Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Coordonator ştiinţific:
Absolvent:
2021
1
CUPRINS
CUPRINS .................................................................................................................................................2
INTRODUCERE .....................................................................................................................................4
CAPITOLUL I - STREPTOCOCUL ......................................................................................................5
1.1 PREZENTARE GENERALA ............................................................................................................5
1.2 CLASIFICAREA STREPTOCOCILOR ...........................................................................................5
CAPITOLUL II - SCARLATINA ..........................................................................................................7
2.1 DEFINIȚIE ........................................................................................................................................7
2.2 ISTORIC ............................................................................................................................................7
2.3 ETIOLOGIE .......................................................................................................................................7
2.4 EPIDEMIOLOGIA ...........................................................................................................................8
2.5 TRANSMITEREA .............................................................................................................................9
2.6 PATOGENIE .................................................................................................................................. 10
2.7 TABLOUL CLINIC ........................................................................................................................ 10
2.9 RECĂDERI Sl REAMBOLNAVIRI .............................................................................................. 16
2.10 COMPLICAȚII ............................................................................................................................. 16
2.11 TABLOU PARACLINIC .............................................................................................................. 17
2.12 DIAGNOSTIC POZITIV .............................................................................................................. 18
2.13 DIAGNOSTICUL DIFERENȚIAL .............................................................................................. 18
2.14 PROGNOSTIC .............................................................................................................................. 18
2.15 TRATAMENTUL ......................................................................................................................... 19
CAPITOLUL III – ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI DE
SCARLATINĂ ..................................................................................................................................... 21
3.1 ÎNGRIJIREA ULTERIOARĂ A PACIENTULUI ......................................................................... 21
3.2 ASIGURAREA CONDIȚIILOR OPTIME DE SPITALIZARE Sl ÎNGRIJIREA BOLNAVILOR
CU AFECȚIUNI INFECTO - CONTAGIOASE ................................................................................. 35
3.3 IGIENĂ BOLNAVULUI, A LENJERIEI DE CORP Sl DE PAT .................................................. 35
3.4 NORME TEHNICE PRIVIND CURĂȚENIA Sl DEZINFECȚIA SALOANELOR .................... 37
3.5 PREVENIREA INFECȚIILOR Sl A COMPLICAȚIILOR NESUPURATIVE INDUSE DE
STREPTOCOCUL BETA – HEMOLITIC........................................................................................... 38
CAPITOLUL IV PROCESUL DE NURSING ..................................................................................... 40
CAPITOLUL V- CAZUISTICĂ ........................................................................................................... 54
CAZ 1 .................................................................................................................................................... 54
CAZ 2 .................................................................................................................................................... 63
2
CAZ 3 .................................................................................................................................................... 72
STATISTICI ......................................................................................................................................... 82
CONCLUZII ......................................................................................................................................... 84
BIBLIOGRAFIE ................................................................................................................................... 85
3
INTRODUCERE
AUTOAREA
4
CAPITOLUL I - STREPTOCOCUL
1
https://es.m.wikipedia.org/wiki/Streptococcaceae
5
-streptococi ȋnverzitori (streptococul viridans), care cresc sub formă
de colonii cenușii, cu o zona discretă de alfa - hemoliza și o zona netă
verzuie;
- streptococi nehemolitici (nu produc hemoliza și cu rare excepții, nu
sunt patogeni pentru om).
b) După structura antigenică, clasificarea foloseste proteina specifică de tip M și
polizaharidului specific de grup (fractiunea C) și printr-o reacţie de precipitare, streptococii
au fost ȋmparțiti ȋn 19 grupuri (notate de la A la U ):
GRUPUL G, conține streptococi care Ia om pot provoca foarte rar faringite și alte infecții
ale cailor aeriene superioare.
6
CAPITOLUL II - SCARLATINA
2.1 DEFINIȚIE
SCARLATINA este o boală infecțioasă acută endemo-epidemică, determinată de
tipuri toxigene de streptococ beta - hemolitic A, caracterizată clinic prin angină, vărsături,
febrǎ și exantem caracteristic (eritem punctat) urmat ulterior de descumaţie.
2.2 ISTORIC
Cunoscută probabil de mult timp, scarlatina a fost confundată cu alte boli eruptive.
În 1876, Sidenham a separat-o de alte boli, dându-i numele de febris scarlatinaes.
Fluctuații în severitatea epidemiilor de scarlatină s-au observat de-a lungul
secolelor ca o caracteristică clinico - epidemiologică a scarlatinei.
După primul război mondial, până în 1939, a fost o perioada de epidemii de
scarlatină severă, mortalitatea printre copiii mici în țara noastră fiind de 10-20%.
Din 1940 și până astăzi, scarlatina se prezintă în toată lumea cu forme predominant
benigne (mortalitatea a scăzut sub 1%, iar în ultimii ani la 0.1%).
2.3 ETIOLOGIE
Factorul determinant al scarlatinei este reprezentat de variate serotipuri toxigene
de streptococi beta-hemolitici din grupul A. Această etiologie a fost susținută încă din 1893
de Berge și Barbes.
Aceste calități, inclusiv toxina eritrogena, sunt deținute în mod variat de diferite
serotipuri de streptococi beta-hemolitici, ceea ce explică și varietatea severității
epidemiilor de scarlatină, în funcție de tipul epidemic care le provoacă.
Cu cât un streptococ este mai toxigen, cu atât va determina scarlatine mai toxice.
Se pare că streptococii cei mai toxigeni se întâlnesc în zonele reci și cele temperate.
Determinarea serotipurilor de streptococi beta-hemolitici, care provoacă scarlatină,
are o importantă clinică, explicând variațiile în severitatea cazurilor de scarlatină, în funcție
de capacitatea toxigenă a serotipului respectiv. Tipuri nefritogene (2. 4, 12. 55. 57 și 60) se
însoțesc de glomerulonefrită în proporție mare.
2.4 EPIDEMIOLOGIA
Scarlatina este o boală răspândită pe întregul glob, dar epidemic domină în zonele
temperate, în zonele tropice și cele subtropice, domină formele ușoare și cele subclinice
(testul Dick a arătat o proporție asemănătoare de persoane Dick-negative atât în regiunile
calde cât și în cele temperate).
8
2.5 TRANSMITEREA
Transmiterea se face prin contact direct, prin intermediul aerului contaminat cu
streptococi ("infecție aerogenă"), conținând picături Flugge sau particule de praf purtătoare
de streptococ.
Transmiterea indirectă, prin obiecte contaminate, este de asemenea p o s i b i l ă .
Transmiterea pe cale digestivă (lapte sau produse lactate contaminate) poate da
naștere la epidemii de scarlatină, poarta de intrare fiind la nivelul plăgilor operatorii sau
plăgilor uterine (post portum sau post avortum).
Perioada de contagiune a scarlatinei se extinde atât timp cât bolnavul adăpostește
streptococi beta-hemolitici în nas, faringe sau pe tegument.
Contagiozitatea scoamelor, atât de temutǎ altă dată, se explică prin contaminarea
acestora cu streptococi beta-hemolitici, în lipsa unui tratament etiotrop.
Astăzi, prin tratamentul cu penicilină și după o baie minuţioasǎ de curățenie și
schimbarea totală a rufǎriei de corp și a camerei nu se mai poate vorbi de o contagiozitate
a scoamelor.
Purtătorii de streptococ beta-hemolitic dețin în transmiterea scarlatinei un rol mai
important decât bolnavii de scarlatină, deoarece aceștia nu prezintă boală (fiind imuni),
însă circulă și răspândesc în mod considerabil agentul patogen.
Înainte de penicilinoterapie, un rol particular în producerea scarlatinei era deținut
de convalescentii purtători de streptococ beta-hemolitic, care, întorși din spital cu un alt
serotip, declanșau în familie așa - zisele "cazuri de întoarcere" de scarlatină. Astăzi astfel
de cazuri nu mai apar. În schimb, poate să apară pericolul invers pentru convalescent, care,
întors acasă, fără streptococ hemolitic, după o spitalizare de 7 -1 O zile, se poate reinfecta
cu același streptococ, pe care membrii familiei îl adăpostesc în nazofaringe.
Deci, familia, constituind o "unitate epidemiologică", se impune a fi cercetată în
privința prezenței de streptococ beta-hemolitic, iar purtătorii depistați trebuie tratați cu
penicilină.
După scarlatină, se obține o imunitate antitoxică, care apară pe bolnav de o nouă
scarlatină, dar nu și de alte infecții cu diferite tipuri de streptococ beta-hemolitic sau de
apariția unor boli cu caracter septic (otite, angine, sinuzite,etc.). Reimbolnavirile de
scarlatină sunt foarte rare (2 - 3%).
La bolnavii de scarlatină tratați precoce cu penicilină, imunitatea care se obține se
instalează încet (după 2-3 săptămâni). Reambolnavirile se produc cu un alt tip de
streptococ beta-hemolitic.
9
2.6 PATOGENIE
Streptococii beta-hemolitici toxigeni, ajunși la poarta de intrare, care este cel mai
frecvent orofaringele (foarte rar plăgi chirurgicale, leziuni tegumentare, uter), se multiplică
și determinǎ local un proces inflamator: angină sau supurație.
Exotoxina eritrogenǎ, formată de streptococi difuzează în întregul organism,
determinând sindromul toxic al scarlatinei (febra, greața, vărsături, cefalee, exantem
caracteristic).
Față de toxina eritrogenǎ, organismul receacţioneazǎ prin formare de anticorpi
(antitoxine) crescând treptat, în decurs de 2 - 3 săptămâni, reprezentând imunitate specifică
antiscarlatinoasǎ.
Anticorpii antitoxici se eliminǎ și prin lapte (la femeile convalescente de scarlatină
care alăptează).
Prin capacitatea lor invazivă, cu ajutorul celorlalte enzime și toxine, streptococii
pot invada organismul determinând variate complicații septice (angină ulceronecrotica).
Toate aceste manifestări septice alcătuiesc sindromul septic al scarlatinei, care se poate
instala de la începutul bolii și se poate extinde timp de câteva săptămâni.
Un al treilea sindrom care poate apărea (însă nu obligatoriu) în evoluția scarlatinei,
după 15-20 zile de la începutul bolii, este sindromul alergic:
- reumatism articular acut (cu afectarea inimii),
- glomerulonefrită acută difuzǎ,
- eritem nodos,
- peteșii,
- purpura.
Apariția acestui sindrom după 2-3 săptămâni de la complexul simptomatic inițial al
bolii și după o perioadǎ de afebrilitate, a făcut pe vechii clinicieni să denumească acest
grup de simptome ca "a doua boală ". Astăzi, acest sindrom nu se întâlnește decât rar, în
cazurile de scarlatină nediagnosticatǎ și netratată.
2
http://www.pediatrucluj.ro/2011/12/02/scarlatina/
11
➢ limba este încărcată cu un depozit cenușiu-albicios, din prima zi de boală pentru că
treptat, cu fiecare zi, să se descuameze, începând de la vârf și margini și progresând către
bazǎ. Procesul de curățare a limbii lasă o mucoasa roșie, prin desprinderea stratului
epitelial, ceea ce face să proemine papilele linguale dând aspect de "limbǎ zmeurie" care
este realizată complet după 5-6 zile de la începutul bolii; limba se reepiteliazǎ apoi,
căpătând o culoare roșie închisă și lucioasă - aspect de "limbǎ de pisicǎ". Toate aceste
aspecte reprezintă "ciclul lingual"după care se poate stabili uneori și ziua de boală.
d) Perioada de erupție începe odată cu exantemul scarlatinos care își face apariția după
24 - 36 de ore de la debutul bolii. Erupția se anunță printr-un ușor prurit și se
caracterizează printr-un eritem punctat cu mici papule roșii, dând la pipăit o senzație
aspră, de tegument granulos.
3
http://www.pediatrucluj.ro/wp-content/uploads/2011/12/limba-zmeurie.jpg
4
http://www.pediatrucluj.ro/2011/12/02/scarlatina/
12
Exantemul scarlatinos începe pe gât și torace și se generalizează rapid, în circa 24
de ore. El este mai intens pe fața anterioară a membrelor, în axile, pe torace și abdomen.
La nivelul plicilor de flexiune a membrelor și mai ales la plica cotului erupția
prezintă un aspect caracteristic, sub formă unor linii hemoragice, așezate transversal,
corespunzător pliurilor de flexiune (la nivelul unde pielea, lezată de toxinǎ este
traumatizată prin mișcări).
Acest aspect caracteristic al erupției la plicile de flexiune cu caracter hemoragic și
persistent a fost descris de Grozovici și Pastia în spitalul Colentina și este cunoscut
că „semnul Grozovici - Pastia".
5
http://www.universdecopil.ro/scarlatina.html
6
http://www.medtorrents.com/blog/scarlatina_etiopatogenie_clinica_sindroame_clinice_de_baza_tratament/
2014-11-01-79
13
Fig 2.6 – congestie intensă a obrajilor7
Aspecte deosebite ale exantemului:
▪ scarlatina miliaris (macropapule de pe fondul de eritem se transformă în
vezicule) scarlatina hemoragică (exantemul este hemoragic)
▪ scarlatina albastră (apare uneori în scarlatina hipertoxică cu colaps)
Exantemul poate fi intensificat prin compresiune sau prin stază produsǎ de garoul
de cauciuc, apǎrand puncte hemoragice (semnul Rumpel-Leeds pozitiv).
Exantemul pălește treptat și este urmat după 5-10 zile de o descuamaţie
caracteristică.
În perioada de stare (eruptivǎ), febra se menține ridicată înregistrând de obicei o
scădere treptată în 5-10 zile, odată cu pǎlirea exantemului ajungând la normal (dacă nu a
apărut o complicație septică).
7
https://www.medlife.ro/articole-medicale/scarlatina-cauze-simptome-si-tratament
14
e) Perioada de descuamaţie care începe după 7-15 zile de boală.
Descuamaţia apare inițial pe gât și subungheal la pulpa degetelor. Scoamele au
aspect făinos pe trunchi și pe față și este în lambouri pe extremitățile membrelor, când se
pot detașa porțiuni largi în formă de degete de mănușă sau de gheață. Descuamaţia poate
dura 2-3 săptămâni. În scarlatina tratată precoce cu antibiotice, descuamaţia rămâne de
obicei discretă.
8
http://www.pediatrucluj.ro/2011/12/02/scarlatina/
15
➢ forma toxicosepticǎ constituie o combinație a celor două forme descrise.
b) După poarta de intrare:
➢ scarlatina cu poarta de intrare orofaringiana
➢ scarlatina cu poartă de intrare extrafaringiana
➢ scarlatina chirurgicală (poarta de intrare o plagă chirurgicală
infectată cu streptococul beta - hemolitic);
➢ scarlatina puerperalǎ (poartă de intrare intrauterină);
➢ scarlatina stafilococicǎ (cazuri foarte rare; erupție de tip scarlatiniform, produsă de infecție
cu stafilococ, care acționează prin toxinele pe care unii stafilococi le secretă în cantitate
mare).
16
COMPLICAȚII SEPTICE - sunt cele mai frecvente și rezultă în urmă unei invazii locale
și regionale a infecției streptococice:
o sinuzita,
o otita,
o tromboflebite,
o meningită purulentǎ,
o abces cerebral,
o adenite submaxilare,
o adenoflegmoane,
o limfadenite necrotice,
o flegmon al planșeului
o septicemii, cu variate metastaze sceptice (artrită, pericardită, peritonită,
o meningită, bronhopneumonie, abces pulmonar, glomerulonefrita în focar).
COMPLICAȚII ALERGICE
o glomerulonefrita acută difuz ǎ
o reumatism articular acut, eritem nodos-purpura
o stare febrilă cu adenitǎ. Acestea apar cel mai frecvent între a 15 - a și a 25 - a zi de boală.
17
- Determinarea proteinei C reactive, care este crescută în primele
zile de boală
2.14 PROGNOSTIC
Prognosticul scarlatinei variază după epidemii, în funcție de tipul epidemic de
streptococ, care poate fi uneori extrem de toxigen sau dotat cu o mare putere invazivă și
necrotică.
18
Scarlatina actuală se caracterizează prin aspectul predominant benign, ușor sau
mediu prin raritatea complicațiilor și printr-o mortalitate foarte
micǎ.
Acest tablou cuprinde scarlatina, care în mod uzual este tratată cu penicilină, în mod
obligatoriu, de la începutul bolii. În cazurile netratate, frecvența și gravitatea complicațiilor
cresc considerabil.
2.15 TRATAMENTUL
Tratamentul urmărește suprimarea germenului cauzal și în formele toxice și
hipertoxice, neutralizarea toxinei eritrogene.
Scarlatina care altă dată, înainte de era antibioticelor, se spitaliza timp de 40 de zile,
are nevoie astăzi de o perioada de izolare și de tratament mult mai scurtă, care se poate
realiza în forme comune și la domiciliu.
Spitalizarea (și izolarea) au fost reduse în prezent la 7 zile, însă ținerea în repaus și
control clinic și de laborator se menține aproximativ 4 săptămâni de la începutul bolii,
pentru a preveni sau a surprinde la timp apariția unor complicații alergice (renale sau
reumatismale).
Izolarea este necesară, cea individuală fiind ideală pentru a se evita infecții
încrucișate. În spital nu se vor interna niciodată în același salon bolnavi noi (scarlatine
roșii) împreună cu convalescenţii (scarlatine albe).
Repausul la pat pentru primele 7-10 zile ale bolii este indispensabil.
Bolnavul va fi ferit de frig.
Regimul alimentar la început este acela de febril (hidro - lacto -zaharat), apoi se
trece la regim lacto - făinos - vegetarian și fructarian. Dacă analizele de urină sunt
normale după 7 zile de afebrilitate se trece la un regim normal. Regimul fără sare nu
previne nefrita, deci nu este necesar că bolnavul să fie privat de sare.
Medicații simptomatice și ȋnǎritoare se dau la nevoie (antitermice, analgezice și
vitamine).
Gargara repetată cu ceai de mușețel este binevenită ca și aplicarea de prisnite în
adenopatii cervicale și submaxilare.
Tratamentul antimicrobian se face cu penicilină, antibioticul de elecție (înlocuit
cu eritromicinǎ numai la cei sensibili la penicilină).
Penicilina se administrează pe cale parenterală, în doze adecvate formei clinice (de
la 800 mii u/24h la mai multe milioane u/24h) continuându-se la nevoie cu penicilină V.
19
În total durata tratamentului cu penicilină este de 10 zile. Pentru succesul terapeutic
contează mai mult decât intensitatea tratamentului. Din această cauzǎ la terminarea zilelor
de izolare în spital se injectează 600 mii sau 1, 2 mil U penicilină depozit
(dibenzateinpenicilina: moldamin) care se repetă după 14-21 zile. În acest mod se obține
sterilizarea prelungită a organismului de streptococi beta - hemolitici, condiție
indispensabilă pentru a împiedica apariția complicațiilor septice și alergice (RAA și
glomerulonefrita acută difuza).
Această sterilizare se realizează cu penicilină sau cu eritromicina 95 -98% din
cazurile tratate. În rest prezența streptococului se datorează unor amigdale hipertrofice, în
criptele cărora streptococii nu sunt accesibili penicilinei sau prezenței concomitente în
faringe a unor stafilococi purtători de penicilinază.
Eritromicina care înlocuiește penicilină în tratament, numai în cazurile în care
pacientul este sensibil la penicilină se administrează în doze de 20/30 mg/Kg corp/zi, timp
de 10 zile, per os.
Serul antiscarlatinos Dick - Dochez (100 - 200 ml) sau gamaglobulinele se folosesc
în forme toxice și hipertoxice la care se asociază în forme cu stare de șoc și hemisuccinat
de hidrocortizon (2-3 zile). În aceste cazuri se va aplica toată schema de tratament a stării
de șoc.
20
CAPITOLUL III – ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI
DE SCARLATINĂ
Pregătirea pacientului
asistenta medicală anunță pacientul despre necesitatea analizei și tehnică
se educǎ pacientul cǎ înainte de recoltare nu are voie să bea lichide și să mănânce, sǎ se
spele pe dinți, sau să facă gargară
21
să nu instileze dezinfectante în nas
să nu efectueze badijonări cu soluții antiseptice
recoltarea se va face dimineață și înainte de administrarea antibioticelor
bolnavul se așează pe un scaun
Tehnică de lucru
asistenta se spală pe mâini și se dezinfectează cu alcool ,îmbracă mănușile și masca de
protecție
asistenta se poziționează lateral de pacient pentru a evita să fie stropită în caz de declanșare
a reflexului de tuse sau vomă
asistenta solicită pacientului să deschidă gură și apasă baza limbii cu spatulă linguală
asistenta șterge cu tamponul faringian steril depozitul de pe faringe și amigdale
asistenta introduce port - tamponul în eprubetă sterilă și trimite proba la laborator pentru
însămânțare pe medii de cultură
Etichetarea este obligatorie și trebuie să conțină numele și prenumele pacientului,
examenul solicitat. Este interzis a se atinge arcadele dentare direct cu tamponul deoarece
rezultatul poate ieși eronat.Tamponul nu trebuie să se îmbibe cu salivă.
asistenta notează dată recoltării, numele persoanei căreia i s-a efectuat recoltarea, dacă s-au
făcut însǎmânţǎri sau nu.
b) Exudatul nazal - Examenul microbiologic al exudatului nazal (secretţei nazale) este
metodă de laborator clinic indicată în depistarea portajului de Staphylococcus aureus sau
Streptococcus pyogenes.
Prin examenul bacteriologic al exudatului nazal se pot identifica și alți
germeni:meningococ - cu o rată de portaj de 5-30 %, Streptococcus pneumoniae,
Haemophilus influenzae, serotipul B, Corynebacterium diphtheriae și chiar enterobacterii.
Modul de recoltare al exudatului nazal:
- recoltarea se face cu un tampon mai subțire fixat pe un port tampon din
sârmă ușor îndoit, cu care se poate pătrunde în nazofaringe sau eprubetă cu tampon de
unică folosință
- pentru examinări virusologice, recoltarea se face fie prin suflarea puternică
a nasului într-o cutie Petri sterilă, fie prin spălarea nazofaringiană
recoltarea se face dimineață după trezirea pacientului- pacientul este așezat în poziție
șezândă, cu capul în extensie forțată
- se injectează în fosele nazale o soluție izotonicǎ de NaCI sterilă, cu
ajutorul unei seringi ce se prelungește cu un tub de cauciuc de 2 - 4 cm
22
- capătul liber al tubului tăiat oblic se introduce în una din fosele nazale și se
injectează soluția de spălătură
- pacientul apleacă imediat capul înainte și lasă să se scurgă lichidul într-o
cutie Petri sterilă;
- se trece imediat lichidul în eprubete sterile și se trimite imediat la laborator
- dacă se întârzie trimiterea la laborator atunci produsul va fi pus la gheață
Semnificație clinică
Ea are importanţă alături de alte teste cum ar fi VSH și fibrinogen.
Toate cele trei indică prezența unui sindrom inflamator (este marker al inflamației).
Reacția prin care pune în evidență proteina C reactivă este o reacție în urma căruia
are loc un fenomen de precipitare.
Proteina C reactivă precipită prin testarea serului de cercetat cu un antiser specific în
caz de boli inflamatorii.
Poate fi determinată prin mai multe metode: aglutinare vizuală, ELIȘA,
imunoturbidimetrie, imunodifuzare.Laboratorul denumeşte metoda folosită, unitatea de
măsură şi valorile normale pentru această metodă. În mod general nu poate fi detectaǎt
proteina C reactivă în ser pentru că este sub 0.6 mg/dL.
se face prin recoltarea a 2 ml de sânge prin punctie venoasă.
proteina C reactivă este crescută în primele zile de boală.
d) Recoltarea VSH
- se face de la bolnav pe nemâncate
23
- se pregătește într-o seringă de 2ml o soluție de citrat de sodiu 3,8% sterilă
în volum de 0,4;
- se aspiră sânge până la 2 ml, deci 1,6 ml de sânge (de 4 ori mai mult
sânge decât anticoagulant).
- foarte important pentru un rezultat corect este că recoltarea VSH să se
facă fără stază. Această înseamnă că după puncţia venei, se desface
garoul, se așteaptă 1 min, apoi se aspiră sângele (stază duce la acumularea de CO2 ceea ce
face că hematiile să se sedimenteze mai repede).
- VSH normal este de sub 20 - 30 mm la o ora.
- o accelerare moderată a VSH este între 30 - 50 mm, una mare între 50 -
100 mm și foarte mare, peste 100 mm.
e) Recoltarea de fibrinogen:
Fibrinogenul este o substanță proteinică din sânge care este sintetizată de ficat și care
are rol important în coagularea sângelui.
Valori normale ale fibrinogenului: 200-400 mg la 100 ml sânge.
Scăderea fibrinogenului sub aceste valori poate produce hemoragii la bolnavii cu boli ale
ficatului. Fibrinogenul crește însă foarte mult (peste 500 mg la 100 ml sânge) în bolile
infecțioase acute și mai ales în reumatismul articular acut.
- se pregătește o eprubetă sterilă în care se pun 0,5 ml citrat de sodiu,
adică 3,8% și apoi prin punctie venoasă se recoltează 4,5 ml de sânge
care se adaugă în eprubetă cu citrat de sodiu și se agită până sângele
devine roșu aprins.
- valoarea normală: 200 - 400 mg%.
24
se urinează fără defecatie (fără materii fecale) în recipiente speciale pentru recoltarea probei
de urină.
la femei se va evita recoltarea urinei în perioada menstruală
g) Intradermoreactia Dick
se injectează intradermic cantitatea minimă de toxinǎ eritrogenǎ care
produce un eritem de 10 mm
la persoanele receptive la scarlatină - reacția Dick este pozitivă
la persoanele imune la scarlatină - reacția Dick este negativă (imunitate
antitoxică)
2. PUNCŢIA VENOASĂ
Definiție - reprezintă crearea unei cai de acces într-o venă prin intermediul unui ac de
punctie.
Recoltarea de sânge pentru examenul de laborator - biochimie, serologie.
Locul puncției:
- venele de la plica cotului unde se formează un M venos prin
anastomozarea lor
25
- venele antebrațului
- venele de pe fața dorsală a mâinii
- venele subclaviculare
- venele femurale
- venele maleolare interne
- venele jugulare și epicraniene - mai ales la sugar și copil mic
Pregătirea puncției:
- Materiale:
- masca de protecție, pernă elastică pentru sprijinirea brațului, mușama,
aleza
- soluție pentru dezinfectarea tegumentului
- instrumentar și materiale sterile: ace de 25 - 30 mm, (în funcție de
scop), pense, mănuși chirugicale, tampoane, garou, eprubete
uscate și etichetate, cilindru gradat
- pregătirea psihică - se informează pacientul asupra scopului puncției
- pregătirea fizică - pentru puncţia la venele brațului, antebrațului:
- se așează pacientul în poziție de decubit dorsal
- se examinează calitatea și starea venelor având grijă că hainele să nu împiedice
circulația de întoarcere la nivelul brațului
- se așează brațul pe pernuță și mușama în abductie și extensie m a x i m ă
- se dezinfectează tegumentele
- se aplică garoul la o distanță de 7 - 8 cm deasupra locului puncției, strângându-se astfel
încât să oprească circulația venoasă fără a comprimă arteră
- se recomandă pacientului să strângă pumnul, venele devenind turgescente
Execuția puncției:
- asistenta îmbracă mănușile sterile și se așează vis-a-vis de bolnav
- se fixează zona cu policele mâinii stângi la 4 - 5 cm sub locul puncției,
exercitând o ușoară compresiune și tracție în jos asupra țesuturilor vecine
- se fixează seringă, gradațiile fiind în sus, în mâna dreapta, între police și
restul degetelor
26
- se pătrunde cu acul traversând, în ordine, tegumentul - în direcția oblică
(unghi de 30 grade), apoi peretele venos - învingându-se o rezistență
elastică până când acul înaintează în gol
- se schimbă direcția acului cu 1 - 2 cm în lumenul venei
- se controlează pătrunderea acului în venă prin aspirarea cu seringă
- se continuă tehnica în funcție de scopul puncției venoase
- se îndepărtează stază venoasă după executarea tehnicii prin desfacerea
garoului și a pumnului
- se aplică tamponul îmbibat în soluție dezinfectantă la locul de pătrundere
a acului și se retrage brusc acul
- se comprimă locul puncției 1 - 3 min, brațul fiind în poziție verticală
- se schimbă lenjeria dacă este murdară
- se asigura o poziție comodă în pat
- se supraveghează pacientul
3. MĂSURAREA PULSULUI ȘI A TA
Pulsul este undă de șoc prezentǎ la palparea arterelor comprimate pe suprafețe
rezistente. Frecvența reprezintă numărul pulsațiilor pe minut și variază fiziologic în raport
cu sexul, vârstă, înălțimea, starea emotivă, efort fizic sau psihic, poziția adoptată. ln raport
cu vârstă se disting următoarele valori ale frecvenței pulsului:
nou-născut-copil mic=100-140 b/min
adolescent=80-100 b/min
adult=60-80 b/min
vârstnici=peste 85 b/min
În poziția de decubit dorsal frecvența pulsului este mai scăzută decât în poziție
șezând, poziția ortostatică are frecvența pulsului mai ridicată, în timpul somnului frecvența
pulsului scade. Frecvența pulsului poate reprezenta variații fiziologice și patologice:
puls tahicardic=tahicardia-numărul pulsațiilor pe minut depășesc valorile de100-150-200
puls bradicardic =bradicardia-numărul pulsațiilor pe minut scade sub valoarea de 60-40
Atitudini și intervenții
Materiale necesare:-ceas secundar, cronometru, pix roșu pentru notarea grafică
pregătirea fizică și psihică a pacientului
27
măsurarea pulsului se efectuează după 10 min de repaus
brațul unde se măsoară pulsul se menține sprijinit pentru relaxarea mușchilor
antebrațului
asistenta se spală pe mâini
asistenta va repera locul unde va măsură pulsul(arteră radială, arteră humerală, arteră
femuralǎ, artera carotidă, arteră temporală superficială, arteră pedioasa)
pulsul este înregistrat grafic sau cifric pe monitoarele de supraveghere a funcțiilor vitale
având semnal acustic sau vizual în caz de valori patologice. În mod practic și curent .
Pulsul este măsurat palpatoriu la nivelul arterei radiale.
Tehnică de lucru:
asistenta repera șanțul radial situat în continuarea policelui pe extremitatea distală a
antebrațului
asistenta fixează pulpa degetelor index median și inelar pe traiectul arterial, iar policele
îmbracă antebrațul
asistenta comprimă artera pentru perceperea undei de șoc
asistenta urmărește undele pulsatile pe secundarul ceasului sau cronometrului timp de un
minut
asistenta va nota valoarea pulsului, grafic cu culoare roșie pe foaia de temperaturǎ a
bolnavului,
Tensiunea arterială este presiunea exercitată de masă sanguină circulantǎ asupra
pereților arteriali.
Tensiunea arterială sistolică =tensiunea maximă reprezintă valoarea maximă a tensiunii
arteriale în cursul sistolei M
Tensiunea arterială diastolică =tensiunea minimă reprezintă valoarea minimă arterială în
cursul diastolei
Tensiunea diferențială este diferența dintre tensiunea arterială maximă și tensiunea arterială
minimă.
Hipertensiunea arterială reprezintă creșterea valorilor tensiunii arteriale peste valorile
normale.
Hipotensiunea arterială reprezintă scăderea valorilor tensiunii arteriale sub valorile
normale.
28
Valorile tensiunii arteriale cresc în raport cu activitățile fizice susținute, excese alimentare,
stări emoționale, temperatura mediului ambient (la cald TA scade, la frig TA crește)
Atitudini și intervenții
Materiale necesare: aparat pentru măsurarea TA, stetoscop, tampoane de vată, comprese,
soluție dezinfectantă, tăviță, foaia de temperatura, pix albastru.
pregătirea fizică și psihică a pacientului cu repaus 10-15 min
asistenta inspectează membrele pacientului și locul unde va aplica brasardă
TA poate fi măsurată cu tensiometre cu mercur metodă Riva-Rocci,tensiometru cu
manometru sau tensiometru electronic. ln practică curentă se folosește brasarda pneumatică
pentru comprimarea completă a unei artere.
Tehnică de lucru:
asistenta așează bolnavul în poziție de decubit dorsal sau șezând
asistenta aplică brasarda pneumatică a tensiometrului pe brațul pacientului care este aflat în
extensie și sprijinit deasupra plicii cotului
asistenta fixează membrana stetoscopului la nivelul arterei humerale, închide supapa de la
para de cauciuc și pompează aer până la dispariția zgomotelor pulsatile apoi reduce
progresiv presiunea aerului în brasardă prin deschiderea cu ajutorul ventilului a supapei
reglabile. Primul zgomot arterial perceput prin stetoscop și mișcarea acului pe manometru
reprezintă TA maximă. Zgomotele arteriale continuă până la dispariție, iar momentul care
reprezintă TA minimă este ultimul zgomot arterial după decomprimarea totală.
asistenta îndepărtează brasardă de pe brațul pacientului
asistenta înregistrează valorile obținute pe foaia de temperatura graficul TA este notat cu
culoare albastră.
29
4. MĂSURAREA TEMPERATURII
Nevoia de a menține temperatura corpului în limite normale reprezintă necesitatea
menținerii constante a temperaturii corpului între 36-37 grade C. În mod obișnuit se
măsoară temperatura corpului pacientului dimineata-temperatura matinală și după-amiază-
temperatura vesperală. Subiectiv doar că valoare de orientare se poate aprecia temperatura
corpului prin palpare, aplicând față dorsală a mâinii pe corpul pacientului,înregistrându-se
astfel variația de temperatura dinte mâna și pacient.
Valorea exactă a temperaturii este măsurată cu termometrul.Termometrele utilizate
sunt: termometrul maximal-medical,termometrul cutanat,termometrul electric, termometrul
electronic, termometrul inclus în monitorul pentru supravegherea funcțiilor vitale.
În raport cu valorile temperaturii se disting următoarele reacții febrile (măsurate
axilar):
temperatura normală=36-37 grade C
temperatura subfebrilă=37-38 grade C
febra moderată=38-39 grade C
febra ridicată=39-41 grade C
hiperpirexie peste 41-42 grade C
Atitudini și intervenții
Pregătirea materialelor în funcție de locul unde se va măsura temperatura:
termometrul spălat și șters, ceas.tampoane de vată, comprese de tifon, soluție
dezinfectantă, lubrifiant, mănuși, prosop individual, tăviță medicală. Se verifică integritatea
termometrului și se scutură termometrul pentru revenirea Hg în rezervor. Asistenta
pregătește pacientul fizic și psihic.
Mod de măsurare
- axilar
asistenta poziționează pacientul șezând, decubit dorsal, sau decubit lateral
cu capul pe pernă
asistenta se spală pe mâini și îmbracă mănușile
asistenta ridică brațul pacientului și șterge axial cu un prosop
asistenta poziționează termometrul cu rezervorul de Hg central axilar și apropie brațul
pacientului de trunchi cu antebrațul flectat pe suprafață anterioară a toracelui
30
Durata termometrizarii este de 10 min.
- plica inghinală
asistenta poziționează pacientul în decubit lateral, poziționând termometrul în plica
inghinală și flectand coapsă pacientului pe bazin
- cavitatea bucală- acest mod de măsurare este contraindicat în stări de agitație sau la copii
- rectal- temperatura va fi măsurată după o jumătate de ora de repaus absolut, acest mod de
măsurare fiind contraindicat la pacienți agitați
asistenta poziționează pacientul în decubit lateral asigurând semiflexia membrelor
inferioare.copii mici fiind așezați în decubit dorsal sau ventral
asistenta lubrefiaza anusul după care introduce bulbul termometrului în rect cu mișcări
blânde .circulare și de înaintare circa 4-5 cm. Durata termometrizarii este de 5 min, la
nevoie fiind menținut cu mâna de asistență medicală. Temperatura rectala este mai mare
decât cea măsurată axilar cu 0,5 grade C. După utilizare, termometrele se spală sub jet de
apă, după care timp de două ore se mențin în soluție de cloramină O,5%.Termometrele vor
fi păstrate în borcane cu substanțe dezinfectante, iar pentru îndepărtarea acestora vor fi
spălate bine cu apă și șterse cu vată sau tifon. Soluția dezinfectantă din borcane va fi
schimbată la cei puțîn 24 h.
asistenta va înregistra valorile temperaturii sub formă grafică sau curbă termică în foaia de
temperatura.care reprezintă un document medical, științific, medico-judiciar component al
foii de observație.
5. EFECTUAREA TRATAMENTULUI
Administrarea medicamentelor pe cale orală constituie calea naturala de administrare
a acestora cu resorbtie la nivelul mucoasei bucale si a mucoasei digestive.
Prezentare farmaceutică:
formă lichidă-ceai, siropuri, infuzii, decocturi, emulsii, extracte, uleiuri, tincturi, soluțîi
formă solidă -tablete, comprimate, drajeuri, capsule, granule, prafuri
Peroral se introduc în organism medicamente, cu scopul de a obține efect local sau general.
Mod de administrare:
31
medicamentele lichide se administrează cu pahare gradate pentru a măsură doză unică, cu
pipetă sau flacon picurator pentru tincturi cu lingură sau linguriță pentru soluțîi, mixturi,
infuzii, decocturi, uleiuri.
medicamentele solide conțin cantități exacte de substanță activă.
prafurile sunt administrate pe limba pacientului fiind înghițite cu ceai, limonadă, lapte, apă.
medicamentele sub formă de granule de administrează cu linguriță.
tabletele, capsulele, comprimatele, drajeurile sunt administrate că atare sau sunt faramitate.
medicamentele vor fi verificate înainte de a se administra bolnavului pentru conformitate cu
prescripția și pacient.
este interzis a se folosi aceleași instrumente pentru mai mulți pacienți; acestea după folosire
vor fi spălate și dezinfectate.
asistenta medicală se va spală pe mâini cu apă și săpun
asistenta va verifica termenul de valabilitate al medicamentului și apoi îl va administra
pacientului
medicamentele sunt administrate personal de către asistență medicală sau luate în prezența
acesteia respectând ordinea succesivă de administrare
pacientul va fi prevenit pentru efectele secundare sau reacțîi adverse ale medicamentelor
Mod de administrare
asistenta informează pacientul pentru modul de administrare, poziția adoptată, efectul
scontat și senzația imperioasă de defecare care apare după introducerea supozitorului
poziția pacientului este în decubit lateral cu membrele inferioare ușor flectate
asistenta îmbracǎ mănușile după toaletă mâinilor și descoperă orificiul anal
prin îndepărtarea feselor pacientului cu mâna stânga
asistenta introduce supozitorul exfoliat cu marginea ascuțită în anus și îi împinge pe direcția
de înaintare peste sfincterul intern al anusului.
32
supozitoarele vor fi verificate înainte de administrare pentru conformitate cu prescripția și
pacientul.
este interzisă manipularea directă cu mâna a supozitorului.
asistenta va verifică termenul de valabilitate a supozitorului și mai apoi îl va administra.
Administrarea medicamentelor pe cale percutanata reprezintă introducerea
medicamentelor prin suprafață tegumentelor cu absorbție la nivelul pielii.
Prezentare farmaceutică:
- alifii, uleiuri sau emulsii uleioase, pudre, comprese medicinale, unguente, paște, mixturi
etc
Mod de administrare
- fricţionare
asistenta spală cu apă caldă și săpun suprafață tegumentului în care urmează să se introducă
medicamentul
asistenta aplică alifia, uleiul etc pe pielea pacientului, efectuând mișcări circulare exercitând
presiune cu vârful degetelor pentru a masa medicamentul în piele până la dispariția
aparență a medicamentului aplicat.
după terminare, suprafața tratată este protejată cu comprese.
pudrajul-constă în pudratul pe suprafață pielii a medicamentelor sub formă de prafuri
compresele medicinale-prin comprese pot fi utilizate soluțîi dezinfectante, antiinflamatoare,
decongestionante, astringente
badijonarea-medicamentele lichide sunt aplicate local pe suprafața corpului cu ajutorul
penselor sau portampoanelor care mențin tampoanele îmbibate în soluția respectivă,
tamponul fiind de unică folosință și nu va fi scufundat în soluția din recipient
unguentele se aplică cu ajutorul spatulei, în strat subțire sau pe pansament care va fi așezat
pe suprafață afectată.
Mixturile sunt formate din substanțe lichide și solide care vor fi bine agitate înainte
de a se întinde pe suprafață pielii într-un strat subțire și lăsate să se usuce.
Administrarea medicamentelor pe cale parenterală
Injecția-intramusculara- reprezintă introducerea traumaticǎ a
substanțelor medicamentoase în stare lichidă în organism prin intermediul unui ac adaptat
la seringă.
Locul injecției îi constituie mușchii voluminoși.
33
Locuri de elecție-regiunea supero-externă a fesei
fața externă a coapsei,în treimea mijlocie
fața externă a brațului în mușchiul deltoid
Pregătirea materialelor:
verificarea medicamentelor prescrise de medic
se verifică soluția injectabilă, concordanță între pulbere –solvent, doză
în cazul flacoanelor cu solvenți, soluția preparată se administrează imediat
tampoane sterile, comprese sterile, soluțîi dezinfectante
seringi sterile, cu o capacitate în funcție de cantitatea de soluție medicamentoasă
ace sterile -unul pentru aspirarea soluției și altul pentru injectare
soluția de injectat
mușama, aleza, tăviță renală sau recipient pentru materialele folosite
Pregătirea pacientului
asistenta informează pacientul despre necesitatea tratamentului injectabil
asistenta ajută pacientul să se așeze comod în poziția de decubit ventral (lateral, ortostatism,
șezând)
asistenta dezbracă regiunea.
Execuția
asistenta își spală mâinile cu apă și săpun
asistenta verifică integritatea ambalajului acului și seringii, verifică termenul de valabilitate,
exfoliază ambalajul, menține acul în mâna stângǎ și fixează amboul seringii aflate în mâna
dreaptǎ prin rotire
În cazul flacoanelor cu pulberi injectabile, asistenta îndepărtează armura metalică a
flaconului și dezinfectează suprafața dopului de cauciuc, aspiră solventul în seringă, pe
care îi introduce în flacon,agită flaconul. Cu pistonul seringii în poziția cea mai declivǎ
introduce acul prin dopul flaconului și verifică, ca vârful acului să fie acoperit de
soluție.Aspiră conţinutul flaconului. Soluția aspirată poate conține mici bule de bioxid de
carbon care vor fi îndepărtate din seringă înainte de efectuarea injecției .Asistență schimbă
acul.
Asistenta întinde pielea între indexul și policele mâinii stângi și înțeapă perpendicular
pielea cu rapiditate și siguranță ,cu acul montat la seringă.
Asistenta verifică poziția acului prin aspirare, apoi injectează soluția prin
apăsarea pistonului cu policele mâinii drepte,indexul și medianul fiind fixate la
34
arpioarele seringii. Retrage brusc acul cu seringa pe direcția de introducere și
dezinfectează locul. Masează locul injecției pentru a activă circulația, favorizвnd resorbtia.
3.2 ASIGURAREA CONDIȚIILOR OPTIME DE SPITALIZARE Sl ÎNGRIJIREA
BOLNAVILOR CU AFECȚIUNI INFECTO - CONTAGIOASE
Scarlatina se declarǎ obligatoriu; este necesar să fie declarate orice focare epidemice
sau epidemii de angine sau de alte boli streptococice.
Izolarea este necesară pentru orice infecție cu streptococi beta -hemolitici și durează
circa 7 zile, deși se apreciază că, după 24h de la începerea tratamentului cu penicilină,
contagiozitatea bolnavului încetează.
Bolnavii infecțioși trebuie spitalizați în saloane mici, cu 1 - 2 paturi, în condițîi de
perfectă curățenie, cuprinzând numai mobilier strict necesare.
Perdelele și covoarele reprezintă un rezervor de praf infectat, deci nu se vor menține în
saloanele unde se îngrijesc bolnavii cu boli infecțioase.
Saloanele trebuie să fie luminoase, cu o ventilație ireproșabilă, pentru a se putea
realiza o aerisire permanentă.
Pardoseală, perețîi, mobilierul vor fi spălate cu soluțîi dezinfectante.
Se mai face dezinfecția cu: raze ultraviolete, formolizare.
3.3 IGIENĂ BOLNAVULUI, A LENJERIEI DE CORP Sl DE PAT
36
- paracetamol - supozitioare
- algocalmin - supozitioare sau fiole i.m.
Sedative:
- fenobarbital (anticonvulsivant) i.m.
- diazepam - tablete, i.m. i.v. - cu apă distilată și numai în prezența medicului
37
Îndepărtarea prafului și a rezidurilor solide se va face prin metode care
evitǎ impurificarea aerului:
spălarea pavimentelor se efectuează cu apă caldă și carbonat de sodiu în soluție de 1 - 2%
sau detergent. Spălarea pavimentelor se face ori de câte ori este nevoie și cel puțîn de 2 ori
pe zi. Dezinfecția pavimentelor se face cu soluție de cloramina 20gr%o sau hidrat.
mobilierul se curaţă cu cârpe curate, umezite în soluție dezinfectantă care
va fi schimbată la fiecare salon
chiuvetele și lavoarele se întrețin în permanenţă curate prin spălare cu apă
caldă și soluție detergent 1 - 2% sau soluție var cloros 2%.
dezinfecția obiectelor sanitare:plosti,olite,urinare,scuipǎtori se țin scufundate în soluție de
var cloros 40 gr%o timp de 1 - 2 ore
dezinfecția lenjeriei de pat sau de corp se realizează prin înmuiere întâi în apă rece și apoi
se țîn 1 - 2 ore în soluție de cloramina 10-15 gr%.
38
- controlul sectorului de alimentație, îndeosebi cu lapte și derivate
- asigurarea cooperării cu zoo - veterinarii pentru a cunoaște eventuală
existența a vacilor pentru lapte, cu mastită streptococica
- realizarea educației privind riscurile și prevenirea infecțiilor SBHA
39
CAPITOLUL IV PROCESUL DE NURSING
40
Pașii necesari în procesul de nursing sunt:
41
Stabilirea obiectivelor
Selectarea strategiilor de nursing
Întocmirea planului de nursing
42
Surse și tipuri de date
Surse de date
Obținerea datelor subiective se face prin intervievarea pacientului, membrilor
familiei, a altor persoane care dețîn date.
Pentru obținerea informațiilor este necesar să se utilizeze toate sursele posibile:
Pacientul este considerat sursă principala.
Familia și persoanele importante din viață pacientului-în special în cazul copiilor și a
pacienților inconștienți.
Membrii echipei de sănătate-medici, asistente medicale, asistente
sociale,ţfizioterapeuti.
Documentație medicală-foaia de observație,carnet de sănătate.
Literatură de spacialitate-pentru obținerea informațiilor despre diagnosticul medical.
Tipuri de date
Datele subiective sunt cele percepute și descries de pacient:
durerea
emoțiile
oboseală
Datele obiective sunt cele decelate de asistentă cu ajutorul simțurilor:
schimbări fizice sau de comportament
funcţiile vitale
greutatea
înălţimea
Metode de culegere a datelor
43
Oferirea de informații pacientului referitoare la intervenții, tratament, examinări, pentru a-l
determina să participe la stabilirea obiectivelor și planificarea intervențiilor.
Încă de la prima întâlnire cu pacientul,asistenta va începe relația printr-o covorbire
liberă care constă în exprimarea formulelor convenționale de politețe, pentru a se crea un
climat de apropiere cu bolnavul și de încredere din partea acestuia, pentru a răspunde
corect întrebărilor. În continuare, succesul relației depinde de atitudinea, competență și
profesionalismul asistenței
Tipuri de interviu
Momentul ales pentru interviu trebuie să țină cont de starea de confort fizic și
psihic al pacientului.
Locul desfășurării interviului trebuie să asigure intimitatea și confortul pacientului.
Durata interviului va fi precizată înainte de începerea acestuia, fie în minute, fie
specificând numărul de întrebări că urmează a-I fi puse.
44
Strategii de comunicare
Existența unui climat de liniște în timpul interviului permite asistenței să observe mai atent
pacientul iar pacientului să-și organizeze gândurile, să răspundă complet la întrebări
Ascultarea atentă–va ajuta pacientul să înțeleagă că asistenta este preocupată de problemele
sale de sănătate
Adoptarea unei atitudini de acceptare-fără manifestări de aprobare sau dezaprobare, va
demonstra respectarea credințelor și valorilor pacientului
Utilizarea parafrazei-în scopul validării informațiilor date de pacient
Clarificarea –informațiilor prin utilizarea de întrebări secundare
Rezumarea –informațiilor pentru a primi din partea pacientului confirmarea exactității lor
45
Organizarea datelor constă în gruparea datelor în așa fel încât să faciliteze
identificarea problemelor actuale și potențiale.
2) DIAGNOSTICUL DE NURSING
Prelucrarea este un act de interpretare a datelor culese,validate și organizate
în prima etapă a procesului de nursing.
Identificarea problemelor
În această etapă, asistenta și pacientul identificǎ punctele forte ale acestuia, resursele
de adaptare la o nouă situație
Că are o familie care-I acordă suport psihic
Faptul că nu este fumător
Că nu este alergic
Că respectă regimul igieno-dietetic prescris
Integritatea pielii
46
incapacitate
Stabilirea priorităților
Este bine că înainte de stabilirea priorităților să se facă o listǎ cu probleme
identificate, aceasta să fie studiată atent și apoi să se decidă care sunt problemele mai
importante.
Pentru stabilirea priorităților în procesul de nursing se ține cont de următoarele
elemente:
urgența problemelor de sănătate
prioritățile pacientului
timpul necesar pentru alegerea strategiilor de nursing
resurse disponibile pentru asistență și pacient
47
Stabilirea obiectivelor
Obiectivele -se stabilesc pe termen lung(săptămâni,luni),mediu(o săptămâna) și scurt
(ore, zile) împreună cu pacientul
trebuie să fie specificate, măsurabile și centrate pe pacient
trebuie să include un timp de realizare
Pentru realizarea unui obiectiv există mai multe soluții.Alegerea intervenției va
fi făcută țînând cont de:capacitățile și posibilitățile pacientului, gradul lui de dependență,
vârstă, raționamentul științific al intervenției, resurse materiale, terapia medicamentoasă,
crearea oportunității de a învață și educa pacientul.
Aprecierea(culegerea de date),educația și consilierea pacientului vor face parte
integrantă în planificarea intervențiilor.
Aprecierea-asistenta trebuie să aprecieze problema înainte de orice intervenție.
Educația-poate fi o intervenție specifică sau secundară unei intervenții.
Consilierea –este un ajutor necesar pentru schimbarea sau ajustarea unor
comportamente și atitudini nesănătoase față de sănătate.Ea include: tehnici de învățare,
suport psihic, tehnici de educație, tehnici de comunicare terapeutică.
48
Fișa de îngrijiri sau fișa clinică include:
diagnosticul medical al pacientului
diagnosticul de nursing
codificarea diagnosticelor de nursing pe baza sistemelor DRG de nursing
intervențiile de nursing consemnate zilnic pe perioada spitalizării
la externare se efectuează o evaluare finală a cazului cu recomandările utile pentru
continuarea îngrijirilor în ambulator
fișa cuprinde și nominalizarea persoanelor responsabile de îngrijirea pacientului
49
Efectuarea tehnicii cu competență: asistență trebuie să-și perfecționeze acțiunile și
procedurile pe baze științifice și să cunoască raționamentul fiecărei etape
Intervențiile trebuie să fie inofensive pentru pacient: asistenta va lua măsuri de prevenire a
accidentelor
50
Acțiunile vor fi adaptate în mod individual,de la pacient la pacient,acesta fiind privit în mod
holistic ca un întreg; vârstă, valorile, credință, starea de sănătate și mediul înconjurător sunt
factori care influențează tehnicile de nursing
5) EVALUAREA
apreciază modul de atingere a obiectivelor
este un process organizat
51
impune reexaminarea planului de nursing
duce și la evaluarea calitǎţii intervențiilor
Evaluarea este etapa în care se apreciază succesul planului de nursing și se face o
evaluare privitoare la necesitatea realizării unui alt plan de nursing.Această etapă cuprinde
următorii pași :
Adunarea datelor
Compararea comportamentului pacientului cu rezultatele așteptate pentru a determina
măsurile de intervenție necesare
Includerea în evaluare a pacientului și a familiei sau a altor cunoștințe ale pacientului, a
membrilor echipei de nursing sau a altor membri ai echipei care acordă îngrijire de
sănătate
Determinarea modificărilor ce trebuie efectuate în planul de nursing pentru realizarea
scopurilor propuse
Evaluarea implicădeci efectuarea unei aprecieri asupra rezultatelor obținute în
îngrijirea pacientului în funcție de obiectivele propuse.Se face periodic , cu regularitate, la
intervale stabilite în obiectiv.
Pentru această etapă asistenta culege datele necesare în procesul de evaluare a acelor
obiective care au fost stabilite inițial.În urmă evaluării există trei posibilități:
Obiectivele au fost atinse în totalitate
Obiectivele au fost atinse parțial
Obiectivele nu au fost atinse
Dacă obiectivele au fost atinse asistenta va decide asupra intervențiilor ce vor fi
efectuate în continuare.
Dacă obiectivele au fost atinse parțial sau nu au fost atinse,asistenta va reanaliza
planul de nursing.
Pentru o evaluare eficace, asistenta va urmări următoarele etape:
Enunțarea obiectivelor
Aprecierea capacităților pacientului în raport cu obiectivele stabilite
Aprecierea măsurii în care au fost atinse obiectivele
Discutatea cu pacientul a rezultatelor obținute
Identificarea factorilor care au împiedicat progresele pacientului
Identificarea noilor probleme apărute
52
În planul de nursing, evaluarea este efectuată prin analiza progreselor realizate de
pacient în raport cu obiectivele propuse.
53
CAPITOLUL V- CAZUISTICĂ
CAZ 1
PLAN DE NURSING
ISTORICUL BOLII
Bolnavul se prezintă la camera de garda pentru internare, a 3 a zi de la debutul bolii, când
au apărut elemente micromaculoase pe întreg corpul de culoare roșie intensă, care a
început pe gât și torace și s-a generalizat rapid; febra care varia între 37.6 - 38.6 grade C.
Evoluția bolii se completează cu inapetență, astenie și disfagie. A urmat tratament
medicamentos cu antipiretice.
54
STAREA BOLNAVULUI LA INTERNARE
- febră de trei zile
- astenie
- apetit scăzut
- disfagie
- de 24 de ore erupție micromaculoasă pe întreg corpul
55
EXAMENE DE LABORATOR
DATA:07.04.2019
Uree sangvină 50mg%
TGO 10UI
TGP 13UI
HB 13.1mg%
HT 39.4
VSH 30mm/h
Fibrinogen 400mg%
ASLO 500mg%
Sumar urină
-Glucoza-absenta
-Albumina-absenta
-Corpi cetonici -absenți
-Pigmenti biliari- absenți
-Urobilinogen-normal
-Epitelii rare
-Leucocite rare
DATA:10.04.2019
Exudat nazal-stafilococ prezent
Exudat faringian-streptococ prezent
DATA:12.04.2019
Exudat nazal-stafilococ prezent
Exudat faringian-streptococ prezent
EVALUAREA PACIENTULUI
Copil în vârstă de 12 ani, condiții bune de viață ,este adus la camera de gardǎ după ce
a fost expus unor contacte infectante cu bolnavi de scarlatină, cu acces la îngrijire
medicală, este văzut de medical de familie și trimis pentru internare, constatându-se: stare
generală influențată ,febra, semnul Grozovici Pastia prezent, masca Filatov prezența,angină
eritematoasă,exantem scarlatinos, astenie, disfagie.
TRATAMENT
DATA:06-07.04.2019
56
Regim hidrozaharat
Penicilină G- 2.400.0000 UI/24h-600.000UI/6h
Paracetamol -2tb/zi
Vitamina B1-3tb/zi
Vitamina B6-2tb/zi
Vitamina C200-1tb/zi
DATA:08-09-04.2019
Regim comun fara sare
Eritromicina propionil -6tb/zi
Vitamina B1-3tb/zi
Vitamina B6-2tb/zi
Vitamina C200-1tb/zi
Paracetamol-1tb/zi
DATA:10-12.04.2019
Regim comun fara sare
Eritromicina propionil -6tb/zi
Vitamina B1-3tb/zi
Vitamina B6-2tb/zi
Vitamina C200-1tb/zi
Paracetamol-1tb/zi
Moldamin-1fiola:1.200.000 UI im
57
PLAN DE INGRIJIRE
5.1
INTERVENȚII
DATA APRECIEREA DIAGNOSTIC OBIECTIVE DELEGATE ȘI
DE NURSING AUTONOME EVALUARE
58
asepsie.
Monitorizează
ingestia si
eliminarea de
lichide.
59
tegumentelor,
constientizează
pacientul de
importanța
menținerii
curate a
tegumentelor și
mucoaselor
pentru
menținerea
sănatǎţii.
Ajută pacientul
in funcție de
starea generală
sa-și efectueze
igiena corporală
60
sigurantă dieta cu supe de VSH
zarzavat, piure, 30mm/h,
branză de vaci, ASLO 500
iaurt, servește mg%,Fibrino
pacientului gen 400
alimente la o mg%,
temperaturǎ Examen
moderată,la ore sumar de
regulate, urină –
administrează albumin este
medicatia absentă
comform F.O
vit B13tb/zi,vit
B6 2tb/zi, vit
C200-1tb/zi
Asigură conditii
de mediu
adecvate in
salon, creează
un mediu optim
pentru ca
pacientul sa-și
poată exprima
emoțiile și
nevoile, invată
pacientul la
tehnici de
relaxare: să
citească, să
deseneze.
Explică
pacientului clar
si deschis
61
îngrijirile pe
care urmeaza să
le efectueze.
Recoltează
sange pentru
ASLO,VSH,
fibrinogen.
Recoltează
exudat nazo-
faringian
EVALUARE FINALĂ
Copil în vârstă de 12 ani se internează pentru elemente micromaculoase pe întreg
corpul, febra, disfagie. La internare examenul clinic obiectiv constată stare generală
influențată, febra, astenie, exantem scarlatinos. Pe baza examenului clinic și a explorărilor
paraclinice se interpretează că: scarlatină.
Sub regim igieno-dietetic și tratament medicamentos cu antibioterapie și tratament
simptomatic evoluția este lent favorabilă.
Copilul se externează a 7 a zi de spitalizare ,se deplasează la domiciliul stabil al
părinților,cu stare generală bună, afebril,appetent, fără elemente eruptive noi, cu
recomandările:
izolare la domiciliu
evitarea frigului ,umezelii,contactelor infectate
alimentație corespunzătoare
menținerea unei bune igiene orale și corporale
monitorizarea elementelor tegumentare și ale mucoaselor
la 10 zile de la externare se repetă penicilină în deposit pentru prevenirea reinfecției sau
complicațiilor
copilul va fi urmărit de medicul de familie săptămânal,
timp de 30 zile-se urmăresc: urină timp de 4 săptămâni,VSH,ASLO și fibrinogenul 1-2 luni
62
CAZ 2
PLAN DE NURSING
ISTORICUL BOLII
Bolnavul se prezintă la camera de gardǎ pentru internare la data de 29.01.2019,cu
următoarele simptome: febrǎ de 2 zile, erupție scarlatinoasǎ aspră la pipăit pe torace și
abdomen, disfagie, limba încărcată cu depozit albicios.
63
Greutatea: 29kg
Temperatura: 38,6ºC
EXAMENE DE LABORATOR
DATĂ: 30.01.2019
Uree sangvină 50mg%
TGO 10UI
TGP 13UI
HB 10.5mg%
64
HT 31.3%
VSH 30mm/h
Fibrinogen 450mg%
ASLO 500mg%
Sumar urină-Glucoză-absența
-Albumina-absența
-Corpi cetonici -absenți
-Pigmenți biliari- absenți
-Urobilinogen-normal
-Epitelii rare
-Leucocite rare
DATĂ: 02.02.2019
Exudat nazal-stafilococ prezent
Exudat faringian-streptococ prezent
DATĂ: 03.02.2019
Exudat nazal-stafilococ prezent
Exudat faringian-streptococ prezent
EVALUAREA PACIENTULUI
Copil în vârstă de 8 ani,condiții bune de viață, este trimis la camera de gardǎ de medicul
de familie pentru internare, constatându-se: starea generală influențată, febra, semnul
Grozovici Pastia prezent, masca Filatov prezența, angină eritematoasă, exantem
scarlatinos, astenie, disfagie
TRATAMENT
DATĂ: 29.01.2019
Regim hidrozaharat
Penicilină G- 2.000.0000 UI/24h-la 6h im
Aspirina-2tb/zi
Algocalmin -1fiola
DATĂ: 30.01.2019
Regim comun fără sare
Penicilină 2.000.000 UI/ 24h -500.000 UI/ 6 h im
65
Vitamina B1-3tb/zi
Vitamina B6-2tb/zi
Vitamina C200-1tb/zi
Paracetamol sirop
DATĂ: 04.02.04.2019
Regim comun fără sare
Penicilină 2.000.000 UI/ 24h -500.000 UI/ 6 h im
Vitamina B1-3tb/zi
Vitamina B6-2tb/zi
Vitamina C200-1tb/zi
Paracetamol-1tb/zi
Moldamin-1fiola:600.000 UI im la 7 zile începând cu 02.02.2019
PLAN DE INGRIJIRE
5.2
DATA APRECIEREA DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENTII EVALUARE
DE NURSING DELEGATE SI
AUTONOME
66
10.30 tulburări temperaturii sirop,aspirina C,febra
termice în limite 2tb/zi,algocalmi cedează sub
Risc pentru normale, n fiole la nevoie antitermice,
tulburări ale Evitarea comform F.O, fără febrǎ de
balanței deshidratării regim la internare
fluidelor alimentar, ceai . După 3 zile
Monitorizează pacientul este
temperatura și subfebril, cu
înregistrează variații de
valorile în F.O, temperatură
asigurǎ o 37.2-37.6 gr
hidratare C
corespunzătoare
,un microclimat
corespunzător,
salon aerisit,
liniștit.
Montează o
linie
endovenoasă cu
respectarea
tehnicilor de
asepsie.
Monitorizează
ingestia si
eliminarea de
lichide.
67
pție UI/24 h- , erupția
scarlatinoasă 500.000UI/6h, tegumentelor
aspiră la pipăit, îndrumă începe să
semnul pacientul să pălească,
Grozovici facă gargară cu tegumentele
Pastia ceai de sunt curate și
prezent,masca mușețel,adminis îngrijite, își
Filatov trează efectuzeaza
bomboane zilnic baie
antiseptice- generală
faringosept,
asigurǎ
îmbrăcăminte
lejeră și curată
de corp și
pat,menține
igienă
tegumentelor,
conștientizează
pacientul de
importantă
menținerii
curate a
tegumentelor și
mucoaselor
pentru
menținerea
sănătății.
Ajută pacientul
în funcție de
starea generală
să-și efectueze
igienă corporală
68
Disfagie, Deficit de Pacientul să Conștientizează Respectă
anorexie, alimentație, primească pacientul de regimul
astenie,frică alimente care importanţa instituit,
corespund regimului în prezintă
din punct de menținerea ușoară durere
vedere sănătății,serveșt la deglutitie.
calitativ și e pacientului Bolnavul s-a
cantitativ, să alimente acomodat cu
se neiritante mediul
amelioreze pentru mucoasa spitalicesc, în
durerile la bucală:ceai exudatul
deglutiție îndulcit, faringian este
Pacientul să compot.După prezent
beneficieze perioade febrile streptococul
de mediu de se îmbogățește beta
comfort și dietă cu supe de hemolitic,
siguranță zarzavat, piure, VSH
brânză de vaci, 30mm/h,
iaurt, servește ASLO 500
pacientului mg%,
alimente la o Fibrinogen
temperature 450 mg%,
moderată, la ore Examen
regulate, sumar de
administrează urină –
medicația albumina este
comform F.O absenta
vit B13tb/zi,vit
B6 2tb/zi,vit
C200-1tb/zi
Asigurǎ condiții
69
de mediu
adecvate în
salon, creează
un mediu optim
pentru că
pacientul să-și
poată exprimă
emoțiile și
nevoile, învață
pacientul la
tehnici de
relaxare:să
citească , să
deseneze.
Explică
pacientului clar
și deschis
îngrijirile pe
care urmează să
le efectueze.
Recoltează
sânge pentru
ASLO, VSH,
fibrinogen.
Recoltează
exudat nazo-
faringian
EVALUARE FINALĂ
Copil în vârstă de 8 ani se internează pentru elemente micromaculoase pe întreg
corpul, febra, disfagie. La internare examenul clinic obiectiv constată stare generală
influențată, febra, astenie, exantem scarlatinos. Pe baza examenului clinic și a explorărilor
paraclinice se interpretează că: scarlatină.
70
Sub regim igieno-dietetic și tratament medicamentos cu antibioterapie și tratament
simptomatic evoluția este lent favorabilă.
Copilul se externează a 7 a zi de spitalizare ,se deplasează la domiciliul stabil al
părinților,cu stare generală bună, afebril, apetent, fără elemente eruptive noi, cu
recomandările:
izolare la domiciliu
evitarea frigului ,umezelii,contactelor infectate
alimentație corespunzătoare
menținerea unei bune igiene orale și corporale
monitorizarea elementelor tegumentare și ale mucoaselor
la 10 zile de la externare se repetă penicilină în depozit pentru prevenirea reinfecției sau
complicațiilor
copilul va fi urmărit de medicul de familie săptămânal,
timp de 30 zile-se urmăresc: urină timp de 4 săptămâni, VSH, ASLO și fibrinogenul 1-2
luni
71
CAZ 3
PLAN DE NURSING
NUMELE ȘI PRENUMELE ZAMFIR SORIN
DATĂ NAȘTERII 29.04.2010
DOMICILIUL BUCUREȘTI
ANTECEDENTE-PERSONALE Varicelă în 2000
HETEROCOLATERALE Fără importantă
SITUAȚIA - FAMILIALĂ Bună
SOCIALĂ Bună
PROFESIA Elev
RELIGIA Creștin ortodox
CONDIȚII DE LOCUIT Normale
PĂRINȚII CĂSĂTORIȚI
MAMA –ZAMFIR ANA 30ani,sănătoasă,studii–liceul;ocupație-educatoare
TATĂ -ZAMFIR DORU 33 ani,sănătos ,studii –facultate-profesor
DATĂ INTERNĂRII 20.02.2019 ora 10.00
ISTORICUL BOLII
Bolnavul se prezintă la camera de garda pentru internare la dată de 20.02.2019, cu
următoarele simptome:febrǎ o săptămâna, erupție eritematoasă, pruriginoasă pe trunchi
care a dispărut după 3zile. După 5 zile erupția a reapărut pe trunchi, V ul lingual este alb,
limba zmeurie, stare febrile, apetit scăzut. De o zi erupția s-a generalizat.
72
Temperatura: 37.9ºC
73
Fibrinogen 450mg%
ASLO 500mg%
Sumar urină-Glucoză-absența
-Albumina-absența
-Corpi cetonici -absenți
-Pigmenți biliari- absenți
-Urobilinogen-normal
-Epitelii plate rare
-Leucocite rare
DATĂ:24.02.2019
Exudat nazal-stafilococ absent
Exudat faringian-streptococ prezent
DATĂ:26.02.2019
Exudat nazal-stafilococ absent
Exudat faringian-streptococ prezent
EVALUAREA PACIENTULUI
Copil în vârstă de 9 ani,condiții bune de viață ,este trimis la camera de garda de
medicul de familie pentru internare prezentând febrǎ de o săptămâna, erupție eritematoasă,
pruriginoasă, generalizată.
TRATAMENT
DATĂ: 21-22.02.2019
Regim hidrozaharat
Penicilină G- 2.000.0000 UI/24h-la 6h im
Paracetamol 1tb/zi
Romergan-1 fiolă/zi
Cutaden unguent
DATĂ: 23-24.02.2019
Regim comun fără sare
Penicilină 2.000.000 UI/ 24h -500.000 UI/ 6 h im
Vitamina C200-1tb/zi
Paracetamol 1tb/zi
74
Viplex-2 drj/zi
DATĂ: 25-26.02.04.2019
Regim comun fără sare
Penicilină 2.000.000 UI/ 24h -500.000 UI/ 6 h im
Vitamina C200-1tb/zi
Paracetamol-1tb/zi
75
PLAN DE INGRIJIRE
5.3
76
endovenoasa
cu respectarea
tehnicilor de
asepsie.
Monitorizează
ingestia și
eliminarea de
lichide.
77
de corp și pat,
menține igienă
tegumentelor,
conștientizează
pacientul de
importantă
menținerii
curate a
tegumentelor și
mucoaselor
pentru
menținerea
sănătății.
Ajută pacientul
în funcție de
starea generală
să-și efectueze
igienă corporală
78
Pacientul să îndulcit, prezent
beneficieze compot. După streptococul
de mediu de perioade febrile beta hemolitic,
comfort și se îmbogățește VSH 60mm/h,
siguranță dietă cu supe de ASLO 500
zarzavat, piure, mg%,
brânză de vaci, Fibrinogen 450
iaurt, servește mg%, Examen
pacientului sumar de urină
alimente la o –albumina este
temperatuta absentǎ
moderată, la ore
regulate,
administrează
medicația
comform F.O
viplex 2tb/zi,
vit C200-1tb/zi
Asigurǎ condiții
de mediu
adecvate în
salon, creează
un mediu optim
pentru că
pacientul să-și
poată exprimă
emoțiile și
nevoile, învață
pacientul la
tehnici
de relaxare: să
citească , să
deseneze.
79
Explică
pacientului clar
și deschis
ingrijirile pe
care urmează să
le efectueze.
Recoltează
sânge pentru
ASLO, VSH,
fibrinogen.
Recoltează
exudat nazo-
faringian
EVALUARE FINALĂ
Copil în vârstă de 9 ani se internează pentru elemente micromaculoase pe întreg
corpul, febra, disfagie. La internare examenul clinic obiectiv constată stare generală
influențată, febra, astenie, exantem scarlatinos. Pe baza examenului clinic și a explorărilor
paraclinice se interpretează că: scarlatină.
Sub regim igieno-dietetic și tratament medicamentos cu antibioterapie și tratament
simptomatic evoluția este lent favorabilă.
Copilul se externează a 7 a zi de spitalizare, se deplasează la domiciliul stabil al
părinților, cu stare generală bună, afebril, apetent, fără elemente eruptive noi, cu
recomandările:
izolare la domiciliu
evitarea frigului, umezelii, contactelor infectate
alimentație corespunzătoare
menținerea unei bune igiene orale și corporale
monitorizarea elementelor tegumentare și ale mucoaselor
la 10 zile de la externare se repetă penicilină în depozit pentru prevenirea reinfecției sau
complicațiilor
copilul va fi urmărit de medicul de familie săptămânal
80
timp de 30 zile-se urmăresc: urină timp de 4 săptămâni, VSH, ASLO și fibrinogenul 1-2
luni
81
STATISTICI
În anul 2018, în sistemul de supraveghere a cazurilor de scarlatină la copii cu vârsta ≤ 14 ani, au fost
raportate 1.921 de cazuri suspecte de scarlatină. Din cazurile raportate: 1.579 (82.2%) au fost
confirmate cu laboratorul, 31 (1, 6%) au fost clasificate cazuri probabile, 283 (14.7%) au fost cazuri
posibile şi 28 de cazuri (1.5%) au fost infirmate. Incidența bolii în anul 2018 la nivelul României
pentru populația ≤ 14 ani a fost de 52,7%000 locuitori uşor mai mare decât în anul 2017 când a fost
47,7 %000 loc. Cea mai mare incidență a cazurilor de scarlatină s-a înregistrat la grupa de vârsta 1-4
ani, urmată de grupa de vârsta 5-9 ani.
82
Fig.3 Incidența lunară a cazurilor de scarlatină, România, 2018
Majoritatea cazurilor de scarlatină (66%) au avut domiciliul în mediul urban și numai 34% în mediul
rural.
83
CONCLUZII
Scarlatina este o boală infecto-contagioasă a copilăriei, întâlnită mai frecvent sub vastă de
10 ani.
▪ Este determinată de acțiunea unei toxine eliberate de către streptococii beta-
hemolitici de grup A.
▪ Transmiterea se face pe cale respiratorie, prin tuse, strănut, râs, vorbit, de la bolnavii
cu scarlatină, cu angină streptococica sau purtătorii sănătoși de streptococ beta-hemolitic
de grup A la nivelul orofaringelui.
▪ Se caracterizează prin debut brusc cu febrǎ, alterarea stării generale, exantem
(angină streptococica, ciclu lingual) și exantemul caracteristic (erupție tegumentara
maculo-papuloasa, urmată de descuamare tegumentara).
▪ Datorită tratamentului cu antibiotice (penicilină), această infecție este mai puțin
frecventǎ decât in trecut și de asemenea, mai puțin gravă.
▪ În prezent, infecția are o evoluție benignă, iar mortalitatea se datorează
complicațiilor, precum bronhopneumonia și meningită.
Pacientul cu scarlatină se consideră vindecat, dacă după 3 săptămâni de la debutul bolii
examenele bacteriologice pentru streptococ au ieșit negative, analizele sangvine și urinare
sunt normale, iar starea generală și simptomele s-au remis.
84
BIBLIOGRAFIE
85