CUPRINSUL

Introducere ........................................................................................................... 2
1. Calculul capacităţii camerei frigorifice ........................................................ 3
2. Calculul grosimii izolaţiei pereţilor .............................................................. 4
3. Calculul fluxurilor de căldură în camera frigorifică şi determinarea sarcinii
termice asupra utilajului din camera şi maşinii frigorifice .................................. 9
3.1. Fluxul de căldură prin pereţii încăperii din mediul ambiant .............. 9
3.2. Fluxul de căldură de la tratarea termică ............................................ 11
3.4. Fluxul de căldură de la diferite surse de exploatare a camerei .......... 12
4. Determinarea sarcinii asupra utilajului din camera frigorifică şi asupra
compresorului ............................................................................................................ 14
5. Determinarea regimului de lucru al instalaţiei frigorifice ........................... 15
6. Calculul termic al maşinii frigorifice cu o treaptă şi selectarea
compresoarelor .......................................................................................................... 16
7. Calculul şi selectarea răcitorului de aer ....................................................... 19
Bibliografia ....................................................................................................... 20
Diagrama P-i ...................................................................................................... 21
Specificaţia ........................................................................................................ 22

Proiect de an
Mo Coala Nr. Docum. Semn. Data
d.
Madan n Litera Coala Coli
Elaborat
Verificat Cartofeanu V. 1
Întroducere UTM FTMIA
Contr.norm
. gr. TCr-061
Aprobat
 Introducere
Crearea condiţiilor atmosferice optime în unele încăperi călduroase numai cu
ajutorul instalaţiei obişnuite de ventilaţie, practic este greu de realizat. Menţinerea
temperaturii normale în încăperi călduroase , precum şi în compartimentele unde
cerinţele tehnice impun menţinerea unei temperaturi scăzute, se realizează prin răcirea
artificială a aerului în instalaţii speciale, denumite instalaţii frigorifice.
Instalaţia frigorifică asigură condiţiile de confort pentru echipaj, în anotimpurile
calde şi păstrarea mărfurilor şi a proviziilor. Procesul răcirii depinde de suprafaţa
schimbătorului de căldură ca şi de temperatura agentului de răcire. Răcirea aerului se
produce prin amestecarea aerului răcit cu aerul ce spală suprafaţa de răcire.
Dacă răcirea aerului se realizează la o umiditate absolută constantă, atunci are loc
un proces de răcire uscat, iar în cazul răcirii aerului, concomitent cu reducerea
umidităţii absolute, un proces de răcire umed.
Instalaţiile care introduc aer răcit în încăperi pot fi: de joasă presiune, respectiv de
înaltă presiune.
Spre deosebire de instalaţiile terestre, instalaţiile frigorifice navale funcţionează
în condiţii speciale. Astfel, prezenţa pereţilor etanşi impune instalarea mai multor staţii
independente pentru producerea frigului artificial. Din aceste motive, pentru răcirea
aerului se folosesc baterii de răcire (schimbătoare de căldură). O răcire
corespunzătoare a aerului se obţine când viteza de circulaţie a apei în baterii este mai
mare de 1 m/s.
Prin reducerea artificială a temperaturii încăperii răcite şi menţinerea constantă a
temperaturii scăzute este necesar a se elimina continuu o anumită cantitate de căldură
din încăperea respectivă. Conform celui de-al doilea principiu al termodinamicii,
căldura nu va trece de la sine de la un corp la altul. Acest schimb se poate realiza
numai printr-un proces de compensare realizat de o maşină frigorifică, cu ajutorul unui
agent frigorific.

Coala Coala

Studiul de cercetări 2
Mod Coala N. Document Semnat Data
 1. CALCULUL CAPACITĂŢII CAMEREI FRIGORIFICE

Capacitatea camerei de păstrare a încărcăturii în tone se determină din formula:

Gcam=F con⋅g v⋅hîn⋅β ,

unde: F con− suprafaţa constructivă a camerei, m

2
;
F con=B⋅L ,

gv − indicele de încărcătură pentru 1 m

3
din volumul de încărcătură a
3
camerei, (anexa 1) t/ m ;
hîn − înălţimea stivei cu încărcătură, m;

hîn =H−(1. ..1,2 m) ,

β− randamentul de utilizare a suprafeţei constructive a camerei, depinde de

suprafaţa camerei.

 Conform formulei calculăm F con :

F con=24∗6=144 m2 ,

Deoarece 100< F con <400 ⇒ β = 0,75

 Conform formulei calculăm hîn :

hîn =H−(1. . .1,2 m)=7 . 2−1 . 2=6 m ,

Gcam=144∗0 . 6∗6∗0 .75=388. 7 t,

Valoarea capacităţii camerei trebuie rotungită pînă la un număr întreg, deci

Gcam=389 t.

Coala Coala

Studiul de cercetări 3
Mod Coala N. Document Semnat Data
 2. CALCULUL GROSIMII IZOLAŢIEI PEREŢILOR
Grosimea izolaţiei termice (m) se determină din formula:
n
δi 1
δ iz= λiz
[ (
1
ko
−
1
+∑ +
α ex i=1 λi α in )] ,

unde: λiz − coeficientul de conductivitate termică a materialului termoizolator,

W/(m·K);
k o− coeficentul recomandat de transfer de căldură, (anexa 3) W/(m
2
·K);
α ex − coeficientul de convecţie termică din partea exterioară a peretelui,
2
(anexa 2) W/(m ·K);
α in− coeficientul de convecţie termică din partea interioară a peretelui, W/(m
2
·K);
δ i− grosimea stratului i a peretelui, (anexa 4) m;
λi − coeficientul de conductivitate termică a stratului i a peretelui, (anexa 4)

W/(m·K);
n− numărul de straturi cu excepţia stratului termoizolator.
Valoarea grosimii izolaţiei primite din calcul trebuie rotungite pînă la un număr
multiplu la 10 sau 25 mm.

Apoi se precizează coeficientul de transfer de căldură prin perete

1
kr= n
1 δ i δ iz 1
+∑ + +
α ex i =1 λi λ iz α in ,

Calculăm grosimea izolaţiei termice pentru toţi pereţii camerei în baza tabelului 2.1:

Coala Coala

Studiul de cercetări 4
Mod Coala N. Document Semnat Data
 Tabelul 2.1.Construcţii termoizolatoare
Schiţa Denumirea stratului δi, m λi ,
W/(m∙K)
Perete exterior 1 – tencuială pe rabiţ din mortar de 0,02 0,98
(beton) ciment
2 – izolaţie termică din spumă de ? 0,05
polistiren PSB-S
3 – barieră de vapori din 2 straturi de 0,0004 0,30
hidroizol pe mastic din bitum
4 – perete exterior din beton greu 0,420 1,86
Perete interior 1 – strat din beton 0,140 1,86
(beton) 2 – barieră de vapori din 2 straturi de 0,0004 0,30
hidroizol pe mastic din bitum
3 – izolaţie termică din spumă de ? 0,05
polistiren PSB-S
4 – tencuială pe rabiţ din mortar de 0,02 0,98
ciment

Perete interior 1 – zid de cărămidă 0,125 0,81

(cărămidă) 2 – barieră de vapori din 2 straturi de 0,0004 0,30
hidroizol pe mastic din bitum
3 – izolaţie termică din spumă de ? 0,05
polistiren PSB-S
4 – tencuială pe rabiţ din mortar de 0,02 0,98
ciment

Podea (beton) 1 – strat din beton greu 0,050 1,86

2 – strat din beton armat 0,08 1,86
3 – barieră de vapori dintr-un strat de 0,001 0,15
pergamină
4 – izolaţie termică din spumă de ? 0,05
polistiren PSB-S
5 – mortar din ciment şi nisip 0,025 0,98
6 – nisip 1,35 0,58
7 – beton cu încălzitoare electrice – –
încorporate
Acoperiş (beton) 1 – hidroizolaţie din 5 straturi de 0,012 0,03
hidroizol pe mastic din bitum
2 – strat de beton pe rabiţ 0,040 1,86
3 – barieră de vapori dintr-un strat de 0,001 0,15
pergamină
Coala Coala

Studiul de cercetări 5
Mod Coala N. Document Semnat Data
 4 – izolaţie termică din spumă de ? 0,05
polistiren PSB-S
5 – planşeu din beton armat 0,035 2,04

2.1 Calculul grosimii izolatie peretilor

1. Pentru perete exterior (piatra):

[
δ iz=0 ,03⋅ 4 .35− ( 123 +00 ,, 0298 + 00 ,0004
,30
+
0 , 02 0 . 42 0 . 02 1
0 . 93 1 .28 0 . 98 11 )]
+ + + =0 , 03⋅[ 4 . 35−(0 , 043+0 , 020+

0 , 0013+0 . 02+0 .32+0 . 02. 0+090 ,)=0 , 13≈0 , 150 m

2. Pentru perete dintre cameră şi coridor (caramida):

1 0 ,25 0 , 0004 0 , 02 1
[ (
δ iz =0 , 03⋅ 4 .7− + +
8 0 . 81 0 ,30
+ +
0 , 98 11 )]
=0 ,03⋅[ 4 . 7−(0 , 125+0,3+0 , 001+0 , 02+

+0 , 09 )=0 , 127≈0 ,150 m

3. Pentru perete dintre camere (beton):

1 0,1 0 , 0004 0 ,02 1
[ (
δ iz =0 , 03⋅ 3 , 95− + +
8 0 , 47 0 ,30
+ +
0 ,98 11 )]
=0 ,03⋅[ 3 , 95−(0 ,125+0 ,212+0 ,001+0 , 020+

+0 , 090 )=0 , 10≈0 ,10 m

4. Pentru perete spre instalaţia frigorifică (beton):

[
δ iz =0 , 03⋅ 4 .7− (123 +00 ,. 0298 +00 ,0004
,30
+
0 , 02 0. 42 0 .02 1
0 , 98 1 . 28 0 .98 11 ) ]
+ + + =0 ,03⋅[ 407−(0 , 043+0 ,020+0 ,001

+0 , 02+0 .32+0. 02+0 . 09)=0 , 125≈0 , 125 m

5. Pentru podea (beton):
1 0 ,08 0 ,06 0 , 001 0 , 025 1 , 35 1
[ (
δ iz=0 ,03⋅ 6 . 0− ∞ + + + + + +
0. 043 1 , 86 0 , 15 0 , 98 0 ,58 11 )]
=0 , 03⋅[ 6. . 0−(0+0 , 03+1 . 8+

0 , 0006+0 , 025+2 , 32+0 , 09)=0 , 052≈0 , 060 m

6. Pentru acoperiş (beton):

Coala Coala

Studiul de cercetări 6
Mod Coala N. Document Semnat Data
 [
δ iz =0 , 03⋅ 5 . 45− (123 + 01.,8622 + 00 ,.150001 + 02.,04035 +111 )]=0 , 03⋅[5 . 45−(0 , 043+0 , 11+0 , 0006+0 ,017
+0 , 090 )=0 , 155≈0 ,160 m

2.2 Calculăm coeficientul de transfer de căldură:

 Pentru perete exterior:
1 1
kr= = =0 , 18
1 0 , 02 0 , 0004 0 , 020 0 , 02 0 . 15 1 5 . 5142
+ + + + + +
23 0 , 98 0 , 30 0 . 93 0 , 98 0 . 03 11

 Pentru perete dintre cameră şi coridor:

1 1
kr= = =0 ,18
1 0 , 25 0 ,0004 0 , 02 0 ,15 1 5 . 455
+ + + + +
8 0. 81 0 , 30 0 , 98 0 , 03 11

 Pentru perete dintre camere:

1 1
kr= = =0 ,21
1 0 ,02 0 , 0004 0 ,02 0 , 420 0. 02 0. 125 1 4 . 67
+ + + + + + +
8 0 , 98 0 , 30 0 ,93 1 .28 0 . 98 0. 03 11

 Pentru perete spre instalaţia frigorifică:

1 1
kr= = =0 , 21
1 0 , 02 0 , 0004 0 , 02 0 . 42 0 .02 0 .125 1 4 .67
+ + + + + + +
23 0 , 98 0 , 30 0 . 93 1. 28 0. 98 0. 03 11

 Pentru podea:
1 1
kr= = =0 , 16
1 0 , 06 0 ,08 0 , 001 0 , 025 1 , 35 0 , 06 1 6 . 26
∞ + 1 , 86 + 0. 043 + 0 ,15 + 0 , 98 + 0 , 58 + 0 , 03 + 11

 Pentru acoperiş:
1 1
kr= = =0 , 17
1 0 , 22 0 ,0001 0 ,035 0 , 160 1 5 . 56
+ ++ + + +
23 1 . 86 0 , 15 2 , 04 0 , 03 11

Coala Coala

Studiul de cercetări 7
Mod Coala N. Document Semnat Data
 Datele calculelor la grosimea izolatiei

Grosimea
Denumire 1/k0 αext αint λ izolatiei δizolatiei , totala
kr
a peretelui W/m2*k W/m2*k W/m2*k W/m2*k m peretelui,
m
Perete
4.35 1/23 0.15 0.18 0.63
exterior
Perete
dintre
4.7 1/8 0.15 0.18 0.42
camera si
colidor
Perete
dintre 3.95 1/8 0.10 0.26 0.22
camere
Perete 1/11 0.03
dintre
camera si 4.7 1/23 0.125 0.21 0.125
instalatie
frigorifica

Pardoseala 6.0 1/∞ 0.06 0.16 1.57

Acoperis 5.45 1/23 0.160 0.17 0.42

Coala Coala

Studiul de cercetări 8
Mod Coala N. Document Semnat Data
 3. CALCULUL FLUXURILOR DE CĂLDURĂ ÎN CAMERA
FRIGORIFICĂ ŞI DETRMINAREA SARCINII TERMICE ASUPRA
UTILAJULUI DIN CAMERĂ ŞI MAŞINI FRIGORIFICE

La determinarea sarcinii asupra utilajului din camera frigorifică şi asupra maşinii

frigorifice sînt luate în consideraţie următoarele fluxuri de căldură:
Q1 − prin pereţii camerei din mediul ambiant;
Q2 − de la tratarea termică a produselor;

Q3 − de la ventilarea camerei;
Q4 − de la diferite surse la exploatarea camerei;
Q5 − de la respiraţia fructelor şi legumelor.

3.1. Fluxul de căldură prin pereţii încăperii din mediul ambiant – Q 1 ,W

Q1 =Q1T +Q1 S ,

unde: Q1T − fluxul de căldură din cauza diferenţei de temperaturi de ambele părţi a
peretelui;
Q1 S− fluxul de căldură din cauza absorbirii căldurii radiaţiei solare de către
suprafaţa exterioară a pereţilor.

La rîndul său:
Q1T =k 1⋅F⋅Δt=k⋅F⋅(t ex −t cam ) ,

Q1 S =k⋅F⋅Δt S ,
2
unde: k− coeficientul de transfer de căldură prin peretele dat a camerei, W/(m
·K);
Coala Coala

Studiul de cercetări 9
Mod Coala N. Document Semnat Data
 2
F− suprafaţa peretelui dat a camerei, m ;
t ex− temperature de calcul a aerului exterior, °C;

t cam− temperatura aerului din cameră, °C;

Δt S − surplusul de diferenţă de temperatură cauzat de radiaţia solară, °C.

În cazul fluxurilor de frig prin pereţii ce despart camera frigorifică de încăperile

nerăcite, pentru determinarea diferenţei de temperaturi Δt , se utilizează următoarele
relaţii:
a) dacă încăperea nerăcită are ieşire directă în afara clădirii:
Δt=0,7⋅( t ex −t cam )
,
b) dacă încăperea nerăcită nu are ieşire directă în afara clădirii:
Δt=0,6⋅( t ex −t cam )
,
La determinarea consumului de frig prin podeaua încălzită se acceptă temperature
medie a stratului cu dispozitiv de încălzire egală cu 1…3 °C.

Pentru a simplifica calculele vom elabora un tabel.

Tabelul 3.1.
Fluxul de căldură prin pereţii camerei
Perete F, kr , t ex t cam t ex −t cam Δt S Q1T , Q1 S , Q1 ,
2
m W/ , , , , W W W
(m·K °C °C °C °C
)
Spre platform
43.2 0.18 28 53 9.1 412.12 70.76 482.88
auto
Spre coridor 172.8 0.18 28 -25 37.1 11.0 1153.9 342.14 1496.04
Spre instalatia
172.8 0.21 28 53 13.2 1923.2 479 2402.26
frigorifica
Intre camera 43.2 0.26 0 31.8 0 168.48 0 168.48

Coala Coala

Studiul de cercetări 10
Mod Coala N. Document Semnat Data
 Acoperis 144 0.16 28 53 14.9 1297.4 364.7 1662.14

Pardoseala 144 0.17 1 26 0 599.04 0 599.04

5554. 1256.
TOTAL 6810.84
2 6

3.2. Fluxul de căldură de la tratarea termică – Q 2 ,W

Fluxul de căldură de la tratarea termică se determină după formula:
Q 2 =Q2 pr +Q 2 am ,

unde: Q2 pr − consumul de frig pentru tratarea termică a produselor, W;

Q2 am− consumul de frig pentru răcirea ambalajului, W;

Fluxul de căldură de la tratarea termică a produselor Q2 pr (W) se determină din

formula:
3
G ⋅(i −i )⋅10
Q2 pr = pr 1 2
24⋅3,6 ,

unde: G pr− cantitatea de produse primite timp de o zi, t/d;

i1 ,i2 − entalpia produsului respectiv înainte şi după tratarea termică (anexa 5),

kJ/kg.
Dacă produsul este tratat termic în ambalaj sau în containere, trebuie să luăm în

consideraţie şi consumul de frig pentru răcirea ambalajului (containerelor) −Q2 am ,

W:
3
G am⋅c am⋅Δt am⋅10
Q2 am=
24⋅3,6 ,

unde: Gam− masa ambalajului primit în 24 ore;

c am − capacitatea termică specifică a ambalajului, kJ/(kg·K);
Δt am − diferenţa dintre temperaturile ambalajului pînă şi după tratarea termică,
°C;

Coala Coala

Studiul de cercetări 11
Mod Coala N. Document Semnat Data
 Masa ambalajului şi capacitatea lui termică specifică se acceptă în corespundere
cu anexa 6.

 Calculăm cantitatea de produse primite timp de o zi:

Gcam⋅a z 389⋅12
G pr = = =46 . 68
100 100 t/d ,
Calculăm fluxul de căldură de la tratarea termică a produselor:
46 . 68⋅(19. 7−0 )⋅103
Q2 pr = =10643. 47
24⋅3,6 W,

 Calculăm cantitatea de ambalaj primite în 24 ore:

46 . 68⋅10
G pr = =4 , 66
100 t/d ,
Calculăm fluxul de căldură la răcirea ambalajului:
3
4 ,66⋅1. 67⋅10⋅10
Q2 am= =626 . 72
24⋅3,6 W,

Determinăm fluxul de căldură de la tratarea termică:

Q2 =10643. 47 +626 .72=11270.19 W.

3.4. Fluxul de căldură de la diferite surse de exploatare a camerei – Q 4 ,

W
I
a) de la iluminarea electrică Q4 , W:
I '
Q 4 =N SI =q 4⋅F ,

unde: N SI − puterea surselor de iluminare, W;

q I4 − I
norma de iluminare, q 4 =2,3 W/m
2
;
2
F− suprafaţa încăperii, m ;

Coala Coala

Studiul de cercetări 12
Mod Coala N. Document Semnat Data
 Q I4 =2,3⋅144=331. 2 W,

II
b) de la motoarele electrice Q4 , W:
QII4 =∑ N m. e . ,

unde: ∑ N m.e.− puterea motoarelor electrice, W. Acceptăm ∑ N m .e .=4 kW.

II
Q4 =4000 kW,

III
c) de la oamenii ce lucrează în încăpere Q4 , W:
QIII
4 =350⋅n ,

unde: n− numărul de oamenii ce lucrează în încăpere, n=2 ;

Q III
4 =350⋅2=700 W,

IV
d) prin uşile camerelor Q4 , W:
H IV
Q IV
4 = ⋅q ⋅F
3,6 4 ,
IV
unde: q 4 − fluxul specific de căldură prin uşi, raportat la 1 m
2 2
al camerei, W/m
(tabelul 4);
H− înălţimea camerei frigorifice;
7
QIV
4 = ⋅7 . 2⋅144=1960
3,6 W,

Calculăm fluxul de căldură Q 4 total:

Q 4 =Q I4 +Q II4 +Q 4III +Q 4IV ,

Q4 =331 .2+4000+700+1960=6991. 2 W,

Coala Coala

Studiul de cercetări 13
Mod Coala N. Document Semnat Data
 4. DETERMINAREA SARCINII ASUPRA UTILAJULUI DIN CAMERA
FRIGORIFICĂ ŞI ASUPRA COMPRESORULUI
 Sarcina sumară asupra utilajului din camera frigorifică o determinăm din
formula:
Qut =Q 1 +Q 2 +Q3 + Q4 + Q5 ,

Qut =6810 . 84+11270 . 19+0+6991. 2+0=25. 072 kW ,

 Sarcina sumară asupra compresorului maşinii frigorifice o determinăm din

formula:
Qcomp.=Q1 +Q2 +Q3 +(0,5 .. . 0 ,75 )Q4 +Q5 ,

Qcomp.=6810 . 84+11270 .19+0+ ( 0 .75∗6991. 2 ) +0=23 .32 kW,

 Cunoscînd sarcina asupra compresorului determinăm puterea frigorifică

necesară a compresoarelor secţiei de maşini din formula:
ρ⋅Qcomp
Q o =Q real
comp =
b ,

Coala Coala

Studiul de cercetări 14
Mod Coala N. Document Semnat Data
 unde: Qo − puterea frigorifică necesară a compresoarelordin secţia de maşini, W;
Qcomp − sarcina compresorului, W;
ρ− coeficientul de pierderi la transportarea frigului, pentru sistemul cu răcire

directă ρ=1,05 ;
b− coeficientul timpului de lucru, b=0,8 .

1, 05⋅23. 32
Qo = =30 .16
0,8 kW.

5. DETERMINAREA REGIMULUI DE LUCRU AL INSTALAŢIEI

FRIGORIFICE

1) Temperatura de vaporizare t o se determină din formula:

t o =tcam −(5.. . 10) °C,

unde: t cam− temperature aerului din camera frigorifică, °C;

t o =−25−5=−30 °C ,

2) Temperatura de condensare t cond pentru condensatoarele răcite cu aer se

determină din relaţia:
t cond=t aerext +15 °C,

tcond = 28 +150C = 430C

3) Temperatura de aspiraţie pentru maşină frigorifică care lucrează pe freoni:
t asp=t 1=t o +(15 . .. 30) °C,

t asp=−30+20=−10 °C ,

4) Dacă în maşină frigorifică nu se utilizează schimbătorul de căldură regenerativ,

temperatura agentului frigorific la intrarea în ventilul de laminare se determină
din relaţia:

Coala Coala

Studiul de cercetări 15
Mod Coala N. Document Semnat Data
 t4  t3  (1...2) oC
,

t4 = 43-20C = 410C
După selectarea regimului de lucru, în diagrama ln P-i pentru agentul respectiv se
construieşte ciclul maşinii frigorifice, iar coordonatele punctelor de reper se introduc
în tabel.

Tabelul 5.1.Parametrii punctelor de reper ale ciclului maşinii frigorifice

Punctul
1 2 3 4 5 6
Parametrul
Presiunea, Bar 0,85 12 12 12 0,85 0,85
Temperatura, °C -10 81 43 41 -30 -30
Entalpia, kJ/kg 399 464 264 259 269 360
3
Volumul specific, m 0,25 – – – – –
/kg

6. CALCULUL TERMIC AL MAŞINII FRIGORIFICE CU O TREAPTĂ

ŞI SELECTAREA COMPRESOARELOR (MAŞINII FRIGORIFICE)
În calcul determinăm următorii parametri:
1) Puterea frigorifică specifică masică, kJ/kg:
q o =i6 −i 5 ,

q o =360−259=104 kj/kg ,
2) Lucrul mecanic specific de comprimare, kJ/kg:
l=i2 −i1 ,

l=464−399=65 kj/kg ,
3
3) Puterea frigorifică specifică volumică, kJ/m :
q v=qo /v 1 ,
q v=qo /v 1 =101/0 , 25=404 kj/m
3
,
4) Sarcina termică specifică a condensatorului, kJ/kg,
 dacă schimbătorul de căldură nu este folosit:

Coala Coala

Studiul de cercetări 16
Mod Coala N. Document Semnat Data
 q c=i 2 −i 4 ,
q c=464−259=205 kj/kg ,
5) Debitul masic de agent frigorific, kg/s:
M=Qo /q o ,

unde: Qo − puterea frigorifică a compresorului, kW.

M=30 . 6/101=0 . 30 kg/s ,
6) Debitul volumic de agent aspirat în compresor, m/s:
V =M⋅v 1 ,
V =0 . 30⋅0 , 25=0 .075 m/s ,
7) Volumul cursei pistonului:
V h =V / λ ,
V h =0 . 075/0,6=0. 125 m3 / s ,

unde: λ− coeficientul de debit.

Alegem maşina frigorifică din firma Bitzer. Conform datelor obţinute alegem
tipul LH135/6J-22Y . Caracteristicile de bază sînt prezentate în următoarele tabele:

Tabelul 6.2.Caracteristicile de bază ale compresorului

Qo , Pe
Temperatura Temperatura de vaporizare

Tipul mediului ambiant – 30 °C

Q 10780
LH135/6J-22Y P 5.63
28

Coala Coala

Studiul de cercetări 17
Mod Coala N. Document Semnat Data
 Tabelul 6.3.Caracteristicile tehnice
Consumul
aeru lui
Tipul Compresor Ventilator Resiver con densa Masa
agregatu tor
lui
Conexiu Intensit Intensi Energia Încărcătura Tipul
compresor
nea atea tatea întrebu max. standar
-condensa
motoru întrebu inţată d
tor
lui inţată R 134A,
3
A A W kg m /h kg
LH 135/6J- 380...420
2x
22 Y YY/3/50 39 2 x 750 33,1 F302H 12650 384
1,60
Hz

Tabelul 6.4.Dimensiunile agregatului compresor-condensator

Ventil Ieşirea
de agentu
Tipul Dimensiunile, mm absorb lui
ţie
A B C D E F G H N R S T mm mm
LH 135/6J-22 Y

159 1000 998 15 950 150 908 96 1550 49 373 230 54 22

1 8 0 1 5

Coala Coala

Studiul de cercetări 18
Mod Coala N. Document Semnat Data
 7. CALCULUL ŞI SELECTAREA RĂCITORULUI DE AER
Determinăm aria suprafeţei schimbătoare de căldură a răcitorului de aer.
Q ut
Fra=
k⋅Δt ,
unde: k− coeficientul de transfer de căldură a răcitorului de aer, acceptăm
2
k =15 W /( m ⋅k ) .
Δt− diferenţa dintre temperaturile din camera frigorifică şi de vaporizare,
acceptăm Δt=10 °C;
25072. 23
Fra = =167 . 14
15⋅10 m,

Debitul de aer rece:

Qut
V ra =
ρaer⋅Δi ,

Coala Coala

Studiul de cercetări 19
Mod Coala N. Document Semnat Data
 unde: ρaer − densitatea aerului la ieşirea din răcitorul de aer; la 0 °C – 1,293 kg/m
3

;
Δi− diferenţa dintre entalpiile aerului la intrarea şi ieşirea din răcitorul de aer;
în intervalul de umidităţi relative a aerului 80...100 % constituie 2,5...3,5 kJ/kg.
25072 .23
V ra= =5 .75 3
1. 453∗3000 m /s .=20706m3/h.
Din calculele obţinute putem alegem 1racitor de firma Bitzer.
Tabelul 7.1.
Puter Lungi Volu
Debi Nivelul
ea, °C Supra mea Dimensiuni mul Masa
tul de zgomo
T0= faţa getu ţevii
Tipul

aer tului
-30 lui L B H E F
kW m 3 dB(A) m mm mm mm mm mm l kg
m /
2
h
066C/310 30.6 176.0 25830 77 2x20 4300 1945 510 1200 1890 69 444

BIBLIOGRAFIE

1. Îndrumar la proiectul de an la tehnica frigorifică, Chişinău, UTM 2008;

2. Catalogul firmei Bitzer .

Coala Coala

Studiul de cercetări 20
Mod Coala N. Document Semnat Data