Formarea şi expansiunea Imperiului Otoman

1. FormareaImperiului Otoman
Turcii , populaţie mulsumană din Asia Mică ( Anatolia ) în zona Munţilor
Altai.
Prin contactul cu negustorii arabi au ajuns să se islamizeze curând după
secolul VII.
În 1058 turcii selgiucizi cu cucerit Bagdadul iar conducătorul lor a fost
recunoscut drept sultan ( = conducător , demnitate ce o substituie pe cea a
califului de la arabi)
După trei secole de dominaţie asupra Asiei Mici , Imperiul turcilor
selgiucizi s-a dezmembrat în mai multe state.
În fruntea unuia dintre ele a fost ales emir ( conducător militar ) Osman I
( 1299-1327).
Acesta a cucerit Bursa ( Brusa ) care a devenit capitala noului stat din
Asia Mică .
De la numele lui Osman , supuşii săi au luat numele de osmalâi (otomani)
iar statul a devenit otoman.
Urmaşii lui Osman şi-au luat titlu de sultan.

2. Expansiunea otomană în Balcani

În anul 1354 turcii au făcut prima cucerire în Peninsula Balcanică: oraşul
Galliopoli.
În 1389, după câştigarea bătăliei de la Kossovopolje, Serbia a devenit stat
vasal al Imperiului Otoman.
În 1402 otomanii conduşi de Baiazid au fost înfrânţi de mongolii lui
Timur Lenk la Ankara.
Acest fapt a oprit pentru scurt timp expansiunea lor , reluată sub domnia
lui Mehmed I ( 1413-1421 ).
În urma campaniilor militare otomane, unele ţări şi-au pierdut
independenţa iar altele ( Ungaria ,Ţările Române ) au fost nevoite să accepte
suzeranizatea otomană, păstrându-şi însă autonomia internă.

Suzeranizate = dreptul unui stat asupra altui stat , dreptul suveranului asupra
vasaluli său.
Autonomie =regim politic ce presupune libertatea deplină în plan intern fără
nici un amestec din afară.

1
RAPORTURILE ŢĂRILOR ROMÂNE CU POARTA ÎN SECOLELE 15-16

Ţara Românească şi lupta antiotomană

- la sfârşitul secolului XIV, statul otoman a ajuns cu graniţa la Dunăre
- prima confruntare dintre Ţara Românească şi otomani a avut loc la Rovine ( 17
mai 1395 )
- armata condusă de Mircea cel Bătrân ( 1386-1418 ) i-a învins pe otomani
conduşi de sultanul Baiazid ( Fulgerul )
- după moartea lui Baiazid, Mircea s-a amestecat în luptele pentru tronul otoman
, susţinând pe rând doi dintre pretendenţi : Musa şi Mustafa , dar fără success,
întrucât victorios iese Mehmed care devine sultan în 1413
- acest fapt a sporit prestigiul Ţării Româneşti dar a atras mai târziu replica
Porţii : printr-o campanie între 1415-1417 a fost ocupată Dobrogea iar Ţara
Românească a fost nevoită să plătească tribut pentru a-şi păstra autonomia
- Iancu de Hunedoara , voievodul Transilvaniei ( 1441-1446) a condus mai
multe campanii militare împotriva otomanilor
- în 1462 o nouă campanie otomană a fost respinsă de domnul Ţării Româneşti ,
Vlad Ţepeş (1456-1462)
- Ştefan cel Mare a obţinut o mare victorie împotriva otomanilor la Vaslui în
1475
- La 26 iulie 1476 la Valea Albă ( Războieni) a respins încercarea de invazie a
lui Mehmed

Urmările luptei antiotomane

- Ţările Române au păstrat suveranitatea şi organizarea statală
- au fost însă obligate să accepte suzeranitatea Imperiului Otoman concretizată
prin plata unui tribut ce exprima doar răscumpărarea păcii şi nu o altă formă de
dependenţă
- pentru a compensa inferioritatea numerică faţă de adversar românii aplicau
strategia pământului pârjolit , împiedicând aprovizionarea cu hrană şi apă a
otomanilor
- acest mod de a purta războiul ducea însă la mari pierderi umane şi materiale
- victoriile româneşti au fost obţinute cu preţul unor mari eforturi nu doar
militare , ci mai ales economice , fapt care a încetinit dezvoltarea societăţii