Activitate 1.2.2.

Profilul de formare, prezentat părinților

Stimați părinți,

Învăţământul românesc de astăzi îşi propune să ofere elevilor instrumentele necesare pentru a
se descurca în viață, instrumente care să le asigure succesul în viaţa socială şi profesională. Aceste
instrumente sunt, de fapt, competenţele pe care elevul trebuie să le atingă la sfârşitul şcolarităţii.
Pentru a facilita acest proces, toţi factorii implicaţi în formarea şi dezvoltarea elevilor, cadre
didactice, elevi şi părinţi, trebuie să facem o distincţie clară între elevul de ieri şi elevul de azi, între
învăţământul de ieri şi învătământul de azi, să înţelegem că educaţia nu (mai) presupune o multitudine
de cunoştinţe şi deprinderi pe care elevul le va uita la un moment dat, pe care nu ştie cum să le aplice
în viaţă, depre care nu înţelege cum le va folosi în situaţii concrete. Şcoala de astăzi îşi propune să dea
sens învăţării, să construiască punţi solide între teorie şi practică, să-i arate elevului cum îl ajută în
viaţă ceea ce învaţă la fiecare disciplină de studiu. Din acest punct de vedere, accentul nu cade doar pe
ceea ce ştie elevul, ci pe ceea ce trebuie să facă cu ceea ce ştie, respectiv pe achiziţiile dobândite care
să-i permită să rezolve situaţii concrete.
Acestă nouă abordare este reglementată de planurile-cadru de învăţământ, de programele şcolare
specifice disciplinelor de studiu şi conduce către ceea ce specialiştii în domeniu au definit ca fiind
profilul de formare al absolventului, mai concret la ceea ce trebuie să ştie, să ştie să facă şi să manifeste
atitudinal elevul la finalul unui nivel de studiu.
Fiecare disciplină de studiu are o competență-cheie pe care o vizează în mod direct, dar şi
altele pe care le formează indirect, astfel încât nicio competență-cheie nu ajunge să se dezvolte izolat.
De exemplu, Fizica reprezintă o disciplină care facilitează dezvoltarea abilităților cognitive a tinerilor
și utilizarea acestor achiziții în investigarea și interpretarea lumii înconjurătoare și luarea unor decizii
informate.
Actuala programă propune abordarea fizicii din perspectiva investigaţiei ştiinţifice, având ca țintă
majoră „alfabetizarea ştiinţifică” însă programa şcolară, prin activităţile de învăţare contribuie indirect
şi la dezvoltarea altor competenţe.
Astfel, la sfârşitul clasei a VIII-a, elevul trebuie să aibă capacitatea să aplice în practică
compentenţele formate şi dezvoltate în învăţământul gimnazial:
1. comunicare în limba maternă, de exemplu să se angajeze într-un dialog proactiv şi să-şi
exprime opiniile, ideile sau sentimentele prin mesaje verbale sau scrise, adaptate situaţiilor de
comunicare în care este implicat, pe baza propriilor experienţe sau pornind de la ceea ce a
ascultat/citit,să descrie fenomenele și proprietățile observate în activitatea cotidiană;
2. comunicare în limbi străine, respectiv să utilizeze la nivel elementar cel puţin o limbă
străină, şi să înţeleagă, să exprime mesaje într-o limbă străină despre subiecte din viaţa de zi cu zi, să
participe la interacţiuni verbale, pe teme cunoscute, în limba străină;
3. competenţe matematice şi competenţe de bază în ştiinţe şi tehnologii: să identifice
regularităţi şi relaţii matematice, caracteristici cantitative sau calitative ale unor situaţii sau fenomene
din mediul înconjurător, să aplice reguli simple de menţinere a unei vieţi sănătoase şi a unui mediu
curat, să se implice activ în proiecte şcolare cu conţinut tehnic, ştiinţific şi practic aplicativ. Rezolvarea
problemelor la disciplina fizică nu poate avea loc fară cunoașterea unor relații matematice.
4. competenţa digitală: să poată utiliza dispozitive şi aplicaţii digitale pentru căutarea şi
selecţia unor resurse digitale relevante pentru învăţare, să dezvolte conţinuturi digitale multi-media,
utilizând limbaje simple de programare pentru prezentarea fenomenelor investigate; să înregistreze pe
suport digital unele fenomene fizice întâlnite în natură;
5. a învăţa să înveţi: să fie conştient de propria sa învăţare, pe care şi-o asumă prin formularea
de obiective şi planuri simple de învăţare, să îşi gestioneze timpul de învăţare şi să îşi verifice
progresele, să fie capabil să facă aprecieri privind calităţile sale personale, argumentându-şi astfel
opţiunile şcolare şi profesionale de viitor. La fizică lecțiile sunt bazate pe investigația științifică , astfel
elevul va identifica și interpreta datele experimentale, va explica științific fenomenele întâlnite în
natură.
6. competenţe sociale şi civice: să relaţioneze pozitiv cu ceilalţi în contexte şcolare şi
extraşcolare, să se implice în proiecte de participare civică, să respecte regulile grupului şi să
valorizeze diversitatea; abilitatea de a comunica constructiv în diferite medii pentru a manifesta
toleranţă; exprimarea şi înţelegerea diferitelor puncte de vedere; valorizarea diversităţii şi a respectului
faţă de celălalt, a toleranţei pentru opiniile partenerului de comunicare;
7. spirit de iniţiativă şi antreprenoriat: să aibă iniţiativă în rezolvarea unor probleme ale
grupurilor din care face parte şi în explorarea unor provocări cu care se confruntă comunitatea din
care face parte, să aibă abilitatea de a lucra individual şi în echipe, să manifeste interes pentru
identificarea unor soluţii noi în rezolvarea unor sarcini de învăţare de rutină;
8. sensibilizare şi exprimare culturală: să realizeze lucrări creative,referate, portofolii,
folosind diverse medii, inclusiv digitale.

În concluzie, prin complexitatea ei, disciplina fizică contribuie, poate într-o măsură mai mare
decât oricare altă disciplină, la formarea şi dezvoltarea competenţelor-cheie, fiind esențială în procesul
de învăţare pe toată durata vieţii.

”Menirea firească a şcolii nu e să dea învăţătură, ci să deştepte cultivând destoinicirile

intelectuale în inima copilului, trebuinţa de a învăţa toată viaţa.”(Ioan Slavici)

Vă mulțumesc pentru participarea la aceasta intâlnire!