PROIECT DE LECŢIE

Unitatea de învăţământ : COLEGIUL TEHNIC „VASILE PÂRVAN” CONSTANŢA

Profesor : Olteanu Mariana Mihaela
Data: 20 noiembrie 2015
Clasa: a XII-a
Unitatea de învăţare: Oamenii , societatea şi lumea ideilor
Lecţia : Viziuni despre modernizare în Europa secolelor XIX-XX: curente
şi politici culturale, identităţi naţionale şi identitate europeană.
Tipul lecţiei: Mixtă (predare – învăţare - evaluare)
Timp: 50 minute
Locul de desfăşurare: sala de clasă
Obiectivul general al lecţiei : transmiterea de informaţii privind curentele şi
politicile culturale, identităţile naţionale şi identitatea europeană.
Competenţe generale:
1.Utilizarea eficientă a comunicării şi a limbajului de specialitate.
3.Aplicarea principiilor şi a metodelor adecvate în abordarea surselor istorice
Competenţe specifice:
1.1. Construirea unor explicaţii şi argumente intra- şi multidisciplinare cu privire
la evenimente şi procese istorice
3.1. Compararea surselor istorice în vederea stabilirii credibilităţii şi a validităţii
informaţiei conţinută de acestea
Obiective operaţionale
La sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili :
O1: Să indice corect timpul şi spaţiul istoric la care face referire lecţia;
O2: Să-şi însuşească noţiunile şi termenii istorici noi ;
O3: Să prezinte curentele şi politicile culturale;
O4: Să prezinte modul cum România s-a realizat ca stat naţional.
Valori şi atitudini vizate:
- Gândire criticã şi flexibilã
- Relaţionare pozitivã cu ceilalţi
Strategia didactică:
Metode şi procedee: dialogul dirijat,evaluarea , conversaţia euristică,
comparaţia, conversaţia examinatorie , expunerea, explicaţia, , descoperirea ,
lectura, schema lecţiei, dicţionarul explicativ.
Mijloace de învăţare : tabla şi creta , manualul, caietul de notiţe, fişe de
lucru , schema la tablă, atlasul istoric/ harta Europei inainte de Congres, harta
Europei dupa Congres, “Actul final” fragment, dicţionarul explicativ.
Forme de organizare : - activitate frontală, activitate individuală
Forme de evaluare: predictivă - prin întrebări frontale
continuă - prin fişe de lucru
Bibliografie :
Alexandru Barnea şi coordonatorii , Istorie. Manual pentru clasa a XII-a ,
Editura Corint , Bucureşti 2007.

1
 DESFĂŞURAREA LECŢIEI
Momentele Activitatea Activitatea Metode şi Forme de
lecţiei profesorului elevilor procedee; evaluare
Mijloace de
învăţământ
1. Momentul Profesorul salută elevii, Elevii răspund la Dialogul
organizatoric notează absenţele, salut, comunică dirijat
(2 minute ). pregăteşte materialul absenţii, se
didactic nesesar lecţiei. pregătesc pentru
lecţiei.
2. Pentru a verifica Elevii răspund la Conversaţia Evaluare
Reactualizarea cunoştinţele anterioare întrebările predictivă
cunoştinţelor ale elevilor, şi pentru a profesorului
(10 minute ). vedea dacǎ şi-au însuşit reactualizând Activitatea
lecţia pe care au avut-o informaţiile frontală
de pregǎtit, profesorul însuşite anterior.
le pune elevilor mai
multe întrebǎri.

3. Anunţarea Profesorul realizează Elevii noteză în Expunerea Activitate

lecţiei noi trecerea la tema nouă caiete titlul lecţiei Conversaţia frontală
(3 minute ). scriind titlul la tablă: Explicaţia
Viziuni despre Ascultă cu atenţie Tabla şi creta
modernizare în obiectivele
Europa secolelor XIX- comunicate.
XX: curente şi politici
culturale, identităţi
naţionale şi identitate
europeană.
Comunică obiectivele
temei sub o formă
succesivă şi accesibilă .

4. Prezentarea Profesorul prezintă Elevii notează în Explicaţia Activitate

noului conţinut noile cunoştinţe după caiete informaţiile Conversaţia frontală
(25 minute ). următoarea schemă: oferite de Descoperirea
vezi anexa 1 profesor. Expunerea Activitate
Tabla şi creta individuală
Manualul
Caietul de
notiţe

2
5. Realizarea Pentru a verifica dacǎ Elevii răspund la Conversaţia Evaluare
feedback-ului. elevii au înţeles lecţia, întrebările puse de examinatorie continuă
(5 minute). profesorul profesorul profesor. Activitate
adresează întrebări ce individuală
fac referire la lecţia Activitate
predată. Frontală
6. Tema pentru Elevii notează în Caietul de
acasă caiet tema pentru notiţe
( 2 minute ). acasă. Manualul
7. Apreciera Se fac aprecieri
activităţii generale şi individuale
elevilor privind implicarea
( 3 minute). elevilor în predarea
noilor cunoştinţe. Se
notează elevii care au
participat activ la oră.

3
ANEXA 1
Schema lecţiei

VIZIUNI DESPRE MODERNIZARE ÎN EUROPA SECOLELOR XIX-XX

CURENTE ŞI POLITICI CULTURALE

În secolul XIX evoluţia şi dezvoltarea industrială a dus şi la apariţia unor

noi curente de gândire.
Pozitivismul promovat de Auguste Compte care afirmă că raţiunea şi
cunoaşterea sunt primordiale şi stau la baza evoluţiei societăţii. Viaţa şi destinul
omului este guvernată de legi fizice care pot fi observate prin experiment. Prin
urmare pozitivismul promovează puterea ştiinţei şi combate biserica cu teoriile
sale.
Teoria evoluţionistă a lui Charles Darwin s-a impus la începutul
secolului 19 şi afirmă că toate fiinţele vii s-au dezvoltat ascendent de la simplu
la complex.
* În 1859 , englezul Charles Darwin publica o teorie asupra evoluţiei speciilor şi
includea omul în aceeaşi clasă cu maimuţele .Afirmaţia lui a provocat o reacţie
foarte violentă.S-a ajuns astfel să se considere că omul face parte din ordinul
biologic al primatelor , alături de maimuţe , de care s-a desprins la un moment
dat în mod surprinzător şi a cunoscut o evoluţie unică ce a dus la formarea
omului modern.*
În secolul 20 Albert Einstein redefineşte fizica lui Newton şi descoperă
Teoria Relativităţii.
Materialismul dialectic şi istoric a fost promovat de Marx Engels şi
Lenin , care afirma că totul este materie iar societatea trebuie să fie egalitaristă ,
fiind desfiinţate clasele , este introdusă proprietatea comună şi prin urmare
dispare exploatarea omului de către om.
Intuiţionismul promovat de Henri Berson şi existenţialismul promovat
de Jean Paul Sartre au influenţat dezvoltarea literaturii , artei , ştiinţei în
special în prima jumătate a secolului XX.
O teorie importantă este promovată de Friedrich Nietzsche care afirmă
că se opune credinţei cu vehemenţă , deoarece lumea este profundă , în
schimbare iar realitatea este în funcţie de simţul şi înţelegerea fiecăruia .
Începând cu perioada interbelică s-au dezvoltat cinematografia, radioul,
televiziunea , fapt ce a dus la crearea unei culturi de masă.

4
 IDENTITATE NAŢIONALĂ

Lupta pentru afirmarea identităţii naţionale reprezintă dominanţa secolului

XIX.
Principalele naţiuni formate a fost cea italiană , germană sau română care
şi-au reunit graniţele într-un singur stat.
Termenul de naţiune s-a impus în special în timpul revoluţiei de la 1848-
1849 şi a avut succes în a doua jumătate a secolului 19.
România şi-a format statul naţional pe cale paşnică prin dubla alegere a
lui Al. I. Cuza la 5 ianuarie 1859 în Moldova şi la 24 ianuarie 1859 în Ţara
Românească.
În anul 1867 ungurii obţin un statut preferenţial în cadrul Imperiului
Habsburgic.
În Germania şi Italia unificarea naţională s-a realizat prin forţă militară ,
adică revoluţii sau războaie militare.
După formarea naţiunilor şi definitivarea lor , s-a trecut la un nou tip de
naţionalism , cel al cuceririi şi al dominaţiei unor altor persoane.Exemplul
Germaniei este cel mai elocvent , după ce a luptat să devină naţiune , va nega
dreptul de existenţă al altor naţiuni.
Naţionalismul german s-a manifestat prin agresivitate , xenofobie şi
antisemitism , a pornit războaie de cucerire în special în timpul lui Hitler.
În a doua jumătate a secolului 20 naţionalismul a căpătat alt sens :
înseamnă păstrarea tradiţiilor, a limbii şi a obiceiurilor.
În perioada interbelică s-a format majoritatea statelor naţionale din Europa
, deoarece s-a impus principiul autodeterminării popoarelor.
Odată cu apariţia Uniunii Europene , naţionalismul îşi pierde din
importanţă datorită globalizării, migraţiei libere a forţei de muncă şi a creării
unui suprastat.

5
 IDENTITATE EUROPEANĂ

Baza identităţii europene este reprezentată de :

- civilizaţia greacă
- alcătuirea politică romană
- creştinism

Identitatea europeană a stat la baza conturării ideii europene ( ce

promovează unitatea statelor Europei).
Această idee a fost transpusă în practică prin diferite proiecte , planuri de
unificare europeană ( Imperiul Roman, Imperiul Carolingian , Imperiul
Napoleonian , Paneuropa iniţiată în 1920 de Richard Coudenhove-Kalergi,
planurile lui Sforza şi ale lui Aristide Briand privind realizarea „Statelor Unite
ale Europei” etc. )
Identitatea europeană se manifestă prin:
 Identitate politică pusă în practică prin demersurile ce au dat naştere
Uniunii Europene:
- Declaraţia Schuman ( 9 mai 1950);
- Înfiinţarea Comunităţii Europene a Cărbunelui şi a Oţelului ( 1950);
- Înfiinţarea Comunităţii Economice Europene ( 1957);
- Instituirea Uniunii Europene în urma semnării Tratatului de la Maastricht
(1992);
- Tratatul de la Amsterdam ( 1997 );
- Tratatul de la Nisa ( 2000)
- Proiectul de tratat pentru Constituţia Europei
 Identitate economică , realizată prin crearea unei pieţe şi a unei
monede unice;
 Identitate culturală ;
 Simboluri ale Uniunii Europene ( steagul cu cele 12 stele pe fond
albastru , imnul Europei „Oda Bucuriei”, parte a Simfoniei a IX-a
lui Beethoven, moneda euro, ziua Europei- 9 mai, paşaportul
european).

6
 IDENTITATE EUROPEANĂ
Au existat numeroase încercări de a pune lumea europeană sub semnul
unei valori comune şi al unei conduceri comune.
Primele tentative temporare reuşite aparţin antichităţii greco-romane ,
civilizaţia din care şi astăzi mai toţi europenii îşi revendică identitatea.
Proiectele politice au fost dublate de cele culturale , Europa încercând în
mai multe rânduri să se autodefinească, fie pe principiile umanismului şi a
raţionalismului , fie pe cel ale libertăţii şi democraţiei.
Măsurile de ordin administrativ au făcut ca procesul de integrare a statelor
europene să ajungă la un nivel foarte avansat , care a presupus dezvoltarea unei
largi zone economice de liber schimb ce înclude în acest moment 27 de state
membre care funcţionează pe principiile libertăţii de mişcare a bunurilor ,
serviciilor , capitalurilor şi persoanelor.
Încă din Renaştere , nevoia de libertate a fost consacrată prin „Declaraţia
drepturilor omului şi ale cetăţeanului”.
Din secolul 19 , societatea europeană se concentrează pe obţinerea
libertăţii de opinie şi a libertăţii presei, a libertăţii individuale şi a dreptului de
vot pentru tot mai largi categorii sociale.