Verificarea sigurantei clădirilor cu pereti structurali din zidarie pentru:

-stările limită ultime de rezistenţă şi de stabilitate (ULS);

- starea limită de serviciu (SLS).

Particularitatea principală a proiectării structurilor din zidărie în zone seismice rezultă din cerinţa ca structura
să fie înzestrată cu o serie de proprietăţi specifice: ductilitate, capacitate de disipare a energiei seismice, degradare
moderată a rezistenţei şi a rigidităţii sub efectul încărcărilor alternante repetate.
Din acest motiv, proiectarea seismică a structurilor din zidărie este conceptual diferită de proiectarea acestora
pentru încărcări gravitaţionale dominante pentru care siguranţa este asigurată numai prin satisfacerea cerinţei de
rezistenţă.
Răspunsul seismic al clădirilor este un fenomen complex, dificil de schematizat întrun model de calcul
suficient de exact, dar şi suficient de simplu pentru a fi folosit,

Comportarea histeretică (A) Degradarea rezistenţei şi rigidităţii la solicitări repetate (B)

1. Cerinta de rezistenta pentru peretii structurali

1.1.Cerinta de rezistenta pentru efectele cutremurului in planul peretelui
Proiectarea pentru satisfacerea cerinţei de Rezistenţă mecanică şi stabilitate urmăreşte în primul rând menţinerea
integrităţii fizice (absenţei avariilor) pentru cele mai probabile condiţii de solicitare în exploatarea normală. În cazul
solicitărilor rare, cu caracter excepţional, cum sunt cutremurele, se admite producerea unor avarii limitate şi
reparabile.
Prin adoptarea unei alcătuiri arhitectural-structurală favorabilă, în cazul cutremurelor de proiectare, disiparea
energiei seismice trebuie să se facă prin mecanisme convenabile, care să conducă la un răspuns seismic optim
pentru condiţiile de severitate a hazardului seismic de la amplasament.
Alcătuirea şi detalierea structurii trebuie să aibă în vedere şi excluderea pericolului de prăbuşire progresivă în
cazul unui fenomen neprevăzut ( explozie / incendiu).

Pentru încărcările din gruparea fundamentală pentru situaţia persistentă/tranzitorie de proiectare, definită
conform CR 0, pereţii din zidărie vor fi proiectaţi pentru a avea, în toate secţiunile, rezistenţe de proiectare la
eforturi secţionale (NRd, MRd, VRd) mai mari decât eforturile secţionale de proiectare (NSd, MSd, VSd) rezultate
din situaţiile cele mai defavorabile.

Peretii structurali din zidărie vor fi proiectati pentru a avea, în toate secţiunile, rezistenţele de proiectare la
eforturi secţionale (NRd, MRd, VRd) mai mari decât eforturile secţionale de proiectare (NEd, MEd, VEd) rezultate
din încărcările gravitaţionale şi efectele acţiunii seismice de proiectare stabilite conform P100-1

În starea limită ultimă (SLU), valoarea rezistenţei de proiectare la forţă tăietoare VRd a fiecărui perete
structural, trebuie să satisfacă relaţiile:
 VRd ≥ 1.25 VEdu VEdu =MRd /z

VEdu - valoarea forţei tăietoare asociată rezistenţei la compresiune excentrica a

secţiunii din zidărie simplă, confinată sau cu inimă armată, determinată
ţinând seama de suprarezistenţa armăturilor (1.25fyd);
Z

MRd VRd ≤ qVEd

VEd - valoarea forţei tăietoare determinată prin calculul structurii în domeniul

elastic liniar;
q - factorul de comportare utilizat pentru calculul structurii.

În cazul pereţilor structurali a căror rezistenţă de proiectare la încovoiere MRd îndeplineşte

condiţia
MRd ≥ qMEd
unde MEd este momentul încovoietor determinat prin calculul structurii în domeniul elastic liniar, rezistenţa de
proiectare la forţă tăietoare VRd va fi limitată la:
VRd = qVEd
Formarea mecanismului de disipare a energiei seismice prin localizarea zonelor plastic potentiale la baza
montantilor, este favorizata de faptul ca pentru cazul cladirilor regulate se poate demonstra ca valoarea raportului
dintre momentul capabil într-o secţiune la cota z şi momentul capabil în secţiunea de încastrare este superioara
valorii raportului între momentul de rasturnare în secţiunea respectiva şi momentul de
rasturnare la baza.
 Mr,z
Sectiunea z
Mr,cap,z

Sectiunea 0

Mr,o
Mr,cap,o
.
M cap ( z ) M r(z)

M cap ( z 0 ) Mr ( z 0)
Relaţia reprezintă o premiză de realizare a cerinţei de dirijare a zonelor de dezvoltare a deformaţiilor inelastice în
secţiunea de la bază.
Gradul de acoperire a diagramei de momente de răsturnare depinde de valoarea raportului între efortul unitar de
compresiune din încărcările verticale (σ0) şi efortul unitar de proiectare la compresiune (fd) şi este mai mare în
cazul clădirilor cu nniv≥ 3

Sisteme structurale cu pereti din zidarie cuplati

Conformarea peretilor structurali si a riglelor de cuplare

-prevederea unei lungimi suficiente de încastrare in montant;

- folosirea unor elemente pentru zidarie suficient de rezistente la eforturi unitare de compresiune localizate pe
suprafete limitate.
 Prevederea tine seama si de faptul ca zdrobirea zidariei în zona de încastrare în zidaria cu elemente 2S a
grinzii de cuplare, constitue o avarie practic ireparabila. Bordarea laterala a golului cu stâlpisori din beton armat,
poate asigura evitarea acestui tip de avarie dar trebuie retinut ca, în cazul zidariilor cu performante termotehnice
ridicate, prezenta stâlpisorilor reduce nivelul acestor performante.

stalpisor
fd

hg
lr fd
m1 lr
Lgc m2

Fig….Starea de eforturi in rigla de cuplare

Eforturi locale in zidarie

Mecanismul favorabil de disipare a energiei seismice pentru suprastructura

Pentru cladirile situate în zonele seismice cu ag≥0,25g este obligatorie asigurarea mecanismului favorabil de
disipare a energiei seismice la cutremure severe care consta în dirijarea tuturor zonelor de dezvoltare a
deformatiilor inelastice în zona de la baza montantilor (peste sectiunea de "încastrare").

Pentru cladirile situate în zonele seismice cu ag=0,15g si ag=0,20g, mecanismul favorabil de disipare a energiei
seismice poate fi asigurat numai pentru o parte dintre peretii structurali care vor fi confinati cu stâlpisori de
beton armat la ambele Acesti pereti vor fi considerati ca elemente structurale principale
Pentru cladirile situate în zonele seismice cu acceleratia de proiectare ag=0,10g respectarea masurilor constructive
generale prevazute în Codul CR 6 si în P100-1 asigura un raspuns seismic adecvat

Realizarea mecanismului favorabil de disipare a energiei seismice se obtine, în principal, prin urmatoarele masuri
de proiectare conceptuala (ierahizarea capacitatii de rezistenta):
-momentele încovoietoare capabile în peretele structural vor fi superioare, în toate sectiunile, valorii momentului
corespunzator plastificarii din sectiunea de încastrare ;
- capacitatea de rezistenta la forta taietoare a peretilor structurali va fi superioara, în toate sectiunile, fortei taietoare
asociata capacitatii de rezistenta la compresiune excentrica;

In zonele seismice cu ag≥0,30g, nu se vor proiecta cladiri pentru care, în cazul cutremurului de proiectare,
mecanismul de disipare a energiei implica formarea articulatiilor plastice în montantii dintre golurile de usi/ferestre
la parter. Aceste
elemente vor fi proiectate pentru a ramâne în domeniul elastic de comportare.

În cazul pereţilor cuplaţi cu rigle de cuplare executate integral din beton armat se poate accepta formarea
articulaţiilor plastice în rigle dacă:
cedarea din încovoiere a riglei precede:
- cedarea montantului prin compresiune excentrică;
- cedarea riglei prin forţă tăietoare;
cedarea riglei din forţă tăietoare precede cedarea reazemului riglei (montantului) prin zdrobirea locală a
zidăriei;
spaleţii şi montanţii dintre goluri satisfac condiţiile de mai sus.
 NEd (z) NEd,1 (z) NEd,2 (z)
M cap (z)

M r(z)

NEd (z=0) Z NEd,1 (z=0) NEd ,2(z=0)

AP Mr(z=0)

lw1 lw2
M r(z=0) =M Ed(z=0)
M cap,1(z=0) M cap,2(z=0)
M cap (z=0)

Conditia de cedare a riglei din încovoiere înaintea cedarii montantului prin compresiune excentrica
este satisfacuta daca, pentru montantul respectiv, la fiecare nivel (j), este verificata inegalitatea:
n n
cap l w
n
asoc

j
F j.( H h j) j
M rc
2 j
T rc M cap
( N asoc)

In care:
 n

j
F j
(H h ) -momentul de rasturnare dat de fortele Fj aferente montantului, care actioneaza peste sectiunea de la
j

baza nivelului j (n este numarul total de niveluri al cladirii)

Fn Fn,m1 Fn,m2

Mrccap Mrccap

Njasoc, Njasoc, m1 Trcasoc Njasoc, m2

Njasoc, m1 H
Trcasoc .
. m2
Fj,m1 Fj,m2
Fj j
Mrccap
Trcasoc
.
hj
Nasoc, m1 Nasoc, m2
m1 Nasoc, m1 Nasoc, m2 m2 m1 m2

lw1 Lgc lw2 lw1 lw2

Conditia de cedare a riglei din încovoiere înainte ca aceasta sa cedeze prin forta taietoare este satisfacuta
daca se respecta relatia .

sus jos
1.25 * M cap M cap
V rc V g
L gc
Unde:
• Vrc este rezistenta la forta taietoare a grinzilor de cuplare;
• M cap(sus) si M cap(jos) sunt valorile rezistentelor de proiectare la încovoiere la
extremitatile grinzii de cuplare, sus si jos, calculate folosind rezistenta de proiectare a armaturii;
• Lgc lungimea de calcul a grinzii de cuplare (între fetele montantilor);
• Vg forta taietoare maxima din încarcarile verticale.

Cedarea riglei din forta taietoare precede cedarea reazemului riglei (montantul) prin zdrobirea locala
a zidariei, daca sub efectul momentului încovoietor din sectiunea de încastrare a riglei de cuplare rezistenta la
compresiune locala a zidariei nu este depasita.
Relatia exprima conditia ca rezistenta la forta taietoare a riglei de cuplare sa fie mai mare decât forta taietoare
asociata mecanismului de cedare la încovoiere (cu articulatii plastice la extremitati). Coeficientul 1.25 include mai
multe efecte care pot majora valoarea momentul capabil calculata conform STAS 10107/0-90: intrarea armaturilor
în domeniul de consolidare în cazul cutremurelor majore, participarea armaturilor din placa, etc.

1.2. Cerinţa de rezistenţă în raport cu solicitările perpendiculare pe planul peretelui

Pentru panourile din zidărie fără goluri de uşi sau ferestre, momentele încovoietoare de proiectare produse de
forţele seismice perpendiculare pe planul peretelui (MExd1 şi MExd2) vor calculate conform prevederilor din CR6-

Cerinţa de rezistenţă la acţiunea forţelor seismice perpendiculare pe plan, este îndeplinită dacă sunt
satisfăcute relaţiile:
MRxd1 ≥ MExd1
MRxd2 ≥ MExd2

unde MRxd1 şi MRxd2 sunt rezistenţele pe proiectare la încovoiere perpendicular pe planul peretelui din zidărie
determinate conform CR6-
Dacă încărcarea perpendiculară pe plan provine din acţiunea seismică, momentele încovoietoare de proiectare vor
avea valorile MExd1 şi MExd2 determinate conform P 100-1.

1.3.Cerinte de rezistenta în raport cu starea limita de serviciu (SLS)

Pentru cladirile din clasele de importanta I si II având în vedere costurile directe si indirecte care pot rezulta prin
avarierea peretilor de zidarie în cazul cutremurelor care se repeta la intervale de timp mai scurte decât cel al
cutremurului de proiectare, pentru zonele seismice cu acceleratia terenului pentru proiectare ag ≥ 0.30g, rezistenta
peretilor structurali si nestructurali din zidarie si a panourilor înramate va fi verificata la actiunea cutremurului cu
interval mediu de recurenta mai mic decât cel al cutremurului de proiectare. Factorul de reducere a actiunii seismice
pentru verificarea rezistentei se va lua = 0.5
Factorul de comportare se va lua q = 1.0 (comportare elastica) , iar factorul de material va fi M = 1.50.

2.Cerinţa de rigiditate a peretelui

1) Structurile din zidărie trebuie să fie proiectate astfel ca valoarea deplasării relative de nivel dr să nu depăşească
deplasarea relativă de nivel admisibilă stabilită . Cerinţa de rigiditate nu trebuie să fie verificată prin calcul pentru
clădirile cu pereţi deşi.

(2) În cazul pereţilor structurali şi al panourilor de umplutură executate cu elemente pentru zidărie din grupa 2S,
valoarea deplasării relative de nivel admisibilă pentru ULS şi SLS va fi comunicată de producător. Încercarile
efectuate în strainatate si în tara, pe zidarii cu elemente din grupa 2S, au aratat ca avarii care pot fi considerate
ireparabile au loc la valori al driftului între 0.8÷1‰.
Severitatea avarierii acestora este mai redusa pentru zidariile confinate si armate în rosturile orizontale.

Verificarea cerintei de rigiditate, prin limitarea driftului, trebuie sa aiba în vedere si starea limita în raport cu care se face verificarea.
Pentru fiecare categorie de stare limita driftul admisibil este asociat unei anumite configuratii a degradarilor exprimata prin distributia
fisurilor si marimea reziduala a acestora.
În acest sens lucrarea [Alcocer,S.M.,Arias,J.G., Flores,L.E. Some developmentson performance-based seismic design
of masonry structures Institute of Engineering, UNAM, Mexico, 2006] furnizeaza urmatoarele repere provenite din practica din Mexic:
Starea limita de serviciu este considerata atinsa pentru driftul de 0.15% si este caracterizata prin declansarea
procesului de formare a fisurilor înclinate (este atinsa rezistenta de fisurare); deschiderea fisurilor remanente este
apreciata la 0.1 mm
Limita avariilor reparabile este considerata atinsa pentru driftul de 0.25% si este caracterizata prin dezvoltarea
fisurilor înclinate pe toata suprafata peretelui, însotita de fisuri foarte subtiri (fir de par) în elementele verticale de
confinare si de declansarea procesului de zdrobire a zidariei comprimate; deschiderea fisurilor remanente este
apreciata la 2.0 mm
Starea limita ultima este considerata atinsa pentru driftul de 0.40% si corespunde limitei de rezistenta a peretelui când
fisurile din zidarie patrund si în capetele stâlpisorilor de beton armat; se produce curgerea armaturilor din stâlpisori
datorita forfecarii precum si declansarea zdobirii betonului din stâlpisorii comprimati; deschiderea fisurilor remanente
este apreciata la 5 mm
In aceeasi lucrare sunt propuse urmatoarele valori ale driftului maxim admisibil în functie de tipul zidariei:
Zidarie nearmata/neconfinata - lim = 0.0015= 0.15%
Zidarie armata - lim = 0.0020= 0.2%
Zidarie confinata cu elemente pline sau cu goluri si cu armaturi în rosturile orizontale _ lim = 0.0025=0.25%
Panouri de umplutura la structuri din cadre - lim = 0.0060=0.6%

3. Cerinţa de ductilitate a peretelui

Cerinţa de ductilitate este satisfăcută dacă sunt respectate prevederile de calcul, de dimensionare şi de alcătuire
generală, de dimensionare şi de detaliere constructivă prevăzute in CR6 şi din P 100-1.

Ductilitatea locala a peretilor structurali nu poate fi asigurata daca se folosesc elemente pentru zidarie care nu au
robustetea necesara ceruta de standardul SR EN 1998-1. În particular ductilitatea locala a peretilor din zidarie nu
poate fi asigurata cu elemente cu pereti subtiri care cedeaza la deformatii specifice mici (uneori circa 1.0÷1.2‰)
prin ruperea peretilor interiori urmata de desprinderea peretilor exteriori
Ruperile cu caracter fragil la care se referă prevederea din acest articol sunt de două categorii:
· ruperea unui element structural (de exemplu, ruperea în scară/ în "X" a
pereţilor/spaleţilor din forţă tăietoare - figura C.2a);
· ruperea locală a zidăriei prin depăşirea capacităţii de rezistenţă a elementelor (de exemplu, expulzarea feţelor
laterale ale elementelor pentru zidărie cu goluri,- figura C.2b)

Figura C.2. Ruperi fragile ale pereţilor din zidărie

Se recomandă ca, pe fiecare direcţie principală, pereţii structurali să aibă capacităţi de rezistenţă apropiate astfel
încât cerinţele de ductilitate ale pereţilor să fie aproximativ aceleaşi.
4. Verificarea cerinţei de rezistenţă pentru planşee

Pentru încărcările orizontale din cutremur, cerinţa de rezistenţă este satisfăcută dacă, prin dimensionarea şi
alcătuirea constructivă, se asigură comportarea planşeelor în domeniul elastic pentru solicitările asociate
capacităţilor de rezistenţă ale pereţilor structurali în stadiul ultim.

Verificarea rezistentei si rigiditatii planseelor la forte seismice orizontale, conform Codului CR6, va fi facuta pentru
urmatoarele categorii de cladiri cu pereti structurali din zidarie:
- cladiri etajate cu pereti rari (sistem celular);
- cladiri tip "sala/hala", pentru planseul de acoperis;
- cladiri etajate cu goluri mari în plansee;
- cladiri cu plansee prefabricate (pentru verificarea capacitatii îmbinarilor). ( )
În cazul cladirilor cu pereti desi (sistem fagure) verificarea planseelor din beton armat la forte seismice orizontale
nu este necesara. (0)

Prevederea planseelor rigide în plan orizontal are ca scop asigurarea conlucrarii spatiale a peretilor de pe cele doua
directii principale si a posibilitatii de redistribuire a eforturilor între pereti în cazul în care capacitatea de rezistenta
a unora dintre acestia este depasita.
Prevederea în proiecte a planseelor rigide din beton armat monolit sau prefabricat (cu legaturi adecvate între
piesele prefabricate si între acestea si peretii structurali) constituie o regula generala pentru cladirile din zidarie
situate în zone seismice. Exceptiile prevazute sunt permise numai pentru cladiri cu putine niveluri, din clasele de
importanta inferioare si care sunt amplasate în zone cu acceleratie seismica de proiectare mica.

Pentru proiectarea planşeelor cu alcătuiri complicate (cu forme neregulate şi cu goluri relative mari, cu încărcări
concentrate mari, etc.) şi pentru proiectarea planşeelor în structuri cu neregularităţi în plan şi pe verticală se vor
utiliza modelele şi metode de calcul care pot să evidenţieze suficient de exact comportarea acestora la încărcări
verticale şi la cutremur (în particular, efectul rigidităţii planşeelor asupra distribuţiei forţelor seismice între pereţii
structurali şi efectul cedării premature a unor pereţi).
 La clădirile cu forme simple în plan, care pot fi înscrise, aproximativ, într-un dreptunghi, pentru calculul
eforturilor secţionale (forţă tăietoare şi moment încovoietor) provenite din forţele seismice orizontale, planşeul va fi
considerat ca grindă continuă, rezemată pe pereţii structurali.

Forţa totală de calcul pentru un planşeu este egală cu forţa seismică aplicată la nivelul respectiv (Sniv.). În
mod simplificat, această forţă se poate considera distribuită liniar pe lungimea planşeului, cu rezultanta trecând prin
centrul de rigiditate al structurii de la nivelul respectiv.
În această ipoteză valorile extreme ale forţei pmax/min care acţionează asupra planşeului sunt:
Sniv d
p max/ min (1 6 RG )
L L
unde :
Sniv - forţa seismică de proiectare aplicată la nivelul planşeului respectiv;
dRG – distanţa între centrul de greutate al planşeului (G) şi centrul de rigiditate (R);
L – dimensiunea clădirii perpendicular pe direcţia de calcul.

Reacţiunea din secţiunea de rezemare a planşeului pe un perete structural (Fi) se poate lua proporţională cu suma
capacităţilor de rezistenţă la forţă tăietoare a tuturor montanţilor peretelui respectiv ( VRdi)
VRdi
Fi Sniv
VR
unde
VR - capacitatea de rezistenţă la forţă tăietoare a clădirii pe direcţia de calcul.

Momentul încovoietor M şi forţa tăietoare T în planşeu se determină din condiţiile de echilibru static sub efectul
încărcării p şi al reacţiunilor Fi.
 P max
P min
Si

dRG
B
R G
F1 F2 F3 F4

T planseu

M planseu

În clădirile cu regularitate structurală, care au toate planşeele identice şi la care forţa seismică este distribuită
liniar pe înălţime, verificarea se va face numai la ultimul nivel, unde Sniv are valoarea maximă.