e aeriene:
pentru urm`torii 20 de ani. 1 armat` a aerului/ap`rare antiaerian`

187
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2003
For]e navale:
Flota Pacificului
Comandament: Vladivostok
Porturi:
• Vladivostok • Petropavlovs Kamtschatskiy
• Magadan • Sovjetskaya Gavan
• Fokino
Il-76 \n versiunea AEW A-50 (MAINSTAY) Submarine: 5 SSBN
Regiunea militar` Extremul Orient 2 SSGN
Comandament: Kabarovsk 3 SSN
Direc]ia strategic`: Sud Nave de r`zboi de suprafa]`: 1 CG/CGN
(inclusiv flota din Pacific [i Comandamentul trupelor 7 DDG
din nord-estul Rusiei) 2 FFG
For]e terestre: Alte nave de r`zboi de suprafa]`:
2 comandamente de armat` 30 nave de patrulare
2 comandamente de corp de armat` 8 nave de minare/deminare
10 divizii infanterie moto (2 de instruc]ie) 4 nave pentru ducerea luptei amfibie
2 divizii de MG/artilerie 57 nave de sprijin [i alimentare
1 divizie de artilerie Avia]ia maritim`:
9 brig`zi/regimente de artilerie 55 avioane de lupt`
1 brigad` de infanterie moto 26 elicoptere de lupt` cu armament la bord
3 brig`zi SSM Mijloace: 47 Tu-142/-142MR
5 brig`zi SAM 15 Il-38
1 brigad` trupe speciale 10 An-12
1 brigad` ap`rare antitanc 20 Ka-27
2 regimente elicoptere de lupt` 12 Mi-8/-14
2 regimente elicoptere de transport 3 Ka-29
(asalt aerian) Infanteria marin`: 2 500
Mijloace: (subordonat` Flotei Pacificului)
3 900 tancuri 1 comandament de divizie
6 400 blindate 3 batalioane infanterie marin`
3 000 tunuri de artilerie/lansatoare de rachete/ 1 batalion de tancuri
arunc`toare de grenade 1 batalion artilerie
54 SS-21 (SCARAB) Ap`rarea litoralului: 1 divizie
85 elicoptere de lupt` For]e aeriene: 1 armat` a aerului

For]e în afara teritoriului

Efectivele declarate ale trupelor ruse din Georgia
[i Armenia num`r`, de la 1 ianuarie 2001, 6 900
de solda]i. Aceste trupe se subordoneaz` regiunii
militare Caucazul de Nord. Nu este sigur dac`
în aceste cifre sunt lua]i în calcul [i încorporabilii.
Armenia:
For]e terestre: 2 900
1 garnizoan`
74 tancuri de lupt`
17 blindate
129 tancuri transport personal
84 tunuri de artilerie/lansatoare de rachete/
arunc`toare de grenade
For]e aeriene
1 escadril` de avia]ie (18 MiG-29)
1 baterie de rachete de ap`rare antiaerian` dirijat`
(S-300)
1 baterie de rachete de ap`rare antiaerian` dirijat`
(SA-6)

Submarin de v#n`toare clasa AKULA Submarinul “Omsk”cu propulsie atomic` din clasa OSCAR
Submarinele strategice sunt componente ale Flotei Nordului [i Flotei Pacificului

188
 Realitatea militar` interna]ional`
Georgia: 1 divizie infanterie moto
For]e terestre: 4 000 128 tancuri de lupt`
3 garnizoane (câte o brigad` înt`rit`) 314 blindate
65 T-72
200 blindate 180 tunuri de artilerie/lansatoare de rachete/
139 tunuri de artilerie (inclusiv D-30, 2S-1, 2S3, arunc`toare de grenade
BM-21) Ucraina: 1 100
5 elicoptere de lupt` 1 regiment de infanterie marin`
Moldova: 102 blindate
(Nistru) 24 tunuri de artilerie/lansatoare de rachete/
For]e terestre: 1 500
arunc`toare de grenade
(subordonate regiunii militare Moscova)
1 grup` operativ` Africa: 100
(inclusiv o brigad` de infanterie moto, Cuba:
1 regiment F1A) 800 personal SIGINT
108 tancuri de lupt` 10 consilieri
126 blindate Siria: 150
125 tunuri de artilerie/lansatoare rachete/ Vietnam: 100
arunc`toare de grenade
baz` maritim`
Tadjikistan:
echipamente SIGINT
For]e terestre: 8 000
Men]inere a p`cii Croa]ia: 1 observator (UNMOP)
Bosnia: 600 (SFOR II) Coreea: 10 observatori (MONUC)
1 batalion desant aerian (independent) Timorul de Est: 2 observatori (UNTAET)
Georgia/Abhazia: 1 700 Etiopia/Eritreea: 6 observatori (UNMEE)
Georgia/Osetia de Sud: 530 Georgia: 3 observatori (UNMOGIP)
Iugoslavia: 3 600 (KFOR) Irak/Kuwait: 11 observatori (UNIKOM)
Moldova - Transnistria: 500 Orientul Apropiat: 4 observatori (UNTSO)
1 regiment infanterie moto Sierra Leone: 128 (UNAMSIL)
ONU: din care 15 observatori, 4 Mi-24
Bosnia: 1 (UNMIBH) Sahara Occidental`: 24 observatori (MINURSO)

For]e paramilitare: 409 100

Trupe de gr`niceri: 140 000 ODON: 2 – 5 regimente
(subordonate direct pre[edintelui) 29 brig`zi (independente)
10 directorate regionale din care 10 brig`zi independente (misiuni speciale)
7 grupe de gr`niceri OBRON: 3 batalioane infanterie mecanizat`, 1 batalion
Mijloace: arunc`toare de grenade
1 000 blindate/tancuri transport personal 65 regimente/batalioane (inclusiv unit`]i speciale
(inclusiv BMP, BTR)
90 tunuri de artilerie (inclusiv 2S1, 2S9, 2S12) [i for]e aeriene)
Avioane: 70 Il-76, Tu-134, An-72/-24/-26, Yak-40 Mijloace: 69 tancuri de lupt`
16 SM-92 1 700 blindate/tancuri transport personal
Elicoptere: 200 Mi-24, Mi-8, Mi-26, Ka-27 (inclusiv BMP-1 /-2, BTR-80)
Nave: 7 KRIVAK-III PCO (1 Ka-27) 20 D-30
12 GRISHA-II PCO 5 PM-38
4 GRISHA-III PCO 4 Mi-2
20 PAUK PCC Serviciul federal de siguran]`: 4 000
15 SVETLYAK PCC (inclusiv unit`]ile de comando Alfa, Beta, Zenit)
65 STENKA PCI Serviciul federal de protec]ie:
10 MURAVEY PCI (10 000 pân` la 30 000)
20 ZHUK PCI (inclusiv elemente ale trupelor terestre)
84 nave patrulare fluvial`
8 IVAN SUSANIN – sp`rg`tor 1 brigad` infanterie mecanizat`
(cu armament la bord) 1 regiment desant aerian
18 SORUM AT/F 1 regiment paz` preziden]ial`
Trupele Ministerului de Interne: 151 100 Serviciul federal de comunica]ii [i informa]ii:
7 regiuni 54 000
11 divizii Trupe de c`i ferate: 50 000
din care 5 divizii independente (misiuni speciale) inclusiv 4 corpuri c`i ferate, 28 brig`zi c`i ferate

Versiunea \n limba rom#n`:

Delia PETRACHE
189
 G#ndirea militar` rom#neasc`
GLOSAR NATO DE TERMENI (V)
N
NOI – Notice of Intention
NOK – Norvegian Krone
NON – Northern Norway
NOP – Nuclear Operations Procedures
– Nuclear Operation Plan
NOR – NATO Operational Requirement (also called
NATO Military Requirement/NMR)
– Notice of Revision
NORECHAN – North-Estern Sub-Area Channel
NORFLT – Northern Fleet
NORLANT – Northern Sub-Area Atlantic
NORTHAG – Northern Army Group Central Europe
NOS – NATO Office of Security
NOSREP – National Overseas Shipping
Representative
NOTAL – Not to All
NOTAM – Notice to Airmen
NP – Nepal/NPL
NPC – NATO Petroleum Committee
– NATO Programming Centre
NPG – Nuclear Planning Group
NPL – Normal Peacetime Location
NPLO – NATO Production and Logistics Organization
NPM – Nuclear Planning Manual
NPS – NATO Precautionary System
– NATO Pipeline System
NPSM – NATO Precautionary System Manual
NPT – Non-Proliferation Treaty
NQAA – National Quality Assurance Authority
NR – Northern Region – NATO Restricted
NRA – NATO Refugees Agency
NRFC – National Reserve Forces Committee
NRRC – Nuclear Risk Reduction Centre
NRU – Nauru
NS – NATO Secret
NSA – National Shipping Authority
– National Shipping Administration
NSAG – NATO Shipping Advisory Group
NSB – NATO Security Board
O
O&M – Operation(s) and Maintenance
190
~ 1/2003
NSC – NATO Security Committee
– NATO Steering Committee
NSCC – NATO Supply Classification Code
NSCEX – Naval Control of Shipping Exercise
NSE – National Support Element
NSG – National Support Group
– NATO Standardization Group
NSI – Nuclear Safety/Security Inspection
NSL – Non-Stocked Item List
NSLB – NATO Standardization Liaison Board
NSLG – NATO Shipping Liaison Group
NSN – NATO Stock Number
NSO – NATO Standardization Organisation
NSP – NATO Strike Plan – Nuclear Strike Plan
NSR – NATO Staff Requirement
NSS – NADGE System Stockage
NSSL – NADGE System Stock List
NSSN – NATO Standard Stock Number
NST – Nuclear and Space Talks
– NATO Staff Target
NSVN – NATO Secure Voice Network
NSVP – NATO Secure Voice Programme
NTB – Nuclear Test Ban
NTDI – NATO Target Data Inventory
NTDS – Naval Tactical Data Processing System
NTG – NATO Task Group – NATO Training Group
NTS – NAMSA Transportation System
NTTS – NATO Terrestrial Transmission System
NU – NATO Unclassified
NUCSTAT – Nuclear Operational Status Report
NURP (S) – Numbered Reference Position (System)
NVSN – NATO Voice Switching Network
NW – Nuclear Warfare
NWGF – Northwestern Group of Forces
NWOO – NATO Wartime Oil Organization
NWRA – NATO Wartime Refugees Agency
NWRP – Nuclear Weapon Release Procedures
NWSOO – NATO Wartime Oil Organization
NZ – New Zealand/NZL
O&S – Operation(s) and Support
 Realitatea militar` interna]ional`
OA – Out of Action – Objective Area
OAS – Offensive Air Support
OAT – Operational Air Trafic (also called MAT)
OBM – Orbital Ballistic Missile
OCA – Ofensive Counter Air (operation)
– Operational Control Authority (naval)
OCDM – Office of Civil and Defence Mobilization
OCE – Officer Conducting the Exercise
OCEANLANT – Ocean Sub-Area Atlantic (see also
EASTLANT/WESTLANT)
OCS – Officer Conducting the Serial
ODP – Overall Documentation Plan
OEC – Other European Countries
OFN – Other Forces for NATO
OJT – On-The-Job Training
OLAFAS – On-Line Automated Frequency
Assignment System
OMG – Operational Manoeuvre Group
ONS – Office of NATO Standardization
ONST – Outline NATO Staff Target
ONT – Out of National Territory (Forces)
OOA – Out of Area
OOB – Order of Battle
OOV – Object of Verification
OP – Observation Post
P
P&P (Committee) – Payments and Progress
Committee
P&A – Personnel and Administration
P&C – Purchasing and Contracting
P3 – Preservation, Packaging and Packing
PA – Panama/PAN/PM – Paraguay/PRY/PY
PAD – Provisional Acceptance Date
PAK – Pakistan/PK
PAL – Permissive Action Link
PAM – Pulse Amplitude Modulation
PAO – Property Accounting Officer
PAPS – Phased Armaments Programming System
PAR – Precision Approach Radar
– Pulse Acquisition Radar
PAS – Protected Aircraft Shelter
PASEP – Passed Separately
PASEEX – Exercise Arranged with Forces on Passage
PAT – Permanent Analysis Team
PBEIST – Planning Board for European Inland
Surface Transport
PBMR – Provisional Basic Military Requirement
PBOS – Planning Board for Ocean Shipping
PCA – Principal Control Authority
OPCOM – Operational Command
OPCON – Operational Control
OPDEC – Operational Deception
OPI – Office of Primary Interests (also called OPR)
OPLAN – Operation Plan
OPORD – Operation Order
OPR – Office of Primary Responsibility (see OPI)
OPREP – Operation Report
OPSEC – Operations Security
OR – Other Ranks
ORBAT – Order of Battle
ORE – Operational Readiness Evaluation
ORI – Operational Readiness Inspection
OSCC – Open Skies Consultative Commission
OSCE – Organization on Security and Cooperation
in Europe
OSE – Officer Scheduling the Exercise
OSI – On-Site Inspection
OSOR – Operational Stand-Off Range
OST – Open Skies Treaty
OSU – Oceanographic Support Unit
OTC – Officer in Tactical Command
OTH – Over-The-Horizon
OTHR – Over-The-Horizon Radar
OTHT – Over-The-Horizon Targeting
OTSR – Optimum Track Ship Routing
PCC – Partnership Coordination Cell
– Planning Coordination Conference
PCSC – Programme Change Sub-Committee
PDC – Position Depth Charge
PDDA – Power-Driven Decontamination Apparatus
PDMS – Point Defence Missile System
PE – Peacetime Establishment – Peru/PER
PERMREP – Permanent Representative
PES – Prepositioned Equipment Storage
PF – Protection Factor
PFE – Purchaser-Furnished Equipment
PFM – Pulse Frequency Modulation
PFNS – Position Fixing Navigation System
PFP – Partnership for Peace
PG – Papua New Guinea/PNG/PP
– Proving Ground
PGI – Programme-Generated Income
PGM – Precision-Guided Munition
PH – Philippines/PHL/RP
PHE – POL-Handling Equipment
PHIBEX – Amphibious Exercise, Including
Landing Forces and Supporting
Forces Operations
191
 G#ndirea militar` rom#neasc`
PHQ – Peace Headquarters
PI – Public Information
PIA – Public Information Adviser
PIC – Press Information Centre
PIF – Price Increase Factor
PIM – Position and Intended Movement
PIR – Pressure Ignition Rocket
– Priority Intelligence Requirement(s)
– Periodic Intelligence Review
PKP – Predicted Kill Point
PL – Poland/POL
PLA – Plain Language Addressee
PLE – Prudent Limit of Endurance
PLS – Position Locator System
PLT – Pipeline Time
PM – Provost Marshal – Preventive Maintenance
PMA – Project Military Adviser
PNE – Peaceful Nuclear Explosion(s)
PNET – Peaceful Nuclear Explosions Treaty
PO – Portugal/PRT/PT
POB – Personnel on Board
POC – Point of Contact
POD – Point of Debarkation
– Port of Disembarkation
POE – Point of Entry/Exit – Port of Embarkation
POL – Petroleum, Oil(s) and Lubricants
POLHE – POL Handling Equipment
POMCUS – Prepositioning of Organisational
Materiel Configured in Unit Sets
POMSS – Prepositioned Organizational Materiel
Storage Site
POSA – Payments Outstanding Suspense Accounts
POSS – Passive Optical Satellite Surveillance
(System)
Q
QA – Quatar/QAT – Quality Assurance
QAT – Qualification Approval Test
QMR –Qualitative Military Requirement
QOS – Quality of Service
192
~ 1/2003
POV – Privately Owned Vehicle
POW – Prisoner of War
PP – Paper Play
PPC – Petroleum Planning Committee
PPI – Plan Position Indicator
PPP – Purchasing Power Parity
PPPI – Precision Plan Position Indicator
PPS – Precise Positioning System
PR – Puerto Rico/PRI/RQ
PR/PI – Public Relations/Public Information
PREREADEX – Pre-Readiness Exercise
PROTAC – Proposed Tactical (amendment message)
PSA – Provisional Site Acceptance
– Provisional System Acceptance
PSBR – Public Sector Borrowing Requirement
PSC – Principal Subordinate Command (Commander)
PSD – POL Storage Depot
PSO – Primary Strike Objective
PSR – Predicted Sonar Range
PSVP – Pilot Secure Voice Project
PSYOP – Psychological Operation(s)
PSYWAR – Psychological Warfare
PTBT – Partial Test Ban Treaty
PTE – Portuguese Escudo
PU – Participating Unit
PWC – Principal Warfare Commander
– Provincial Warning Centre
PWG – Permanent Working Group
PWHQ – Primary War Headquarters
PWRS – Prepositioned War Reserve Stocks
PXD – Post-Exercise Report
PXR – Post-Exercise Report
QRA – Quick Reaction Alert (Aircraft)
QRS – Quick Reference System
QUARTET – Quick and Ready to Encrypt Text
(System)
Selec]ie [i prezentare:
Alina UNGHEANU
UNIVERS
PUBLICISTIC
MILITAR
Armada International, Elve]ia, vol. 26, nr. 5, [i interven]ie în mediu periculos • Edificarea
octombrie-noiembrie 2002 unei ap`r`ri europene unificate • Israel: cazanul
Pe “Net” ... Telecomunica]iile [i re]elele infor- identitar • Aeronavele de lupt` (Dosar) • Crearea
ma]ionale • Fuziunea senzorilor, cea mai bun` unui mare minister al securit`]ii publice: fic]iune
dintre lumile posibile • Noi solu]ii de blindaj sau realitate ? • Valorizarea personalului militar
• Revolu]ionarea ducerii r`zboiului • Revolu]ia • Asocia]ia “Solidarité défense” pentru sprijinirea
tehnologiei Cots (commercial of-the-shelf) militarilor r`ni]i în opera]iuni • Dou` noi nave
• Securitatea telecomunica]iilor • Securitatea militare cu propulsie electric` • Un proiect contro-
informa]iilor – pa[i spre Utopia • Industria elve]ian` versat: Comunitatea European` de Ap`rare (CED),
de ap`rare. dup` cincizeci de ani.
Feminizarea Army AL&T, SUA, septembrie-octombrie 2002
for]elor armate Stabilirea unei strânse leg`turi între înzestrare
iordaniene [i logistica operativ` • Importan]a capacit`]ii
• Proiectul îmbun`t`]ite de sprijin: o perspectiv` istoric`
Legii de progra- • Transformarea procesului integrat de sprijin
mare militar` logistic la HQDA (statul major al trupelor de uscat)
2003-2008 • • Folosirea instrumentelor operative de proiectare
“Prevenirea” a structurii pentru planificarea aprovizion`rii
rutier` în arma- • Tehnologia de identificare automat` folosit`
tele franceze • în opera]iunile de logistic` • Procesul de distribuire
Rezerva opera- a tehnicii de lupt` pentru trupele de uscat • Sincro-
]ional` a armatei nizarea prognozelor [i diagnosticelor încorporate
de uscat • • M`surarea costurilor, planurilor, performan]ei
Reforma arma- [i a capacit`]ii de sprijin • Punerea în aplicare,
tei slovace • de c`tre trupele de uscat, a logisticii bazate pe per-
Uniunea ruso- forman]` • Digitalizarea datelor logisticii tactice
belarus` în im- • Tehnologii pentru sprijinirea planului de servicii
pas • Dreptul conflictelor armate la proba realit`]ii dincolo de liniile de împrejmuire • Ap`rararea
(Dosar) • O meserie neobi[nuit`: potcovar intern`. Noi misiuni pentru centrele de cercetare,
• Misiunea de alimentare în zbor • “Îmb`trânirea” dezvoltare [i asisten]` tehnic` ale trupelor de uscat
avioanelor militare. • Organiza]iile umanitare din Uzbekistan • Gru-
parea operativ` Interim/Vehiculul blindat al Interim.
Armées d'aujourd'hui, Fran]a, nr. 274,
octombrie 2002 Defensa, Spania, nr. 295, noiembrie 2002
Noul centru de planificare [i conducere a opera]iilor Noile elicoptere pentru for]ele aeriene ale armatei
• Exerci]iul “Eolo 2002” • Misiune în cadrul spaniole • Infanteria francez` se reînnoie[te • For]ele
tratatului “Cer deschis” • Grupul de recunoa[tere aeriene peruane.
193
 G#ndirea militar` rom#neasc`
Défense nationale, Fran]a, nr. 11, noiembrie 2002
Politica de ap`rare a Fran]ei • Bugetul ap`-
r`rii: proiectul legii finan]elor pentru anul 2003
• În vederea c`rei opera]iuni se realizeaz`
interoperabilitatea ? • Mirage 2000 în Afganistan
• Func]ia ]int` în gestionarea crizelor • For]ele
speciale franceze la zece ani dup` crearea COS
(Comandamentul Opera]iunilor Speciale) • Ame-
nin]area bioterorist` • Câteva reflec]ii asupra luptei
contra terorismului • Dup` 11 septembrie 2001: con-
secin]ele strategice pentru Fran]a (II) – Adaptarea
politicii de ap`rare [i a mijloacelor de lupt` • Rela]iile
dintre Ministerul Ap`r`rii din Fran]a [i Parlamentul
francez • Cauzele conflictelor actuale (I) • Bilan]ul
pre[edin]iei spaniole a Uniunii Europene
(ianuarie-iunie 2002) • Politic` [i diploma]ie
– Israel-Palestina: visul disp`rut.
Défense nationale, Fran]a, nr.12, decembrie 2002
Perspectivele Greciei privind Politica European`
de Securitate [i Ap`rare • Securitate [i cooperare
interna]ionale • Armata rus` într-una din campaniile
cecene • Dup` alegerile din Germania • Cauzele
conflictelor actuale (II) • O alt` politic` de ap`rare
• Ap`rarea european` dup` atentatele din
11 septembrie 2001 • Strategia na]ional`
de securitate a SUA • SUA, subiect al lumii
• Centrul de studii [i cercet`ri al înv`]`-
mântului militar superior din Fran]a • În memoria
lui Marc Bonnefous.
Ejercito, Spania, nr. 738, septembrie 2002
Un an de r`zboi împotriva terorismului • Noua
ordine de securitate interna]ional` • Implica]iile
doctrinare ale atentatelor din 11 septembrie 2001
• Opera]iunile de informa]ii • Exerci]iul DYNAMIC-
MIX 2002. Documentar • For]ele armate japoneze
[i revolu]ia în afacerile militare.
Atacurile tero-
riste asupra SUA
[i consecin]ele lor
• În lipsa apei nu
exist` securitate
[i nu exist`
viitor • Estonia
pe drumul spre
Uniunea Euro-
pean` [i spre
NATO • Coman-
damentul de Cer-
cetare Strategic`
– o nou` mare
unitate cu misiuni
194
~ 1/2003
operative [i în timp de pace • Dezvoltarea viitoare
a for]elor aeriene • For]ele navale în opera]iunile
militare • Înv`]`mântul la distan]` în armata german`
• În urma Summit-ului NATO de la Praga r`mân
întreb`ri.
Europäische Sicherheit, Germania, nr.12,
decembrie 2002
Un sfâr[it de an tensionat • Caucazul – regiune
conflictual` • Jemaah Islamiyah – o nou` organiza]ie
terorist` a Asiei de Sud-Est • Este America diferit`,
dar [i Europa ! • Conducerea operativ` în armata
german` • CPM 2001 – noua metodologie de sta-
bilire [i satisfacere a necesit`]ilor armatei germane
• Ce poate face Organiza]ia Interna]ional` pentru
Energia Atomic` (IAEO) ? • Structurile multina-
]ionale ale trupelor terestre • Irakul, rezolu]ia ONU
[i consecin]ele ce decurg din impunera acesteia
• Direc]ia logistic` a armatei germane • Reconciliere,
conflicte [i misiunile viitoare ale UE • Cooperarea
organismului militar cu economia în sectorul logistic
• America Latin` între resemnare [i revolt`.
Foreign Affairs, SUA, vol. 81, nr. 6,
noiembrie-decembrie 2002
Pre]ul integr`rii în NATO • Aspecte negative ale sis-
temului american de tarife • Reglementarea activi-
t`]ii internetului • Viitorul maladiei HIV • De la Praga
la Bagdad • Rusia ren`scut` ? •Adev`ratele r`d`cini
ale antiamericanismului arab • O rena[tere a politicii
americane în domeniul comercial ? • Responsabili-
tatea de a proteja • Mi[carea umanitar` în criz`
• Când solda]ii devin poli]i[ti.
Tema general`:
Ce r`mâne din
comunism ? Ciu-
data moarte a co-
munismului •
Comunismul
în Rusia sau via]a
dup` moarte •
For]a fundamen-
tal` a na]ionalis-
mului • Mo[te-
nirea “r`zboiului
rece” • Pre]ul
trecutului nostru
• C`ile post-co-
munismului în
Europa Central` ([i de Est) • Comunismul,
cal troian postum • Marele salt al Partidului
Comunist Chinez • Eseu privind tranzi]ia chinez`
• Condamna]ii p`mântului chinez • China duce
o politic` extern` comunist` ? • Sistemul comunist
mondial analizat de o fost` militant` comunist`
• Ce r`mâne din comunism ? • “Destalinizarea”

manualelor de geografie • Ascenden]ele trotskiste
ale neoconservatorilor americani.
Jane's International Defense Review,
Marea Britanie, vol. 35, noiembrie 2002
For]ele aeriene europene în Afganistan • For]ele
armate britanice folosesc mitraliere SABO A2
modernizate • Programul “Horizon” pentru o nou`
genera]ie de fregate este în plin` desf`[urare • Tele-
foanele celulare în armat` • Tunurile de 105 mm
revin • Cresc cheltuielile f`cute de marin` pentru
ap`rarea antiaerian` • }inte noi pentru elicopterele
de atac • Elicopterele de atac “Tiger”.
Military Technology, Germania, vol. 26, nr. 11, 2002
India î[i retrage trupele de la grani]a cu Pakistanul
• Piatra de temelie a noilor rela]ii dintre SUA [i NATO
• Strategia de securitate na]ional` a Americii dup`
11 septembrie • Îmbun`t`]irea performan]elor
pilo]ilor de pe avioanele moderne de lupt` • Schimb`ri
impresionante pe pia]a european` a sistemelor
de comand`, control, comunica]ii, supraveghere
[i recunoa[tere • Instruirea prin simulare pentru
misiunile de lupt` aerian` • DEFENDORY – expo-
zi]ia pe probleme de ap`rare organizat` la Atena
• Vehiculele aeriene f`r` pilot – tendin]e [i perspective
• Digitalizarea sistemelor de comand`, control
[i informa]ii din armata german`.
ÖMZ (Österreichische Militärische Zeitschrift),
Austria, nr. 6, noiembrie-decembrie 2002
Puterea militar` – instrument al politicii externe
în secolul 21 • Sudul Asiei – temeri mari, speran]e
mari • Schimb`ri geopolitice [i analiza lor. Consi-
dera]ii având la baz` exemplul sudului Asiei • R`zboi
[i pace în Bizan].
La revue internationale et stratégique, Fran]a,
nr. 48, iarna 2002-2003
Pentru un nou mod de analiz` a în]elegerii franco-ger-
mane • Cooperarea franco-german`. Patruzeci
de ani de a[tept`ri, decep]ii [i succese • Rela]iile
franco-germane într-o Europ` extins` • Aterizarea
for]at` a vulturului american • Rolul [i influen]a
responsabililor militari în politica extern` a Fran]ei.
Înv`]`mintele secolului al XX-lea • Regândirea
ap`r`rii europene (Dosar).
Rivista aeronautica, Italia, nr. 5,
septembrie-octombrie 2002
R`zboiul cu Irakul – o problem` în totalitate ame-
rican` • Irakul – cronica unui declin anun]at
• “R`zboiul alb”. Impunerea de sanc]iuni unei na]iuni
poate deveni, în anumite cazuri, o crim` • Sateli]i
îndrepta]i spre Irak • Centrul de instruc]ie de zbor
al NATO • Deta[amentul de încerc`ri în zbor
din apropiere de Roma • Exerci]iul “RED FLAG”
Univers publicistic militar
desf`[urat în Nevada • Expozi]ia aerospa]ial`
militar` [i civil` “Farnborough 2002”.
Terre magazine, Fran]a, nr. 139, noiembrie 2002
C`tre o armat` de profesie • Opera]iunea “Licorne”
(Gabon)• S` comanzi cu inima • Proiectul Legii
finan]elor 2003 pentru ap`rare • Promovarea coope-
r`rii • Portul La Rochelle – platform` de proiec]ie
pentru for]ele franceze dislocate în Balcani • C`tre
un stat de drept în Kosovo • Comunicarea armatei
de uscat (Dosar) • Exerci]iul amfibiu multina]ional
NATO “Destined Glory 2002” • Preg`tirea pentru
angajarea opera]ional` • Liceele militare • Pro-
gramul “Horizon” (elicopter de observa]ie radar
[i de investigare a zonelor) • Centrul militar de formare
profesional` din Fontenay-le-Comte.
Survival, Marea Britanie, vol. 44, nr. 4,
iarna 2002-2003
Impasul strategic palestinian • Dup` Saddam
• Regiunea autonom` Kurdistan din Irak • Noile
calcule de preemp]iune ale administra]iei Bush
• Cazul for]ei folosite în mod distinct • Reac]ii fa]`
de America • A ac]iona ca un lider • America, Rusia
[i Europa: o realiniere ? • La un an dup` 11 septem-
brie: o strategie grandioas` pentru Occident ?
Truppendienst, Austria, nr. 6,
noiembrie-decembrie 2002
“Justi]ie la nivel mondial”. Curtea Penal` Interna-
]ional` este acum o realitate • Programul na]ional
de ap`rare antirachet` al SUA • Abuzul de stupe-
fiante. Întreb`ri [i r`spunsuri • Cruzimea lipsit`
de sentimentul de vinov`]ie • Noul radio-telefon
duplex TFF-41-0 • Utilizarea aparatelor de zbor
nepilotate în opera]iunile militare • Ofi]erul cu achi-
zi]ia. Misiuni [i domenii de ac]iune • Organiza]ia
pentru Interzicerea Armelor Chimice.
World Policy Journal, SUA, vol. 19, nr. 3,
toamna 2002
C`tre un imperiu universal • Colapsul Argentinei
• Lupta pentru sufletul Indiei • Un nou tip de
guvernare în Iran • America [i ONU • Solu]ii pentru
reducerea înc`lzirii globale • Azerbaidjan: fe]ele
ascunse ale Islamului • Cultur`, globalizare [i
politica extern` a SUA.
Selec]ie [i traducere:
Octavian MIHALCEA,
Ecaterina NICULESCU, Delia PETRACHE,
Mihai POPESCU, C`t`lina ROJI{TEANU
Biblioteca Militar` Na]ional`
195
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2003

& EVENIMENTE
EDITORIALE
Fiecare \nceput de an aduce \n sufletele noastre
o und`, un fream`t de “mai bine”. Sau m`car ne d` aceast`
impresie. Cu fiecare \nceput de an, de fapt, devenim
mai \n]elep]i. Nici unul dintre noi nu \mb`tr#ne[te.
Cred chiar c` ar trebui s` folosim c#t se poate de rar
acest verb ! {i mai cred c` ar trebui s` ne \nc`p`]#n`m
s` ne fie bine. Un paradox, ve]i spune, dar, \n sinea
Dumneavoastr`, fie c` sunte]i autor, fie cititor, sigur ave]i
un loc unde speran]a st` ferecat`, a[tept#nd …
La acest \nceput de an, desigur, un \nceput de rubric`
despre “roadele” editoriale primite la redac]ie: mai mult
dec#t o pledoarie pentru For]ele Aeriene, lucrarea
ap`rut` la Editura Academiei de |nalte Studii Militare
– Cucerirea suprema]iei aeriene [i strategia
de securitate. |n fapt, o culegere consistent` [i relevant` de eseuri, “o \ncercare
de a contribui la mai buna cunoa[tere a For]elor Aeriene, \n general, [i, \n special,
a misiunii lor de baz`, care este cucerirea suprema]iei aeriene”. Acesta este [i argumentul
autorului, generalul de flotil` aerian` dr. Mihail ORZEA}~, lucrarea fiind o analiz` a unor
“lec]ii de istorie”, cu succesele [i e[ecurile lor, lec]ii din care trebuie s` \nv`]`m cu to]ii,
inspir#ndu-ne [i preg`tindu-ne pentru ziua de m#ine.
De la \n]elegerea rolului avia]iei doar ca o completare a r`zboiului terestru, prin misiuni
de observare, de asigurare a comunic`rii \ntre diferite e[aloane de cercetare [i sprijin
(r`zboiul italo-turc din Abisinia, 1911-1912), la misiuni de observare [i de recunoa[tere
unde era utilizat armamentul individual pentru dobor#rea inamicului (“a[a a ap`rut lupta
aerian` !”), la perioada interbelic` [i apari]ia doctrinelor [i a manualelor de instruc]ie,
prin care marile puteri ale lumii \[i propuneau s` cucereasc` suprema]ia aerian` baz#ndu-se
[i pe poten]ialul lor economico-militar, la “blitzkrieg”-ul folosit de nem]i \n declan[area
celui de-Al Doilea R`zboi Mondial, p#n` la r`zboiul din 1967, ilustrativ pentru rolul primordial
al For]elor Aeriene Militare Israeliene, sau cel din 1973, \n care, ca [i \n precedentul, For]ele
Aeriene Israeliene au avut ca scop cucerirea suprema]iei aeriene, [i, de ce nu, R`zboiul
din Golf [i cel din Iugoslavia – unde, pentru prima dat`, s-au folosit elemente ale for]elor
spa]iale (sateli]i de cercetare, de comunica]ii, de naviga]ie) cu rolul de a reduce procesul
decizional-informa]ional prin receptarea datelor de cercetare aproape \n timp real
ori prin dirijarea aeronavelor [i a muni]iilor inteligente … {i s` nu uit`m: “suprema]ia aerian`
nu trebuie doar cucerit`, ci [i men]inut` !”.
196
 Evenimente editoriale
Aceea[i editur`, a Academiei de |nalte Studii
Militare, vine \n aten]ia cititorilor cu lucrarea Elemente
de teorie general` a [tiin]ei militare, \n care sunt
prezentate “aspecte legate de noile rela]ii ce se manifest`
\n interiorul ac]iunii militare [i \ntre aceasta [i alte ac]iuni
sociale, (…) cunoa[terea acestora duc#nd la \n]elegerea
evolu]iei fenomenului militar contemporan, \n general,
[i a luptei armate, \n special”.
Despre suprindere, manevr`, principiile luptei armate
\n viziunea marilor comandan]i [i g#nditori militari – “exist`
pu]ine principii absolute, dar exist`” –, despre adev`r [i eroare
\n [tiin]a militar`, problematica r`zboiului la \nceputul
secolului XXI, despre comand` [i ordin ne vorbesc cei doi
autori, personalit`]i \n domeniu – colonelul dr. Ion IRIMIA
[i colonelul dr. Ion EMIL.
Lucrarea are [i o parte “aplicativ`”, dou` studii de caz: unul referitor la conflictul militar
din Golful Persic, cel de-al doilea relativ la modul \n care au fost respectate principiile
ac]iunilor militare \n conflictul militar din Iugoslavia, plec#ndu-se de la teza potrivit c`reia
“arta r`zboiului este arta de a p`stra libertatea de ac]iune; adic` s` fii st`p#n pe ac]iunile tale
f`r` a fi st#njenit de inamic”.
Considerat o completare a volumului VI (cu caracter
antologic) al ciclului “Veteranii pe drumul onoarei [i jertfei
(1941-1945)”, Armata Rom#n` \n v#ltoarea
r`zboiului (1941-1945) cuprinde “o istorie condensat`
a particip`rii Armatei Rom#ne \n ultima conflagra]ie
mondial`”.
Rezultat al unor cercet`ri de excep]ie ale docu-
mentelor de arhiv`, dar [i pe baza m`rturiilor veteranilor
afla]i cu [aizeci de ani \n urm` \n tran[ee, pe puntea navelor
de lupt` sau \n spatele frontului, lucrarea este o analiz`
aprofundat` a factorilor de ordin militar, care au influen]at
[i au determinat soarta b`t`liilor, dintre care a[ aminti: si-
tua]ia strategic` [i operativ` de ansamblu; for]ele proprii
[i adverse participante \n diverse opera]ii; particularit`]ile
teatrelor de ac]iuni militare, ale reliefului terenului; concep]ia [i desf`[urarea opera]iilor.
Cartea, ap`rut` sub semn`tura Asocia]iei Na]ionale a Veteranilor de R`zboi,
av#ndu-i, \n calitate de coordonatori, pe generalul de corp de armat` (r.) Vasile B~RBOI,
generalul de divizie (r.) Gheorghe IONI}~, generalul de brigad` (r.) dr. Victor ATANASIU
[i colonelul (r.) Alesandru DU}U, are o dedica]ie special`: “eroilor rom#ni care s-au jertfit
pentru }ar` pe c#mpurile de lupt`, au p`timit \n lag`re sau \n \nchisori. (…) Pilda lor
de vitejie, demnitate [i onoare va \nsufle]i peste veacuri faptele urma[ilor la vremuri
de cump`n` …”, dar ea se ofer` spre lectur` tuturor celor care vor s` cunoasc` file
din istoria zbuciumat` a poporului rom#n [i a o[tirii sale.

Selec]ie [i argumente editoriale:

Alina UNGHEANU
197
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2003

ABSTRACTS
Pre-integration – reverse counting
• COL Costinel PETRACHE
The condition of pre-integration • The Romanian Armed Forces and NATO – the simultaneity of transfor-
mation • The virtues of collective defence • The Armed Forces modernization and restructuring
with the pre-integration paradigm • The military institution transformation in the continuity coordinates

The Land Forces Staff – an important element of the military administration for joint military
actions support
• LTG Ph D Eugen B~D~LAN
Specific evolutions of the tranzition • Changes of the global security architecture • Military administration
– subsystem of public administration • Land Forces Staff – military administration body • Land Forces
management for joint military actions support

The relation between the risks combat strategy and vulnerabilities attenuation
• COL Petru BEJINARIU
Priorities, means and methods for vulnerabilities attenuation • The classification and quantification
of vulnerabilities • Internal vulnerabilities of economic, financial and social nature • The unity of action
of the leading teams

The security environment evolution – the military actions probable physiognomy

• COL Octavian DUMITRESCU
Complex of risks and threats to Romania: the existence, in the zone of proximity, of some armed conflicts
of low intensity • The ampleness and exacerbation of global terrorism • The possibility of a new breaking
out of some latent hotbeds of war

The organization of tasks force in modern military actions

• COL Ph D Lucian ST~NCIL~
The instrumental dimension of the modern armed confrontation • Task force with variable structure
with tactical, operational or strategic role • The economy of forces’ principle • The temporary nature
of the task force • The strategic disposition of forces • The relation task force – disposition for action

Opinions regarding the engineer protection components in the Rapid Reaction Force military
• BG (ret) Ph D Petre GRECU
The protection component – measures and works designed and achieved in the engineer branch
• The mobility component – the maneuver of the forces according to the conception of action
• Countermobility – the projection and achievement of obstacles meant to turn or to destroy the enemy’ forces

Considerations regarding the GPS system utilization in the field of proximity fuzes
• MAJ Eng Br`du]u NEGRU
The standard signal – accuracy in determining the position of a 5-15 m order • Selective capability
• Differential GPS • Phase carryer • The GPS/Doppler Sensor combination – utilized in the case
of proximity fuzes • The subsystem of calculation GPS subsystem • GYRO subsystem

198
 Abstracts
The military leader – a behaviourist view
• BG Ph D Stan PETRESCU
The leader’s behaviour – between attitude and line of conduct • Moral courage and physical courage
• Decision making capability • Confidence – activities correctness • Flexibility and enthuziasm
• Integrity – truth, duty and ethics • Between reward and punishment • Sociability and the talent
to communicate

Cyberintelligence – a necessary concept for a modern doctrinal background

• MAJ C`t`lin GR~DINARU
Asymetric threats • Cyberspace: interregional connection • Internet navigation • Educational soft programes
• The enlargement of the military body responsabilities in the field of national security • The protection
of the critical informational national infrastructure

Worries in the strategy of the beginning of the century

• CPT Lauren]iu SIMIONESCU
“The Declared strategy” – public declarations about nuclear weapons employment • “The operational
strategy” – plans regarding nuclear weapons employment • Discouragement – “the practice of preventing
the aggression through the threat with unacceptable consequences”

HAARP – the final weapon

• COL Emil STR~INU
HAARP – strategic weapon • Weapon with guided energy • Communication system for submarines
• Intersatellites communication • X rays source • Electronic war weapon • Death ray – means for extra-
terrestrials detection in space • Weapon that can alter the cerebral waves

Informational war in armed combat

• LTC Mircea {UTEU
Informational war • Informational system • Psychological actions • Informational protection • Deception
• Electronic warfare • Physical destruction • Multidimensional protection • Logistics concentration
• Accuracy selective engagement

A bridge to a new Russia

• COL Ph D C`t`lin-Marius T@RN~COP
NATO-Russia Council: specific projects, common goals • The threat of the nuclear weapons proliferation
or employment • Post-sovietic Russia: threats and opportunities • Turkey and “The Great Game” of oil
and natural gas pipes politics • The new strategic identity of Romania

The Romanian Gendarmerie – identity, dimensions, and prospects

• COL Gheorghe BOBLEA
The strategy of national justification of the Romanian Gendarmerie • Between the monism
and the pluralism of polices • The concept of punctual intervention • Gendarmerie’s missions in peace
keeping operations: the defence of the individuals’ lives, corporal integrity and freedom

The complexity of missions the Romanian Gendarmerie is possibly be engaged in

• BG Ph D Petru MIHU}
Forms and procedures of the Romanian Gendarmerie’s action in peace time, crisis situation and in a possible
war • Restoration of public order-status of exceptional situation • Forms of combat actions of gendarmes’
units and small units

199
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2003
The existence and influence of the élite components of the Romanian Gendarmerie
• COL Eng Nicolae ROTARU
The philosophy of professional becoming • Continuity – condition for notable feat training • Capacity
to belong to élite and “competence of competitivity” • Informatization for Euroatlantic compatibility
• Reconstruction of professional careers • The Romanian Gendarmerie – international acknowledgement

Critical considerations regarding the judiciary régime of the state of siege and of emergency
• Ph D Teodor BODOA{C~
Order of Emergency no 1/21 January 1999 regarding the régime of the state of siege and of emergency
– “a constitutional paradox” ? • The last miners’ action – “a state of emergency” ? • The legal regulation
of Romania’s territory or an artificial creation ?

The Canne battle

• BG Ph D Giovanni SULIS
The historical importance of the Canne battle: the Romans defeat and of the pattern of carrying
out an annihilation action • The strategic background • The terrain • The hypothesis of the carrying
out place • Putting the pattern into practice: 1914 – the plan for France’s invasion by the Germans

The charge from Rob`ne[ti

• COL (ret) Dumitru B~LU}~
Lack of ballnace of forces on Transilvania battle front • The first battle in the defile of Jiu • The occupation
of Craiova by the German troops • The Romanian troops inadequate equipment • Precarious logistics
• Evocation of Rob`ne[ti battle

The Romanian legislative effort regarding the national defence building during the period
1920-1940
• LTC Niculae ENE
The Armed Forces – the fundamental guarantor for the Romanian unification preservation • The role
of the law regarding the Armed Forces organization from 1924 • The issues of national defence from
the view of the Armed Forcers Organization Law from 1930

Holiness – the reason for being

• Romano-Catholic priest Florin BUHALEA
The prayer – the liaison with God • Holiness – redescovering the Paradise • The consistent living
of baptism • The Saints patronage • Beatification and canonization • Holiness and joyfulness – a paradox ?

Military cooperation in the Black Sea region – BLACKSEAFOR

• CPT (N) Niculae V@LSAN
The Black Sea – a source of unity, development and stability • The BLACKSEAFOR – the strengthening
of regional, stability, good relations, mutual understanding between the Black Sea riverine states
• Missions: search and rescue; humanitarian assistance: counter mines measures; environment protection

Versiunea \n limba englez`:

Doina ZUGR~VESCU

200