UNIVERSITATEA DIN PITEŞTI

FACULTATEA DE ŞTIINŢE, EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI INFORMATICĂ

PROGRAMUL DE STUDII ASISTENȚĂ MEDICALĂ

INGRIJIREA PACIENTULUI CU SCARLATINĂ

Coordonator ştiinţific:

Dr. DIACONESCU DANIEL CORNELIU

Absolvent:

RIZEA ALINA TEODORA

2021
1
 CUPRINS

CUPRINS .................................................................................................................................................2
INTRODUCERE .....................................................................................................................................4
CAPITOLUL I - STREPTOCOCUL ......................................................................................................5
1.1 PREZENTARE GENERALA ............................................................................................................5
1.2 CLASIFICAREA STREPTOCOCILOR ...........................................................................................5
CAPITOLUL II - SCARLATINA ..........................................................................................................7
2.1 DEFINIȚIE ........................................................................................................................................7
2.2 ISTORIC ............................................................................................................................................7
2.3 ETIOLOGIE .......................................................................................................................................7
2.4 EPIDEMIOLOGIA ...........................................................................................................................8
2.5 TRANSMITEREA .............................................................................................................................9
2.6 PATOGENIE .................................................................................................................................. 10
2.7 TABLOUL CLINIC ........................................................................................................................ 10
2.9 RECĂDERI Sl REAMBOLNAVIRI .............................................................................................. 16
2.10 COMPLICAȚII ............................................................................................................................. 16
2.11 TABLOU PARACLINIC .............................................................................................................. 17
2.12 DIAGNOSTIC POZITIV .............................................................................................................. 18
2.13 DIAGNOSTICUL DIFERENȚIAL .............................................................................................. 18
2.14 PROGNOSTIC .............................................................................................................................. 18
2.15 TRATAMENTUL ......................................................................................................................... 19
CAPITOLUL III – ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI DE
SCARLATINĂ ..................................................................................................................................... 21
3.1 ÎNGRIJIREA ULTERIOARĂ A PACIENTULUI ......................................................................... 21
3.2 ASIGURAREA CONDIȚIILOR OPTIME DE SPITALIZARE Sl ÎNGRIJIREA BOLNAVILOR
CU AFECȚIUNI INFECTO - CONTAGIOASE ................................................................................. 35
3.3 IGIENĂ BOLNAVULUI, A LENJERIEI DE CORP Sl DE PAT .................................................. 35
3.4 NORME TEHNICE PRIVIND CURĂȚENIA Sl DEZINFECȚIA SALOANELOR .................... 37
3.5 PREVENIREA INFECȚIILOR Sl A COMPLICAȚIILOR NESUPURATIVE INDUSE DE
STREPTOCOCUL BETA – HEMOLITIC........................................................................................... 38
CAPITOLUL IV PROCESUL DE NURSING ..................................................................................... 40
CAPITOLUL V- CAZUISTICĂ ........................................................................................................... 54
CAZ 1 .................................................................................................................................................... 54
CAZ 2 .................................................................................................................................................... 63

2
CAZ 3 .................................................................................................................................................... 72
STATISTICI ......................................................................................................................................... 82
CONCLUZII ......................................................................................................................................... 84
BIBLIOGRAFIE ................................................................................................................................... 85

3
 INTRODUCERE

Scopul lucrǎrii intitulate „Îngrijirea pacientului cu scarlatină” este acela de a

evidenția îngrijirea pacientului, îngrijire care necesită multiple abilităţi medicale. Din
planurile de îngrijire relatate în lucrare am pus accentul pe funcția îndeplinită de către
asistenul medical, cât şi pe abilitatea acestuia de a comunica cu pacientul și de a stabili o
relația optimǎ medic -asistent- pacient.
Infecţiile streptococice cuprind o gamă de largă de îmbolnăviri cu tablou clinic divers,
unele fiind grave prin ele însele, altele prin complicaţiile postiinfecţioase care se pot
constitui.
Se consideră că streptococii reprezintă genul bacterian care produce cea mai largă
varietate de manifestări clinice de boală.
Copilul, care trece printr-o stare de boală, este un caz aparte căruia trebuie să i se
asigure respectarea demnităţii şi cele mai înalte standarde de îngrijire, deoarece este vârsta
cea mai dificilă în probleme de comunicare . Poate fi sustras de la suferinţele sale sau frica
de echipa medicală prin mijloace adecvate vârstei , dar şi prin ambienţa armonioasă pe
care asistenta medicală o crează, inducându-i copilului curaj şi facându-l să suporte mai
uşor suferinţa.

AUTOAREA

4
 CAPITOLUL I - STREPTOCOCUL

1.1 PREZENTARE GENERALA

Streptococul face parte din familia Streptococaceae, genul Streptococus și
cuprinde mai multe specii, unele patogene, altele saprofite. Foarte răspandit în natură, este
întalnit pe tegumente și in cavitățile naturale ale omului si ale animalelor.

Fig 1.1 - Streptococ1

Streptococii sunt coci asezați in lanțuri sau in diplo, aerobi si facultativ -anaerobi
care cresc pe medii uzuale si foarte bine pe Agar-sange.
Structura celulara a streptococilor din grupa A (care determina majoritatea infectiilor
streptococice ale omului) este:
- capsula - conţine acid hialuronic
- peretele celular - are trei componente majore (formand trei straturi).
a) fracţiuni proteice: proteina M si proteina T, dupa care se face tipărirea streptococilor din
grupa A;
b) o substanță polizaharidică (antigenul C), cu componente antigenice.
c) mucopetida in stratul intern.
Streptococii din grupa A secreta cel putin douăzeci de produse distincte: toxine si
enzime, deosebit de importante în determinarea tablourilor clinice.

1.2 CLASIFICAREA STREPTOCOCILOR

a) După proprietatea hemolitică se împart în:
- streptococi hemolitici (streptococul pyogenes), care cresc ȋn colonii cenușii, cu o zonǎ
netă de beta - hemoliza în jur; cuprind majoritatea streptococilor patogeni pentru om;

1
https://es.m.wikipedia.org/wiki/Streptococcaceae

5
 -streptococi ȋnverzitori (streptococul viridans), care cresc sub formă
de colonii cenușii, cu o zona discretă de alfa - hemoliza și o zona netă
verzuie;
- streptococi nehemolitici (nu produc hemoliza și cu rare excepții, nu
sunt patogeni pentru om).
b) După structura antigenică, clasificarea foloseste proteina specifică de tip M și
polizaharidului specific de grup (fractiunea C) și printr-o reacţie de precipitare, streptococii
au fost ȋmparțiti ȋn 19 grupuri (notate de la A la U ):

GRUPUL A, cel mai important; reunește 90% din streptococii

patogeni pentru om: ȋn cadrul grupului A, streptococii au fost
clasificați în peste 60 de tipuri serologice, pe baza proteinei M,
specifică de tip.

GRUPUL B, cuprinde streptococii care nu produc toți beta-hemoliza și care prezintă o

structurǎ antigenică deosebită de grupul A, prin prezența a doi polizaharizi, unul specific
acestui grup (substanță C) și altul specific de tip (substanță S).
GRUPUL D, cuprinde streptococii care au habitat normal în intestinul uman, denumiți
și enterococi. Ei pot provoca: endocardite subacute, meningite la sugari, toxiinfecții
alimentare, infecții urinare. Enterococii sunt sensibili la penicilină și la multe alte
antibiotice.

GRUPUL E, conține streptococi nepatogeni izolați din laptele de vacă.

GRUPUL F, conține streptococi cu patogenitate redusă pentru om.

GRUPUL G, conține streptococi care Ia om pot provoca foarte rar faringite și alte infecții
ale cailor aeriene superioare.

GRUPURILE F - U nu prezintă importanţă deosebită pentru om.

6
 CAPITOLUL II - SCARLATINA

2.1 DEFINIȚIE
SCARLATINA este o boală infecțioasă acută endemo-epidemică, determinată de
tipuri toxigene de streptococ beta - hemolitic A, caracterizată clinic prin angină, vărsături,
febrǎ și exantem caracteristic (eritem punctat) urmat ulterior de descumaţie.

2.2 ISTORIC
Cunoscută probabil de mult timp, scarlatina a fost confundată cu alte boli eruptive.
În 1876, Sidenham a separat-o de alte boli, dându-i numele de febris scarlatinaes.
Fluctuații în severitatea epidemiilor de scarlatină s-au observat de-a lungul
secolelor ca o caracteristică clinico - epidemiologică a scarlatinei.
După primul război mondial, până în 1939, a fost o perioada de epidemii de
scarlatină severă, mortalitatea printre copiii mici în țara noastră fiind de 10-20%.
Din 1940 și până astăzi, scarlatina se prezintă în toată lumea cu forme predominant
benigne (mortalitatea a scăzut sub 1%, iar în ultimii ani la 0.1%).

2.3 ETIOLOGIE
Factorul determinant al scarlatinei este reprezentat de variate serotipuri toxigene
de streptococi beta-hemolitici din grupul A. Această etiologie a fost susținută încă din 1893
de Berge și Barbes.

În anii 1921 și 1923, lucrările soților Dick au demonstrat definitiv etiologia

streptococică a scarlatinei. Aceștia au izolat toxina eritrogenǎ, au realizat testul intradermic
cu toxinǎ și au preparat un ser antitoxic (serul Dick-Dochez) pentru tratamentul scarlatinei.
Soții Dick au crezut atunci că agentul bolii era un anumit streptococ, pe care l-au denumit
streptococus scarlatinae.
În 1939, Lancefield a diferențiat streptococi beta-hemolitici în 19 grupuri, arătând
că streptococii care provoacă scarlatină aparțin grupului A.
Pentru a produce scarlatină, un streptococ trebuie să posede proprietatea de a
secreta o toxinǎ, denumită toxina eritrogena, responsabilă de sindromul toxic al
scarlatinei (erupție, febrǎ, fenomene nervoase și digestive), iar organismul respectiv să fie
receptiv, ceea ce se constată prin intradermoreacția Dick.
7
 Echipamentul toxic și enzimatic oferă streptococilor beta-hemolitici numeroase
acțiuni patogenice:
- puterea invazivǎ (prin hialuronidaza),
- putere necrozantă
- putere toxică (streptolizină, dezoxiribonucleaza).

Aceste calități, inclusiv toxina eritrogena, sunt deținute în mod variat de diferite
serotipuri de streptococi beta-hemolitici, ceea ce explică și varietatea severității
epidemiilor de scarlatină, în funcție de tipul epidemic care le provoacă.
Cu cât un streptococ este mai toxigen, cu atât va determina scarlatine mai toxice.
Se pare că streptococii cei mai toxigeni se întâlnesc în zonele reci și cele temperate.
Determinarea serotipurilor de streptococi beta-hemolitici, care provoacă scarlatină,
are o importantă clinică, explicând variațiile în severitatea cazurilor de scarlatină, în funcție
de capacitatea toxigenă a serotipului respectiv. Tipuri nefritogene (2. 4, 12. 55. 57 și 60) se
însoțesc de glomerulonefrită în proporție mare.

2.4 EPIDEMIOLOGIA
Scarlatina este o boală răspândită pe întregul glob, dar epidemic domină în zonele
temperate, în zonele tropice și cele subtropice, domină formele ușoare și cele subclinice
(testul Dick a arătat o proporție asemănătoare de persoane Dick-negative atât în regiunile
calde cât și în cele temperate).

În sezonul rece (toamna, iarna, la început de primăvară) scarlatina este mai

frecventǎ. Se pare că un climat ploios favorizează epidemiile de scarlatină.
Vârstă cea mai frecvent afectată este între 1-10 ani. Scarlatina apare excepțional
sub vârstă de 1 an și este foarte rară peste 50 ani.
Băieții sunt mai des afectați decât fetele.
S-au descris focare familiale cu forme severe, deși, în aceași familie, apar 1 - 2
cazuri de scarlatină, iar restul fac angine de stare de purtător.

8
2.5 TRANSMITEREA
Transmiterea se face prin contact direct, prin intermediul aerului contaminat cu
streptococi ("infecție aerogenă"), conținând picături Flugge sau particule de praf purtătoare
de streptococ.
Transmiterea indirectă, prin obiecte contaminate, este de asemenea p o s i b i l ă .
Transmiterea pe cale digestivă (lapte sau produse lactate contaminate) poate da
naștere la epidemii de scarlatină, poarta de intrare fiind la nivelul plăgilor operatorii sau
plăgilor uterine (post portum sau post avortum).
Perioada de contagiune a scarlatinei se extinde atât timp cât bolnavul adăpostește
streptococi beta-hemolitici în nas, faringe sau pe tegument.
Contagiozitatea scoamelor, atât de temutǎ altă dată, se explică prin contaminarea
acestora cu streptococi beta-hemolitici, în lipsa unui tratament etiotrop.
Astăzi, prin tratamentul cu penicilină și după o baie minuţioasǎ de curățenie și
schimbarea totală a rufǎriei de corp și a camerei nu se mai poate vorbi de o contagiozitate
a scoamelor.
Purtătorii de streptococ beta-hemolitic dețin în transmiterea scarlatinei un rol mai
important decât bolnavii de scarlatină, deoarece aceștia nu prezintă boală (fiind imuni),
însă circulă și răspândesc în mod considerabil agentul patogen.
Înainte de penicilinoterapie, un rol particular în producerea scarlatinei era deținut
de convalescentii purtători de streptococ beta-hemolitic, care, întorși din spital cu un alt
serotip, declanșau în familie așa - zisele "cazuri de întoarcere" de scarlatină. Astăzi astfel
de cazuri nu mai apar. În schimb, poate să apară pericolul invers pentru convalescent, care,
întors acasă, fără streptococ hemolitic, după o spitalizare de 7 -1 O zile, se poate reinfecta
cu același streptococ, pe care membrii familiei îl adăpostesc în nazofaringe.
Deci, familia, constituind o "unitate epidemiologică", se impune a fi cercetată în
privința prezenței de streptococ beta-hemolitic, iar purtătorii depistați trebuie tratați cu
penicilină.
După scarlatină, se obține o imunitate antitoxică, care apară pe bolnav de o nouă
scarlatină, dar nu și de alte infecții cu diferite tipuri de streptococ beta-hemolitic sau de
apariția unor boli cu caracter septic (otite, angine, sinuzite,etc.). Reimbolnavirile de
scarlatină sunt foarte rare (2 - 3%).
La bolnavii de scarlatină tratați precoce cu penicilină, imunitatea care se obține se
instalează încet (după 2-3 săptămâni). Reambolnavirile se produc cu un alt tip de
streptococ beta-hemolitic.
9
2.6 PATOGENIE
Streptococii beta-hemolitici toxigeni, ajunși la poarta de intrare, care este cel mai
frecvent orofaringele (foarte rar plăgi chirurgicale, leziuni tegumentare, uter), se multiplică
și determinǎ local un proces inflamator: angină sau supurație.
Exotoxina eritrogenǎ, formată de streptococi difuzează în întregul organism,
determinând sindromul toxic al scarlatinei (febra, greața, vărsături, cefalee, exantem
caracteristic).
Față de toxina eritrogenǎ, organismul receacţioneazǎ prin formare de anticorpi
(antitoxine) crescând treptat, în decurs de 2 - 3 săptămâni, reprezentând imunitate specifică
antiscarlatinoasǎ.
Anticorpii antitoxici se eliminǎ și prin lapte (la femeile convalescente de scarlatină
care alăptează).
Prin capacitatea lor invazivă, cu ajutorul celorlalte enzime și toxine, streptococii
pot invada organismul determinând variate complicații septice (angină ulceronecrotica).
Toate aceste manifestări septice alcătuiesc sindromul septic al scarlatinei, care se poate
instala de la începutul bolii și se poate extinde timp de câteva săptămâni.
Un al treilea sindrom care poate apărea (însă nu obligatoriu) în evoluția scarlatinei,
după 15-20 zile de la începutul bolii, este sindromul alergic:
- reumatism articular acut (cu afectarea inimii),
- glomerulonefrită acută difuzǎ,
- eritem nodos,
- peteșii,
- purpura.
Apariția acestui sindrom după 2-3 săptămâni de la complexul simptomatic inițial al
bolii și după o perioadǎ de afebrilitate, a făcut pe vechii clinicieni să denumească acest
grup de simptome ca "a doua boală ". Astăzi, acest sindrom nu se întâlnește decât rar, în
cazurile de scarlatină nediagnosticatǎ și netratată.

2.7 TABLOUL CLINIC

a) Incubația este în medie de 3 - 6 zile (cu variații de la 1 la 10 zile).
b) Debutul bolii este brusc, uneori brutal, dar cu creștere mare a
temperaturii (39 - 40C), cu angină, vărsături și cefalee.
- Angina este însoțită de dureri în gât și se caracterizează printr-o roșeațǎ
intensă, care cuprinde amigdalele și întregul istm faringian.
10
 - Pulsul este rapid.
- Tensiunea arterială scade
- Starea generală este alterată.
c) Perioada de invazie (preeruptiva) durează 36-48 de ore. Modificările din
faringe și cavitatea bucală se amplifică luând aspecte caracteristice ce alcătuiesc așa
numitul enantem scarlatinos:
➢ angină eritematoasă - este de un roșu intens ca "o flacăra", cuprinzând amigdalele, stâlpii
și o parte a valului palatin, unde enantemul se delimitează uneori net, ca o linie
transversală sau se pierde treptat pe valul palatin, prin puncte și zone mici de eritem.

Fig - 2.1 – angină eritematoasă2

➢ alteori angina poate fi pultacee, cu exudat cenușiu distribuit în puncte sau zone care pot
conflua, luând aspectul de false membrane (difteroidul scarlatinos).
➢ dacă streptococii sunt mai virulenţi se pot realiza necroze tisulare, angina putând
avea aspectul de angină ulceronecroticǎ.
➢ în cazuri și mai severe, prin asocierea cu germenii anaerobi, se poate realiza o angină
gangrenoasă. Cu cât angina este mai intensă, cu atât gravitatea scarlatinei este mai mare,
mai ales prin componenta septică (invazia streptococicǎ a organismului).
➢ ganglionii limfatici submaxilari și cervicali superiori sunt tumefiaţi și dureroși.

2
http://www.pediatrucluj.ro/2011/12/02/scarlatina/

11
➢ limba este încărcată cu un depozit cenușiu-albicios, din prima zi de boală pentru că
treptat, cu fiecare zi, să se descuameze, începând de la vârf și margini și progresând către
bazǎ. Procesul de curățare a limbii lasă o mucoasa roșie, prin desprinderea stratului
epitelial, ceea ce face să proemine papilele linguale dând aspect de "limbǎ zmeurie" care
este realizată complet după 5-6 zile de la începutul bolii; limba se reepiteliazǎ apoi,
căpătând o culoare roșie închisă și lucioasă - aspect de "limbǎ de pisicǎ". Toate aceste
aspecte reprezintă "ciclul lingual"după care se poate stabili uneori și ziua de boală.

Fig 2.2- limba zmeurie3

d) Perioada de erupție începe odată cu exantemul scarlatinos care își face apariția după
24 - 36 de ore de la debutul bolii. Erupția se anunță printr-un ușor prurit și se
caracterizează printr-un eritem punctat cu mici papule roșii, dând la pipăit o senzație
aspră, de tegument granulos.

Fig 2.3 – perioada de erupție4

Culoarea erupției este roșie intensă, stacojie.

3
http://www.pediatrucluj.ro/wp-content/uploads/2011/12/limba-zmeurie.jpg
4
http://www.pediatrucluj.ro/2011/12/02/scarlatina/

12
 Exantemul scarlatinos începe pe gât și torace și se generalizează rapid, în circa 24
de ore. El este mai intens pe fața anterioară a membrelor, în axile, pe torace și abdomen.
La nivelul plicilor de flexiune a membrelor și mai ales la plica cotului erupția
prezintă un aspect caracteristic, sub formă unor linii hemoragice, așezate transversal,
corespunzător pliurilor de flexiune (la nivelul unde pielea, lezată de toxinǎ este
traumatizată prin mișcări).
Acest aspect caracteristic al erupției la plicile de flexiune cu caracter hemoragic și
persistent a fost descris de Grozovici și Pastia în spitalul Colentina și este cunoscut
că „semnul Grozovici - Pastia".

Fig 2.4 – perioada de erupție5

Pe faţǎ nu există un exantem punctiform, ci o congestie intensa a obrajilor,
contrastand cu o paloare, alcatuind astfel un facies caracteristic descris de Filatov, denumit
"facies pǎlmuit".

Fig 2.5 - congestie intensă a obrajilor6

5
http://www.universdecopil.ro/scarlatina.html

6
http://www.medtorrents.com/blog/scarlatina_etiopatogenie_clinica_sindroame_clinice_de_baza_tratament/
2014-11-01-79

13
 Fig 2.6 – congestie intensă a obrajilor7
Aspecte deosebite ale exantemului:
▪ scarlatina miliaris (macropapule de pe fondul de eritem se transformă în
vezicule) scarlatina hemoragică (exantemul este hemoragic)
▪ scarlatina albastră (apare uneori în scarlatina hipertoxică cu colaps)
Exantemul poate fi intensificat prin compresiune sau prin stază produsǎ de garoul
de cauciuc, apǎrand puncte hemoragice (semnul Rumpel-Leeds pozitiv).
Exantemul pălește treptat și este urmat după 5-10 zile de o descuamaţie
caracteristică.
În perioada de stare (eruptivǎ), febra se menține ridicată înregistrând de obicei o
scădere treptată în 5-10 zile, odată cu pǎlirea exantemului ajungând la normal (dacă nu a
apărut o complicație septică).

În această perioadǎ se mai pot constata:

- modificări circulatorii (tahicardie, ușoară asurzire a zgomotelor inimii și
hipotensiune arteriala )
- hepatomegalie ușoară (în formele toxice, cu subicter sau chiar un icter net)
- atingere renală (nefrită în focar sau un grad de nefrozǎ cu oligurie, albuminurie și
cilindurie)
- simptome neuropsihice în scarlatinele severe (agitație, delir, convulsii, meningism sau
chiar comă)
- artralgii

7
https://www.medlife.ro/articole-medicale/scarlatina-cauze-simptome-si-tratament

14
 e) Perioada de descuamaţie care începe după 7-15 zile de boală.
Descuamaţia apare inițial pe gât și subungheal la pulpa degetelor. Scoamele au
aspect făinos pe trunchi și pe față și este în lambouri pe extremitățile membrelor, când se
pot detașa porțiuni largi în formă de degete de mănușă sau de gheață. Descuamaţia poate
dura 2-3 săptămâni. În scarlatina tratată precoce cu antibiotice, descuamaţia rămâne de
obicei discretă.

Fig 2.7 – perioada de descuamaţie8

a) După intensitatea simptomelor sunt urmǎгtoarele forme de scarlatină:

- Forme benigne: formă fără erupție (scarlatină sine exantemate):
• formă frustă (ologosimptomatica)
• formă abortivă,
• formă ușoară.
- Formă de gravitate medie corespunde celei descrise.
- Scarlatina malignă, cuprinde 3 forme:
➢ forma toxică prezintă: debut brusc, erupție intensă, frecvent hemoragică sau cianotică,
epistaxis, hematemeză , vărsături repetate, simptome neuropshice intense (delir,
agitație, convulsii, comă); insuficienţă circulatorie (colaps). În formă hipertoxicǎ evoluția
este fulgerătoare iar decesul poate surveni în câteva ore de la debutul erupției.
➢ forma septică prezintă: angină ulceroneocroticǎ intensă (uneori ulcerațiile amigdalelor
duc la perforații ale valului palatin sau ale amigdalelor cu deschiderea unei artere sau
hemoragie mortală), septicemie (cu variate metastaze septice), adenite și periadenite sub
maxilare enorme.

8
http://www.pediatrucluj.ro/2011/12/02/scarlatina/

15
➢ forma toxicosepticǎ constituie o combinație a celor două forme descrise.
b) După poarta de intrare:
➢ scarlatina cu poarta de intrare orofaringiana
➢ scarlatina cu poartă de intrare extrafaringiana
➢ scarlatina chirurgicală (poarta de intrare o plagă chirurgicală
infectată cu streptococul beta - hemolitic);
➢ scarlatina puerperalǎ (poartă de intrare intrauterină);
➢ scarlatina stafilococicǎ (cazuri foarte rare; erupție de tip scarlatiniform, produsă de infecție
cu stafilococ, care acționează prin toxinele pe care unii stafilococi le secretă în cantitate
mare).

2.9 RECĂDERI Sl REAMBOLNAVIRI

Recăderea reprezintă reapariția bolii în convalescență (primele 6 săptămâni),
datorită unei imunizari imperfecte; poate fi produsă de acelaşi tip de streptococ cu alt
serotip, ca rezultat al unei infecții încrucișate în saloane comune. Astăzi recăderile sunt mai
rare (0,3 - 0,5%) și sunt datorate prezenței streptococului în amigdalele criptice greu
sterilizabile sau unei infecții în familie la reîntoarcerea acasă.
Reâmbolnavirea reprezintă o nouă scarlatină apărută după cel puțin 6 sǎptamâni
de la terminarea primei boli sau după luni și ani, printr-o nouă infecție.
2.10 COMPLICAȚII
Scarlatina de altă dată, netratată cu antibiotice, se însoțea de numeroase și variate
complicații, cele mai multe septice, iar altele alergice.
Invazia și diseminarea în organism a streptococului sunt favorizate de o anumită
receptivitate a organismului și de constituție (copii adenoidieni și cu o diateză exudativǎ
fac frecvent complicații septice). De asemenea, o infecție locală intensă (angină
ulceronecroticǎ), suprainfectiile cu alte tipuri streptococice la bolnavii spitalizăți în saloane
cu multe paturi cresc frecvența complicațiilor.
COMPLICAȚII TOXICE:
o miocardită,
o nefroză,
o hepatită (toxică, cu icter),
o altralgii (inițiale).

16
 COMPLICAȚII SEPTICE - sunt cele mai frecvente și rezultă în urmă unei invazii locale
și regionale a infecției streptococice:
o sinuzita,
o otita,
o tromboflebite,
o meningită purulentǎ,
o abces cerebral,
o adenite submaxilare,
o adenoflegmoane,
o limfadenite necrotice,
o flegmon al planșeului
o septicemii, cu variate metastaze sceptice (artrită, pericardită, peritonită,
o meningită, bronhopneumonie, abces pulmonar, glomerulonefrita în focar).

COMPLICAȚII ALERGICE
o glomerulonefrita acută difuz ǎ
o reumatism articular acut, eritem nodos-purpura
o stare febrilă cu adenitǎ. Acestea apar cel mai frecvent între a 15 - a și a 25 - a zi de boală.

2.11 TABLOU PARACLINIC

- Leucograma arată leucocitoză cu neutrofilie și ușoară eozinofilie.
- Culturile din exudatul nazofaringian arată prezența streptococului
beta - hemolitic (grupa A).
În anumite cazuri problema se mai pot efectua urmгtoarele:
- Intradermoreactia Dick, la începutul bolii și după 10-14 zile; o
virare a reacției de la pozitiv la negativ pledează pentru scarlatinǎ
- Determinarea de antistreptolizinea O (ASLO); un titru în creștere
(peste 200 U) pledează pentru scarlatină sau pentru o altă boală
streptococicǎ.
- Reacția de stingere Schultz - Charton (se injectează intradermic
0,2 ml ser antitoxinic în plină erupție de scarlatină; palirea
exantemului pe o rază de câțiva cm pledează pentru scarlatină).

17
- Determinarea proteinei C reactive, care este crescută în primele
zile de boală

2.12 DIAGNOSTIC POZITIV

Este ușor în formele comune și adesea dificil în formele frustre și ușoare și uneori
în cele maligne (hipertoxice).
Diagnosticul se bazează pe datele epidemiologice și datele clinice (angină, plus
vărsături și erupție de tip scarlatiform cu semnul PASTIA, facies Filatov, „limba
zmeurie").
Anumite asocieri clinice (nefrita + descuamaţie; angină + descuamaţie sunt de
asemenea semnificative pentru o scarlatină(recunoscută tardiv).
2.13 DIAGNOSTICUL DIFERENȚIAL
În perioada de stare, se face în primul rând cu alte boli eruptive ca:
- rujeolă,
- rubeolă,
- roseola infantum,
- rash-ul preeruptiv din variolă,
- erupții alergice (îndeosebi medicamentoase; ex. sulfamide),
- eritodermia,
- boala serului,
- dermite artificiale (cu gaz sau cu alte iritante),
- eritemul solar,
- eritemul pudic. În perioada de descuamaţie, scarlatina trebuie
diferențiată de : eritemul descuamativ recidivat (cu stare generală
bună, erupția și descuamaţia fiind concomitente), descuamaţia
după dermite artificiale (muștar, gaze, caustice) sau după eritem
solar, deshidroza palmoplantara.

2.14 PROGNOSTIC
Prognosticul scarlatinei variază după epidemii, în funcție de tipul epidemic de
streptococ, care poate fi uneori extrem de toxigen sau dotat cu o mare putere invazivă și
necrotică.

18
 Scarlatina actuală se caracterizează prin aspectul predominant benign, ușor sau
mediu prin raritatea complicațiilor și printr-o mortalitate foarte
micǎ.
Acest tablou cuprinde scarlatina, care în mod uzual este tratată cu penicilină, în mod
obligatoriu, de la începutul bolii. În cazurile netratate, frecvența și gravitatea complicațiilor
cresc considerabil.

2.15 TRATAMENTUL
Tratamentul urmărește suprimarea germenului cauzal și în formele toxice și
hipertoxice, neutralizarea toxinei eritrogene.
Scarlatina care altă dată, înainte de era antibioticelor, se spitaliza timp de 40 de zile,
are nevoie astăzi de o perioada de izolare și de tratament mult mai scurtă, care se poate
realiza în forme comune și la domiciliu.
Spitalizarea (și izolarea) au fost reduse în prezent la 7 zile, însă ținerea în repaus și
control clinic și de laborator se menține aproximativ 4 săptămâni de la începutul bolii,
pentru a preveni sau a surprinde la timp apariția unor complicații alergice (renale sau
reumatismale).
Izolarea este necesară, cea individuală fiind ideală pentru a se evita infecții
încrucișate. În spital nu se vor interna niciodată în același salon bolnavi noi (scarlatine
roșii) împreună cu convalescenţii (scarlatine albe).
Repausul la pat pentru primele 7-10 zile ale bolii este indispensabil.
Bolnavul va fi ferit de frig.
Regimul alimentar la început este acela de febril (hidro - lacto -zaharat), apoi se
trece la regim lacto - făinos - vegetarian și fructarian. Dacă analizele de urină sunt
normale după 7 zile de afebrilitate se trece la un regim normal. Regimul fără sare nu
previne nefrita, deci nu este necesar că bolnavul să fie privat de sare.
Medicații simptomatice și ȋnǎritoare se dau la nevoie (antitermice, analgezice și
vitamine).
Gargara repetată cu ceai de mușețel este binevenită ca și aplicarea de prisnite în
adenopatii cervicale și submaxilare.
Tratamentul antimicrobian se face cu penicilină, antibioticul de elecție (înlocuit
cu eritromicinǎ numai la cei sensibili la penicilină).
Penicilina se administrează pe cale parenterală, în doze adecvate formei clinice (de
la 800 mii u/24h la mai multe milioane u/24h) continuându-se la nevoie cu penicilină V.
19
 În total durata tratamentului cu penicilină este de 10 zile. Pentru succesul terapeutic
contează mai mult decât intensitatea tratamentului. Din această cauzǎ la terminarea zilelor
de izolare în spital se injectează 600 mii sau 1, 2 mil U penicilină depozit
(dibenzateinpenicilina: moldamin) care se repetă după 14-21 zile. În acest mod se obține
sterilizarea prelungită a organismului de streptococi beta - hemolitici, condiție
indispensabilă pentru a împiedica apariția complicațiilor septice și alergice (RAA și
glomerulonefrita acută difuza).
Această sterilizare se realizează cu penicilină sau cu eritromicina 95 -98% din
cazurile tratate. În rest prezența streptococului se datorează unor amigdale hipertrofice, în
criptele cărora streptococii nu sunt accesibili penicilinei sau prezenței concomitente în
faringe a unor stafilococi purtători de penicilinază.
Eritromicina care înlocuiește penicilină în tratament, numai în cazurile în care
pacientul este sensibil la penicilină se administrează în doze de 20/30 mg/Kg corp/zi, timp
de 10 zile, per os.
Serul antiscarlatinos Dick - Dochez (100 - 200 ml) sau gamaglobulinele se folosesc
în forme toxice și hipertoxice la care se asociază în forme cu stare de șoc și hemisuccinat
de hidrocortizon (2-3 zile). În aceste cazuri se va aplica toată schema de tratament a stării
de șoc.

20
CAPITOLUL III – ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI
DE SCARLATINĂ

3.1 ÎNGRIJIREA ULTERIOARĂ A PACIENTULUI

1. RECOLTAREA PROBELOR DE LABORATOR
a) Exudatul faringian—examenul care identificǎ prezența unei infecții bacteriene, fungice
sau virale la nivelul regiunii faringiene . O mostră de secreții este prelevată de la nivelul
cavitǎţii faringiene și este plasată într-un recipient care stimulează creșterea
microorganismului care a determinat boala (în cazul în care acesta există).
Pacientul va trebui să încline capul pe spate și să deschidă gura cât de mult posibil.
Se va efectua presiune pe limbǎ cu ajutorul unei spatule plate (apăsător de limba),
apoi se va examina gura și gâtul. Cu ajutorul unui tampon steril se va preleva o mostră de
secreții de la nivelul părții posterioare a faringelui, din jurul amigdalelor și de la nivelul
oricărei zone inflamate a cavitatii bucale.
Mostră de secreții faringiene poate fi obținută și prin spălătură faringianǎ. Această
procedurǎ presupune efectuarea unor gargare cu mici cantități de apă sărată, apoi
eliminarea lichidului într-un recipient steril. Această metodă oferă o cantitate mai mare de
secreții, crescând acuratețea rezultatului culturii faringiene.
În cazul copiilor, recoltarea se poate efectua prin punerea pacientului să tușească la nivelul
unui recipient steril, se mai numește metodă "metoda plăcilor tuşite". Acest lucru evitǎ
traumatizarea inutilă a copilului.
În timpul recoltării secretiilor poate apărea senzație de vomă în momentul atingerii
părții posterioare a faringelui cu tamponul. Manevra poate fi dureroasă dacă faringele este
inflamat .
Pregătirea materialelor :
-materiale necesare : masca de protecție, tăviță renală, stativ pentru eprubete
-materile sterile :spatulă linguală, mănuși chirurgicale, eprubetă cu tampon faringian pe
ansa rigidă sau eprubetă cu tampon de unică folosință la care se verifică termenul de
valabilitatea și etanșeitatea ambalajului

Pregătirea pacientului
asistenta medicală anunță pacientul despre necesitatea analizei și tehnică
se educǎ pacientul cǎ înainte de recoltare nu are voie să bea lichide și să mănânce, sǎ se
spele pe dinți, sau să facă gargară
21
 să nu instileze dezinfectante în nas
să nu efectueze badijonări cu soluții antiseptice
recoltarea se va face dimineață și înainte de administrarea antibioticelor
bolnavul se așează pe un scaun
Tehnică de lucru
asistenta se spală pe mâini și se dezinfectează cu alcool ,îmbracă mănușile și masca de
protecție
asistenta se poziționează lateral de pacient pentru a evita să fie stropită în caz de declanșare
a reflexului de tuse sau vomă
asistenta solicită pacientului să deschidă gură și apasă baza limbii cu spatulă linguală
asistenta șterge cu tamponul faringian steril depozitul de pe faringe și amigdale
asistenta introduce port - tamponul în eprubetă sterilă și trimite proba la laborator pentru
însămânțare pe medii de cultură
Etichetarea este obligatorie și trebuie să conțină numele și prenumele pacientului,
examenul solicitat. Este interzis a se atinge arcadele dentare direct cu tamponul deoarece
rezultatul poate ieși eronat.Tamponul nu trebuie să se îmbibe cu salivă.
asistenta notează dată recoltării, numele persoanei căreia i s-a efectuat recoltarea, dacă s-au
făcut însǎmânţǎri sau nu.
b) Exudatul nazal - Examenul microbiologic al exudatului nazal (secretţei nazale) este
metodă de laborator clinic indicată în depistarea portajului de Staphylococcus aureus sau
Streptococcus pyogenes.
Prin examenul bacteriologic al exudatului nazal se pot identifica și alți
germeni:meningococ - cu o rată de portaj de 5-30 %, Streptococcus pneumoniae,
Haemophilus influenzae, serotipul B, Corynebacterium diphtheriae și chiar enterobacterii.
Modul de recoltare al exudatului nazal:
- recoltarea se face cu un tampon mai subțire fixat pe un port tampon din
sârmă ușor îndoit, cu care se poate pătrunde în nazofaringe sau eprubetă cu tampon de
unică folosință
- pentru examinări virusologice, recoltarea se face fie prin suflarea puternică
a nasului într-o cutie Petri sterilă, fie prin spălarea nazofaringiană
recoltarea se face dimineață după trezirea pacientului- pacientul este așezat în poziție
șezândă, cu capul în extensie forțată
- se injectează în fosele nazale o soluție izotonicǎ de NaCI sterilă, cu
ajutorul unei seringi ce se prelungește cu un tub de cauciuc de 2 - 4 cm
22
- capătul liber al tubului tăiat oblic se introduce în una din fosele nazale și se
injectează soluția de spălătură
- pacientul apleacă imediat capul înainte și lasă să se scurgă lichidul într-o
cutie Petri sterilă;
- se trece imediat lichidul în eprubete sterile și se trimite imediat la laborator
- dacă se întârzie trimiterea la laborator atunci produsul va fi pus la gheață

c) Determinarea proteinei C reactive (PCR sau CRP)

Este o proteină “clasică “ de faz acută a inflamației , care apare cu răspuns rapid la
bolnavii cu diferite infecții microbiene (cu streptococ, pneumococ etc.) în inflamații
(reumatism), în infarctul miocardic, în tumori, etc.
Proteina C Reactivă este sintetizată în ficat și inițiază opsonizarea și fagocitoza
celulelor care pătrund în organism , dar rolul ei principal rezidă în fixarea și neutralizare
asubstantelor toxice endogene provenite din leziunile celulare. Proteina C reactivă este o
proteină care nu există în mod normal în serul uman.

Semnificație clinică
Ea are importanţă alături de alte teste cum ar fi VSH și fibrinogen.
Toate cele trei indică prezența unui sindrom inflamator (este marker al inflamației).
Reacția prin care pune în evidență proteina C reactivă este o reacție în urma căruia
are loc un fenomen de precipitare.
Proteina C reactivă precipită prin testarea serului de cercetat cu un antiser specific în
caz de boli inflamatorii.
Poate fi determinată prin mai multe metode: aglutinare vizuală, ELIȘA,
imunoturbidimetrie, imunodifuzare.Laboratorul denumeşte metoda folosită, unitatea de
măsură şi valorile normale pentru această metodă. În mod general nu poate fi detectaǎt
proteina C reactivă în ser pentru că este sub 0.6 mg/dL.
se face prin recoltarea a 2 ml de sânge prin punctie venoasă.
proteina C reactivă este crescută în primele zile de boală.

d) Recoltarea VSH
- se face de la bolnav pe nemâncate

23
 - se pregătește într-o seringă de 2ml o soluție de citrat de sodiu 3,8% sterilă
în volum de 0,4;
- se aspiră sânge până la 2 ml, deci 1,6 ml de sânge (de 4 ori mai mult
sânge decât anticoagulant).
- foarte important pentru un rezultat corect este că recoltarea VSH să se
facă fără stază. Această înseamnă că după puncţia venei, se desface
garoul, se așteaptă 1 min, apoi se aspiră sângele (stază duce la acumularea de CO2 ceea ce
face că hematiile să se sedimenteze mai repede).
- VSH normal este de sub 20 - 30 mm la o ora.
- o accelerare moderată a VSH este între 30 - 50 mm, una mare între 50 -
100 mm și foarte mare, peste 100 mm.

e) Recoltarea de fibrinogen:
Fibrinogenul este o substanță proteinică din sânge care este sintetizată de ficat și care
are rol important în coagularea sângelui.
Valori normale ale fibrinogenului: 200-400 mg la 100 ml sânge.
Scăderea fibrinogenului sub aceste valori poate produce hemoragii la bolnavii cu boli ale
ficatului. Fibrinogenul crește însă foarte mult (peste 500 mg la 100 ml sânge) în bolile
infecțioase acute și mai ales în reumatismul articular acut.
- se pregătește o eprubetă sterilă în care se pun 0,5 ml citrat de sodiu,
adică 3,8% și apoi prin punctie venoasă se recoltează 4,5 ml de sânge
care se adaugă în eprubetă cu citrat de sodiu și se agită până sângele
devine roșu aprins.
- valoarea normală: 200 - 400 mg%.

f) Examenul sumar de urină

Se recoltează în jur de 10 – 15 ml de urină, în recipiente speciale, achiziționate de la
farmacii sau laborator care vor fi etichetate și trimise la laborator.
La copii mici, recoltarea se face în pungi speciale, sterile, procurate de la farmacii.

Recoltare urină pentru examenul complet de urină

înainte de recoltare se efectuează igiena regiunii genitale;
se recoltează prima urină de dimineață;

24
se urinează fără defecatie (fără materii fecale) în recipiente speciale pentru recoltarea probei
de urină.
la femei se va evita recoltarea urinei în perioada menstruală
g) Intradermoreactia Dick
se injectează intradermic cantitatea minimă de toxinǎ eritrogenǎ care
produce un eritem de 10 mm
la persoanele receptive la scarlatină - reacția Dick este pozitivă
la persoanele imune la scarlatină - reacția Dick este negativă (imunitate
antitoxică)

h) Determinarea de antistreptolizine O (ASLO) :

Antistreptolizina O este un tip de anticorpi care neutralizează streptolizină (toxina
streptococica). Antistreptolizina O apare în sânge după afecțiuni streptococice; orice
faringită streptococicǎ se poate însoți de creșterea ASLO.
Streptolizina este o hemolizinǎ produsă de streptococii de grup A. La pacienții
infectați, streptolizina O acționează că un antigen față de care organismul dezvoltă un
răspuns umoral specific (antistreptolizina O=ASLO). Titrul ASLO începe să crească la 1
săptămânǎ după instalarea infecției streptococice și atinge un maxim la 2-4 săptămâni. În
absența complicațiilor sau a reinfecției, titrul ASLO revine la normal după 6-12 luni
- se recoltează prin punctie venoasă 5 - 10 ml direct în eprubetă (fără
seringă)
- un titru în creștere (peste 200 U) pledează pentru scarlatină sau pentru o
altă boală streptococica.

2. PUNCŢIA VENOASĂ
Definiție - reprezintă crearea unei cai de acces într-o venă prin intermediul unui ac de
punctie.
Recoltarea de sânge pentru examenul de laborator - biochimie, serologie.

Locul puncției:
- venele de la plica cotului unde se formează un M venos prin
anastomozarea lor

25
- venele antebrațului
- venele de pe fața dorsală a mâinii
- venele subclaviculare
- venele femurale
- venele maleolare interne
- venele jugulare și epicraniene - mai ales la sugar și copil mic

Pregătirea puncției:
- Materiale:
- masca de protecție, pernă elastică pentru sprijinirea brațului, mușama,
aleza
- soluție pentru dezinfectarea tegumentului
- instrumentar și materiale sterile: ace de 25 - 30 mm, (în funcție de
scop), pense, mănuși chirugicale, tampoane, garou, eprubete
uscate și etichetate, cilindru gradat
- pregătirea psihică - se informează pacientul asupra scopului puncției
- pregătirea fizică - pentru puncţia la venele brațului, antebrațului:
- se așează pacientul în poziție de decubit dorsal
- se examinează calitatea și starea venelor având grijă că hainele să nu împiedice
circulația de întoarcere la nivelul brațului
- se așează brațul pe pernuță și mușama în abductie și extensie m a x i m ă
- se dezinfectează tegumentele
- se aplică garoul la o distanță de 7 - 8 cm deasupra locului puncției, strângându-se astfel
încât să oprească circulația venoasă fără a comprimă arteră
- se recomandă pacientului să strângă pumnul, venele devenind turgescente

Execuția puncției:
- asistenta îmbracă mănușile sterile și se așează vis-a-vis de bolnav
- se fixează zona cu policele mâinii stângi la 4 - 5 cm sub locul puncției,
exercitând o ușoară compresiune și tracție în jos asupra țesuturilor vecine
- se fixează seringă, gradațiile fiind în sus, în mâna dreapta, între police și
restul degetelor

26
- se pătrunde cu acul traversând, în ordine, tegumentul - în direcția oblică
(unghi de 30 grade), apoi peretele venos - învingându-se o rezistență
elastică până când acul înaintează în gol
- se schimbă direcția acului cu 1 - 2 cm în lumenul venei
- se controlează pătrunderea acului în venă prin aspirarea cu seringă
- se continuă tehnica în funcție de scopul puncției venoase
- se îndepărtează stază venoasă după executarea tehnicii prin desfacerea
garoului și a pumnului
- se aplică tamponul îmbibat în soluție dezinfectantă la locul de pătrundere
a acului și se retrage brusc acul
- se comprimă locul puncției 1 - 3 min, brațul fiind în poziție verticală
- se schimbă lenjeria dacă este murdară
- se asigura o poziție comodă în pat
- se supraveghează pacientul

3. MĂSURAREA PULSULUI ȘI A TA
Pulsul este undă de șoc prezentǎ la palparea arterelor comprimate pe suprafețe
rezistente. Frecvența reprezintă numărul pulsațiilor pe minut și variază fiziologic în raport
cu sexul, vârstă, înălțimea, starea emotivă, efort fizic sau psihic, poziția adoptată. ln raport
cu vârstă se disting următoarele valori ale frecvenței pulsului:
nou-născut-copil mic=100-140 b/min
adolescent=80-100 b/min
adult=60-80 b/min
vârstnici=peste 85 b/min
În poziția de decubit dorsal frecvența pulsului este mai scăzută decât în poziție
șezând, poziția ortostatică are frecvența pulsului mai ridicată, în timpul somnului frecvența
pulsului scade. Frecvența pulsului poate reprezenta variații fiziologice și patologice:
puls tahicardic=tahicardia-numărul pulsațiilor pe minut depășesc valorile de100-150-200
puls bradicardic =bradicardia-numărul pulsațiilor pe minut scade sub valoarea de 60-40

Atitudini și intervenții
Materiale necesare:-ceas secundar, cronometru, pix roșu pentru notarea grafică
pregătirea fizică și psihică a pacientului

27
măsurarea pulsului se efectuează după 10 min de repaus
brațul unde se măsoară pulsul se menține sprijinit pentru relaxarea mușchilor
antebrațului
asistenta se spală pe mâini
asistenta va repera locul unde va măsură pulsul(arteră radială, arteră humerală, arteră
femuralǎ, artera carotidă, arteră temporală superficială, arteră pedioasa)
pulsul este înregistrat grafic sau cifric pe monitoarele de supraveghere a funcțiilor vitale
având semnal acustic sau vizual în caz de valori patologice. În mod practic și curent .
Pulsul este măsurat palpatoriu la nivelul arterei radiale.

Tehnică de lucru:
asistenta repera șanțul radial situat în continuarea policelui pe extremitatea distală a
antebrațului
asistenta fixează pulpa degetelor index median și inelar pe traiectul arterial, iar policele
îmbracă antebrațul
asistenta comprimă artera pentru perceperea undei de șoc
asistenta urmărește undele pulsatile pe secundarul ceasului sau cronometrului timp de un
minut
asistenta va nota valoarea pulsului, grafic cu culoare roșie pe foaia de temperaturǎ a
bolnavului,
Tensiunea arterială este presiunea exercitată de masă sanguină circulantǎ asupra
pereților arteriali.
Tensiunea arterială sistolică =tensiunea maximă reprezintă valoarea maximă a tensiunii
arteriale în cursul sistolei M
Tensiunea arterială diastolică =tensiunea minimă reprezintă valoarea minimă arterială în
cursul diastolei
Tensiunea diferențială este diferența dintre tensiunea arterială maximă și tensiunea arterială
minimă.
Hipertensiunea arterială reprezintă creșterea valorilor tensiunii arteriale peste valorile
normale.
Hipotensiunea arterială reprezintă scăderea valorilor tensiunii arteriale sub valorile
normale.

28
 Valorile tensiunii arteriale cresc în raport cu activitățile fizice susținute, excese alimentare,
stări emoționale, temperatura mediului ambient (la cald TA scade, la frig TA crește)

Valorile normale ale TA sunt:

Tmaxima Tminima
copil 75-110 mm Hg 50-65 mm Hg
adolescent 90-120 mm Hg 65-75 mm Hg
adult 115-150 mm Hg 75-90 mm Hg
vârstnic peste 150 mm Hg peste 90 mm Hg

Atitudini și intervenții
Materiale necesare: aparat pentru măsurarea TA, stetoscop, tampoane de vată, comprese,
soluție dezinfectantă, tăviță, foaia de temperatura, pix albastru.
pregătirea fizică și psihică a pacientului cu repaus 10-15 min
asistenta inspectează membrele pacientului și locul unde va aplica brasardă
TA poate fi măsurată cu tensiometre cu mercur metodă Riva-Rocci,tensiometru cu
manometru sau tensiometru electronic. ln practică curentă se folosește brasarda pneumatică
pentru comprimarea completă a unei artere.

Tehnică de lucru:
asistenta așează bolnavul în poziție de decubit dorsal sau șezând
asistenta aplică brasarda pneumatică a tensiometrului pe brațul pacientului care este aflat în
extensie și sprijinit deasupra plicii cotului
asistenta fixează membrana stetoscopului la nivelul arterei humerale, închide supapa de la
para de cauciuc și pompează aer până la dispariția zgomotelor pulsatile apoi reduce
progresiv presiunea aerului în brasardă prin deschiderea cu ajutorul ventilului a supapei
reglabile. Primul zgomot arterial perceput prin stetoscop și mișcarea acului pe manometru
reprezintă TA maximă. Zgomotele arteriale continuă până la dispariție, iar momentul care
reprezintă TA minimă este ultimul zgomot arterial după decomprimarea totală.
asistenta îndepărtează brasardă de pe brațul pacientului
asistenta înregistrează valorile obținute pe foaia de temperatura graficul TA este notat cu
culoare albastră.

29
 4. MĂSURAREA TEMPERATURII
Nevoia de a menține temperatura corpului în limite normale reprezintă necesitatea
menținerii constante a temperaturii corpului între 36-37 grade C. În mod obișnuit se
măsoară temperatura corpului pacientului dimineata-temperatura matinală și după-amiază-
temperatura vesperală. Subiectiv doar că valoare de orientare se poate aprecia temperatura
corpului prin palpare, aplicând față dorsală a mâinii pe corpul pacientului,înregistrându-se
astfel variația de temperatura dinte mâna și pacient.
Valorea exactă a temperaturii este măsurată cu termometrul.Termometrele utilizate
sunt: termometrul maximal-medical,termometrul cutanat,termometrul electric, termometrul
electronic, termometrul inclus în monitorul pentru supravegherea funcțiilor vitale.
În raport cu valorile temperaturii se disting următoarele reacții febrile (măsurate
axilar):
temperatura normală=36-37 grade C
temperatura subfebrilă=37-38 grade C
febra moderată=38-39 grade C
febra ridicată=39-41 grade C
hiperpirexie peste 41-42 grade C

Atitudini și intervenții
Pregătirea materialelor în funcție de locul unde se va măsura temperatura:
termometrul spălat și șters, ceas.tampoane de vată, comprese de tifon, soluție
dezinfectantă, lubrifiant, mănuși, prosop individual, tăviță medicală. Se verifică integritatea
termometrului și se scutură termometrul pentru revenirea Hg în rezervor. Asistenta
pregătește pacientul fizic și psihic.

Mod de măsurare
- axilar
asistenta poziționează pacientul șezând, decubit dorsal, sau decubit lateral
cu capul pe pernă
asistenta se spală pe mâini și îmbracă mănușile
asistenta ridică brațul pacientului și șterge axial cu un prosop
asistenta poziționează termometrul cu rezervorul de Hg central axilar și apropie brațul
pacientului de trunchi cu antebrațul flectat pe suprafață anterioară a toracelui

30
 Durata termometrizarii este de 10 min.
- plica inghinală
asistenta poziționează pacientul în decubit lateral, poziționând termometrul în plica
inghinală și flectand coapsă pacientului pe bazin
- cavitatea bucală- acest mod de măsurare este contraindicat în stări de agitație sau la copii
- rectal- temperatura va fi măsurată după o jumătate de ora de repaus absolut, acest mod de
măsurare fiind contraindicat la pacienți agitați
asistenta poziționează pacientul în decubit lateral asigurând semiflexia membrelor
inferioare.copii mici fiind așezați în decubit dorsal sau ventral
asistenta lubrefiaza anusul după care introduce bulbul termometrului în rect cu mișcări
blânde .circulare și de înaintare circa 4-5 cm. Durata termometrizarii este de 5 min, la
nevoie fiind menținut cu mâna de asistență medicală. Temperatura rectala este mai mare
decât cea măsurată axilar cu 0,5 grade C. După utilizare, termometrele se spală sub jet de
apă, după care timp de două ore se mențin în soluție de cloramină O,5%.Termometrele vor
fi păstrate în borcane cu substanțe dezinfectante, iar pentru îndepărtarea acestora vor fi
spălate bine cu apă și șterse cu vată sau tifon. Soluția dezinfectantă din borcane va fi
schimbată la cei puțîn 24 h.
asistenta va înregistra valorile temperaturii sub formă grafică sau curbă termică în foaia de
temperatura.care reprezintă un document medical, științific, medico-judiciar component al
foii de observație.

5. EFECTUAREA TRATAMENTULUI
Administrarea medicamentelor pe cale orală constituie calea naturala de administrare
a acestora cu resorbtie la nivelul mucoasei bucale si a mucoasei digestive.

Prezentare farmaceutică:
formă lichidă-ceai, siropuri, infuzii, decocturi, emulsii, extracte, uleiuri, tincturi, soluțîi
formă solidă -tablete, comprimate, drajeuri, capsule, granule, prafuri
Peroral se introduc în organism medicamente, cu scopul de a obține efect local sau general.

Mod de administrare:

31
medicamentele lichide se administrează cu pahare gradate pentru a măsură doză unică, cu
pipetă sau flacon picurator pentru tincturi cu lingură sau linguriță pentru soluțîi, mixturi,
infuzii, decocturi, uleiuri.
medicamentele solide conțin cantități exacte de substanță activă.
prafurile sunt administrate pe limba pacientului fiind înghițite cu ceai, limonadă, lapte, apă.
medicamentele sub formă de granule de administrează cu linguriță.
tabletele, capsulele, comprimatele, drajeurile sunt administrate că atare sau sunt faramitate.
medicamentele vor fi verificate înainte de a se administra bolnavului pentru conformitate cu
prescripția și pacient.
este interzis a se folosi aceleași instrumente pentru mai mulți pacienți; acestea după folosire
vor fi spălate și dezinfectate.
asistenta medicală se va spală pe mâini cu apă și săpun
asistenta va verifica termenul de valabilitate al medicamentului și apoi îl va administra
pacientului
medicamentele sunt administrate personal de către asistență medicală sau luate în prezența
acesteia respectând ordinea succesivă de administrare
pacientul va fi prevenit pentru efectele secundare sau reacțîi adverse ale medicamentelor

Administrarea medicamentelor pe cale rectala - introducerea medicamentelor

rectal cu resorbție la nivelul mucoasei rectale.
Prezentare farmaceutică-supozitoarele sunt reprezentate sub formă conică sau ovală
în care substanță activă este înglobată într-o masă solidă care se topește la temperatura
rectului.

Mod de administrare
asistenta informează pacientul pentru modul de administrare, poziția adoptată, efectul
scontat și senzația imperioasă de defecare care apare după introducerea supozitorului
poziția pacientului este în decubit lateral cu membrele inferioare ușor flectate
asistenta îmbracǎ mănușile după toaletă mâinilor și descoperă orificiul anal
prin îndepărtarea feselor pacientului cu mâna stânga
asistenta introduce supozitorul exfoliat cu marginea ascuțită în anus și îi împinge pe direcția
de înaintare peste sfincterul intern al anusului.

32
supozitoarele vor fi verificate înainte de administrare pentru conformitate cu prescripția și
pacientul.
este interzisă manipularea directă cu mâna a supozitorului.
asistenta va verifică termenul de valabilitate a supozitorului și mai apoi îl va administra.
Administrarea medicamentelor pe cale percutanata reprezintă introducerea
medicamentelor prin suprafață tegumentelor cu absorbție la nivelul pielii.

Prezentare farmaceutică:
- alifii, uleiuri sau emulsii uleioase, pudre, comprese medicinale, unguente, paște, mixturi
etc
Mod de administrare
- fricţionare
asistenta spală cu apă caldă și săpun suprafață tegumentului în care urmează să se introducă
medicamentul
asistenta aplică alifia, uleiul etc pe pielea pacientului, efectuând mișcări circulare exercitând
presiune cu vârful degetelor pentru a masa medicamentul în piele până la dispariția
aparență a medicamentului aplicat.
după terminare, suprafața tratată este protejată cu comprese.
pudrajul-constă în pudratul pe suprafață pielii a medicamentelor sub formă de prafuri
compresele medicinale-prin comprese pot fi utilizate soluțîi dezinfectante, antiinflamatoare,
decongestionante, astringente
badijonarea-medicamentele lichide sunt aplicate local pe suprafața corpului cu ajutorul
penselor sau portampoanelor care mențin tampoanele îmbibate în soluția respectivă,
tamponul fiind de unică folosință și nu va fi scufundat în soluția din recipient
unguentele se aplică cu ajutorul spatulei, în strat subțire sau pe pansament care va fi așezat
pe suprafață afectată.
Mixturile sunt formate din substanțe lichide și solide care vor fi bine agitate înainte
de a se întinde pe suprafață pielii într-un strat subțire și lăsate să se usuce.
Administrarea medicamentelor pe cale parenterală
Injecția-intramusculara- reprezintă introducerea traumaticǎ a
substanțelor medicamentoase în stare lichidă în organism prin intermediul unui ac adaptat
la seringă.
Locul injecției îi constituie mușchii voluminoși.

33
 Locuri de elecție-regiunea supero-externă a fesei
fața externă a coapsei,în treimea mijlocie
fața externă a brațului în mușchiul deltoid
Pregătirea materialelor:
verificarea medicamentelor prescrise de medic
se verifică soluția injectabilă, concordanță între pulbere –solvent, doză
în cazul flacoanelor cu solvenți, soluția preparată se administrează imediat
tampoane sterile, comprese sterile, soluțîi dezinfectante
seringi sterile, cu o capacitate în funcție de cantitatea de soluție medicamentoasă
ace sterile -unul pentru aspirarea soluției și altul pentru injectare
soluția de injectat
mușama, aleza, tăviță renală sau recipient pentru materialele folosite
Pregătirea pacientului
asistenta informează pacientul despre necesitatea tratamentului injectabil
asistenta ajută pacientul să se așeze comod în poziția de decubit ventral (lateral, ortostatism,
șezând)
asistenta dezbracă regiunea.
Execuția
asistenta își spală mâinile cu apă și săpun
asistenta verifică integritatea ambalajului acului și seringii, verifică termenul de valabilitate,
exfoliază ambalajul, menține acul în mâna stângǎ și fixează amboul seringii aflate în mâna
dreaptǎ prin rotire
În cazul flacoanelor cu pulberi injectabile, asistenta îndepărtează armura metalică a
flaconului și dezinfectează suprafața dopului de cauciuc, aspiră solventul în seringă, pe
care îi introduce în flacon,agită flaconul. Cu pistonul seringii în poziția cea mai declivǎ
introduce acul prin dopul flaconului și verifică, ca vârful acului să fie acoperit de
soluție.Aspiră conţinutul flaconului. Soluția aspirată poate conține mici bule de bioxid de
carbon care vor fi îndepărtate din seringă înainte de efectuarea injecției .Asistență schimbă
acul.
Asistenta întinde pielea între indexul și policele mâinii stângi și înțeapă perpendicular
pielea cu rapiditate și siguranță ,cu acul montat la seringă.
Asistenta verifică poziția acului prin aspirare, apoi injectează soluția prin
apăsarea pistonului cu policele mâinii drepte,indexul și medianul fiind fixate la

34
arpioarele seringii. Retrage brusc acul cu seringa pe direcția de introducere și
dezinfectează locul. Masează locul injecției pentru a activă circulația, favorizвnd resorbtia.
3.2 ASIGURAREA CONDIȚIILOR OPTIME DE SPITALIZARE Sl ÎNGRIJIREA
BOLNAVILOR CU AFECȚIUNI INFECTO - CONTAGIOASE
Scarlatina se declarǎ obligatoriu; este necesar să fie declarate orice focare epidemice
sau epidemii de angine sau de alte boli streptococice.
Izolarea este necesară pentru orice infecție cu streptococi beta -hemolitici și durează
circa 7 zile, deși se apreciază că, după 24h de la începerea tratamentului cu penicilină,
contagiozitatea bolnavului încetează.
Bolnavii infecțioși trebuie spitalizați în saloane mici, cu 1 - 2 paturi, în condițîi de
perfectă curățenie, cuprinzând numai mobilier strict necesare.
Perdelele și covoarele reprezintă un rezervor de praf infectat, deci nu se vor menține în
saloanele unde se îngrijesc bolnavii cu boli infecțioase.
Saloanele trebuie să fie luminoase, cu o ventilație ireproșabilă, pentru a se putea
realiza o aerisire permanentă.
Pardoseală, perețîi, mobilierul vor fi spălate cu soluțîi dezinfectante.
Se mai face dezinfecția cu: raze ultraviolete, formolizare.
3.3 IGIENĂ BOLNAVULUI, A LENJERIEI DE CORP Sl DE PAT

Alături de asigurarea condițiilor ireproșabile de igienă a mediului, este necesar ca

asistenta să vegheze asupra igienei corporale a bolnavului.
Bolnavii trebuie să se spele, să facă baie în mod regulat, fie singuri, fie cu
ajutorul asistenței, sub formă de baie parțială la pat.
Lenjeria de corp trebuie să fie întotdeauna curată, schimbată chiar de mai multe
ori pe zi. După schimbarea lenjeriei, rufele se introduc în saci impermeabili care vor fi bine
legați la gură pentru a nu se contamina suprafețele exterioare și vor fi transportați cu grijă
la spălătorie. Rufele se introduc într-o baie de soluție dezinfectantă (cloramina 2%), se
spală, se fierb, se clătesc, se calcă, se sortează și se depozitează în magazie.
Îngrijirea mucoasei bucale
Mucoasa bucală trebuie curățată mecanic cu un tampon de vată fixat pe un
porttampon. Curățarea se face în mod sistematic, întâi buzele și obrajii, apoi dinţii, gingiile
și apoi limba.
După îndepărtarea depozitelor acumulate se va badijona mucoasa cu glicerină
boraxata 10 - 20%.
35
 Este bine că bolnavul să facă spălături cu infuzie slabă de ceai de mușețel sau cu o
soluție de acid boric 4%.
Îngrijirea bolnavilor cu febra
Asigurarea igienei corporale: Asistenta:
verifică în mod repetat dacă tegumentele bolnavului sunt transpirate
schimbă lenjeria de corp și de pat
efectuează toaletă parțială a bolnavului
urmărește și asigura igienă cavitățîi bucale
asigurarea bolnavului cu lichidele necesare pentru prevenirea deshidratarii
se administrează cantități de lichid la intervale regulate și în cantiati
repetate
se observă în permanentă simptomele clinice: febra, pulsul, frecvența
respiratorie, culoarea tegumentelor

Aplicarea de comprese umede și reci:

asistenta pregătește comprese umezite în apă rece la temperatura de
10-15 grade Celsius
asistenta aplică comprese reci pe torace, pe cap și dacă este nevoie
și pe trunchi.
verifică pulsul, culoarea tegumentelor, starea generală
întrerupe aplicarea compreselor dacă tegumentele devin cianotice.
dacă aplicarea compreselor nu are efectul scontat, se efectuează
împachetarea în cearceafuri umede.
schimbă împachetarea din 5 în 5 min (de 2 - 3 ori)
administrează bolnavului lichide călduțe sau reci la indicațiile
medicului
după împachetare șterge tegumentele bolnavului cu prosoape uscate
după 5-10 min de la împachetare se măsoară temperatura
bolnavului și se notează în foaia de observațîi
se reface patul bolnavului și îl lasă în liniște dar sub supraveghere.

Administrarea de antitermice și sedative

Antitermice:

36
- paracetamol - supozitioare
- algocalmin - supozitioare sau fiole i.m.

Sedative:
- fenobarbital (anticonvulsivant) i.m.
- diazepam - tablete, i.m. i.v. - cu apă distilată și numai în prezența medicului

Îngrijirea bolnavilor cu vărsături

Pacientul trebuie să fie bine menajat fizic și psihic în timpul varsaturii:
- se așează pacientul în funcție de starea generală, în poziție semisezanda, șezând sau în
decubit dorsal, cu capul într-o parte aproape de marginea patului
- îl liniștește din punct de vedere psihic
- se protejează lenjeria de pat cu mușama și aleza
- se protejează pacientul cu prosop în jurul gâtului
- i se oferă tăviță renală și i se susține în timpul varsaturii
- îi oferă un pahar cu apă să-și clătească gură după varsatura
- se șterge fața, se pun comprese reci pe frunte
- se păstrează lichidul de varsaturǎ pentru vizita medicului
- la indicația medicului, administrează medicația simptomatică (emetiral -supozitoare,
torecan -fiole, plegomazin - fiole).
3.4 NORME TEHNICE PRIVIND CURĂȚENIA Sl DEZINFECȚIA SALOANELOR
DEZINFECȚIA
- urmărește îndepărtarea și distrugerea agenților patogeni sau condiționat
patogeni de pe tegumente și de pe diferite obiecte din mediul extern
- curățenia generală se realizează
- prin spălare cu apǎ caldă și detergenți (soluție 1 -2%) a ferestrelor, a ușilor, a
lambriurilor, mobilierului și pavimentelor
- dezinfecția prin pulverizare a suprafețelor, mobilierului, a saltelelor, pernelor și
paturilor cu aldehidă formică (formol), cu un timp de epurare de 6-12 ore, urmată de
aerisire și neutralizarea aerului din încăpere cu soluție de amoniac.

CURĂȚENIA Șl DEZINFECȚIA CURENTĂ

37
 Îndepărtarea prafului și a rezidurilor solide se va face prin metode care
evitǎ impurificarea aerului:
spălarea pavimentelor se efectuează cu apă caldă și carbonat de sodiu în soluție de 1 - 2%
sau detergent. Spălarea pavimentelor se face ori de câte ori este nevoie și cel puțîn de 2 ori
pe zi. Dezinfecția pavimentelor se face cu soluție de cloramina 20gr%o sau hidrat.
mobilierul se curaţă cu cârpe curate, umezite în soluție dezinfectantă care
va fi schimbată la fiecare salon
chiuvetele și lavoarele se întrețin în permanenţă curate prin spălare cu apă
caldă și soluție detergent 1 - 2% sau soluție var cloros 2%.
dezinfecția obiectelor sanitare:plosti,olite,urinare,scuipǎtori se țin scufundate în soluție de
var cloros 40 gr%o timp de 1 - 2 ore
dezinfecția lenjeriei de pat sau de corp se realizează prin înmuiere întâi în apă rece și apoi
se țîn 1 - 2 ore în soluție de cloramina 10-15 gr%.

3.5 PREVENIREA INFECȚIILOR Sl A COMPLICAȚIILOR NESUPURATIVE INDUSE

DE STREPTOCOCUL BETA – HEMOLITIC

A. PREVENIREA PRIN MĂSURI GENERALE OCUPĂ UN LOC

IMPORTANT Sl INCLUDE:
- supravegherea epidemiologică, clinică și paraclinică, a colectivităților de preșcolari,
școlari și adolescenți
- efectuarea triajului epidemiologic la începutul activității ca și după vacanțe
în colectivitățile cu risc, îndeosebi cele cu internate
- depistarea precoce a infecțiilor faringo-amigdaliene cu SBHA și sterilizarea
lor cu penicilină sau, la alergici, cu eritromicina
- depistarea și sterilizarea purtătorilor sănătoși de SBHA, utilizând penicilină
V, 1 tb. a 200 mii U, la fiecare 3-4 ore, timp de 10 zile
- asigurarea administrării de moldamin (penicilină retard) concomitent cu
supravegherea clinică și de laborator a copiilor cu complicații tardive, post
streptococice pe durata stabilită de medicul specialist
- supravegherea foștilor bolnavi, timp de 4 - 6 săptămâni pentru a depista
eventuală stare de purtători SBHA sau prezența unei complicații post
streptococice

38
- controlul sectorului de alimentație, îndeosebi cu lapte și derivate
- asigurarea cooperării cu zoo - veterinarii pentru a cunoaște eventuală
existența a vacilor pentru lapte, cu mastită streptococica
- realizarea educației privind riscurile și prevenirea infecțiilor SBHA

B. COMBATEREA INFECȚIILOR CU SBHA SE BAZEAZĂ PE

REALIZAREA:
anchetei epidemiologice
depistarea bolnavilor tipici, atipici, suspecți
izolarea la spital a cazurilor de scarlatină, erizipel și a formelor severe de angină
raportarea nominală a scarlatinei și numerică a celorlaltor infecții
depistarea și sterilizarea cu penicilină V a purtătorilor de SBHA
contactţi cu sursele vor fi supravegheați timp de 10 zile, epidemiologic, clinic și paraclinic
protecţie specială pentru persoanele aflate în evidență pentru complicații poststreptococice
convalescentii vor primi o doză de moldamin - 600 mii - 1,2 mii UI în raport cu vârstă, la
externare și după 7 zile de la această, cu o dispensarizare de 3 - 6 luni, asigurându-se
controlul clinic și paraclinic;
depistarea unor sechele post streptococice va necesită administrarea de moldamin
decontaminarea cu substanțe chimice uzuale, igienizarea generală, cu accent pe ventilație
educație sanitară.

39
 CAPITOLUL IV PROCESUL DE NURSING

Procesul de nursing este un proces de rezolvare a problemelor de sănătate și a

nevoilor de nursing a pacienților. Procesul are baze științifice și oferă o metodă de stabilire
a standardelor de îngrijire, pe baza unor protocoale de îngrijiri.
În medicina modernă ghidurile de practică medicală și cele de practică nursing s-au
impus datorită variabilității nejustificate a metodelor de investigație și tratament într-o
anumită situație clinică. Ghidurile de practică medicală și de nursing vizează ameliorarea
calității actului medical. Ele sunt alcătuite prin consensul între toți membrii echipei
medicale și se bazează pe recomandări practice argumentate științific.
Procesul de nursing ,de-a lungul anilor a evoluat sub influența schimbărilor sociale,
ajungând să devină în prezent o metodă științifică de lucru a asistenței medicale. Dacă
inițial s-a pus accentul pe îngrijirea persoanelor bolnave, în prezent se insistă pe
menținerea unei stări de sănătate corespunzătoare, de prevenție.

Caracteristicile procesului de nursing

Procesul de nursing este:
un proces organizat și planificat
un proces dinamic în fiecare etapă putând obține noi date despre pacient
un sistem ciclic –etapele procesului de nursing sunt în inter-relație
o metodă rațională de planificare și promovare a intervențiilor individualizate
o metodă științifică de rezolvare a problemelor actuale și potențiale ale pacientului
transformat în acțiune prin utilizarea planului de nursing
Această implică:
anamneză(colectarea datelor)
diagnosticul de nursing
planificarea-plan-scopuri de îngrijire
implementarea-punerea în practică
evaluarea-folosirea mecanismelor de feedback pentru susținerea
diagnosticelor de nursing
Scopul procesului de nursing este de a obține o stare mai bună de sănătate pentru
individ, familie și comunitate.

40
 Pașii necesari în procesul de nursing sunt:

Anamneză-colectarea sistematică a datelor pentru determinarea stării de sănătate a

pacientului și identificarea unor probleme de sănătate actuale sau potențiale.
Diagnosticul de nursing-identificarea problemelor de sănătate actuale sau potențiale
ale pacientului care se pretează la o soluție prin măsuri de nursing.
Planificarea -dezvoltarea unui plan și a unor scopuri de îngrijire pentru a ajuta
pacientul în rezolvarea diagnosticului de nursing.
Implementarea-punerea în practică a planului de îngrijire prin intervenția nursei sau
supervizarea celorlalte persoane care pun în practică măsurile necesare.
Această etapă presupune participarea și a altor membrii din echipa de îngrijiri și o
bună colaborare între ei.
Evaluarea-determinarea răspunsului pacientului la intervenția nurselor în funcție de
care se va evalua dacă au fost atinse scopurile propuse.

Cunoștințe necesare utilizării procesului de nursing

cunoașterea etapelor procesului de nursing
conducerea unui interviu în vederea obținerii de date pertinente
observarea sistematică a pacientului
utilizarea comunicării verbale și nonverbale
capacitatea de a stabili o relație terapeutică
capacitatea de organizare a informațiilor obținute
capacitatea de decizie
competență și profesionalism în efectuarea intervențiilor
cunoașterea principiilor de baza pentru fiecare intervenție planificată

Activitățile desfășurate de nursa în cadrul procesului de nursing:

Colectarea informațiilor
Verificarea datelor
Stabilirea profilului pacientului
Interpretarea datelor
Elaborarea diagnosticului de nursing
Stabilirea priorităților

41
Stabilirea obiectivelor
Selectarea strategiilor de nursing
Întocmirea planului de nursing

1) CULEGEREA DATELOR - este prima etapă a procesului de nursing și constă în

colectarea, validarea și organizarea datelor.
Colectarea datelor începe odată cu primul contact al pacientului cu un serviciu de
sănătate și se continuă pe toată perioada acordării îngrijirilor. Informațiile culese trebuie să
fie complete, concise, neinterpretabile.
Profilul pacientului se conturează prin cunoașterea:
informațiilor cu privire la starea lui de sănătate
modului și obiceiurilor lui de viață
rolului sau socio-cultural
reacțiilor emoționale față de boală

Elemente de baza pentru precizarea profilului pacientului

Informații generale: nume, prenume, vârstă, sex, stare matrimonială, copii, cupatie, nivel de
școlarizare
Probleme de sănătate anterioară:bolile copilăriei, imunizari, traumatisme, intervenții
chirurgicale, spitalizări, alergii medicamentoase
Starea de sănătate a familiei:afecțiuni cardiace, diabet, HTA, afecțiuni neuropsihice
Comportamente față de starea de sănătate: încredere în serviciile de sănătate, obiectivele
ingrijirilot de sănătate, obișnuințe igienice, alimentare, de somn, consum de alcool, tutun,
droguri, automedicație
Profilul psihosocial și cultural:concept de sine, stare de spirit, interacțiuni sociale, grup
cultural, influențe culturale, mod de comunicare, capacitate de concentrare, memorie de
scurtă și lungă durata
Profil spiritual:valori, credințe, morală, practice religioase
Probleme de sănătate actuală:apariția simptomelor, durata, factori declanșatori,
favorizanti, agravanti, măsuri luate pentru ameliorare
Examenul aparatelor și sistemelor
Examene paraclinice:radiologice, endoscopice, explorări funcționale, examene de
laborator

42
Surse și tipuri de date
Surse de date
Obținerea datelor subiective se face prin intervievarea pacientului, membrilor
familiei, a altor persoane care dețîn date.
Pentru obținerea informațiilor este necesar să se utilizeze toate sursele posibile:
Pacientul este considerat sursă principala.
Familia și persoanele importante din viață pacientului-în special în cazul copiilor și a
pacienților inconștienți.
Membrii echipei de sănătate-medici, asistente medicale, asistente
sociale,ţfizioterapeuti.
Documentație medicală-foaia de observație,carnet de sănătate.
Literatură de spacialitate-pentru obținerea informațiilor despre diagnosticul medical.

Tipuri de date
Datele subiective sunt cele percepute și descries de pacient:
durerea
emoțiile
oboseală
Datele obiective sunt cele decelate de asistentă cu ajutorul simțurilor:
schimbări fizice sau de comportament
funcţiile vitale
greutatea
înălţimea
Metode de culegere a datelor

Interviul reprezintă dialogul dintre asistență și pacient. Obiectivele interviului

vizează:
Obținerea de informații referitoare la dimensiunea bio-fiziologică, psihologică,
socio-culturală și spirituală a pacientului, reacțiile pacientului, punctele sale forțe, resurse
Începerea relației terapeutice între asistentǎ și pacient
Observarea interacțiunilor pacientului cu familia și membrii echipei de sănătate
Observarea evoluției pacientului în mediul spitalicesc

43
Oferirea de informații pacientului referitoare la intervenții, tratament, examinări, pentru a-l
determina să participe la stabilirea obiectivelor și planificarea intervențiilor.
Încă de la prima întâlnire cu pacientul,asistenta va începe relația printr-o covorbire
liberă care constă în exprimarea formulelor convenționale de politețe, pentru a se crea un
climat de apropiere cu bolnavul și de încredere din partea acestuia, pentru a răspunde
corect întrebărilor. În continuare, succesul relației depinde de atitudinea, competență și
profesionalismul asistenței

Tipuri de interviu

direct(închis)-este un interviu structurat, care urmează un plan stabilit pentru obținerea

informațiilor precise; sunt utilizate întrebările închise, la care pacientul răspunde cu »da »
sau « nu » sau în câteva cuvinte
indirect (deschis)-este condus pe baza unor obiective dinainte stabilite și urmărește
clarificarea unor elemente importante. Asistență folosește întrebările deschise care permit
obținerea unui răspuns mai amplu și antrenarea pacientului în această comunicare

Reguli în formularea și punerea întrebărilor

Formulare clară în termini accesibili pacientului
Întrebarea nu cuprindă în text răspunsul
Să se pună numai întrebări absolute necesare
Să nu se pună mai multe întrebări odată
Întrebările să fie puse într-o ordine logică
Să se acorde pacientului timp sufficient pentru a răspunde la fiecare întrebare

Condiții pentru obținerea unui interviu eficient

Momentul ales pentru interviu trebuie să țină cont de starea de confort fizic și
psihic al pacientului.
Locul desfășurării interviului trebuie să asigure intimitatea și confortul pacientului.
Durata interviului va fi precizată înainte de începerea acestuia, fie în minute, fie
specificând numărul de întrebări că urmează a-I fi puse.

44
Strategii de comunicare
Existența unui climat de liniște în timpul interviului permite asistenței să observe mai atent
pacientul iar pacientului să-și organizeze gândurile, să răspundă complet la întrebări
Ascultarea atentă–va ajuta pacientul să înțeleagă că asistenta este preocupată de problemele
sale de sănătate
Adoptarea unei atitudini de acceptare-fără manifestări de aprobare sau dezaprobare, va
demonstra respectarea credințelor și valorilor pacientului
Utilizarea parafrazei-în scopul validării informațiilor date de pacient
Clarificarea –informațiilor prin utilizarea de întrebări secundare
Rezumarea –informațiilor pentru a primi din partea pacientului confirmarea exactității lor

Examenul fizic-constă în examinarea sistematică a pacientului,în vederea aprecierii

stării sale fizice și mentale
Tehnicile clasice utilizate de asistență sunt:
Inspecția-examinarea vizuală pentru a aprecia culoarea tegumentelor, expresiile faciale,
care pot reflectă diferite emoții, modificări fizice sau comportamentale
Ascultaţia-constă în ascultarea sunetelor produse de organism. Poate fi efectuată direct cu
urechea sau indirect cu stetoscopul. Ascultatia presupune aprecierea frecvenței, intensității,
duratei sunetelor
Palparea-examinarea efectuată cu ajutorul simțului tactil care poate sesiza temperatura
corpului, distensia vezicii urinare, pulsul periferic.

Validarea și organizarea datelor(evaluarea)

Validarea datelor este procesul de confirmare și verificare a veridicității
informațiilor obținute.
De obicei validarea este necesară când există o discrepanța între datele obiective și
cele subiective.
Datele pot fi validate cu ajutorul pacientului în timpul sau după culegerea datelor.

45
 Organizarea datelor constă în gruparea datelor în așa fel încât să faciliteze
identificarea problemelor actuale și potențiale.

2) DIAGNOSTICUL DE NURSING
Prelucrarea este un act de interpretare a datelor culese,validate și organizate
în prima etapă a procesului de nursing.

Identificarea problemelor
În această etapă, asistenta și pacientul identificǎ punctele forte ale acestuia, resursele
de adaptare la o nouă situație
Că are o familie care-I acordă suport psihic
Faptul că nu este fumător
Că nu este alergic
Că respectă regimul igieno-dietetic prescris
Integritatea pielii

Enunțul diagnosticului de nursing

În această etapă asistenta face conexiuni între problemele de sănătate ale
pacientului și factorii de risc.

Structura diagnosticului de nursing

Problema(P) - exprimă un comportament , o reacție, o atitudine, o dificultate a pacientului

față de satisfacerea nevoilor de sănătate din punct de vedere bio-fiziologici, psihologici,
socio-cultural și spiritual.

Termenii utilizați pentru enunțul problemei sunt:

alterare
diminuare
dificultate
deficit
refuz

46
incapacitate

Etiologie(E)-cuprinde factorii cauzali care constituie cauza în apariția problemelor

de sănătate. Ele pot fi :
- de ordin fizic
Factori intrinseci(probleme metabolice,obstrucția cailor respiratorii, infecții)
Factori extrinseci (agenți exteriori care, în contact cu organismul, împiedică funcționarea
normală-imobilizare în aparat gipsat, pansament compresiv, sonde nazo-gastrice, vezicale)
de ordin psihologic-sentimente,emoții,tulburări cognitive care influențează satisfacerea
nevoilor
de ordin sociologic-interacțiunea cu familia, colegii de muncă, prietenii, modificări ale
rolului social
de ordin cultural și spiritual-probleme de adaptare la o cultură, insatisfacții în respectarea
valorilor și credințelor
legați de necunoașterea modului de promovare a uneibune stări de sănătate

Semne de dependență(S)-sunt semene observabile ale incapacității de menținere a

sănătății, de satisfacere a nevoilor fundamentale.
3) PLANIFICAREA-este o etapă a planului de nursing în care se aleg strategiile sau
intervențiile de prevenire, reducere sau eliminare a problemelor de sănătate care au fost
identificate.

Stabilirea priorităților
Este bine că înainte de stabilirea priorităților să se facă o listǎ cu probleme
identificate, aceasta să fie studiată atent și apoi să se decidă care sunt problemele mai
importante.
Pentru stabilirea priorităților în procesul de nursing se ține cont de următoarele
elemente:
urgența problemelor de sănătate
prioritățile pacientului
timpul necesar pentru alegerea strategiilor de nursing
resurse disponibile pentru asistență și pacient

47
 Stabilirea obiectivelor
Obiectivele -se stabilesc pe termen lung(săptămâni,luni),mediu(o săptămâna) și scurt
(ore, zile) împreună cu pacientul
trebuie să fie specificate, măsurabile și centrate pe pacient
trebuie să include un timp de realizare
Pentru realizarea unui obiectiv există mai multe soluții.Alegerea intervenției va
fi făcută țînând cont de:capacitățile și posibilitățile pacientului, gradul lui de dependență,
vârstă, raționamentul științific al intervenției, resurse materiale, terapia medicamentoasă,
crearea oportunității de a învață și educa pacientul.
Aprecierea(culegerea de date),educația și consilierea pacientului vor face parte
integrantă în planificarea intervențiilor.
Aprecierea-asistenta trebuie să aprecieze problema înainte de orice intervenție.
Educația-poate fi o intervenție specifică sau secundară unei intervenții.
Consilierea –este un ajutor necesar pentru schimbarea sau ajustarea unor
comportamente și atitudini nesănătoase față de sănătate.Ea include: tehnici de învățare,
suport psihic, tehnici de educație, tehnici de comunicare terapeutică.

Formularea planului de nursing

Elaborarea planului de nursing este etapa finală a procesului de planificare.Planul de

nursing constituie un ghid care conține informațiile referitoare la starea de sănătate a
pacientului și acțiunile asistenței. Se pot folosi:

Plan de nursing standardizat care cuprinde:

dată
culegerea datelor
diagnosticul de nursing la caz
obiectivul sau scopul urmărit în îngrijirea pacientului
intervențiile autonome sau delegate adresate pacientului pentru realizarea scopului
evaluare periodică
Protocoale cu instrucțiuni specifice-pentru tratamentul pacienților cu probleme
particulare

48
Fișa de îngrijiri sau fișa clinică include:
diagnosticul medical al pacientului
diagnosticul de nursing
codificarea diagnosticelor de nursing pe baza sistemelor DRG de nursing
intervențiile de nursing consemnate zilnic pe perioada spitalizării
la externare se efectuează o evaluare finală a cazului cu recomandările utile pentru
continuarea îngrijirilor în ambulator
fișa cuprinde și nominalizarea persoanelor responsabile de îngrijirea pacientului

4) IMPLEMENTAREA PLANULUI DE ÎNGRIJIRE

Aplicarea planului de îngrijire cuprinde:

Coordonarea activităților pacientului,familiei,membrilor echipei de nursing, altor
membri din echipa care acordă asistență sanitară.
Delegarea intervențiilor specifice de nursing altor membri ai echipei de nursing
competenți.

Activitățile desfășurate de asistență în această etapă sunt:

continuarea culegerii de informații despre starea de sănătate a pacientului
efectuarea intervenției
notarea intervenției în planul de nursing
menținerea la zi a planului de nursing

Reguli de baza în efectuarea unei tehnici de nursing

Aprecierea necesității tehnicii pentru pacient: asistenta trebuie să cunoască indicațiile și

contraindicațiile fiecărei proceduri

Pregătirea locului unde se realizează acțiunea: unele tehnici presupun modificarea

condițiilor de mediu, un pat accesibil și care să permită așezarea pacientului în diferite
poziții, măsuri de siguranță pentru prevenirea accidentelor

49
Efectuarea tehnicii cu competență: asistență trebuie să-și perfecționeze acțiunile și
procedurile pe baze științifice și să cunoască raționamentul fiecărei etape

Asigurarea echipamentului necesar: acesta va fi ales în funcție de tehnica ce urmează a fi

executată; va fi pregătit lângă patul pacientului și la îndemână asistenței pentru a crește
eficientă și a reduce timpul și energia necesară

Asigurarea intimității pacientului: asistenta va descoperi numai partea necesara efectuării

tehnicii. Sǎ utilizeze paravane de protecție; nu va face apreciere asupra aspectului fizic al
pacientului sau asupra mirosului emanat de acesta

Pregătirea fizică a pacientului: aceasta presupune așezarea pacientului în poziția necesară

efectuării tehnicii, pregătirea alimentară sau medicamentoasă înaintea efectuării tehnicii
Pregătirea psihică a pacientului: asistenta va explica tehnica în termeni accesibili fără
exagerări. Va permite pacientului să pună întrebări și va răspunde a ele

Respectarea măsurilor de asepsie: materialul și instrumentarul folosit va fi terilizat sau

dezinfectat în funcție de cerințe; se va purta echipamentul de rotectie corespunzător;
spălarea pe mâini inaite și după efectuarea fiecărei tehnici

Respectarea comportamentului obișnuit al pacientului; I se vor respectă pe cât posibil orele

de somn,de masă; se va face pauză între diferitele tehnici
Îngrijirea după efectuarea tehnicii: presupune poziția confortabilă, menținerea în repaus
corespunzător

Intervențiile trebuie să fie inofensive pentru pacient: asistenta va lua măsuri de prevenire a
accidentelor

Acțiunile de nursing trebuie să respecte demnitatea pacientului; I se va asigura intimitatea

și va fi implicat în luarea deciziilor referitoare la starea lui de sănătate

50
Acțiunile vor fi adaptate în mod individual,de la pacient la pacient,acesta fiind privit în mod
holistic ca un întreg; vârstă, valorile, credință, starea de sănătate și mediul înconjurător sunt
factori care influențează tehnicile de nursing

Nu se vor efectua intervenții fără cunoașterea raționamentului științific

Curățirea,dezinfectarea și sterilizarea echipamentului utilizat

Pregătirea probelor recoltate pentru laborator și completarea buletinelor de analiză

Notarea tehnicii și accidentelor

Intervențiile stabilite în planul de nursing nu sunt fixe, ci flexibile. Ele pot fi
schimbate pe baza noilor date culese de asistentǎ.

În procesul de realizare a tehnicilor de nursing , asistenta va ține cont de:

individualitatea pacientului, fără a viola bazele științifice ale activității
implicarea pacientului - unii pacienți doresc să se implice total, alții doresc implicare
minoră, iar alții deloc
prevenirea complicațiilor – se impune respectarea măsurilor de asepsie și efectuarea
tehnicii cu profesionalism și responsabilitate
asigurarea confortului fizic și psihic al pacientului

Consemnarea intervenției în registrele medicale

După efectuarea unei proceduri, aceasta va fi consemnată în planul de
nursing împreună cu alte date : răspunsul pacientului la intervenții, tehnicile ce urmează a
fiefectuate în următoarele zile, modificarea unei anumite intervenții.
Pentru atingerea scopului pentru care a fost conceput,planul de nursing trebuie
actualizat permanent, completând fiecare rubrica în parte.

5) EVALUAREA
apreciază modul de atingere a obiectivelor
este un process organizat

51
impune reexaminarea planului de nursing
duce și la evaluarea calitǎţii intervențiilor
Evaluarea este etapa în care se apreciază succesul planului de nursing și se face o
evaluare privitoare la necesitatea realizării unui alt plan de nursing.Această etapă cuprinde
următorii pași :
Adunarea datelor
Compararea comportamentului pacientului cu rezultatele așteptate pentru a determina
măsurile de intervenție necesare
Includerea în evaluare a pacientului și a familiei sau a altor cunoștințe ale pacientului, a
membrilor echipei de nursing sau a altor membri ai echipei care acordă îngrijire de
sănătate
Determinarea modificărilor ce trebuie efectuate în planul de nursing pentru realizarea
scopurilor propuse
Evaluarea implicădeci efectuarea unei aprecieri asupra rezultatelor obținute în
îngrijirea pacientului în funcție de obiectivele propuse.Se face periodic , cu regularitate, la
intervale stabilite în obiectiv.
Pentru această etapă asistenta culege datele necesare în procesul de evaluare a acelor
obiective care au fost stabilite inițial.În urmă evaluării există trei posibilități:
Obiectivele au fost atinse în totalitate
Obiectivele au fost atinse parțial
Obiectivele nu au fost atinse
Dacă obiectivele au fost atinse asistenta va decide asupra intervențiilor ce vor fi
efectuate în continuare.
Dacă obiectivele au fost atinse parțial sau nu au fost atinse,asistenta va reanaliza
planul de nursing.
Pentru o evaluare eficace, asistenta va urmări următoarele etape:
Enunțarea obiectivelor
Aprecierea capacităților pacientului în raport cu obiectivele stabilite
Aprecierea măsurii în care au fost atinse obiectivele
Discutatea cu pacientul a rezultatelor obținute
Identificarea factorilor care au împiedicat progresele pacientului
Identificarea noilor probleme apărute

52
 În planul de nursing, evaluarea este efectuată prin analiza progreselor realizate de
pacient în raport cu obiectivele propuse.

53
 CAPITOLUL V- CAZUISTICĂ

SPITALUL COLENTINA-SECȚIA DE BOLI CONTAGIOASE

CAZ 1

PLAN DE NURSING

CULEGEREA DE DATE (prima etapă a procesului de nursing)

NUMELE ȘI PRENUMELE STRATULAT MIRCEA
DATA NAȘTERII 04.06.2007
DOMICILIUL BUCURESTI
ANTECEDENTE-PERSONALE Neagaăa alte afecțiuni
HETEROCOLATERALE Fără importanță
SITUAȚIA FAMILIALĂ Bună
SOCIALĂ Bună
PROFESIA Elev
RELIGIA Crestin ortodox
CONDIȚII DE LOCUIT Normale
PĂRINȚII CĂSĂTORIȚI
MAMA – STRATULAT MARIA, 30 ani, sănătoasa, studii –liceul; ocupație-lucrător
comercial
TATA - STRATULAT IOAN, 32 ani, sănatos, studii scoala profesionala; ocupație-sudor
DATA INTERNĂRII 06.04.2019 ora 10.00

ISTORICUL BOLII
Bolnavul se prezintă la camera de garda pentru internare, a 3 a zi de la debutul bolii, când
au apărut elemente micromaculoase pe întreg corpul de culoare roșie intensă, care a
început pe gât și torace și s-a generalizat rapid; febra care varia între 37.6 - 38.6 grade C.
Evoluția bolii se completează cu inapetență, astenie și disfagie. A urmat tratament
medicamentos cu antipiretice.

54
STAREA BOLNAVULUI LA INTERNARE
- febră de trei zile
- astenie
- apetit scăzut
- disfagie
- de 24 de ore erupție micromaculoasă pe întreg corpul

DIAGNOSTIC LA INTERNARE - SCARLATINA

Greutatea: 35kg
Temperatura: 37,6ºC

PRIMUL EXAMEN MEDICAL

Tegumente și mucoase-erupție scarlatinoasǎ, semnul Grozovici Pastia prezent, piele caldă
și roși, urechi-curate, fose nazale libere
Țesutul celulo-adipos și muscular -normal
Sistemul ganglionar-normal
Sistemul osteoarticular-integru
Aparat respirator-torace normal conformat, murmur vezicularprezent, normal
Frecvența respirației 20-22 resp/min, amplitudine medie, nu prezintă tușe, nu prezintă
mucozitati
Sonoritate pulmonară-normală
Aparat cardiovascular-cord în limite normale, zgomote cardiace ritmice, fără sufluri
patologice.
TA 110/60mm Hg
Puls-80 pulsații /min; cu pauze egale între pulsații, la arterele simetrice puls egal
Aparat digestiv-dentiție completă, limba zmeurie, mucoasa bucală roșie aprinsă, gingii
roșii, faringe și amigdale hiperemice.
Abdomen-suplu, nedureros
Ficat , splina -în limite normale
Tranzit intestinal-normal
Aparat urogenital- sex masculin, loje renale nedureroase, mictiuni fiziologice cu frecvența
3-4/zi, urină de culoare galben închis, aspect ușor tulbure
SNC- fără iritatie meningeana, orientat temporo-spațial, ROT prezente bilateral

55
EXAMENE DE LABORATOR
DATA:07.04.2019
Uree sangvină 50mg%
TGO 10UI
TGP 13UI
HB 13.1mg%
HT 39.4
VSH 30mm/h
Fibrinogen 400mg%
ASLO 500mg%
Sumar urină
-Glucoza-absenta
-Albumina-absenta
-Corpi cetonici -absenți
-Pigmenti biliari- absenți
-Urobilinogen-normal
-Epitelii rare
-Leucocite rare
DATA:10.04.2019
Exudat nazal-stafilococ prezent
Exudat faringian-streptococ prezent
DATA:12.04.2019
Exudat nazal-stafilococ prezent
Exudat faringian-streptococ prezent

EVALUAREA PACIENTULUI
Copil în vârstă de 12 ani, condiții bune de viață ,este adus la camera de gardǎ după ce
a fost expus unor contacte infectante cu bolnavi de scarlatină, cu acces la îngrijire
medicală, este văzut de medical de familie și trimis pentru internare, constatându-se: stare
generală influențată ,febra, semnul Grozovici Pastia prezent, masca Filatov prezența,angină
eritematoasă,exantem scarlatinos, astenie, disfagie.
TRATAMENT
DATA:06-07.04.2019

56
 Regim hidrozaharat
Penicilină G- 2.400.0000 UI/24h-600.000UI/6h
Paracetamol -2tb/zi
Vitamina B1-3tb/zi
Vitamina B6-2tb/zi
Vitamina C200-1tb/zi
DATA:08-09-04.2019
Regim comun fara sare
Eritromicina propionil -6tb/zi
Vitamina B1-3tb/zi
Vitamina B6-2tb/zi
Vitamina C200-1tb/zi
Paracetamol-1tb/zi
DATA:10-12.04.2019
Regim comun fara sare
Eritromicina propionil -6tb/zi
Vitamina B1-3tb/zi
Vitamina B6-2tb/zi
Vitamina C200-1tb/zi
Paracetamol-1tb/zi
Moldamin-1fiola:1.200.000 UI im

DIAGNOSTICE DE NURSING la pacientul SRATULAT MIRCEA

▪ temperatura corpului, risc pentru tulburări termice
▪ risc pentru tulburări ale balanței fluidelor
▪ infecție, risc pentru infecție
▪ integritatea cutatanata, risc de leziuni
▪ deficit de alimentatie
▪ astenia
▪ frica
▪ durerea

57
 PLAN DE INGRIJIRE
5.1
INTERVENȚII
DATA APRECIEREA DIAGNOSTIC OBIECTIVE DELEGATE ȘI
DE NURSING AUTONOME EVALUARE

06.04. T=38.7 gr C, Temperatura Scăderea Administrează Ora 11.00-

2019 piele caldă și corpului risc febrei, antitermice:para subfebril
Ora rosie pentru menținerea cetamol T=37.5 gr
10.30 tulburări temperaturii 2tb/zi,algocalmi C,febra
termice înlimite n fiole la nevoie cedeazǎ
Risc pentru normale, comform F.O, sub
tulburări ale Evitarea regim antitermice :
balanței deshidratarii alimentar,ceai ; fǎrǎ febră de
fluidelor Monitorizeazǎ la internare
temperatura şi Dupa 3 zile
înregistreazǎ pacientul
valorile in este
F.O,asigurǎ o subfebril, cu
hidratare variații de
corespunzatoare temperatură
,un microclimat 37.2-37.6 gr
corespunzator, C
salon aerisit,
linistit.
Monteazǎ o
linie
endovenoasă
cu respectarea
tehnicilor de

58
 asepsie.
Monitorizează
ingestia si
eliminarea de
lichide.

Cavitatea Infecție,risc Păstrarea Administrază Dupa 3 zile,

bucală roșie pentru infecție integrității antibiotice limba pacien
Limba saburalǎ, Integritatea tegumentelor comform F.O tului începe
amygdale cutanata,risc și penicilină sa se
hiperemice, de leziuni mucoaselor 2.400.000 dezepitelizez
erupție UI/24 h- e,erupția
scarlatinoasă 600.000UI/6h, tegumentelor
aspra la pipăit, îndrumǎ începe sǎ
semnul pacientul să palească,
Grozovici facǎ gargar cu tegumentele
Pastia ceai de musetel, sunt curate si
prezent,masca administreazǎ îngrijite, își
Filatov bomboane efectuzează
antiseptice- zilnic baie
faringosept, generală
asigură
imbracaminte
lejerǎ şi curată
de corp si pat,
menţine igiena

59
 tegumentelor,
constientizează
pacientul de
importanța
menținerii
curate a
tegumentelor și
mucoaselor
pentru
menținerea
sănatǎţii.
Ajută pacientul
in funcție de
starea generală
sa-și efectueze
igiena corporală

Disfagie Deficit de Pacientul să Constientizează Respectă

,anorexie, alimentaţie,ast primească pacientul de regimul
enie,frica alimente care importanța instituit,
corespund regimului in prezintă
din punct de menținerea usoară durere
vedere sanătații, la deglutitie.
calitativ și serveste Bolnavul s-a
cantitativ, să pacientului acomodat cu
se alimente mediul
amelioreze neiritante spitalicesc,
durerile la pentru mucoasa in exudatul
deglutiție bucală:ceai faringian este
Pacientul să îndulcit, prezent
beneficieze compot.După streptococul
de mediu de perioada febrila beta
comfort și se îmbogațeste hemolitic,

60
sigurantă dieta cu supe de VSH
zarzavat, piure, 30mm/h,
branză de vaci, ASLO 500
iaurt, servește mg%,Fibrino
pacientului gen 400
alimente la o mg%,
temperaturǎ Examen
moderată,la ore sumar de
regulate, urină –
administrează albumin este
medicatia absentă
comform F.O
vit B13tb/zi,vit
B6 2tb/zi, vit
C200-1tb/zi
Asigură conditii
de mediu
adecvate in
salon, creează
un mediu optim
pentru ca
pacientul sa-și
poată exprima
emoțiile și
nevoile, invată
pacientul la
tehnici de
relaxare: să
citească, să
deseneze.
Explică
pacientului clar
si deschis

61
 îngrijirile pe
care urmeaza să
le efectueze.
Recoltează
sange pentru
ASLO,VSH,
fibrinogen.
Recoltează
exudat nazo-
faringian

EVALUARE FINALĂ
Copil în vârstă de 12 ani se internează pentru elemente micromaculoase pe întreg
corpul, febra, disfagie. La internare examenul clinic obiectiv constată stare generală
influențată, febra, astenie, exantem scarlatinos. Pe baza examenului clinic și a explorărilor
paraclinice se interpretează că: scarlatină.
Sub regim igieno-dietetic și tratament medicamentos cu antibioterapie și tratament
simptomatic evoluția este lent favorabilă.
Copilul se externează a 7 a zi de spitalizare ,se deplasează la domiciliul stabil al
părinților,cu stare generală bună, afebril,appetent, fără elemente eruptive noi, cu
recomandările:
izolare la domiciliu
evitarea frigului ,umezelii,contactelor infectate
alimentație corespunzătoare
menținerea unei bune igiene orale și corporale
monitorizarea elementelor tegumentare și ale mucoaselor
la 10 zile de la externare se repetă penicilină în deposit pentru prevenirea reinfecției sau
complicațiilor
copilul va fi urmărit de medicul de familie săptămânal,
timp de 30 zile-se urmăresc: urină timp de 4 săptămâni,VSH,ASLO și fibrinogenul 1-2 luni

62
CAZ 2
PLAN DE NURSING

NUMELE ȘI PRENUMELE IOAN ANDREI

DATĂ NAȘTERII 09.03.2011
DOMICILIUL BUCUREȘTI
ANTECEDENTE-PERSONALE Oreion 2001
HETEROCOLATERALE Fără importantă
SITUAȚIA FAMILIALĂ Bună
SOCIALĂ Bună
PROFESIA Elev
RELIGIA Creștin ortodox
CONDIȚII DE LOCUIT Normale
PĂRINȚII CĂSĂTORIȚI
MAMA –IOAN ANGELA 29ani, sănătoasă, studii–liceul; ocupație-secretara
TATĂ -IOAN CRISTIAN 32 ani, sănătos, studii –facultate; ocupație-inginer
DATĂ INTERNĂRII 29.01.2019 ora 10.00

ISTORICUL BOLII
Bolnavul se prezintă la camera de gardǎ pentru internare la data de 29.01.2019,cu
următoarele simptome: febrǎ de 2 zile, erupție scarlatinoasǎ aspră la pipăit pe torace și
abdomen, disfagie, limba încărcată cu depozit albicios.

STAREA BOLNAVULUI LA INTERNARE

-febra
-astenie
-apetit scăzut
-disfagie
-de 24 de ore erupție micromaculoasa pe întreg corpul

DIAGNOSTIC LA INTERNARE - SCARLATINĂ

63
 Greutatea: 29kg
Temperatura: 38,6ºC

PRIMUL EXAMEN MEDICAL

Tegumente și mucoase-acoperite cu erupție scarlatiforma pe torace și abdomen, semnul
Grozovici Pastia prezent
Țesutul celulo-adipos și muscular -normal
Sistemul ganglionar-normal
Sistemul osteoarticular-integru
Aparat respirator-torace normal conformat, murmur vezicularprezent, normal
Frecvența respirației 21 resp/min, amplitudine medie,nu prezintă tușe, nu prezintă
mucozitati
Sonoritate pulmonară-normală
Aparat cardiovascular-cord în limite normale, zgomote cardiace ritmice, fără sufluri
patologice
TA 120/70mm Hg
Puls-86 pulsații /min; cu pauze egale între pulsații,la arterele simetrice puls egal
Aparat digestiv-dentiție albă, fără carii, limba acoperită cu deposit albicios, mucoasa
bucală roșie aprinsă, gingii roșii, faringe și amigdale hiperemice, deglutiție greoaie
Abdomen-suplu, nedureros
Ficat , splina -în limite normale
Tranzit intestinal-normal
Aparat urogenital- sex masculin, loje renale nedureroase, mictiuni fiziologice cu frecvența
4-5/zi, urină de culoare galben închis, concentrată
SNC-fără iritaţie meningeanǎ, orientat temporo-spațial, ROT prezente bilateral

EXAMENE DE LABORATOR
DATĂ: 30.01.2019
Uree sangvină 50mg%
TGO 10UI
TGP 13UI
HB 10.5mg%

64
HT 31.3%
VSH 30mm/h
Fibrinogen 450mg%
ASLO 500mg%
Sumar urină-Glucoză-absența
-Albumina-absența
-Corpi cetonici -absenți
-Pigmenți biliari- absenți
-Urobilinogen-normal
-Epitelii rare
-Leucocite rare
DATĂ: 02.02.2019
Exudat nazal-stafilococ prezent
Exudat faringian-streptococ prezent
DATĂ: 03.02.2019
Exudat nazal-stafilococ prezent
Exudat faringian-streptococ prezent

EVALUAREA PACIENTULUI
Copil în vârstă de 8 ani,condiții bune de viață, este trimis la camera de gardǎ de medicul
de familie pentru internare, constatându-se: starea generală influențată, febra, semnul
Grozovici Pastia prezent, masca Filatov prezența, angină eritematoasă, exantem
scarlatinos, astenie, disfagie

TRATAMENT
DATĂ: 29.01.2019
Regim hidrozaharat
Penicilină G- 2.000.0000 UI/24h-la 6h im
Aspirina-2tb/zi
Algocalmin -1fiola
DATĂ: 30.01.2019
Regim comun fără sare
Penicilină 2.000.000 UI/ 24h -500.000 UI/ 6 h im

65
 Vitamina B1-3tb/zi
Vitamina B6-2tb/zi
Vitamina C200-1tb/zi
Paracetamol sirop
DATĂ: 04.02.04.2019
Regim comun fără sare
Penicilină 2.000.000 UI/ 24h -500.000 UI/ 6 h im
Vitamina B1-3tb/zi
Vitamina B6-2tb/zi
Vitamina C200-1tb/zi
Paracetamol-1tb/zi
Moldamin-1fiola:600.000 UI im la 7 zile începând cu 02.02.2019

DIAGNOSTICE DE NURSING la pacientul IOAN ANDREI

-temperatura corpului, risc pentru tulburări termice
-risc pentru tulburări ale balanței fluidelor
-infecție, risc pentru infecție
-integritatea cutatanata, risc de leziuni
-deficit de alimentație
-astenia
-frică
-durerea

PLAN DE INGRIJIRE
5.2
DATA APRECIEREA DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENTII EVALUARE
DE NURSING DELEGATE SI
AUTONOME

30.01. T=38.6 gr C, Temperatura Scăderea Administrează Ora 11.00-

2019 piele calda si corpului risc febrei,mențin antitermice:para subfebril
Ora rosie pentru erea cetamol T=37.5 gr

66
10.30 tulburări temperaturii sirop,aspirina C,febra
termice în limite 2tb/zi,algocalmi cedează sub
Risc pentru normale, n fiole la nevoie antitermice,
tulburări ale Evitarea comform F.O, fără febrǎ de
balanței deshidratării regim la internare
fluidelor alimentar, ceai . După 3 zile
Monitorizează pacientul este
temperatura și subfebril, cu
înregistrează variații de
valorile în F.O, temperatură
asigurǎ o 37.2-37.6 gr
hidratare C
corespunzătoare
,un microclimat
corespunzător,
salon aerisit,
liniștit.
Montează o
linie
endovenoasă cu
respectarea
tehnicilor de
asepsie.
Monitorizează
ingestia si
eliminarea de
lichide.

Mucoasa Infecție,risc Păstrarea Administraza După 3 zile,

bucală roșie, pentru infecție integrității antibiotice limba
aprinsă,amigda Integritatea tegumentelor comform F.O pacientului
le cutanata, risc și penicilină începe să se
hiperemice,eru de leziuni mucoaselor 2.000.000 dezepitelizeze

67
pție UI/24 h- , erupția
scarlatinoasă 500.000UI/6h, tegumentelor
aspiră la pipăit, îndrumă începe să
semnul pacientul să pălească,
Grozovici facă gargară cu tegumentele
Pastia ceai de sunt curate și
prezent,masca mușețel,adminis îngrijite, își
Filatov trează efectuzeaza
bomboane zilnic baie
antiseptice- generală
faringosept,
asigurǎ
îmbrăcăminte
lejeră și curată
de corp și
pat,menține
igienă
tegumentelor,
conștientizează
pacientul de
importantă
menținerii
curate a
tegumentelor și
mucoaselor
pentru
menținerea
sănătății.
Ajută pacientul
în funcție de
starea generală
să-și efectueze
igienă corporală

68
Disfagie, Deficit de Pacientul să Conștientizează Respectă
anorexie, alimentație, primească pacientul de regimul
astenie,frică alimente care importanţa instituit,
corespund regimului în prezintă
din punct de menținerea ușoară durere
vedere sănătății,serveșt la deglutitie.
calitativ și e pacientului Bolnavul s-a
cantitativ, să alimente acomodat cu
se neiritante mediul
amelioreze pentru mucoasa spitalicesc, în
durerile la bucală:ceai exudatul
deglutiție îndulcit, faringian este
Pacientul să compot.După prezent
beneficieze perioade febrile streptococul
de mediu de se îmbogățește beta
comfort și dietă cu supe de hemolitic,
siguranță zarzavat, piure, VSH
brânză de vaci, 30mm/h,
iaurt, servește ASLO 500
pacientului mg%,
alimente la o Fibrinogen
temperature 450 mg%,
moderată, la ore Examen
regulate, sumar de
administrează urină –
medicația albumina este
comform F.O absenta
vit B13tb/zi,vit
B6 2tb/zi,vit
C200-1tb/zi
Asigurǎ condiții

69
 de mediu
adecvate în
salon, creează
un mediu optim
pentru că
pacientul să-și
poată exprimă
emoțiile și
nevoile, învață
pacientul la
tehnici de
relaxare:să
citească , să
deseneze.
Explică
pacientului clar
și deschis
îngrijirile pe
care urmează să
le efectueze.
Recoltează
sânge pentru
ASLO, VSH,
fibrinogen.
Recoltează
exudat nazo-
faringian

EVALUARE FINALĂ
Copil în vârstă de 8 ani se internează pentru elemente micromaculoase pe întreg
corpul, febra, disfagie. La internare examenul clinic obiectiv constată stare generală
influențată, febra, astenie, exantem scarlatinos. Pe baza examenului clinic și a explorărilor
paraclinice se interpretează că: scarlatină.

70
 Sub regim igieno-dietetic și tratament medicamentos cu antibioterapie și tratament
simptomatic evoluția este lent favorabilă.
Copilul se externează a 7 a zi de spitalizare ,se deplasează la domiciliul stabil al
părinților,cu stare generală bună, afebril, apetent, fără elemente eruptive noi, cu
recomandările:
izolare la domiciliu
evitarea frigului ,umezelii,contactelor infectate
alimentație corespunzătoare
menținerea unei bune igiene orale și corporale
monitorizarea elementelor tegumentare și ale mucoaselor
la 10 zile de la externare se repetă penicilină în depozit pentru prevenirea reinfecției sau
complicațiilor
copilul va fi urmărit de medicul de familie săptămânal,
timp de 30 zile-se urmăresc: urină timp de 4 săptămâni, VSH, ASLO și fibrinogenul 1-2
luni

71
CAZ 3
PLAN DE NURSING
NUMELE ȘI PRENUMELE ZAMFIR SORIN
DATĂ NAȘTERII 29.04.2010
DOMICILIUL BUCUREȘTI
ANTECEDENTE-PERSONALE Varicelă în 2000
HETEROCOLATERALE Fără importantă
SITUAȚIA - FAMILIALĂ Bună
SOCIALĂ Bună
PROFESIA Elev
RELIGIA Creștin ortodox
CONDIȚII DE LOCUIT Normale
PĂRINȚII CĂSĂTORIȚI
MAMA –ZAMFIR ANA 30ani,sănătoasă,studii–liceul;ocupație-educatoare
TATĂ -ZAMFIR DORU 33 ani,sănătos ,studii –facultate-profesor
DATĂ INTERNĂRII 20.02.2019 ora 10.00

ISTORICUL BOLII
Bolnavul se prezintă la camera de garda pentru internare la dată de 20.02.2019, cu
următoarele simptome:febrǎ o săptămâna, erupție eritematoasă, pruriginoasă pe trunchi
care a dispărut după 3zile. După 5 zile erupția a reapărut pe trunchi, V ul lingual este alb,
limba zmeurie, stare febrile, apetit scăzut. De o zi erupția s-a generalizat.

STAREA BOLNAVULUI LA INTERNARE

- febra
- astenie
- apetit scăzut
- disfagie
- de 24 de ore erupție scarlatinoasa pe întreg corpul

DIAGNOSTIC LA INTERNARE - SCARLATINĂ

Greutatea: 32kg

72
 Temperatura: 37.9ºC

PRIMUL EXAMEN MEDICAL

Tegumente și mucoase - acoperite cu erupție micromaculoasǎ eritematoasă diseminată pe
trunchi și membre, aspră la pipăit , pruriginoasă
Țesutul celulo-adipos și muscular -normal
Sistemul ganglionar-normal
Sistemul osteoarticular-normal dezvoltat,articulații mobile fără semen de inflamații
Aparat respirator-torace normal conformat,murmur vezicularprezent, normal
Frecvența respirației 22 resp/min,tip de respirație -costal inferior, nu prezintă tușe, nu
prezintă mucozitati
Sonoritate pulmonară-normală
Aparat cardiovascular-cord în limite normale,aria precordială de aspect normal, zgomote
cardiace ritmice, bine bătute, artere periferice pulsatile
TA 100/60mm Hg
Puls-85 pulsații /min; cu pauze egale între pulsații, la arterele simetrice puls egal
Aparat digestiv-mucoasa cavitații bucale-aspect normal, amigdale hiperemiate, faringe
hiperemiat
Abdomen-suplu, mobil nedureros spontan și la palpare
Ficat , splina -în limite normale
Tranzit intestinal-normal
Aparat urogenital- sex masculin, loje renale suple, mictiuni fiziologice cu frecvența 3-4/zi,
urină de culoare galben închis, concentrată
SNC-fără iritatie meningeana, orientat temporo-spațial, ROT prezente bilateral
EXAMENE DE LABORATOR
DATĂ:21.02.2019
Uree sangvină 22.6 mg%
TGO 33UI
TGP 12UI
HB 12.6mg%
HT 40%
Creatinină 0.51 mg%
VSH 60mm/h

73
Fibrinogen 450mg%
ASLO 500mg%
Sumar urină-Glucoză-absența
-Albumina-absența
-Corpi cetonici -absenți
-Pigmenți biliari- absenți
-Urobilinogen-normal
-Epitelii plate rare
-Leucocite rare
DATĂ:24.02.2019
Exudat nazal-stafilococ absent
Exudat faringian-streptococ prezent
DATĂ:26.02.2019
Exudat nazal-stafilococ absent
Exudat faringian-streptococ prezent

EVALUAREA PACIENTULUI
Copil în vârstă de 9 ani,condiții bune de viață ,este trimis la camera de garda de
medicul de familie pentru internare prezentând febrǎ de o săptămâna, erupție eritematoasă,
pruriginoasă, generalizată.

TRATAMENT
DATĂ: 21-22.02.2019
Regim hidrozaharat
Penicilină G- 2.000.0000 UI/24h-la 6h im
Paracetamol 1tb/zi
Romergan-1 fiolă/zi
Cutaden unguent
DATĂ: 23-24.02.2019
Regim comun fără sare
Penicilină 2.000.000 UI/ 24h -500.000 UI/ 6 h im
Vitamina C200-1tb/zi
Paracetamol 1tb/zi

74
Viplex-2 drj/zi
DATĂ: 25-26.02.04.2019
Regim comun fără sare
Penicilină 2.000.000 UI/ 24h -500.000 UI/ 6 h im
Vitamina C200-1tb/zi
Paracetamol-1tb/zi

DIAGNOSTICE DE NURSING la pacientul ZAMFIR SORIN

- temperatura corpului, risc pentru tulburări termice
- risc pentru tulburări ale balanței fluidelor
- infecție, risc pentru infecție
- integritatea cutatanata, risc de leziuni
- deficit de alimentație
- astenia
- frică
- durerea

75
 PLAN DE INGRIJIRE
5.3

DATA APRECIEREA DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENȚII EVALUARE

DE NURSING DELEGATE ȘI
AUTONOME

20.02. T=37.9 gr C, Temperatura Scăderea Administrează Ora 11.00-

2019 piele caldă și corpului risc febrei,mențin antitermice:para subfebril
Ora roșie pentru erea cetamol T=37.5 gr
10.30 tulburări temperaturii sirop,aspirinǎ C,febra
termice în limite 2tb/zi, cedează
Risc pentru normale, algocalmin fiole sub
tulburări ale Evitarea la nevoie antitermice,făr
balanței deshidratării comform ă febra de la
fluidelor F.O,regim internare
alimentar, După 3 zile
Ceai, pacientul este
monitorizează subfebril, cu
temperatura și variații de
înregistrează temperatura
valorile în F.O, 37,2-37,6 gr C
asigura o
hidratare
corespunzătoare
, un
microclimat
corespunzător,
salon aerisit,
liniștit.
Montează o
linie

76
 endovenoasa
cu respectarea
tehnicilor de
asepsie.
Monitorizează
ingestia și
eliminarea de
lichide.

Cavitatea Infecție,risc Păstrarea Administrazǎ După 3 zile,

bucală roșie pentru infecție integrității antibiotice limba
Limba Integritatea tegumentelor comform F.O pacientului
zmeurie, cutanatǎ, risc și penicilină începe să se
amigdale și de leziuni mucoaselor 2.000.000 dezepitelizeze,
faringe UI/24 h- erupția
hiperemice, 500.000UI/6h, tegumentelor
erupție îndrumă începe să
eritematoasă, pacientul să pălească,
pruriginoasa facă gargară cu tegumentele
ceai de sunt curate și
mușețel,adminis îngrijite, își
trează efectuzeazǎ
bomboane zilnic baie
antiseptice- generală
faringosept,
ajută pacientul
să se ungă cu
cutaden,asigură
imbrăcaminte
lejeră și curată

77
 de corp și pat,
menține igienă
tegumentelor,
conștientizează
pacientul de
importantă
menținerii
curate a
tegumentelor și
mucoaselor
pentru
menținerea
sănătății.
Ajută pacientul
în funcție de
starea generală
să-și efectueze
igienă corporală

Disfagie, Deficit de Pacientul să Conștientizează Respectă

anorexie, alimentație, primească pacientul de regimul
astenie,frică alimente care importanţa instituit,
corespund regimului în prezintă ușoară
din punct de menținerea durere la
vedere sănătății, deglutiție.
calitativ și servește Bolnavul s-a
cantitativ, să pacientului acomodat cu
se alimente mediul
amelioreze neiritante spitalicesc, în
durerile la pentru mucoasa exudatul
deglutitie bucală:ceai faringian este

78
Pacientul să îndulcit, prezent
beneficieze compot. După streptococul
de mediu de perioade febrile beta hemolitic,
comfort și se îmbogățește VSH 60mm/h,
siguranță dietă cu supe de ASLO 500
zarzavat, piure, mg%,
brânză de vaci, Fibrinogen 450
iaurt, servește mg%, Examen
pacientului sumar de urină
alimente la o –albumina este
temperatuta absentǎ
moderată, la ore
regulate,
administrează
medicația
comform F.O
viplex 2tb/zi,
vit C200-1tb/zi
Asigurǎ condiții
de mediu
adecvate în
salon, creează
un mediu optim
pentru că
pacientul să-și
poată exprimă
emoțiile și
nevoile, învață
pacientul la
tehnici
de relaxare: să
citească , să
deseneze.

79
 Explică
pacientului clar
și deschis
ingrijirile pe
care urmează să
le efectueze.
Recoltează
sânge pentru
ASLO, VSH,
fibrinogen.
Recoltează
exudat nazo-
faringian

EVALUARE FINALĂ
Copil în vârstă de 9 ani se internează pentru elemente micromaculoase pe întreg
corpul, febra, disfagie. La internare examenul clinic obiectiv constată stare generală
influențată, febra, astenie, exantem scarlatinos. Pe baza examenului clinic și a explorărilor
paraclinice se interpretează că: scarlatină.
Sub regim igieno-dietetic și tratament medicamentos cu antibioterapie și tratament
simptomatic evoluția este lent favorabilă.
Copilul se externează a 7 a zi de spitalizare, se deplasează la domiciliul stabil al
părinților, cu stare generală bună, afebril, apetent, fără elemente eruptive noi, cu
recomandările:
izolare la domiciliu
evitarea frigului, umezelii, contactelor infectate
alimentație corespunzătoare
menținerea unei bune igiene orale și corporale
monitorizarea elementelor tegumentare și ale mucoaselor
la 10 zile de la externare se repetă penicilină în depozit pentru prevenirea reinfecției sau
complicațiilor
copilul va fi urmărit de medicul de familie săptămânal

80
timp de 30 zile-se urmăresc: urină timp de 4 săptămâni, VSH, ASLO și fibrinogenul 1-2
luni

81
 STATISTICI

În anul 2018, în sistemul de supraveghere a cazurilor de scarlatină la copii cu vârsta ≤ 14 ani, au fost
raportate 1.921 de cazuri suspecte de scarlatină. Din cazurile raportate: 1.579 (82.2%) au fost
confirmate cu laboratorul, 31 (1, 6%) au fost clasificate cazuri probabile, 283 (14.7%) au fost cazuri
posibile şi 28 de cazuri (1.5%) au fost infirmate. Incidența bolii în anul 2018 la nivelul României
pentru populația ≤ 14 ani a fost de 52,7%000 locuitori uşor mai mare decât în anul 2017 când a fost
47,7 %000 loc. Cea mai mare incidență a cazurilor de scarlatină s-a înregistrat la grupa de vârsta 1-4
ani, urmată de grupa de vârsta 5-9 ani.

Fig.1 Incidența cazurilor de scarlatină pe grupe de vârstă, România, 2018

Distribuția cazurilor pe sexe arată ca s-au înregistrat multe cazuri la sexul masculin decât la cel
feminin.

Fig.2 Ponderea cazurilor de scarlatină pe sexe, România, 2018

Cele mai multe cazuri s-au înregistrat în sezonul rece, cea mai mare incidență fiind în luna martie.

82
 Fig.3 Incidența lunară a cazurilor de scarlatină, România, 2018
Majoritatea cazurilor de scarlatină (66%) au avut domiciliul în mediul urban și numai 34% în mediul
rural.

Fig.4 Ponderea cazurilor de scarlatină pe mediul de rezidență, România, 2018

Din punct de vedere al distribuției geografice cele mai mari incidențe s-au înregistrat în județele:
Brașov-214,9 %000, Sibiu-175,4%000, Iaşi-147,9%000, Dâmbovița-126,8 %000. Județul Giurgiu nu a
raportat niciun caz de scarlatină.
Din totalul de 1.610 cazuri de scarlatină (confirmate şi probabile) 139 cazuri (8,6%) s-au grupat în
focare (109 cazuri au costituit focare de colectivitate și 30 de cazuri focare familiale), restul fiind
cazuri izolate.

83
 CONCLUZII

Scarlatina este o boală infecto-contagioasă a copilăriei, întâlnită mai frecvent sub vastă de
10 ani.
▪ Este determinată de acțiunea unei toxine eliberate de către streptococii beta-
hemolitici de grup A.
▪ Transmiterea se face pe cale respiratorie, prin tuse, strănut, râs, vorbit, de la bolnavii
cu scarlatină, cu angină streptococica sau purtătorii sănătoși de streptococ beta-hemolitic
de grup A la nivelul orofaringelui.
▪ Se caracterizează prin debut brusc cu febrǎ, alterarea stării generale, exantem
(angină streptococica, ciclu lingual) și exantemul caracteristic (erupție tegumentara
maculo-papuloasa, urmată de descuamare tegumentara).
▪ Datorită tratamentului cu antibiotice (penicilină), această infecție este mai puțin
frecventǎ decât in trecut și de asemenea, mai puțin gravă.
▪ În prezent, infecția are o evoluție benignă, iar mortalitatea se datorează
complicațiilor, precum bronhopneumonia și meningită.
Pacientul cu scarlatină se consideră vindecat, dacă după 3 săptămâni de la debutul bolii
examenele bacteriologice pentru streptococ au ieșit negative, analizele sangvine și urinare
sunt normale, iar starea generală și simptomele s-au remis.

84
 BIBLIOGRAFIE

1. V. Ranga, l. Teodorescu Exharcu - Anatomia si fiziologia omului, Editura Medicala,

Bucuresti, 1971.
2. Fodor O. si colab. - Manual pentru surori medicale, Editura Medicala, Bucuresti, 1963.
3. V. Henderson - Principii fundamentale ale ingrijirii bolnavului, ICN, 1991.
4. C. Mozes - Tehnica ingrijirii bolnavului, Editura Medicala, Bucuresti, 1979.
5. E. Ciofu, C. Marcean - Manualul de nursing, vol. II, Colectia Fundeni, Bucuresti, 2001.
6. F. Chiru, G. Chiru, L. Morariu - Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos, Editura
Cison, Bucuresti, 2001.
7. C. Mozes - Cartea asistentului medical, Editura Medicala, Bucuresti, 1999.
8. Prof. Dr. V. Voiculescu - Boli infectioase, Editura Pedagogicǎ, 1980
9. *** - Imunitatea pe intelesul tuturor, Editura Medicala, 1981
10. D. Teodorescu, A.Gheorghe, M Rista-Teorii , Concepte, Diagnostic in nursing-„Vasile
Goldis”, University Press Arad 2009
11. https://es.m.wikipedia.org/wiki/Streptococcaceae
12. http://www.pediatrucluj.ro/2011/12/02/scarlatina/
13. http://www.pediatrucluj.ro/wp-content/uploads/2011/12/limba-zmeurie.jpg
14. http://www.pediatrucluj.ro/2011/12/02/scarlatina/
15. http://www.universdecopil.ro/scarlatina.html
16. http://www.medtorrents.com/blog/scarlatina_etiopatogenie_clinica_sindroame_clinice_de_
baza_tratament/2014-11-01-79
17. https://www.medlife.ro/articole-medicale/scarlatina-cauze-simptome-si-tratament
18. http://www.pediatrucluj.ro/2011/12/02/scarlatina/
19. https://www.cnscbt.ro/index.php/rapoarte-anuale/1302-analiza-bolilor-transmisibile-aflate-
in-supraveghere-raport-pentru-anul-2018/file

85