PROIECT DE LECŢIE

Unitatea de învăţământ : COLEGIUL TEHNIC „VASILE PÂRVAN” CONSTANŢA

Structură : Şcoala gimnazială nr. 19 Constanţa
Profesor : Olteanu Mariana Mihaela
Data:
Clasa: a VII-a
Unitatea de învăţare: Stat şi naţiune în a doua jumătate a secolului al XIX-lea
Lecţia : Noile state naţionale şi multinaţionale: Italia şi Germania
Tipul lecţiei: Mixtă (predare – învăţare - evaluare)
Timp: 50 minute
Locul de desfăşurare: sala de clasă
Obiectivul general al lecţiei :
Obiective operaţionale
La sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili :
O1: Să identifice corect timpul şi spaţiul istoric la care face referire lecţia;
O2: Să definească corect termenii istorici daţi;
O3: Să identifice premisele unificării Italiei şi a Germaniei în baza informaţiei
din manual;
O4: Să determine căile de realizare a unităţii naţionale italiene şi germane în
baza materialului studiat;
O5: Să descrie procesul de unificare al Germaniei şi Italiei în baza informaţiei
studiate;
O6: Să aprecieze rolul personalităţii în procesul de unificare al Germaniei şi
Italiei;
O7: Să precizeze , în urma analizei documentelor, consecinţele unificării;
O8: Să participe activ la lecţie şi să colaboreze între ei.
Strategii didactice
Metode şi procedee: dialogul dirijat,evaluarea , conversaţia euristică,
conversaţia examinatorie , expunerea, explicaţia, lectura , descoperirea , schema
lecţiei, lucrul cu harta istorică / atlasul istoric, lucrul cu manualul.
Mijloace de învăţare : tabla şi creta , manualul, caietul de notiţe, fişe de
evaluare , schema la tablă, harta Europei în secolul al XIX-lea, documente
istorice.
Forme de organizare : - activitate frontală, activitate individuală
Forme de evaluare: predictivă -prin fişe de evaluare
continuă - prin întrebări frontale

1
Bibliografie :
1. S. Oane, M. Ochescu, Istorie Universală Modernă şi Contemporană, Manual
pentru clasa a VII-a, Ed. Humanitas Educational ;
2. F. Constantiniu, N.M. Cojescu, Istorie. Manual pentru clasa a VII-a, Ed.
Corint
3. ***, IstorieUniversală Modernă şi Contemporană. Manual pentru clasa a VII-
a, Ed. Nemira;
4. I. Scurtu, G. Dondorici,V. Ionescu, Istorie. Manual pentru clasa a XI-a,
Editura Gimnasium;
5. M. Manea, A. Pascu, Atlasul şcolar de istorie universală, Ed. Corint;
- Harta Europei în sec al XIX-lea.

2
 DESFĂŞURAREA LECŢIEI
Momentele Activitatea profesorului Activitatea elevilor Metode şi Forme de
lecţiei procedee; evaluare
Mijloace de
învăţământ
1. Momentul Profesorul salută elevii, notează absenţele, Elevii răspund la salut, Dialogul dirijat
organizatoric pregăteşte materialul didactic nesesar comunică absenţii, se
(2 minute ). lecţiei. pregătesc pentru lecţiei.
2. Reactualizarea Profesorul adresează întrebări ce fac referire Elevii răspund la întrebările Conversaţia Evaluare
cunoştinţelor la lecţia anterioară: Revoluţia de la 1848- puse de către profesor. examinatorie continuă
(10 minute ). 1849 în Franţa şi Imperiul Habsburgic.
Activitate
frontală

Activitate
individuală
3. Anunţarea Profesorul realizează trecerea la tema nouă Elevii noteză în caiete titlul Expunerea Activitate
lecţiei noi (3 scriind titlul la tablă: Noile state naţionale lecţiei Conversaţia frontală
minute ). şi multinaţionale: Italia şi Germania. Explicaţia
Comunică obiectivele temei sub o formă Ascultă cu atenţie obiectivele Tabla şi creta
succesivă şi accesibilă . comunicate.

4. Prezentarea Profesorul prezintă noile cunoştinţe Elevii notează în caiete schema Conversaţia Activitate

3
noului conţinut urmărind schema lecţiei care se notează pe lecţie. euristică frontală
(25 minute ). tablă şi care se completează ulterior. vezi Expunerea
Anexa 1 Explicaţia
Descoperirea
Tabla şi creta
Manualul
Caietul de
notiţe
5. Realizarea Profesorul adresează elevilor întrebări Elevii răspund la întrebările Caietul de Evaluare
feedback-ului. referitoare la lecţia predată. adresate de către profesor. notiţe continuă
(5 minute). Manualul
Schema de la Activitate
tablă frontală
Conversaţia
examinatorie
6. Tema pentru Elevii notează în caiet tema Caietul de
acasă pentru acasă. notiţe
( 2 minute ). Manualul
7. Apreciera Se fac aprecieri generale şi individuale
activităţii elevilor privind implicarea elevilor în predarea
( 3 minute). noilor cunoştinţe. Se notează elevii care au
participat activ la oră.

4
ITALIA

Idealul unificării Italiei a început să se realizeze în momentul când

Piemontul , cu ajutorul Franţei a eliberat de sub stăpânirea austriacă Lombardia
în 1859 iar în 1866 cu ajutorul Prusiei, Veneţia.
În Modena , Parma , Toscana şi în Statul Papal , poporul s-a răsculat în
1860 şi a proclamat alipirea la Piemont.
Expediţia lui Giuseppe Garibaldi a dus la alungarea Bourbonilor din
regatul celor 2 Sicilii şi apoi la unirea acestuia cu Piemontul.
În martie 1861 , Parlamentul italian unificat l-a proclamat pe regele
piemontez Victor Emanuel al II-lea rege la Italiei.
Unificarea a fost desăvârşită în 1870 când a fost integrat noul stat şi Roma
în timp ce papa s-a retras în statul Vatican.
În august 1871 Roma devenea oficial capitala regatului Italiei unificate.

GERMANIA

Unificarea Germaniei a avut loc în 3 etape prin 3 războaie declanşate de

Prusia în acest scop.
1. În 1864 Prusia a purtat război cu Danemarca pentru eliberarea unor state
aflate sub stăpânirea sa.
2. În 1866 Prusia declară război Austriei . Mai întâi au fost cucerite ,
Saxonia, Hanovra , Bavaria. Victoriile Prusiei au culminat cu înfrângerea
trupelor la Sadova , în Boemia la 3 iulie 1866 . La sfârşitul războiului
Prusia a organizat Confederaţia Germană de Nord formată din 21 de state
reunite în jurul Prusiei.
3. În 1870 Prusia declară război Franţei dorind să câştige statele germane
aflate la sud de râul Main. Parisul asediat de trupele prusace a cedat în
ianuarie 1871. Germania a anexat Alsacia şi Lorena. Statele germane din
sud s-au alăturat şi ele Confederaţiei unificate iar statul german a devenit
o mare putere europeană.

5
 STUDIU DE CAZ
JAPONIA

La jumătatea secolului XIX , Japonia se mai afla practic în evul mediu într-o
autoizolare impusă de şoguni încăă din 1603. Această izolare a fost
întreruptă în 1854, când sub ameninţarea flotei americane , japonia a acceptat
să-şi deschidă porturile . În continuare a fost obligată să semneze o serie de
tratate economice cu SUA , Anglia , Franţa , Rusia , care ameninţau să
transforme Japonia în Colonie.În aceste condiţii s-a produs reacţia naţională
a Japonezilor. Sub presiunea populară , în 1867 , ultimul şogun a renunţat la
funcţiile sale. În 1868 , tânărul împărat Mutsushito ( 1867-1912 ) a decretat
preluarea puterii şi abolirea şogunatului. A urmat aşa numita perioadă
Meidji ( Guvernarea Luminată ) în care printr-o politică de reforme , Japonia
s-a transformat într-o mare putere. În această perioada a fost desfiinţată Casta
privilegiată a Samurailor şi a fost proclamată egalitatea tuturor cetăţenilor în
faţa legii. În 1889 a fost promulgată prima Constituţie a Japoniei.Domeniile
samurailor au fost vândute ţăranilor şi burghezilor. Statul a sprijinit prin
credite crearea şi dezvoltarea industriei grele şi construcţia căilor ferate, în
scopul întăririi capacităţii de apărare şi absorbţiei forţei de muncă fără
ocupare.În domeniul militar a fost introdus principiul recrutării generale,
Japonia creându-şi o armă naţională.