ANUL 111.-No. 579 10 BANI EXEMPLARUL DUMINICA, 29 APR1LIE. 1879.

.1
- ,% '."3:,

,4; rr°) WI=

' J
'. g,

-
a

APARE IN TOATE ZILELE

ABONAMENTUL: ANUNCIURILE:
In Capil ala : 1 an 24 lei, 6 luni t2 lei, 3 luni 6 lei.
Pentru Abonamente, Anunduri §i Reclarne, a se' adresa: Lima mica pe pagina IV-a ; bani
In :Romania : La Administralie, strada Lipscani, No. it, Typographia Stefan Mihalese.u. - In Francia : la Soi'iété Reclame pe pag. III, 1 leu; pe pag. II, 2 lei; pe pag. I, 3 14
In Distr ici o : t an 30 lei, 6 luni 11 lei, 3 hini 8 lei.
'
Havas Laffit & 0±, 8, place de la Bourse, Paris.- In Austria : Abonamente, Arnmciuri Epistole nefrancate se refusa'. - Artkold nepublicati nu
Lxi Straille Late: 1 an 40 lei, 6 luni zo lei, 3 luni to Jel si Reclame la d. B. G. Poppovits, furnisorul Curtei Române, Stadt, Fleischmarkt, ij,. Vieng. - Pentru anunciuri, venind se inapoiaza. - Pentru rubrica:
Director : D. AUG. LAURIAN. din Germania, nu se primesc de at prin Mijlocirea esped.tiunei de anunciuri: .Adolf Steiner , in Hamburg.
Insertiuni si Reclamo,.Redacliunea nu e resp nsabija
ra''
111111111111 °

CATRE ALEGETORI de avantagio; ar fi pmtru Turcia, Leg, sear in- dare wdaugl, cd, i mina acestel descoperirY, s'ad
.
efect, de cat a infierOntk. peste m3ura, pa-
telege cu Asia dire3t i nu prin iut rventiunea art.stat opt functionari). siunile, de o parte si de alta, tocmai and
Alegerile din anul acesta aü o !nsemnI- puterilor strdine. natiunea, in preziva resolvarii unei cestiuni
S,Itanul va respunde mdine fa scrisoarea Ta-
tate escept'onall; pentru c representantii rului. Londra, 9 May. - Guvernul e hotdrIit sg trit- atit de aqltoare prin sine, Ca aceia a
nostri al O. se atinga de constitutiune mad 5000 de oatmeal* in ajutorul lordului Chelm- Evreilor, are nevoiede tot sample el rece,
anume de a rticolul, care ne-a garantat in sford, ea sd, continue rgsbeiul contra Zuluilor ; de toata linistea el sufleteasca.
Paris, 6' Mar. - Generalul Ttirr a adresat
contra cotro,)irel politice a Evreilor. lusf Garibaldi o telegramá, in care '1' aduce a- el vor piece in curgnd la Natal. Un esces ,de zcl peutru causa noastra
cu too suntem datori sa mergem la vot, minte m ,relui patriot italian, cum el, Tiirr a- crimes, anuntd, ci d. Wolf, comisar englaz, proprie, ca partid, sag coterie, ar putea sCi
pentru ca viitoril deputati i senatorT. s. fid condos la 1860 pe voluntariI la Marsala sub care fusese insdrcieat cu directiunes fivantelor vatame uner cause mai marl: linidil Ora
adev6ratii representanti al nostri. strigiitul : «Italia cu Victor Emanuel.» Genera- Rumeliel orientate, se va intoarce in Englitera,
lul Tdrr relevâ nna. d..parte armonia till' Victor dupd instalarea lu Alco-pasa n postal sgd de li salvarii intereselor ei.
Legea interpretativa a legel electorale, Emanuel eu Italia si zice : Si ne fie permis a crede, ci, inchiOndii-
introducnd cate-va schimbari in deprinde- Actualul rege s'a fdcut ce este, in deeursul earvernator al provincia. ne pentru timpul de fat& in rolul arétarii
rile noastre politice, atragem luarea aminte luptelor decurse pentru unitatea Ital- Tot):
9 Ma. - Ptiart e dispusii art objective a importantei acestor alegeri, ne am
a alegkorilor, spre a se conforma cu dinsele rninistrii italieni, incepiind err Cavour i termi- ia Constantinopol,
parte la confermta ambasadorilor din Con- indeplinit o datorie impusa noult, ca organ
ndird cu Zanardeli, ati luerat pentru ajerigerea
0 spre a priveghea esecutarea lor, , cad nu- scopului patriot:c. El roagd pe Garibaldi cu
stantinopol, p ntru regularea cestiunei frunta animat de dorul curat al triT si de simtul
mal ast-fel putem fi garantati in contra in- multi insisten, ea sd repete eelor nerdbddlori. rielor greee. . celel mal perfecte impartialitOti.
selatoriel Oectorale. 9i celor neiuteleptl lozinca de la 1860 : «Victor Mal presus de ori ce consideratiune, se
Mai antftin de toate, eetatianii sit sa gra- Emanuel ne uneste; nimic sli nu intreprindem, Viena, 9 Mai. -0 telegramá din Berlin &titre ridici, in aceste momente solemne, idea de
beascit a-91 lua ceirtile de alegétorl, cad: fara ce ue-ar divide.» Depesa apoi se terming ast-fel :i <qagblatt, ziee, c principele ie Batlemberg.va a pune in relief insemnatatea actului cons-
aceasta carte, nu este nimenT primit la vot.- mriri gotreaga Ta viatd a fost dedicatiti unitdtii trece prin Viena, la intoarcerea sa -din Livad;a. titutional ce- suntem obligati a indeplini, ca,
lta1ie ; impedecd nimicirea pactuluI de
De si primarul este dator a tramite aceste plebiscit, ce leagd casa de Savoya cu poporul - 9 Mai - 8 ore sears. luminati in destul asupra ,rolului nostru de
-

carp, in cele din urma trei zile , fia -card italian. Aceasta e dorinta mea, ce ti-o comunic Praga, 9 Mai. - Clubul partidei Cehilor alegtori, sa hotirlm, prin alegerile ce vom
Letatian, cu toate acestea este bine, ca sil en ocasiunea aniversdrii a 19-ea de la intrarea a hotdrdt sd nu mg 'numeased ca deputati, in face, asupra modului in care voim a inau-
nu asteptam pc primar sil villa la noi - triumfalií a acelor niii , pentru care Tu le eral colegiile electorale ale orelo i satelor, can- gura soarta noastra de natiune indepen-
cad cine scie ce se poate intampla - ci steaua conduegtoare». didatii apartingnd nobleta. denti.
sil mergem noT la biurouri spre a ni le lua ; Londra, 6 Aprile.--4<Of6ee Reuter anuntd en (Hans] De un' singur lucru, toata lumen trebue
sa dim devada,, cil inem la drepturile noas- data de 22 1. c. din CaPstadt aceste : sit fie convinsk
CO.

tre de suveranT, cLlc suverard suntem in Ad inceput pregdtirile pentru intrarea in tara A se vedea ultime.scirf pe pagina 111. Nol nu mat avem timp de pierdut.
zilele de alegerl. Zulilor. Patru regimente inainteazi spre Dorn- De la o natiune, intrata in faza el de ma-
A (Iona -schimbare introdusa in lege este, berg, peste 14 zile se va incepe intrarea prin "

ofensi-vd din Englezilor. - tui itate, se cere laboare, seriositate i preve-

.

cil biuroul provizor nu se mai instaleaztt Bucuresci,- 28 Aprile.- den pentru viitor.
prin adamatie, de care bandele aduse de Viena 6 MaY Prin un nod ucas se deere -Din cite diferite puncte de vederi nu in-
cu noap tea in sala alegerilor, ci primarul teazil pentru toard Rusia europeaud starea de tereseaza pe tarit alegerile, ce sunt sit in-
Cu incercitri zadarnice, sa nu ne mal in-
cumetam.
set delegatul sa, care deschide biuroul la asedid. Ziarul <(St. Petresburgskija Wie4owsti<< ceap6. ! SI judecam partidele i pe oamenii lor
9 ore, pune numele alegtorilor presentl in intre altele citeazd din ucasul sus zis, i aceste .

dispositiuni (Wig Voare, Alegtorii trebue sa se gindiasca cu ma- dupa fapte, si si alegem dintre barbatil a-
tuna i trage la sorri 3 persoane cu sciinta 1. Niel' un civil n'are voe s poarte arme. turitate, ca viitoarele Cameri vor da, pe ceia, desprecari vom fi convinsi, ci, prin
de carte, cari vor forma biuroul provizor, 2. OrY ce suspicionat se aresteazd si se preda ungi marea i insemnata lor hotarire, in munca lor, prin lumineie §i prin calitatile
dintre cari eel maï n virsta va fi prep- lima tribunal de rgsboi. lor personate, vor aduce servicil pipaite pro-
dinte, iar ce alti doi, secretari. Sub con- 3. Deed se va eonstata vr'un scop criminal, grava cestiune a Evreilor, - vor da, zicem,
si directiunea ce va (AU sta urmeze toate pasirei noastre nationale.
ducerea acestor i in tirnp eel putin de 3 atunci asupra vinovatuli. se- vor aplica cele mal noastre interioare, in tot de- Avem atat de facut ! !
.spre pedepse. afacerile
ore, se Lice alegcrea biuroului definitiv, din 4. Deed nu e nu ast-fel de cas de &Mad, a- Fill a ne inhama la carul de triumf al
cursul maul period legislativ, i sa nu pier-
care nu pa face -parte functionarii statu- tunci arestatul se libereazd depungnd o amenda dem un singur moment din vedere, cil patru nici unel partide, ne simtim datorl a repeta :
, judefului si comunei de ori-ce cate- de 300 ruble - sad este depOrtat pe cale ad- ani, ort-cat ar fi si-i consideram, in teoril Si cumpinim toate i si Warn bine seama.
gorie, precum nte). pricarul cu ajutoarele ministratt vd.
sale sail membrii comitetului permanent. 5. Perscane.:eare in virtutea servieiuldi lor eterice, ca o singura clipeala, in viata uneT
Votfifea tine tlou6 zile. To0 agenM admi-
sunt indreptdtiti la purtarea armelor, stint da- natiuni, el pot ave.a totusi o valoare prac-
qistmtivi, precum prefect,i'; §i tot! impiega-
tori a Liras aceasta sefului guvernaingntnlui res- ticit imensa, dupa felul cum vor sci sa-T CRONICA ZILEI
pecti v. intrebuinteze conducaoril intereselor pu-
tim prefecturelor, sub-prefectii i top. fmpie- Citim in »Monitorul ofieiaV de ail:
To, 6 Maid. - Din jurualele cele mal Si conductorii acestor interese, vor
blice. - M. S. R. Domnul a primit ieri in eudientii
g stil sub-prefecturelor, sail de politie st /.-3i1
oti agenta politicnesci, top. procurorii d importante numai Times adherd la interpreta- esi din urnele noastre de alegatori. Causa particolard, pe Ex. S. D. comite Boyos de Sprin-
tiunea contalut Salisbury in privinta termenu- nostra vom servi dar, dac, vom sci sil ne zenstein, trdmis extra-ordinar
ludecatorii de instractie, avnd dreptu: de lui de evacuare, arundtud toatd vine pe tradue- achitarn, ca oameni luminati si libel% de i ministru pleni-
g vota in acel colcgia, el, nu vor vota d- tiunea englezd cea incorectd. Dupii originalul chiemarea ce ne face legea, spre a delega potentiar al M. S. impgratul Austriei i rege al
cat a doua-zi, de la 2-4, i nu vor re- tratatului de Berlin - sccis in limba francesii, Ungariel.
manea in sala de alegere de cat pe timpul ar fi trebuit s evacueze provinciile tur- dintre not pe aceia ee-I vom crede capa- Eseelenta Sa a avut onoarea a remite din par-
cestT abia la 3 August. bili de a carmui cu bine politica Ora noastre. tea Augnstului S6U Suveran o serisoare, prin care
necesar spre a ',91 da votul bor. - Top Rolul nostru de organ independent nu multumesee Domnitorului si Doarnnel pentru
cesti impiegati nit vor putea sta nici in
D. ily Telegraph,<< pang mama un organ
pdrtinitor al cabinetulni, declard iuterpretatiu este, in fata alegerilor, de a intreprinde, ca
,ala de alegere, tC imprejurul localelor tuca lui Sal'sbary de fals4; din puyeful de ve- organele de partid, o lupta, cu arme de jincri- felicitiriIe ce Altetele Lor Regale '1 ad trdmis,
(le alegerI. dere al minti sgeidtoase, articulil 7 i 21 aï minari inveninate, in contra uneia, sag in on ocasiunea eela de a 25-cea aniversare a eu-
Ori-ce dime a acestor dispositiuni, este tratatulni de Berlin, se pot interpreta numai nuniilor M.M. L.L. Imperiale i Regele Apoitolice.
aspru pedepsita de lege. De aceea alegtoriT, iitteun fel, si anume, ca la 3 Mai s treacd contra celer rake, din taberele politice, cart Astral', la orele 11 si juingtate daitineata, M.
tot Rusul frantiera Bulgaria' spre Romania, Ru- 'st disputi onoarea, sag interesul, de a tinea S. R. Domnul, fata fiind d. ministru de resb.;1
inergnd la vot, cum dator este orl-ce ce- sia a vätma CU prejudeeatd tratatul de Barlin, sub bratul lor portofoliurile ministeriale.
I Atian, care tine la drepturile inscrise in con- esperienta ultimilor tre an ne invatd, cd si d. general coniandant al divisia a II, a pre-
Nu in curentul acesta, tulburat de va- sentat, la palat,. Augustului St,' frate, pe toti
qitutiune, sil fia tit priveghiare la intreaga muscalului nu j se mal poate crede, escept:onánd lurile atator pasiunT, lasa-ne-vom sa fim tAriti.
: espectare a legel, i sil protesteze la Mil- c ¡soh &And s'ar dispune de puterea materiald d -nil ofieerl superiorl din g trnisond, ea earl A.
peutrr constriingt rea MI, la inp'inirea celor pro- Acusatiunile si reeriminarile, pornite din ne- S. Principele Leopold a bind-voit a convorbi in
1 oa si la tribunal, in contra ori-carel cal- msurata dorinta a invingerii in alegeri, nu
mise, conform literei i spiritul din tratat.
earl a legit 'Daily News ride de Salisbury, care se t;ne pot servi mutt naiuniX. Situatiunea este ast- modal eel mai cordial.
mai superior calendariului. E lucru curios , ell fel, in cat nimic nu poate fi aratat, sub forma A. S. Piineipele Leopold a prima, la orate
din interpretatiunile de ail, nu se afid nia o 2, pe I. P. S. S. Mitropolitul Primat al RomIniel.
STIRI TELEGRAFICE mg, nia in protocoalele congresuldi nici in
curata a adevarului, i numai adevrul ar
discusiunile pr vitoare la o-upatiunea mixtd. putea sa fie de un interes real pentru tarA, -X-
Prin decret domnesc, d. Bdriceauu triirnis
din ziarele strake. Oamenil de rgnd ar declare de sinonime : finitul La musica aceasta sgomotoasa i diso - extraordinar i ministru pleuipotentier, pe langá
Sumari6 --Scrisoarea Tarnhtf.-Türr catr? Garibaldi. - Din ccupatuniT i evacuarea completd de Rue ; dace nanti, alcatuita numai din invective si a- curtea imperiald din Viena, e autorisat a primi
Africa.-Etares de asedid din Rusia.-Din camera !nrzilor aft: terminul nu se finesce cu 3 Masi , atuncl cusatiuni, noi nu voim sa adaogim Met o si purta insigniele ordinuluT de _Merit civil , el.
diva' cat are sd se ia in consideratiume
Londra, G MaT. - «Bureau Reuter anuntd tratatul de Berlin, pot remdnea linistiti in Ru- singura noti. I, ce i-a fost conferite de A. S. S. prineipele de
sub data de eft din Constantinopol : melia. Va veni, la timpul sa, rolul criticei severe, Waldek-Pyrmont.
Scrisoarea autogrard a Tarului adresatil Sul-
tanuluT propune amicitie i o bund veeindtate
a luarel de seama, cat de neinduplecata, des-
pre modul cum ail intrebuintat i cum vor
-X-
0 nOui intrunire electorald a partidulul li-
;I ambelor imperil, dar fife' ea s inteascd cu
aceastd propunere la vre-o aliantd, Scopul co- Serviciul telegrafic al .Romäniei Liberes intrebuiqa politicii no§tr1 puterile ce le-a beral se va tinea duminied , 29 Aprile, in sale
incredintat tara.
null s fie combaterea pericolelor interne. Ta-
1

t ul constatii apoi maT incolo, cd, el a dat ordin

'le eviuMare.
Mai 9 - 4 ore seara
Petersburg, 8 Mal. -0 imprimerie secretd,
ce servia la propaganda iiibilist, s'a descoperit
Acum noT credem insä, ea acusatiunile
aruucate, cu atata profusiune, far& reserve,
Ateneului.

Se crede cg.
--- X -
raid", stmatti, va sosi d. Rr-
In convorbirea ce o avu generalul Obri.tseff chiar in minititerul editor ai comuni-catilor. (Acea- fiat discernamant, i in starea de nervosi- ' tiann, din adlgtoria sa in M .1dava.
¡al Sultanul intoi i si mai tare vointa Taruldf,
ikautru o reciprood opropiere i constati, it ttg noutate e confirm eta de tMornine, Post» tate politick, in care ne at1m
nu au alt -
 ROMANIA LIBERA
aira,es rre.1143. .

lecare pentru o constatare ce voim a face. 0 eseept'onele, spre a se introduce intr'ö Yttrug na
In urma demisionara did So. Pastia, d. C. tin, de Cat cucerirea und a treia pärti din constatare trista, dar adevrata ; §i inainte de tiune §i a vorbi o mug timbre . ma favo isato
C. Cerchez a fost numit primer al Iasi lor, pre- teritorul Afganistanului. toate adevdrul !...
de no r1oc4l
/cum ne comunica ziarele ia§ane. Iakub Khan a avut, inainte de plecarea La 1848 privilegiile incetara ; eel' ce suii
-X -
Martia trecuta a avut loc la Ia§1 o intrunire
sa din. Kabul, norocul», de a vedea mu-
rind pe fiul mal mare a lu ir Ali , prin
* * cerinl ciíJur iarT. Trantirea ce suferi cu ac 1
memorabil prilegid ungura fu etat de eumpli-
NoT nu am fi voit s vedem aid un romen
electoralie, la care ad luat parte, atilt alegato- care moarte el este sctipat de un primej- din ArJeal in parlamentul Ungariel, nieT o data, ta, evenimentele ce urmara imediat eat de ne-
ril din partidul liberal, cat §i eel din patidul dios pretendent de tron i rival. prin eirmare niel cu prilegiul desbatera protee- norocite si funeste pentru el, in cat pang pe li
liberal-moderat unit eu cel conservator. Englezilor le va fi indoit de bine-venita tuluI de maghiarisare. Dad, s'a ivit idsa unul, aniT 60 popotul maghiar, aservit si amenintat
Dupe maT multe -euvéntarI, tinute de repre- pacea cu Afganistanul , nu numar pentru perdut, retacit, simbol vid §i incarnat a deca- §i el on desnationalisare de Austria gerenana ,
sintanta deosibitelor 'particle, s'ati propus ea can- cuceririle teritoriale pe cad le obtin ci dentd §i ruing und natiunl, sa se fi purtat nu se mai gandia - cad nu putea --a aservt
didatT : din alta causa. Regele din Birma , Thibo , cel putin cu vrednieie, nu in ce privesee natiu- §i desnationalisa si el pe alta. Indata et), pe la
Din partea liberalilor, la Camera: dd. V. Ale- li-a concentrat deja trupele sale - la grani- nea, nu, cad cu aeeasta nu mast are nimic a 1863, rè'sari insa din nod soarele pentru acest .

exandri, col. I; d. D. Lange, col. II ; dd. Sc. Pas-
tia Al. M. Sendrea, Al. Gheorghiu §i Al. H lban,
col. III ; d. V. Gheorghian, col. IV. Pentru senat :
d. Adamachi, d. d-r. An. Fatu, col. IL
Din partea liberalilor unite' cu conservatoriT,
s'ad propus, la camera: D. T. L. Maiorescu,
col. I ; d. I. Ciupercescu. col. II ; dd. Gh. Mar-
zeseu, Jacob Negruzzi, V. Conte §i .C. Christo-
dulo Cercerez, col. III; pentru colegiul al IV
persoana nu e desemnata inca.
Aeestea le citim in »Stafefa".
-X -
Miscarea electoralá« e titlul unu ziar ce a
inceput a apare in Iasi.
.E1 este organul grupulusi «liberal §i indepen-
dent".
Pe eat se vede, el are s rámana inchis nu-
mel in eeroul mi§carilor electorate.
Din parte-ne liana slimes nould mesager.
-X-
un repaus de eat-va timp »Let t,rna"
Dup
a inceput ear s lumineze opinia publica din
Brila, asupra mijloacelor ce intrebuinteaza oa-
mena in alegerT.,
tele posesiunilor engleze !..
0 petrecere la principele Bismark.
SA nu se creadä, ct voim a face descrie-
rea unei petreceri, in ce priveSce mancä-
rile, beuturile, multimea t feliul lor ; ar fi
o intreprindere indrasneatä i chiar in-
grata . . . Voim a insira simplu persoa
nele principale, cad luara parte la ultima
.soirée" al principelui Bismark. Aceastä
insirare de persoane poate servi ca ma-
terial pentru eel obicinutI a face combi-
nari í deductiuni politico din multe lucruri
ne-politicoase" .
Se afla la masa la Bismark , pe länga
pretinii sei traditionali, ceipetenia partidu-
lui clerical, Windthorst ; cancelarul 61 pur-
t, toatä seara de brat si 61 presinta intregei
sale familii. Felicitat in mod ironic de vre-o
cati-va liberali pentru aceasta intorsura a
respunse rid6nd: Ex-
sortei, Windthorst
tra centrum nulla salus". Apoi se atilt cape- aleoarea sa in Dacia centrala mere' in contra
tenia protestatoriloralsatiani, in acel'asT timp
elementulu roman coloonitor. Tot dauna a e-
face, ci in ce privesce prop ia sa individualitate, element, naparea inaleita se trezi , calla sa
mandria sa. Se zice, c vn4toril §i renegata niusee indata cum e obiceiul el j eine erad in
apropiere ? Romana.
natiunilor aunt predomniti de partea individualä
a fiinteT lor, de un egoism escesiv i nemásurat,
Lupta pentru aservire i desnationalisare in-.
satisfeleut prin cepu earaeT. Aservirea isbuti. Jumatatea elemen-
care atund and nu poate 6
tulust nostra, Romana de .peste muntT , nu ad
mijloacele natiuneT, el face sa paraseasea drape-
astral' niel patrie, uic domn, nid legT, nid li.
lul el. Un individ cum se cade, trebue sa
aiba inst §i egoismul de a nu fi urgisit §i flue-
bertatY . nu ad nimic. Tot ce e este stree'in, este
unguresc ; eT sunt o turrne de desmostenitie Nu
rat.. Iertare! ne uitasem, ot toate sunt relative,
si ea, este egoism inalt si plant, care inalta tot ast-fel staaotiunea
insa lucrul cu maghiarisarea ro-
dusmanulul este maT grea,
manilor; aiai
dimpreuna cu iiidivii pe earl' li stapanesce peUtru-a, se trateaa de comorile interioare a
pe totí ce-y incongioara, §i este egoism inar§av le until' popor, la care' cu gred se poate ajunge
§i injositor, care vestejesce §i usuca toate in ca-
§i earl numd cu mijloace eseeptional de dibace
lea sa... In numarul acestor egoi§tI se numéra
se pot rapi §i stinge. Ungura ad eautat dupa
li deputatul din Brasov, Nicolad SUN void.
acestea mijloaee ; ungurisarea prin nobilitare se
* * * anihilase prin stergerea castelor §i pe range', a-
Ce este proieetul de maghiarisare, cu care a- ceasta rezultatele el fusesera §i pride la , 1848
putin corespunetoare asteptarilor. Ce era de fa-
tenteaa, astad natiunea maghiara pe Romana
aserviet de ea? Prelungirea, repetarea sub o cut ? NoT oredem e ne substituim deplin in
moiul de rationare al maghiarilor, and zieem,
noua, ma IB oderna form a. a luptei, ce a intre-
ca eT si-ad stabilit ast-fel noul metod al desna-
prins acest popor fanatic% §i eselusiv de la des- tionalisard : eSuntem in sect. XIX , si-ad zis
a, nu maI merge Ilia cu privileghle , raid cu
.

torte brut& Toeing acest secol , eivilisatiunea

411.
413.TABI
eKolnisehe Zeitung» anunta, c cestiunea for-
tulul Arab-Tabia, la a arui posesiune pretin-
dead atat Ru§ii, cat §i Romana §i care a fost
ocupat, apol evaeuat de &Are ceT d'antid, -
e aproape de a fi resolvata. Comisiunea granite-
lor s'ar pronunta probabil contra eererilor Ro-
ranilor. ! Granita s'ar forma de inside dunareana
de la rsaritul Arab-Tabiel; iar fortul acesta a r
suferi soarta Silistrel, treand la Bulgaria.
- Comisiunea europeana dunareana se va in
truni la 9 Mal' in Bueuresd. Dupe informatiunile
numitulta ziar, mal mul delegate' al comisiuna
ar fi sosit in Romania.
(Dents).
...dramarr
DIN AFARA
. atatea, manifestarI §i confirmarl prin ange §i
Anglia si Afganistanul.
Ce mal fac Englezii i Afganistanii? Se
pregatesc a incheia pacea atat de mult do-
rit a si de o parte si de alta !
Iakub Khan a plecat deja la Gundamuk,
pentru a incepe aid negocierile de pace cu
maiorul Cavagnari, delegatul guvernului en-.
glez. Se crede, c Iacub Khan va consimti
la toate cererile Englezilor ; in urmä gla-
sul lui Standard" va fi darä cu toate a-
cestea au4it i Indiile engleze vor dobändi
in sfarsit in partea de calm Afganistan
faimoasele granite sciintifice» , cad nu vor
avea de rezultat nici mai mult riic mai pu-
FOITA "ROMANI.E.1 LIBERE,
insä clerical, Charles Grad, care se vede, si stet a:masta tendinta de desnationalisare ; nu-
a de and Francia se republicaniseaza me- rnaí modul eT de manifestare variase dupa epooe luT, ne ofera insa doua arme, aualoage in fond
rett, nu mai are acel dor de ea ca mai ina- §i relatiunile istorice. Cum ad resistat pang a- eel& lalte douse §i mal eficaee in ce pi ivesce rezul-
inte. Esaltianul autonomist si liberal, neam- cum Romanil din Ardeal in potriva acestd fa- tatele. Romänil din Ardeal ei lingerie , ca a- a-
tul Schneegans, era fag en acesta ca disgra:- tale tentative? Prin mijloacele cele maY simple, pliam, -§i-ad zis tot d-stad astazT din inte-
tiat de Bismark. ligenta si popor. Care este pitima oeld -de an-
dictate de fire. AtentatT, insultatT §i nedrepta- taid, pentru .ce este ea "iuteligenta ? Negre§it
Saloanele cancelarului bojniail in urmä titI de UngurI, RomaniT a inceput sa-T urasea,
de clericali si conservatory ruginiti; libera- sa-i urasea
,f et pentru ca st investeasa functiunT in stet
V
cu o hotarire §i adancime potentate
hi se aflatt intro minoritate disparentä. §i sit traiasea prin mijloace domnesel. Acestel
pana la fanatism,-cum poate un numra un po- functirml §i acestea mijloace ne i le vom da -
P6r atentat, insultat §i nedreptatit in tot ce are insa de cat pa pretul maghiarisiird. Ce prie esce
maT scrimp, Dial sfänt, un popor care pe range poporul-§i-ad zis tot ungura-,lipsit de condu-
-.-
DIN TRANSILVANIA aceastri pornire generala la popoa maI are §i
ealitatea de roman : nu culture, nu autonomia
cerea eapetelor luminate el nu ma' Iresint a
raid o primejdie serioasa. Nu ne temern c el
Cine are vreme §i-§Y v a da oatenealä a ceti confesiunilor, nu, nu maY §tid ce fleacurT, in-
acum ziarele din Transilvania, va afla in ele vom vedea and va ridiandu-se siugur ; pentru
cadrate in rame ce eclipseaza §i se insinua pri-
negregit un "faimos» diseurs, rostit de cake de- a remAnea insa tot «3iflqar», trebue sli7l impe-
vitorinlia superficial cu o importanta, ce in rea-
putatul Brasovulel, Nieolae Stravoiti, in camera dee am in desvoltarea sa. Pe ealea materiala l
litate nu o ad. Revolutiunea do la 1437, lup- voila gad sistematic prin cele maY felurite mij-
ungureasea din Pesta., in cestiunea proiectuld tele luT Horea si Iancu, programa si juram6ntul
de maghiarisare. Monitoriul consistoriulul din loace, pe calea intelectuala gi vom imp me stu-
natiunel la 15 Mai 1848, nu ad fost de cat tot diarea Iimbel noistre, cad vor fi destuT earl o
Sibid l'a publicat eel d'antaid, orecland, negre-
vor invata si earl se vor adapa apoT de culture
§it, ci sevarsesee prin aetul acestd publicari un juraminte a acestuT mod de procedere firese.
mare act "patriotic» §i eromanese», Poate s fi noastra nationala, nepute.'nd invela limba ger-
Aceastä lupta cere insa suferinte, abdare, mana,-cel cad nu o vor putea invéta , 6§1.
avut de altminterea dreptate, and se map& sunt oa-
neajunsurY i jertfe, §i nu toti oamena vor perde eel putin timpul cu ea ; vor stagna
cu aceasta incredintare, cad aceste doug vorbe
"patriotic» §i "romanese» ati eu totul alt inte- meni, nu totl ad aceea§T carne, nu acel'a§Y in intuneree si dobitocie, §i nu e si acesta un
gauge §i nu aceeasi creerl constitueso organis- profit» ?
les la Sibid si Brasov decum buna oara in alte
mul fie caruia. Indivi4a stable fana curagid §i Asa vor fi ratiouat dupa parerea noastra un-
partY ale Ardealulia, unde mal predomnese "pre-
inaltil mandrie deserteaza de sub steagul natiu- guril si nu are cine-va de at sa mearga in
judiciile, contra "lathing' maghiare si a parla-
mentuha el. Nu De-a convins oare filosofia po-
nilor, dnd acestea sufer, si tree la dusmanT; Ardeal, §i va vedea luerurl si privelisef carI nu
iar dusmana grabesc aceastá desertare prin mbe- ad putut rezulta de at din o aplicare consciin-
sitivista de aetad, c toate, toate sunt in lumea surI bine ehibzuite dupa locurl, oamenT ei timp.
asta relative, schimbilcioase dupa loc §i indi- cioasa §i sistematica a principielor de lupta ce
Pana la 1848 RomaniT earl paraseall cause na- am schitat mal sus prin substitutiune. A§a stä
vi !!...
Una cetitorT ne vor intreba poate, pentru ce tiund lor se %eerie nobia ungud ; privilegiile turd si cu . genesa proiectuluT de maghiari-
de casta gi resplatead. §i catl nu ad trecut !...
nu l' am publicat si nol ! De ce ? Ne insultam sare.
ziarul. Un resumat insa totu§i awn face din el, CatY nu §1-ati uitat natia §i limba, earl sufe- * *
read in ureilinte ocara und staii de lnerurI
dar nu in mod obiectiv ci nu ma ea punet de
a nu vedea in jurul vostru de cat injosire, i
1 spune aeestea unia vechiti amice Ma cunostT - Ghicese, murmura el, eel putin cred a
§i vo l. suntetY saraci. Este
pce:risie, cupid tate, talsificarl de eonsciinte, nu
in destul spre a §ti, c seeretul va fi cu fideli- ghici. Ea e bogata potl crede, c sunt pe id, pe colea; adevratl
tate §i scrupulositate pastrat. Aica ! Patin cu- oare aceasta ? oamen'i one§t1. Nu potl erede et : sub danteLle

ANIORUR1LE 1111111 NIHILIST
DE
PAUL VERNIER
-IJ r mar e - -
III
Profitand de momentul, and danturile eraii
in apogeul lor, and invitatil sale ouprin§I de
placere, nu putead observe mi§earile sale, nic
a surprinde vorbele sale, principele cauta cu
ochii pe junele deer §i nu inarzte, a '1 vedea,
pe jumatate ascune de perdelele und ferestre,
absorbit in o muta contemplatie.
0 repede privire '1 fgeu s descopere indata
obieetul extasuluY.
El surlse.
Natalia trecea ri4itoare si superba.
Se a propie dar de june, care nu o
nind, si '1 lovi incet pe umar.
vadeu
ragid ! -Daca insist, credeffeo bine, este a Junele facu un semn de afirmare, care in-
am un vag presimtimánt c a§ putea sa-tY fiti spira mill.
oficiale, sub decoratiunI, placle cordoane bate o
inima sineera, §i ca in dosul functionaralul in-
folositor. -
i earl pentru ce suntetY nenorocitl, eata vidiat, meet, detestat, e un tatl ferieit de a in-
mirare.
Vol ! genera'e, voT ! sepeta oficerul cu pentru ce suntetT.
desperatI Copile ! Oare o
consideratiune a§a de meschina este de o va-
talni in fine un om sineer, onest, asemenea
de a '1 putea zice:
vorba de viitorul, de
-. De sigur c ed. i pentru ce nu ? Junele loare oare care, and e «Amice, smit mandru de tine. Iube§el sin-
asT plea, capul si murmura: repaosul a doua esistente ? Este oare permis ceramente pe flica mea -
care v'o recta ase-
- Oh ! nu. E imposibil V6' conjur gene- unuT om de yeti:urea voastra, de ,meritul vos- menea, fie clis in treaeat -- estl singurul in
rale, nu m'e intrebatl nimic. tru, de a se opri la asemenea nimicurl ? lume ; fa-mi onoarea de' a m primi de teta.,
.
Sergiu avu un suds slab. Sergiu nu putea crede urechilor sale, aid o-
- Dar din contra', tid sií ti . Am, daa
trebue s vä spun totul, puternice motive pen- -
Sant eu toate acestea obligat de a me' cbilor c : el simti parehetul lipsind picioare
tru aceasta.
opri aci, zise el cu totul ineat. Dacia atT sci lor sale, se agate, de perdele, si ar fi apt,
Sergiu '1 privi, speriat de acea ce ameia, §i, daca atI putea daca generalul nu 1-ar fi sustinut. Bucuria '1
pärand ea face o violenta sforta asupra lul in- -
Eh ! zed nu seid de at rn lueru, este ca suffoca , atata ferioire, urmand dupd o aa tris-
su§l, respunse eu o voce surda tatal car e ar face din saracia voastra - sa teta, era de sigur prea greet de suportat.
-E bine ! da, iubese nebun. E bine ! d so urtm vorba - o pedia, la unirea ' voastra, NimenY nu v4use nimie din aceasta mici
ar fi un rad tata. scent intima.
sunt nenorocit §i desperat.
Desperat! Pentru ce ? - 'Via! vol! printul roil, 'mY zieetl aceasta ;

- Pe cine privitl ast-fel ? Intrebe el.

ve-
- Pentru
i ubese
pentru et aceea pe care o striga oficerul zapacit.
-
Lasit-m s continud
te-ar voi ar fi prea dificila.
§i fiica care nu " (Va urine)
Sergiu tresari, ro§i i niurmura cate-va vorbe El se opri ea §i cum forte I lipsia, apor Lacs ap
incera a vorbi, dar nid un sunet nu esi din - Oh ! D-zeul med t D-zeul med ! 'mT pare
neintelese, pe and intre-vorbitorul sat Conti- oi visez.
gatul sd straps.
nua farti a se turbura :
Generalul 'T intinse mane, - ET nu, ami'eul met, nu visatl. Obidnuit
- A§ jura ó e§t.T. amorezat Sa vedem,
 ROMANIA LIBER A
1..AnneMalf7nrCe 111=111

Inteligent romand din Ardeal este maghia-
risatd in cea maY mare parte prin functiunile
ce ()elapse', in stat. Vet( zice c inch scie romd-
nesce ? Ce face asta, and 'Anima e e perdutg
pentru rote §i idiomul maghiar s'a naturali-
sat pguA la pertectiune in gura el%
Miron Re nail, mitropolitul din Sibid, picard
din &And in and la ((Casa Magnatilor, (camera
de sus) din Pesta. De ce? E doamne s ia §i
el parte la sfatul «Orel» unguresei , cu gro6Y
§i baronii"; s facg §i el figurg importantd , srt
vorbiascg si de el ziarele. C6.61' pasg luT, c na-
tiunea a hotgrit sh se observe starea de pro-
testare fatg- de intreaga constitutie maghiarg ,
in prima linie darg fatg, de parlamentul ungu-
rev, -nu-Y el maI pre sus de natiune , el me-
tropolitul mard metropoll gr. etc. etc. ? Ce'Y
pasg lT C1 natiunea nu recunoacce aid rege,
Ma mini triT ungurescI ; el cocheteazd; mnn-
i bea cu el. Ce'l rasa insfár§:t lul-ca sg vor-
o
bim port u ad personam, c discursurile sale sunt
creation contort si schiloadd a und capacitdfl
nepotriv: d pentru politia. Strdlucirea §i asti-
gul ! .
meniasa, care inert nu e iudepluuit, dar in a- a o strgpunge, cu care septet! iu luptg - §i
aria consumare sd pale multd sthruintd. cu toae acestea, maY putetI 4ice cd, o inbitl ?.. .
Nedreptatoa i-se face de Europa, la a cdreia
reoanoscintd, Romgnia are puternice §i legitime
drepturT.
Ea este solicitath si cu impetrire sustinutá de
acel', earl goY i flgandnii, alungatl de soartg §i
de cele alte neamurT, §'ad gdsit un refugiu, un
adápost - dar ce zic, - o imbrAtigare in tara
§i poporul romdnesc.
Nu roil s vorbrsc, raid sg fac istoria prin-
cipatulul romän, &Ad ea este si trebue sg fie cu-
noscut orT skill bun cethtian, §i cu atgt maY
mult oamendor politiel, chematl a hotdri §i a
lucra in interesul uatiunel lor si a echilibru-
luT european dar void intreba:
Uitat-a oare Eiropa §i oameniT s politid,
pe poporul acela care cu loirbAia strd,mo§ilor
sT RomanY, a apärat in cursul rna multor se-
cole continentul acesta in-contra intunericulul,
ce se intindea prin foetal §i feral oardelor barbare ?
Uitat-a ea oare pe poporul acela, care cu
vitej'a i tenacitatea eel caracteriseazg, a im-
pedecat §i infránat dorinta cuceritoare a devas-
(Va urma)
Alegeri libere-
Citim in Lanterna" din Braila.
La 23 ale ace§tia, fiind ziva cu patronagiul
St. Gheorghe, §i tot de o-datg patronul stin-
darduld gardd c:vice din urbea noastrg, s'a
fault in sus meutionata biseria un servicid re-
ligios, in onoarea stindardului, :uncle ad luat
parte atgt §eiff superiorY al gardel, cat §i gar-
dijtil.
Dupg terminarea serviciuluY religios, s'ad ti-
nut discursurT in fata gardi§tilor, Mgt de co-
mand ntele d. MArgdritescu, cat si de d-1 primar
si d-1 prefect.
Reinturngudu-se drapelul la legiune, inainte
de a fi depus la locul lul, d-1 Márgkitescu or-
dona supu§ilvr se, srt se formeze cared, iar stin
dardul sg fie a§ezat la mifloc, eeea ce s'a §i
%cut in curtea primgrieI.
mid comisiunY de 28 membriY, ear cea-l'altg
parte a fie discutatd in §edintd plenard.
(Havas).
Teatru de yard : DACIA
Marti', la 1 MaY, va avea loo inaugararea a-
cestul no* teatru, care intrece tot ce posedg pgng
acum in BucurescY in genu acesta, putgnd rive-
lisa en cele mat marY stabilimente teatrale din
Paris, Londra i Viena.
Se MD, inteinsul doug rindurY de loje cu an-
treed' separate , stale numerot ate asemenea qi
locurY imprejurul meselor. Ecleragiul de gaz cu
peste 200 becurY. D. I, D. Ionescu, a angsja
numaY celebritY europene, printre care specie-
MAY cum nu s'a maI vdcjut in Capitalg, garan-
tInt asemenea pentru intrepretatrunY decente §i
moralitatea spectacolelor, ast-fel cit orY-ce fami-
lie va putea participa la aceste serate amusante
§i atractoare.
Un alt avantagid, care nu'l posedg nia un sta-
biliment d'aci ne oferh d. Ionescu, adieg : Chiar in
timp de ploaie representatiile vor avea loc in

Ace(
in Bra
. .
face N. Strdvoiu. Lasg cash i mast
§i un numgr oare-care de procese in-
curcate §i nesfär§ite, ca s meargg la Pesta ,
in cam a ungureasa, a fie §i el ve4T doamue
4:1( pi i t» §i s capete i «5 florenl v. a.» pe
zi, iar and va fi servit destul rasa stdphnitoare
al ti :meatg §i pe el in vre-o functie grasg in
tara sa. C .-Y pasg luT, cg lucreazg in contra ho-
tdrIrei uat unite, in contra intereselor §i vIito-
rulul el!
Aeest om a fost, care a rostit faimosul dis-
curs in camera maghiard, in cestiunea introdu-
ceriï legal de na ghiarisare. C le premise ne-ara
deslu§it asupra inOividuluY ce avea s vorbeasa
ti L supra naturel acesta proiect.
Singura cale pe care se pot zgdgrnici tendin-
tele acEsta proiect este tot cea vcche : ura, in-
streinarea, abisul rrá margins( intre atent ttorY
§i victimg. Conciliarea politia, fie cgt de par-
tialg, le preparg cale::. ; «irifrilirea» lesprijinesce
§i realiseazg. Sad se poate da and-va de min-
clung firea ?... divid cu oare care judeeatg, cu o dreaptg i bung masä. El declara, c greseala mare ail co-
. Ce a vorbit insi d. Strdvoin' ? credintd, ne ar zice: statul roman are drepturi mis acei
Deputatul Stravoid in discursul ail nu §Y-a neprescriptibile la recuno§tinta Europei, el iu- stitutiune, care dad, s'ar fi votat, cu ga- curs, cu premiI, la tirul cu pistolul, in localul
prea bgtut capul cu pro ectul de lege ; in rea- besce libertatea aid a luptat pentru ea.
1 tate ilia nu a protstt contra la, cdcl de- Dacg, este sta. pentru ce se despretuesc ase- solvat cestiunea israiliilor, fárä sä pericli-
' clara la sfár§itul vorbirel, c «nu se teme srt ri-
zulte din el pentru natiune nid un ad,» De ce
sgse fi maI impotrivit d r ?... Ceea ce desvolth
&avoid fu programul ad politic : infrdtirea cu
orT ce prep a Ronignilor cu Ungurit Cu orT ce
pret, am zis, CCY advocated Stavoid recunoasce,
prImul 1:omdu de la 1848 iecoace, constitutia,
rtgele, legile §i in sfir§it suporioritatea legitimä
a o linnet maghiare asipra natiunel romdnescI
de p. te munti.
Cum fierbe slog. Oar, ce strdbate inch o
inimg patriotieg, la aspectul acesteI
cur tá i
nelegiuirY. Cine s'a ales, cine s'a insgrcinat cu
ingratul §i perfidul rol, de a sfg§ia cu o obrds-
nicie gag pereche programul celor 40,000 de
románl de pe cgmpul Blaulu !... (And ar simti
§1 umbrele, cgnd ar aui i ele, and s'ar pu-
tea incarna §i arma pentru uu moment numaY
en pumnalul resbundrel, ele s'ar resbuna ne-
gre§it, aceasta-Y sfant, de o insult á. eta de a-
marg ce le educe unul din...... copil natiunel
din care genie parte, pentru care luptsrd §i
murirg ! Sermanul Barnut i toath ceata sa de
luptgtorY, mortl deja sad inalruntitY de o lingd
tatorilor, -dInt ast-fel timpul necesar occi-
dentulul Europe!, pentru a se consolida §i a'§Y
AtuncI d-1 Mgrggritescu intre alte brapoave,
ar fi articulat la adresa atgt a §efilor cgt §i a
teatru de iarnii, 'Lin care s'a introdus ventila-
tiunT nol.
gardi§tilor : »Gardi§tY ! juraff pe acest stindard,
pune ea cea dinegid bazele sigure &Are progres ,care '1 avetl inaintea voastrg, ca cu alegerile
§i civilisatiune. ? »viitcare yeti vota pentru guvernul actua1.4 Conferintele corpului didactic primar
Uitat-a ea oare, pe acel popor liniscit §i apt Se poate oare o maY sfruntatg enteral din DIN CAPITALA
pentru culturh ? Pe acel principat care s'a for- partea bimba§uld. d. Margdritescu ? Iatg liber- Duminecg 29 Aprile, d. Mirescu va vorbi des-
mat fgrg s turbure pacea Europa, fgrg s'o coste tate de alegerY sub radicalY ! ! ! pre modul cum s'ar putea preda maY bine arit -
un ban sad un soldat? metica in clasa IV-a.
Sermane drapel ! ceY ce '§Y ag pierdut tot ce
Nu'§I. ma educe ea oare aminte de acel fpo- moat maT sacru in eY, cel ce 't).' ati conrupt
por, pe care 'la admirat la Nicopoli, la Plevna pang si con§tiiuta lor, asth-4Y nu le-a maY re-
la Rahova, la Vidin, nand pe cgmpul de luptg mas de cgt mijlocul profaugriY tale ! ! !
Societatea studenlilor in medicina
eroil s fiT peutru marea causä' a liberatel? Vom reveni maT pe larg cu numerul viitor. Societatea roagg pe totl domniY, ckora li s'ad
Crede ea oare acelea ce i-sg spun de inimicii Wands liste de subscriptiunT, sg bine-voiasa a
no§tri ocultT, addpostitI §i crescutT in tara noastrg, le reinapoia cu orT ce sumg va fi incasatg, pen-
desghetatl in shill nostru, cd statul roman este tru a se putea regula conturile i depunerea ba-
compus din o adungturg de latronT, este locuit de
ARENA ZIARELOR nilor.
un popor barbar i incult. ? Romanul" publica o parte din discursul Pre§edinte, K. Stauceanu.
o ! nu. tinut la 1866 de d. Batianu, spre a se ve-
Europa nu poate a fie atgt de negreaptd. dea care erati vederile particle liberate in SOCIETATEA. ROMANA
Dug ne-am adresa, nu la un ministru al until cestiunea evreilor, chiar atunc1 and i- se a-
de
duce acusarea, a voia introducerea lor in
st it, nu la un ceatian format, - ci la un in-
Arme, Gimnastica i Dare la Semn
ce ail combatut art. 6 din con- Duminieg, 29 Aprile, orele 12 ameazi, con-
rantiile indicate de d. Bratianu, ar fi re- Societhtd din strada Batistea No. 2.
Comitetul.
menea drepturT §i se create, principiI pentru o teze intru nimic interesele Wit economice,
clich' de oamenT, earl Wiese numaT din munca §i politice i nationale.
e stew ala altora. ? Dupa ce arata amara expiatiune ce in- CURSUL BUCURESCI
Peatru ce se calcg in picioare prerogativile, cearca a zI tara, «Bomanul» stigmatiseaza
amorul proprid §i demnitatea rind natiuni ? ast-tel pe ceI cart', dup dnsul, sunt singurif
CarT sunt drepturile acesteI elioT ovreesd, la vinovatf : MARE CASA DE SCHIMB
recunoscinta EuropeT ? ce datorie are Europa de Conservatoril ad deschis Israelitilor portile LA
Romania ; conservatoril s'ad ridicat in contra
indeplinit fatil cu mutt! oamenT pervert)", pen-
tru a ne sacr:fica pe nol interes$-lor i esploa-
tgrilor lor, pentru a desmosteni pe eroil de la
guvernulnY liberal, and acesta s'a incercat a
pune pedicY návdliril evreescY ; conservatoril, prin
Bursa Bucuresei"
Grivita §i a face din tara romdnoas peste 3 urmare, sunt compromig in aceastg cestiune... I. M. FERMO & BENZAL
sad 4 generatiunY, o Palesting. ? No. 48. STRADA LIPSCANI No. 48.
* * * Revendicand onoarea de a fi avut
Bawl' lor, stan§Y prin mijloace nepermise, fie singur curagiul de a sustine ind de 1; in- Pe diva de 28 Aprilie 1879 ora 12
Camp. Wind.
eT orT cat de numero§Y, nu le vor crea drepturY; ceput o solutiune categoricá a cestiunil E- OBLIGATIIINI
10% Oblig. rurale. . . . . 1001/4 no%
onestitatea lealitatea §i iubirea tdreY in care vreilor,--Binele public" face un attune .
» , elite la sort! 98 argint
locuesc , numaY acestea le vor da drepturT apel catre alegtor , spre a nu incredinta 80/0 domeniale 101 1011/2
numaY aceste 'Y vor pune in andul oamenilor. mandatul lor de at acelora, carl li va de- , ev;te la sort1 . . . . 991/2 argint
Dob. 10 .fr. Obig. CaseI pens. 300 let . 175 178
Dar acum s ne intoarcem l voT fiitorilor clara, rat n'ar putea concede mat mult E- 7% Serisurl funciare rurale . . .
704 urbane 871/4 881/4
cetgtenY aY Romania. vreilor, de cat o impamantenire individualL 99
8% Impr. Municipal. 981/2
Cine §i ur de sunt strruno§ii vo§tri, earl sg fi » cu pr. Buc. (bil. 20 1.) . . , 26 27
luptat in un timp oare care, pentru aceastg targ, Renta RomAnA . . . . . . 673/4 681/4
ActiunI (Dacia» . . . 200 205
prin vr'un sarrificit de or-ce naturg.? Serviciwl telegrafio al .Romanieí Were* , «Romania, 78 82
Carl §i unde sunt averile voastre aduse de vol
aid, numal rentru amorul tgrel ace§tia §i pen-
10 Mal - 9 ore dim.
Londra, 9 Mat - Camera comunelor. - D.
Cupoane rurale exigibile
, domeniale
serisurl
,
,
1 010
ila
1/2
arg.

aur
-
§i grea viatd, cine s scuipe cu atdta mescbi-
nerie pe mgretul product al greleY §i augeroa-
seI lor mead !.,.. Cine sh' atent ze o natiune in
nadndria, dreptul, interesele §i viitorul eI !... De
tru a copious la fericirea i prosperarea eT. ? Hamburg intreabg pe guvern, dada' s'a fixat o
Puteti N oi sg ne ardtati vre un strebun, care, data precisd pentru evacuarea complete' a Ru-
Mated cu avutiile sale, sg fi venit in mijlo- melieY orientale de &Are trupele ruse. D. Burke
,
Argint contra aur .

'labia hartie .
Florinul . . .
Lose Ottomane .
,
.
Bilete hypotecare contra aur.
.. ...
.
. .... ,
.
1
2 41
2 16
%1
1 1/4

42 - 45
1%
2 411/2
2 16%
1,t4

nostru §i &A se fi distins prin onoarea, capacitatea respunde, ort nu s'ad fixat alte date de cgt ace-
este o m dngdiere pentru un Mafia sort it, e ert CURSUL DIN VIENA
§i activitatea sa in sustinerea §i iubirea aces- lea ale tratatuld de Berlin; dar cg e asigurat, 9 Maiü
vänzgtorul nu este hied de cgt unul, adea...
ta tgrY ? cg, evacnare a se va efectua ma de repede pe Napoleonul 9 39 9 38
dar se sfdr§im !... 5 54 5 55

411,
88.
Intrat-ad ceY maY multi ovreY, in Ronahnia, cgt vor permite impregiurgrile.
ou alt-ceva afarg de o arjd §i un gea-
mantan ?
Secretarul de Stat la ministerul afaeerilor
streine anunth apoY e Englitera a consim-
Ducatul
Lose Otomane
Rubla HArtie ....
CIIRSUL DIN BERLIN
20 - 20 -
112 25 112 50

ROMANIA SI TRACTATUL DE BERLIN. Intrat-ati cel putin, cu pappoarte in regulg §i t t la mijlocirea Puterilor in cestiunea frunta- 9 Malt].

' Cestiunea pe la puntele determinate ale granitel ? rielor grece §i a ea a consimtit si la aceea, cg Obli. edile ferate romine
Actittnile » .
88 -1 86
29 80 30 -
-
Venitatl eu o alt intentiune de cgt aceia de a aceastg mijlocire sg fie %cued de ambasadorT ,
Profesorul din Bucuresci, d N. Codrescu, lace banl prin orY-ce mijloace ? la Constantinopol. Intrebat fiind, dacg ambasa-
Priorititl
Oppenheim
» 86 10 87 90
-
ne tramite un studiu asupra cestiL nel isra-
ilite Intrinsul sunt coprinse multe adev6ruri,
Care vg sunt drepturile voastre asupra tend doril vor lucra in mod colectiv intrunindu-se
ace§tia ? in conferinth, sad numaY individual, d. Burok
Ruble harVe
Stern
Lose Otomane , .
-
195 10 194 90
26 - 35 -
D. Codrescu propune o solutiune nouti, ce DoritT oare din inimg §i sufletul vostru, ca refusg de a rgspunde. CIIRSUL DIN PARIS
merita, a fi discutata. Pentru a inlesni 'des- st ye facetI fiT aY Romania §i sa o iubitY ca 9 Maiù
Viena, 9 MaY. - Se asigurg, c inchiderea
baterea i formarea unel serioase convicti-
uni, incepem astki publicarea acestni studiu.
pe o mama ?
Aceasta o puteatY face §i inainte de 1866 §i
solemnd a ReichsrathuluY se va face in 17 ale
Renta RomAnü
Lose Otomane
67 1/4 67
43 43 -
1/4

Un principat, restrins astg-if intre vgrfurile chiar astga.

acest el lunY.
o telegramá' din Constantinopol, adresatg zia- Paris (3 Inn°
SCHIMBUL 28 Aprilie
... 99 30
Carpatilor, mdretul fluviu Dungrea, Prutu §i Ma-
rea-neagrd, cáruia natura nu i-a refuzat nid u-
0! oamenT fgrg inim i fr cunoscinth, o-
rule! 4Politisehe Correspondenz,, spune, c nu
trebue sil se dea prea mare incredere sgomotelor
, la vedere
Londra (3 Inn!)
, la vedere
.
. .
.... 100 15
25
25 25
5

nul din darurile sale, in care un popor padnic Nu vedetY vol, c comitetl actul eel maY Berlin (3 la-1) 122 %
relative la o alianth ruso-turcg (?) , la vedere 123
monstruos, cldndu-vb' in adoptiune prin impu-
§i laborios, bfgnd §i inteligint, cauth a'§7. mgri
pa§il care civilisatiune,-este oprit in mersul nere, lulled de mumg o bard', pe care atI deso- 1
Berlin, 9 MaT.
triimitii, o parte din
- proectele
Reichstagul a hotgrgt sil
vernal! la studiul
Viena la vedere
Adresa pentru telegrame,
Fermo &
2 15

enzal.
sdt de o imprejurare fatal, de o nedreptate o- , norat'o, pe carea Y inghenuchiat'o, pe care voitY :
 ORECEIEZMIHIEM. .1011VREINIBRIONEMARIORRENONER &REMIIRMOREAMIX WE2MMIMMIR oo
ROMANIA LIBER A rauaneaesewasiassamessailesteminaleramr

PrV, .e0E-ZZ2Z5131M211.641VEMP.ie.c.:-., "

1111 "4. - W.A ""e
Premle

ROWLAND'S 16,600
FR.
16)600

MACASSAR OIL
Cunoscut de 80 aril ct eel mat bun \V. STAADECKER
Strada Smeirdan (Germanci) No. S
0*tIS A 1?011,tot.
restaurator, preservator hi infrumnsetAtor ELIXIR VINOS
al enamel (prdlni). Butilia are un dop
de stie16. 4 gi 8 fraud RECOM A NDA DEPOUL SEU -
QUINA LAROCHE este un Efixi,. tin
continend principiele celor 3 vecli
irw ,pe quinquina.
ROWLAND'S KALYILOR De ua amaraciune placuta el este
Infrumnseteap carnaaginnea i stirpesoe UtIMATOAnELE MASINE : en mutt superior vinurilor seu sire.
purilor de quinquina si lucres ta ea
petete de piele 6 franc'.
ROWLAND'S ODONTO PENTRU AGRICULTORI: PENTRU MORARI: aperitif, tome, eau febrifug, in eon.
tra atregtiunitor stomachulfte, It ea.
biciunilor, a anemiei ei a 0igtiril4r
Albesce dintii si irnpedicl caria. 3 fr. 50 c.
Locomobile, MaOne de treerat Matiine de secerat Ior de malcinat AspiratorY pentru nablurY invechite, etc.

ROWLAND'S EUCONIA (Hornsby) (Wood §i Favorita) pe postament de lemn cu 1, 2 Curatitor1complecte, sistem noh
§i 3 perechi de pietre curätind grine de toate semintele streine
E un nod si dace praf de toakiti. Cum-
*a tt. tot-d'anna articoH de la ROWLAND
Makiine de treerat cu 'Mina Ma§ine de semitnat Pietre de môrX in 2 mlrimi (pentrn mori marl i mid)
FERRIJCINOS
20, BATON GARDEN, LONDRA. Toff ar- Mutntmale de Caulluk PlugurT Vidats franuzese i unguresci nine de burat in t6te humerile Coribisat cu ua eare de ter bart.
ticolit adevrirati poartO firma : A. ROW- in toate mgrimile §i on 2 brasde
LAND & SONS cu earactere rogil pe in- negre i albe 34 metre [1] llfori§ce de manit assimil biIa. Quina Laroche ti wine
Ma§ine de titiat gram unul din reconstituanti cei mai 41-
- vellitoare, a dire imitatiune conside- Batease de porumb cu abur llia§ine de presat fir cit abur 3tatine de jupuit gritne caci in contra saracid *angel ai si
p. rati-o ca furaM. De vtiv4are la totl 2 marirdi
Ma§ine de curittit grit; a decolorat:unei /ui, a ch/orosei, a
fa -macihtil gi parfumerit 3 francL Batoase de porumb cu !Mina Trice, sistem Mayer cu (Schälinaschine) lymphatismuh.i, aleuziei, a onva-
gswialeaukap,. '; .' in diferite mgrimi 1, 2 §i 3 cylindre Eureca in 2 mgrimi (Alice de transportare lescentelor prea 'ungi; el emit a si
favoriseaza digestitz):5a, etc.

Dr. LUPUS
Vir CASE DE FER ENGLESESCI 0 de VIENNA Ilia PIES, 22, Strad, Droaot, si s
Deposit in Bucuresci la
artauttli.
L'-EiT

s'a mutat in Calea Rahovei No. 53 MASINE PERFECTIONATE PENTRU TYPOGRAPHI; SF; LYTOGRAPHII Ovesa, Risdofer, Schmetau, 'Guru A

(Calea Craiovel) ,i,`"2IMAISSFe4i °S tie v. 7, . ,.' . tEr . di

Dimbovici.

ECIIMMESIMi 10/M0M.MGraa~/ eawaxxrummlLalW -,,;.

ca71-, a,r. , 4'6
.
,2=
'.. 4;,
WEIMICEMISE.S031 . ' ses.

MIMI DE SI,SCUT (hi Moldova)

REHMITUL UVRAGIU CAP D'OPER A ORIGINAL
TRATAND DESPRE Orievrerie Straub
PERFECTIONAT 11')04 1,ELE PERU! si IINGINIREA L EI Casa STRAUB §i FIU are onoare d'a insciinta pe onora;
IN CAPATINE I TOS a esit acum de sub tiai r;a 48-a editie sub titlul :
public din Bucuresci si din provincig eg, din causa mutgrei sle
cu prgvglia, este silit a suspanda momentan vanslarea artic3'elor
Coucureazg in cualitate, dulcime i albete, chiar acelui Frances,
preturi mult mai ettine de &At toate fabricatiunile streine ; -
Depositul §i unica 0 genturä pentru toatg Romgnia Mare §i mich
se afig, la subsemnatii.
PERDEREA PERULUI stile; adica de la Sf. Gheorghe pänd la 20 Maid stil nod, la
care termin va avea loo Deschidere nuod prävälli situatä ii Ca-
lea Victorief No. 58 in casele d-luf Bursan, in fata oroloiuh
1 Oa §i cine algturAnd o marca postalg V poate procura acéstil
Ruggm pe onor. comercianti din capitalá §i provincii sg bine- carte, care se espediazá gratis-franco in toate pgrtile lumei. Cretulescu.
voiascO a se adresa la noi pentru comandele d-lor uncle preturile A se adrssa autorului STRAUB si =7.
qi conditiunile se pot vedea.
Efeotuarea se face prompt in Mg cgte 12 ogpiitgni circa 125 EMIL übIIii FABRICANTI DE ARGINTARIE LA GEISLINGEN WORT, :PERT
hilo i in Nadi' ate 100 kiloo. LEIPZIG, Lessingstrasse l5 c
610 6-4 Representall de Boma Alfred Renier
Cu stimi 1 wtmia**-

S. MITCH tt FiU .91=MEMMMI IL:mud

(R. 614 9-2-1)
(COMISIONERI)
Strada SmOrdan (GerntanO) No. 2. De vempre Vempre! De la 1880 Aprile inainte : 1) mosia Pr isiceni -posta,
IPA

4;k5 CU PRETUL MODERAT Vie de 17 pogoane, bine lucrat- De arendat o posta departs de Bucur§ti ; 2) mopia Pisani din
in Valea Manti, dealul Cerngtesc, Vla§ca, po§tiT departe de Bucure§ti.
=aage..V.11.
0 11ASINA DE TREERAT 20 minute de statia Valea Mu Doctor Turnescu Bur -resti
a Perfectiune putin matt':
Sistemul Clayton, forta de 8 caT
ggreascg ; acarete pentru toate trei
buintele. Unelte §i boloboace de
REGENERATORUL UNIVERSAL AL PERULUI Amatoril se vor adresa in strada Beni No. 88 prima cualitate. Se oferg cumpg-
DE
la D-nu I. Balog. rritorilor a o plti in fanduri.
Prima C. R. Priv. societate de navigatiune cu vapoare pe DunAre
Doamna S. A. ALLEN Ghiá Cantacuzino
Strada Pitar Mop No 3
R eup-ste in tot-d'a-una a reda pihnlui alb, Un ténér Basaralnan
culoarea junetel sale, 'I conmnicl viatg, ereg-
tere nod i o frumusete lucindrt. Efectul este
In lipsg,,," la d. Al. Cantacuzino la
praeticti in agonomie, douse a lua mogii fabrica timbrelor in ministerul de
mad in admistratie sag o mogie in esploa- (20-3-5)
VAPOARELE DE POSTA
_ .rur i perfect, face sit. dispara imediat culoarea are. - Doritorii se Tor adresa strada Mo- finance. ' Intre Viena Buda- 4 cglgtoresce ast-f
albl a prulut
Aceasta nu este o vopsea ci o preparativii a
del No. 3 in locuinta D-rtilui Marin, in
oate ziIil pang la. 10 ore de dimineall
Ord proprietate nafnrald gi nfail.bill este de a i in alte ore,
Avis Pesta, Turnu-Severin
Giurgiu si Galati
dupg cum nrmeasI
mai la. vale :

, ra.b inari punt. Snperioritatea i bunätatea regene-

ratorulni sunt recnnosente in Inmea intreagO.
Koenen zugrav de firme si table sa mu-
tat in strada Academiel No. 23 GrAdina Sta
vri) cu o a dona intrare strada biserica En
Budapest-Orsova-T. Severin-Giurgiu-Galatz
IN JOS
Lers. Veritabfla preparape se vinde infisuratA in chArtie rosá 10U
Deposit principal 114 si 116 Calea Southampton Londra (Engliteret)
vis-a-vis de Mazar Paga.

tie stirli.
De arendat Mare si begat asortiment tuturor felu-
Plecare din Bada-Pesta Marti, Vinerl t Duminicl 11 ore noapten,
,
Orgova Joni. Duminid gi Marti a. in.
Mogia Poeana din Dolj plasa JiuluT o ore de riler de liten ro » Severin , »
» , » a 4 ore P. In.
Se aRá, tle.;x6nilare la toti =fed, parfumeri 9i farmacisti » Giurgin Vineri, Luni si Mereuri 2112 »
l'inefatea en ridiento la Domnii Appel 4. C-nie N. Nic.ol.elsca gara Fi1iaT, intindere trel mii pogoane int-e Sosire din Galati SAmbSti, Marti gi hot p. m.
Lolivier etc. in aucurefti, care noil su'e pogoane arabile, trel hanurt yinaigre de Toilette jj
aft -,::gegiLGE ratiakik PanERBVIMMOIMIZZIOZErgar o moar6 pe Glotru en zece alergitoare, tag- IN SUS
zed pogo:me vie se (la in arendit de la sf
w:_zavamt ,t,4:777mapiga4a6mrAATA,ix,..7,14-mpainisw Gheorghe 1880 si chiar de scum.
à rl XOR A- Plecare din Galati LunI Joni gi Simbliti 9 ore a. m.
Giurgin Marti, Vinerl gi Daminici 1 ore', p. n.
Sasire in T. Severin Mercurt SAmbata gi Lunt sera.
Asemenea se vinde gi padurta dupe aceasta Acest Oot superior a1be5ce i reco-
; Plecare din T. Severin Jot, Duminicti gi Marti dimineata
# Ocasiune Rara *t. proprictati in total sail in parquete de o
resce pelea. previne 5i face sa trifica
eahniza durerile de cap. Orsova , a. In.
Sosire in Buda-Pesta Sambittl, Mari i Juoi.
La magasinnl meù din Strada Lipscanl. sutO pogoane.
No. 29 se gAsegte un mare deposit de vinuri
francese spre desfacere cu pretnrile neaulite.
Doritori se pot adresa in toate flile la
ED. PINAUDI,- Serviclul local intre Galati-Firäll3
)0
-V".. i R.A.COVIT.A.
29. Strada Lipscanf 29.
ora non/ dimineata, seara la gepte in Craiova
la d. Alexandra Aman untie vor vedea gi
conditiuea. R 605 3-3-3
3 Boulevard de Strasbourg, Paris
-
Plecare din Galati in fie care zi la 7112, 11 ore a. m. i 2112 ore Is.
BrAila 9 ore a, m. si 1, 41/2 ore p. 1.

12 butile vin Malaga fr. 15

Metternich" intre Galati-Odefitia
12 , , Madera . . , 15 Mare din Galati Merend, 8 ore dimineata
= 12 , Oporto '
.
.
.
. . .
,
, 15 nefsemaYg,-,v42.-rrn
, , Odesa Simbäti 6 ore snara
-
ce)

ca
Cabot.
,4,4
12
12
a ,
Xeres . . .
, Champagne Cart-Blanche .
.
,
,
15
45
40
FEU BRAVAIS Servitiul local intre. Galati Talcia-Ismail-Kilia
Plecare de la Galati la Tulcea Ismail Marti, gi StimbIta 8 ore a. in,
12 , Creme de Bonzy . . . . (FES DIALISAT BRAVAIS)
12 , Ay superienr . . . . 33 Adoptat in 56te spit/dole. Recomandat de toe, .i f Galati Tulcea Ismail, Eilia Joni 6 ore dimineala
C.) 12 » Medoc 18 A n ens ieI , Chlorosei , Debilitatel , .. Tulcea Ismail Marti si Simbtä 12 ore amiaIf
))2 12 , Saint Jullien » 20 / Contra Slabiclunel , Me! Albe etc. Tulcea Ismail Kilia Juoi 10 ore a. in.
..,
, Choteau la fitte 24
co 12
Tot in acest magasin se mai afil
. . . . »
i un
PERIM BRA V A IS (fer liquid in pictturl concentrate) este
singurnl scutit de orl-ce acid; el Ware pia( uS od6re piel IN SUS
gust si nu produce Idol constipapune, Mel diarie, niel In- D la Men la Ismail Morel/it Vinerl i Duminicrt 4 (re dimineats,
mare deposit de siropuri francese diferite gus- caldire, Mel osten6le stomaculul; mar mult,este singurul care
trze inegresce mici-ted-datd dititit. Ismail la Tulcea ,, 10 a. in.
tuff : de smenra, cirest rodii i portocale.
ki3V. Desfacerea bOuturilor de mat sus bread, Este eel mid economic din feruginóse, un flacon duréza nil lima Tulcea la Galati
Kiiia la Ismail-TuIcea-Galati Juoi 3 . nil
, 1 an eazt
nnmal piing la finitul acestel luni ear naltr- DRPOSIT OEYEIMI. la l aria : IS, rue Lafayette (pile l'Opéra) 1i fn Mee farmaciele
furile ce se ating de specialitat:a mea de de mirfini en plecarea lor de la Galati in sus in fin-caro Lunt si Vi-
A se feri de imitatiuni periculöse si a cere marca fabricef de aci dimapoarel circula regulat.
colonia,e, delicatese in acest magasin se vinde
Tramiterea gratis dupa uS cerere francata a unel interesante broeure VinerIneeata vorl Agenfa SorietAtil Danublene.
it N Cu preturile moderate. asupra A nemiel i tralamentului sea.
iitAtarisats';,4' °./Z'

IME1111rdi
)4%* ' 4.6i2"

re7eama3weereleAtt
La Bucuresel, Friedrich Bras. farmacist.droghlet. Afte.40-Adra- .

r.
.-----
i5unlueileDEcaRrAi tieuTnonsft,PestiltualedIee nausregpa Ifirrivea al;
,;":,`;'. ' -4,`t 4.4); _ D. oPc et or sr rur cede de a se pre& di
ail. U LVZ dmeddaet ea gceeest,imnetentedceesesbiet as' ea. pNe n' a:1r ua csae, Ice; aleirnaCi?(11

CHARTIA LARDY
cu Extract de Ardel
CAPSULE M ATHEY- GAYLU.S
CU INVELIS SUBTIRE DE GLUTEN
SXHAU1-
.., ,,,,// ' /
. color alte purgat
decat atunci eandive% mat cu
.
,pnuercgiadtieveo,boas :elast.apennutruluccar,eaCzo Id rbantl.0

few
cu beuturi intaritore, p r icumvinu, catea,c38i.Fia
tea litteeettaeunualtlmuceeretaezlietbnien

Preparate de doetorul CLIN. - PREMIUL MONTYON. .), tare alege pentru a se p arga ora si mancal e,
it convin mai blur, dupe occupatiunile et Ile. Oboséla purg diuse'
Puternic revulsif eu ?null superior Thapsiei, uleiutui de Capsulele Matley-Gaylus , pe Esenta de Santal asociata ea 'Balsamice , Poeedésil. nit Bind cu totul anulata prin effectul bunei al mentanuniintrebiddla151
efieaoitate inoontestabilli si aunt intrebui4ate ou eel mill mare succes pentru a vindeca define se decide cineva a reincepe oil, de cate ori este nece
Croton, etc., si nepresintand inconvenientele lor. repede scurgerne inveobite sad recente , Blennorrhagia , Gonvorhea , Blennorrhea , Leucorrhea , Cutii de 5 fr. si de 2 fr. 50 c., la Paris B. Doctored DEHAU'L lilt;
Intermediar intre Sinapism, a oaruia actiune este rapide, dera treoatore, si Cgstita , Urethrita , Catarul i eele-alte Bóle ale Be§ eel i tóte afeetiunile canalarnor urinare." 'idle pharmaciele. A exige cu fie care c ate eartietca de 72 pi9;"",
Vesicatore a canna energie nu COOVirie cleat unelor case.
Actie ne IMMEDIATA si CONTINUA, ne oceasionand neei DURER1 ne m
.
Multstmitrt invlitulul lor subtire de gluten , care e forte asirnilabil , Capsulele Mathey- CCTIt1Rend tRUTECUUM in tine limbele. a cere Manualul DoCariou.
DERADT, velum de 488 pagine tn limbs (...aricess. .;.,
MANCAR1ME, dora numai ealdura, ua usturime usora si meta villa, 'pain, a Gaylus se pot mistui de persónele cele ma' delicate gi nu oboseso nieI-u6-datd ,stomachul." - .

ebemand sanoele la pele, sobimba reul. (Gazete des Hopitaux de Paris).

SU VERAbTA in GUTURAIUR1LE noui seu obronice , BRONCHITA , 'p A se lua 9,-12 capsule pe di. Fie:care flacon insocit de 0, instructiune detailat
GRIPPA, CATARRHU, ANGINE, ASTHME, si in general tote irritatiunile A se feri de contra-faced si a cere ca garantio pe fle-care flacon de capsul» fool .v.
gatmlut seu peptului, precum si in DURER1LE NEV ALGICE aeu RHUMA-
TISM ALE, &mane., Lumbago, eto. Gaylus 'Alarm 'de fabdcri (depusA) cu semniitura Clin 4,41 C-11149 gi MEDAL! A PREMIUM' I Doctorul Stgicescu
COIR RE, pharmacian, strada Cherche-1?IId1, 29, PARIS. MONTYON. s'a niutat strada Calonfire ;cu 9 (alituri de lb'
Se gasesce la pharrnaciani prancipali. PARIS, CLIN et C-nio, 14, Rue RACINE, fila ldte tamarind din 1. oni fin a

r tel de Londra. R. 612-8-1)

-7
Bunt"; Tipografia Stefan Mihilescu, Str. Lipscani No. 11, - Com 7006
*vv.,*