Zalău, judeţul Sălaj

Aparate electrice de uz casnic şi efectele acestora asupra

mediului înconjurător

Eleva
Clasa: a X-a F
An şcolar:
Profesor:
 Cuprinsul lucrării

I. Introducere în universul aparatelor electrice de uz casnic

II. Definiţia aparatelor electrocasnice
III. Clasificarea aparatelor electrocasnice
IV. Evitarea pericolului de electrocutare
V. Părţile constructive ale aparatelor electrocasnice
VI. Aparate pentru pregătirea alimentelor
VII. Aparate pentru păstrarea la rece a alimentelor
VIII. Aparate pentru întreţinerea îmbrăcămintei
IX. Aparate pentru întreţinerea curăţeniei
X. Aparate pentru încălzire, aerisire, climatizare
XI. Aparate pentru igienă corporală, cosmetică şi terapie
XII. Aparate pentru transmisia, înregistrarea şi redarea sunetelor
XIII. Verificarea aspectului aparatelor electrocasnice
XIV. Părere personală
XV. Bibliografie
Introducere în universul aparatelor electrice de uz casnic

Din momentul în care domeniul electricităţii a început să se dezvolte

semnificativ la jumătatea secolului al XIX-lea, inventatorii de pretutindeni au început
să caute cu insistenţă realizarea unui dispozitiv practic şi ieftin pentru iluminarea
electrică a locuinţelor. Britanicul Sir Joseph Swan şi americanul Thomas Edison au
reuşit amândoi, aproximativ în acelaşi timp(1878, respectiv 1879), să găsească soluţia
aşteptată la această problemă: becul cu incandescenţă(vezi pozele ataşate mai jos). La
începutul secolului XX, în mai puţin de 25 de ani de la această invenţie remarcabilă,
milioane de oameni din întreaga lume beneficiau deja în locuinţele lor, pe străzi sau
la locul de muncă, de iluminatul electric.

Inventarea şi utilizarea becului cu incandescenţă nu a însemnat numai apariţia

unei noi tehnologii, ieftină, sigură şi uşor de utilizat, ci şi debutul unei noi ere, cea a
aparatelor electrocasnice. De-a lungul secolului XX, tipurile, numărul şi răspândirea
aparatelor electrocasnice au cunoscut un progres impresionant.

Astfel, orice locuinţă modernă din ziua de azi beneficiază de confortul adus
de utilizarea frigiderului, a maşinii de spălat, a fierului de călcat, a televizorului şi a
altor asemenea aparate.

Construcţia aparatelor electrocasnice este rezultatul concret al aplicării în

tehnică a descoperirilor ştiinţifice din diferite domenii. Ideile de bază privind
funcţionarea acestor aparate le putem înţelege cunoscând fenomenele şi legile fizice
utilizate în proiectarea şi construcţia lor.

Informaţiile referitoare la orice aparat electrocasnic le obţinem din cartea

tehnică a acestuia. Cartea tehnică prezintă nu numai modul de utilizare(inclusiv
măsuri de protecţie), respectiv modul de întreţinere a aparatului, cât şi principalele
sale date tehnice(inclusiv paramentrii nominali de funcţionare): tensiunea electrică de
alimentare, puterea electrică, turaţia motorului(dacă este cazul), condiţii de ambient
pentru funcţionare(temperatură, umiditate) etc.

Becul inventat de Thomas Edison

Definiţia aparatelor electrocasnice

Aparatele electrocasnice sunt aparatele care funcţionează cu energie electrică şi

se folosesc pentru uşurarea muncilor casnice în gospodăria proprie. Aceste aparate
pot avea funcţii foarte variate, de la îngheţarea alimentelor, coacerea acestora, la
efectuarea curăţeniei sau înfrumuseţare personală.

Mărfurile electrocasnice, aşa cum am menţionat anterior, sunt destinate

asigurării confortului şi realizarii unor activităţi curente din gospodărie/bucătărie,
unităţi hoteliere, unităţi de alimentaţie publică, spitale etc. Considerate mult timp
articole de lux, în prezent sunt întâlnite în majoritatea locuinţelor datorită creşterii
nivelului de trai al populaţiei şi mai ales evoluţiei progresului tehnic, ce a permis
realizarea unor produse cu caracteristici funcţionale superioare la un preţ accesibil.
Concurenţa manifestată pe piaţa acestor produse a condus la apariţia unor produse
asemănătoare din punct de vedere al funcţiilor îndeplinite, departajate prin valoare
sau marca producătorului.

Nu intră la electrocasnice aparatura de întreţinere şi divertisment: televizor,

DVD-aparat, PC(personal computer, laptop). Sunt considerate a fi aparate
electrocasnice: maşina de spălat, uscătorul de rufe, fierul de călcat, maşina de spălat
vase, aspiratorul, plita de gătit, cuptorul de copt, cuptorul cu microunde. Tot aici intră
şi maşina de găurit(bormaşina), înşurubătorul electric(cu acumulator) etc.

Exemple de electronice care NU SE ÎNCADREAZĂ în categoria electrocasnicelor

Clasificarea aparatelor electrocasnice
A. După destinaţia acestora:

 Produse destinate pregătirii şi păstrării la rece a alimentelor, utilizate pentru încălzire,

fierbere, coacerea produselor(vase încălzite electric, reşouri, maşini electrice de gătit, grătare
electrice, maşini de gătit cu microunde), tăiere, măcinare şi tocare, frământare, amestecare,
spumare(cuţite electrice, maşini de măcinat, storcătoare, mixere, roboţi de bucătărie),
refrigerare sau congelare(răcitoare, frigidere, congelatoare etc.)
 Produse destinate pregătirii, curăţirii şi tratării sau reparării îmbrăcăminţii (maşini de spălat
rufe, fiare de călcat, maşini electrice de cusut etc.)
 Produse destinate curăţirii şi întreţinerii locuinţei, colectării prafului, impurităţilor, ştergerii,
lustruirii mobilei şi a parchetului (aspiratoare, bătătoare electrice, aparate de lustruit etc.)
 Produse destinate încălzirii, aerisirii, climatizării locuinţelor, ce asigură condiţiile optime de
umiditate, temperatură, compoziţie a aerului şi produse pentru încălzirea apei menajere
(ventilatoare, radiatoare, centrale electrice, boilere etc.)
 Produse pentru igienă, terapie şi confort, destinate uscării şi ondulării părului (uscătoare,
ondulatoare de păr), tuns şi bărbierit (aparate de tuns şi ras electrice), igienă bucală (perii de
dinţi electrice), produse pentru confortul personal (perne, pături electrice), aparate medicale
de uz familial (pentru măsurarea pulsului, temperaturii, masaje etc.)

B. După principiul de acţionare

 Aparate şi maşini electronice care funcţionează pe baza efectului termic al curentului

electric(plite, radiatoare, fier de călcat etc.)
 Aparate şi maşini electromotrice care, folosind un motor electric, acţionează asupra unor
dispozitive efectuând un lucru mecanic ca: spălarea rufelor, ventilarea aerului
 Aparate şi dispozitive radiante(lămpi de raze ultraviolete, infraroşii sau de ionizare)
 Aparate şi dispozitive vibrante(aparate de masaj)
 Aparate şi maşini cu funcţionare mixtă
C. În funcţie de modul de utilizare

 aparate staţionare (cu masă în general peste 18 kg)

 aparate mobile
 aparate portabile

D. În funcţie de modul de transfer al căldurii

 Cu conducţie (de exemplu, plitele electrice)

 Cu convecţie (de exemplu, aparatele convective, aeroterme)
 Cu radiaţie (de exemplu, cuptoare electrice pentru copt)

 Procesele mai importante efectuate în timpul gătitului alimentelor sunt:

 Fierberea, care necesită o temperatură de 110°C la suprafaţa plitei
 Coacerea în cuptor, care necesită o temperatură de 250°C la suprafaţa plitei
 Frigerea la grătar
E. După durata de utilizare

 Aparate cu regim de funcţionare continuă(care pot funcţiona un timp îndelungat la sarcină

normală fără ca temperatura să depăşească limita admisă; tendinţa manifestată de
producători este de înlocuire a acestor aparate datorită consumului relativ mare de energie
electrică, fiind din ce în ce mai rar întâlnite pe piaţă - frigiderele cu absorbţie, radiatoarele
fără termoregulator etc.)
 Aparate cu regim de funcţionare intermitentă (prevăzute cu termoregulator/ termostat care
determină funcţionarea în cicluri util /în gol, sau deconectează total sau parţial aparatele de
la sursa de curent - frigidere cu compresie, fiare de călcat cu termoregulator etc.)
 Funcţionare de scurtă durată (funcţioneaza o anumită perioadă de timp, stabilită în funcţie de
tipul aparatului, până când ajung la o anumită temperatură, după care trebuie oprite în
vederea răcirii până la temperatura mediului ambiant- aspiratoare de praf, aparatele de
măcinat cafea, roboţi de bucătărie etc.)
 Aparate programabile, ce funcţionează după programul ales de utilizator din variantele cu
care este dotat produsul
F. După gradul de protecţie împotriva electrocutării

Astfel, se diferenţiază cinci clase de protecţie specifice aparatelor electrocasnice:

 Aparate electrice clasa “0’’ de protecţie, din ce în ce mai puţin utilizate (prezintă o izolaţie
de bază necesară funcţionării, dar nu asigură protecţie în cazul unor defecţiuni, părţile
metalice nu au legătura de scurgere la pământ, cordonul de alimentare este bifilar)
 Aparate electrice clasa “01’’ de protecţie (prezintă suplimentar, pe lângă izolaţia de bază
necesară funcţionării încă o izolaţie de protecţie şi borna pentru legare la pământ, cordonul
de alimentare este bifilar, fără contactul de scurgere iar împământarea se face direct la
aparat)
 Aparate electrice clasa “I’’ de protecţie (cu izolaţie de bază la toate conductoarele din aparat
şi legare la pământ prin cordonul de alimentare trifilar);
 Aparate electrice clasa “II’’ de protecţie (închise în carcase din material plastic
electroizolant sau carcase metalice bine izolate de părţile sub tensiune, asigurându-se astfel
evitarea completă a electrocutării în timpul funcţionării, nefiind necesară legarea la pământ)
 Aparate electrice clasa “III’’ de protecţie (funcţionează la tensiuni scăzute, sub 42 V,
neprezentând pericol de electrocutare)
G. După gradul de protecţie contra pătrunderii apei (realizându-se şi o codificare
specifică)

 Aparate obişnuite (neprotejate)

 Aparate protejate contra picăturilor de apă (simbol o picătură)
 Aparate protejate contra stropilor (simbol o picătură într-un triunghi)
 Aparate cu construcţie etanşă (simbol două picături)
Evitarea pericolului de electrocutare
Pentru corpul uman, pragul letal pentru intensitatea de curent este de 50 mA. Pentru a calcula
tensiunea-prag pentru situaţia cea mai nefavorabilă, se consideră rezistenţa R=1000 Ω(piele umedă)
şi /-50 mA, de unde rezultă, aplicând legea lui Ohm, U=IR=50.

Din motive de securitate, pragul de tensiune critică a fost stabilit la 25 V. Pentru medii
uscate se admite tensiunea de prag de 50 V. Contează şi durata trecerii curentului prin corp. Un
contact la 220 V timp de o zecime de secundă este, în cele mai multe cazuri, fără pericol letal.

Pentru evitarea apariţiei unor tensiuni periculoase prin folosirea reţelei de alimentare electrică
se introduce în reţeaua de apartament firul de împământare legat la una din cele trei borne(borna
nepereche) ale prizelor de tensiune. În felul acesta, carcasele aparatelor capătă potenţialul
pământului, considerat potenţial de referinţă, adică zero. Corpul omului, fiind la acelaşi potenţial,
nu pot apărea prin aparate, la acţionare lor, aşa numiţii curenţi de fugă care pot avea intensităţi de
electrocutare.
Părţile constructive ale aparatelor electrocasnice
Părţile componente se pot grupa astfel:

 Componente care asigură transformarea energiei electrice în lucru mecanic sau în energie
termică
 Componente care utilizează energia mecanică sau termică la diferite operaţii
casnice(dispozitive de tăiat, cuve de răcire, plite de încălzit)
 Carcase şi alte elemente de protecţie şi fixare
 Sistem de legare la sursele de energie

Aparate pentru pregătirea alimentelor

Aparatele pentru pregătirea alimentelor sunt utilizate pentru prelucrarea termică (prăjire,
coacere, fierbere, încălzire, decongelare etc.) sau mecanică (mărunţire, măcinare, răzuire, tăiere,
frământare, amestecare, stoarcere etc.) a alimentelor.

Aparatele utilizate în gospodărie pentru pregătirea termică a produselor alimentare transformă

energia electrică în energie calorică, respectiv microunde. Sortimentul comercial cuprinde:
termoplonjoane, vase fierbătoare şi de copt, reşouri, plite electrice, maşini de gătit, rotisoare,
grătare, cuptoare cu microunde.

 Principalele caracteristici tehnico-funcţionale specifice sortimentului sunt tensiunea de

alimentare (V), puterea absorbită de la reţea (W), cantitatea maximă de produs prelucrat
(exprimat prin volum, masă, bucăţi etc.), durata operaţiei (minute). Majoritatea sunt
comercializate însoţite de accesorii şi dotări suplimentare, facilitând munca şi realizarea
unor operaţii complexe.

1. Cuptoarele cu microunde
Cuptoarele electrice obişnuite au elemente care se încălzesc când sunt străbătute de curent.
Dar cuptoarele cu microunde folosesc efectul de încălzire al undelor radio din banda de microunde
între semnalele de televiziune UIF (de frecvenţă ultraînaltă) şi marginea benzii infraroşii (de
căldură). Microundele nu sunt fierbinţi, dar determină moleculele de apă din hrană să se mişte atât
de repede încât genereazâ căldură prin frecare, gătind hrana. Similar, dacă ne frecăm mâinile, ele se
încălzesc.

În cuptorul cu microunde, microundele sunt generate de un dispozitiv numit magnetron şi apoi

introduse în cavitatea principală a cuptorului. Toate suprafeţele interioare ale cuptorului sunt
metalice, reflectând toate undele ce ar devia în exterior, înapoi spre hrană. Undele absorbite de
moleculele de apă din hrană pot penetra doar la adâncimea de 5 cm. Centru unei bucăţi mari de
carne este gătit de căldura transmisă de la straturile exterioare.

Cronometrajul este esenţial în gătitul corect; chiar şi maşinile de gătit electrice economice pot
avea un ceas încorporat. Maşinile de gătit mai avansate au ceasuri care pornesc şi opresc gătitul
automat la timpul potrivit, iar sesizoarele de temperatură pot verifica cât de bine este gătită hrana în
interior.
 2. Plita electrică

Fie că se foloseşte la gătit, la prăjirea pâinii, la coacerea wafles-urilor sau la încălzirea

sandwich-urilor, construcţia acestor aparate se bazează pe legea lui Joule. Încălzitorul are putere
electrică mare(700-1400 W), pentru a putea încălzi plita de fontă. Este tot un rezistor din
nicrom. El lucrează comandat de un întrerupător bimetalic care întrerupe circuitul atunci când
temperatura depăşeşte valoarea permisă. Temperatura de lucru pe suprafaţa plitei se atinge în
câteva minute.

Plitele electrice (fig. 1.18) cuprind în principal elementul rezistiv 1 (de obicei fir rezistiv
spiralat) plasat în partea inferioară a plăcii metalice 2, faţă de care este izolat electric. Placa metalică
2 este izolată termic (izolaţia termică 3) faţă de suportul metalic 4. Realizarea unui transfer termic
eficient prin conducţie de la suprafaţa plitei la vasul în care se prepară hrana, impune utilizarea de
vase cu fundul plat (de obicei placat cu cupru) şi de diametru egal cu cel al plitei.

Pentru a se asigura adaptabilitatea la procesul de preparare a hranei, plitele electrice sunt

prevăzute de cele mai multe ori cu regulatoare de temperatură, asigurând un reglaj al puterii
absorbite în intervalul 10-100% din puterea sa nominală. În instalaţiile actuale este larg răspândit
reglajul cu elemente bimetalice. Încep să fie din ce în ce mai utilizate instalaţiile de reglaj cu
tiristoare.
3. Cuptorul electric
Cuptoarele electrice pentru gătit asigură în interior o temperatură reglabilă, cu o valoare
maximă de circa 300°C. Transferul termic se face prin radiaţie şi prin convecţie, temperatura pe
suprafaţa elementelor încălzitoare (de obicei în construcţie acoperită) plasate în interior ajungând la
700-800°C.

Puterea încălzitoarelor instalate este de 2-2,5 kW, iar puterea medie absorbită este reglabilă în
intervalul 15-100%, în funcţie de necesităţile procesului de preparare a hranei.
 Instalaţiile moderne de gătit sunt prevăzute cu programatoare care asigură controlul automat al
graficului de temperatură impus. Instalaţiile electrice de încălzit în locuinţe sunt utilizate în prezent
în primul rând ca surse suplimentare de caldură faţă de sistemele clasice de încălzire.

Aparatele pentru păstrarea la rece a alimentelor

Aparatele pentru păstrarea la rece a alimentelor au drept principiu de funcţionare utilizarea unui
agregat frigorific pentru evacuarea, respectiv scăderea temperaturii într-o incintă termoizolată
(incinta frigorifică), amenajată corespunzător pentru aşezarea produselor. Gama sortimentală este
formată din răcitoare, frigidere, congelatoare, frigocongelatoare, combine frigorifice.

Principalele caracteristici tehnico-funcţionale specifice răcitoarelor electrice sunt: tensiunea de

alimentare(V), frecvenţa curentului electric (Hz), consumul de energie electrică/24 h (Kwh/24 h),
consumul specific de energie electrică (Kwh/100 l), capacitatea de îngheţare/congelare (0C),
volumul brut, volumul util(l), clasa de temperatură etc.

Principalele tipuri de răcitoare de uz casnic:

Nr. crt. Denumire Număr Număr Temperatura Simbol

produs compartimente uşi ( 0 C)
1 Răcitor 1 1 0-6 *
2 Frigider 2 1 0-6 **
-12
3 Frigocongelator 2 2 0-6 ***
-18
4 Congelator 1 1 -18 ****
5 Combina 2 2 0-6 *
frigorifică (două -18 ****
agregate frig.)

Clasificarea răcitoarelor în funcţie de temperatura ambiantă de funcţionare:

Nr. crt. Clasa de funcţionare Temperatura de lucru Simbol

exterioară
recomandată ( 0 C)
1 Temperată 10-32 SN
subnormală sau
extinsă
2 Temperată normală 16-32 N
3 Subtropicală 18-38 ST
4 Tropicală 18-43 T

1. Frigiderul
Frigiderul este, fără îndoială, aparatul electrocasnic cel mai util şi cel mai răspândit din lume.
Aşa a fost de la apariţie până în prezent şi aşa va rămâne pentru mult timp de acum înainte. Din
acest motiv, frigiderul beneficiază din plin de inovaţiile tehnologice din domeniu, lucru care nu
poate decât să ne bucure pe noi toţi, diversitatea ofertelor de pe piaţă asigurându-ne posibilitatea
alegerii aparatului cel mai potrivit nevoilor personale.
 Un frigider este un aparat sau o instalație pentru producerea și menținerea frigului, adică a
temperaturii mai joase decât a mediului ambiant, principiu descoperit de Carl von Linde. Se
compune de obicei dintr-o incintă izolată termic (un dulap) și răcită de o instalație producătoare de
frig, o pompă de căldură care scoate căldura din interior, aducând incinta la temperatură mai mică
decât cea a mediului ambiant. Folosirea frigiderelor este larg răspândită în domeniul casnic, fiind
folosite în bucătărie pentru conservarea alimentelor. Instalațiile mai mari, folosite în industrie și în
alimentația publică sunt cunoscute ca instalații frigorifice.

Aparatele pentru întreţinerea îmbrăcămintei

Aparatele pentru întreţinerea îmbrăcămintei facilitează o serie de operaţii realizate în cadrul
gospodăriei, cum ar fi spălarea, stoarcerea, uscarea, călcarea şi repararea hainelor. Aparatele
moderne din această grupă realizează concomitent economie de energie electrică, apă şi agenţi de
spălare. Majoritatea maşinilor de spălat sunt programabile, permiţând utilizatorului economie de
timp pentru efectuarea altor activităţi. Sortimentul cuprinde maşini de spălat, stors şi uscat rufe,
fierul electric de călcat rufe, maşina electrică de cusut.

1. Maşinile de spălat rufe

Maşinile de spălat rufe sunt aparate ce realizează îndepărtarea impurităţilor de pe haine prin
agitarea rufelor într-un bazin cu emulsie de spălat sau prin intermediul unui sistem de bule de aer ce
acţionează simultan cu detergentul din soluţia apoasă (brevetat de Daewoo). Maşinile de spălat
existente în prezent pe piaţă permit efectuarea mai multor operaţii cuprinse într-un ciclu complet de
spălare, cum ar fi admisia apei, formarea emulsiei de detergent, încălzirea apei, prespălarea,
spălarea, limpezirea şi stoarcerea rufelor, golirea bazinului, astfel încât cel care spală execută
manual doar operaţiile de introducere/scoatere a rufelor şi dozarea detergentului. Numărul de
programe automate este variabil, fiind cuprins între 11 şi 22.

Principalele caracteristici tehnice şi funcţionale specifice maşinilor de spălat sunt tensiunea de

alimentare (V), frecvenţa curentului (Hz), puterea absorbită de la reţea (W), capacitatea bazinului
(l), capacitatea de stoarcere, spălare, uscare (kg rufe), consumul de energie electrică pe ciclu de
spălare (kW/h), raportul de flotă, durata operaţiei de spălare, uscare (min), numărul de programe,
accesorii suplimentare.

Maşina de spălat rufe îndeplineşte mai multe funcţii:

 Încălzirea apei cu ajutorul unei rezistenţe electrice de putere mare

 Spălarea rufelor prin rotaţia cuvei antrenate de un motor electric de putere foarte
mare(figura 3.6.2) prin intermediul cutiei de viteze. Aceasta reglează turaţia cuvei în funcţie
de cantitatea de rufe şi de tipul spălării şi antrenează pompa care aruncă apa din maşină.
 Stoarcerea rufelor prin rotaţia cuvei(prevăzute cu orificii). Potrivit principiului separării
centrifugale, picăturile de apă din rufe se desprind de rufe sub acţiunea forţei centrifuge de
inerţie şi sunt eliminate prin orificiile cuvei(figura 3.6.1)
 2. Fierul de călcat
Are ca piesă principală tot un rezistor de putere mare(1000-2000W) cu rolul de a încălzi talpa
de fontă fierului. Temperatura sa poate fi reglată în funcţie de materialul care trebuie călcat. Ea este
menţinută constantă cu ajutorul unui termostat-un întrerupător bimetalic care previne încălzirea
peste limita cerută prin întreruperea circuitului de alimentare a încălzitorului. O construcţie
asemănătoare au fierbătorul electric şi ondulatorul de păr.

Aparate pentru întreţinerea curăţeniei

Aparatele pentru întreţinerea curăţeniei în locuinţe creează un mediu curat, igienic prin
îndepărtarea prafului şi a altor impurităţi. Sortimentul comercial cuprinde aspiratoarele de praf,
aparatele de şters şi lustruit parchetul.
 Sortimentul de aspiratoare se poate clasifica după diferite criterii, cum ar fi forma costructivă şi
fluxul de aer (aparate cu flux orizontal sau vertical), numărul şi tipul operaţiilor efectuate (aparate
mono sau multifuncţionale), reglajul motorului (cu sau fără reglaj, cu regulatoare electronice sau
automate de reglaj, mod de utilizare), mod de alimentare cu energie electrică şi autonomie, mod de
colectare al prafului (pe filtru sau în sac), tipul sacului colector ş.a.m.d

Principalele caracteristici tehnico-funcţionale specifice produselor sunt tensiunea de alimentare

(V), frecvenţa curentului (Hz), puterea absorbită de la reţea (W), depresiunea maximă realizată (mm
col Hg), debitul maxim de aer refulat (m 3/min), nivelul de zgomot (dB), masa totală (kg), numărul
accesoriilor suplimentare.

1. Aspiratorul de praf

Piesa de bază din construcţia aspiratorului este motorul electric cu puterea de 700-1600 W,
care are rolul de a antrena un ventilator. Acesta antrenează aerul sub forma unui curent. Funcţia de
aspirare a prafului şi a scamelor este îndeplinită datorită unei depresurizări interne care favorizează
absorbţia. Cât timp presiunea aerului în interiorul aspiratorului este mai mică decât în afara sa, aerul
învecinat este atras prin orificiul de intrare. Curentul creat trece prin filtrul care reţine impurităţile şi
părăseşte aspiratorul prin orificiul de ieşire. Forţa de sucţiune a aspiratorului poate fi reglată prin
intermediul unui potenţiometru care modifică puterea motorului în funcţie de necesităţi.
Aparate pentru încălzire, aerisire, climatizare
Aparatele pentru încălzire, aerisire, climatizare asigură confortul optim în locuinţele moderne
din punct de vedere al temperaturii, umidităţii şi al compoziţiei aerului. Produsele ce asigură
parametrii optimi, specifici unui microclimat, sunt aparatele pentru încălzirea locuinţei, aparatele
pentru încălzirea apei, ventilatoarele, hotele absorbante şi climatizoarele.

Utilizarea aparatelor electrocasnice pentru încălzit este determinată de avantajele importante faţă
de alte sisteme de încălzire: reducerea efortului fizic, eliminarea emisiilor de CO şi CO2, reducerea
pericolului de accidente, reducerea pericolului de incendiu, creşterea gradului de confort, ridicarea
nivelului sanitar de preparare a hranei.

1. Aerotermele
Aerotermele sunt aparate electrice de încălzit cu convecţie forţată asigurată de un ventilator(cu
putere nominala de circa 40 W) care suflă aer asupra elementelor încălzitoare. Convecţia forţată
determină creşterea vitezei de încălzire în încăpere, dar poate apărea inconfort determinat de
neuniformitatea temperaturii în încăpere şi un nivel ridicat de zgomot.

Pe acelaşi principiu, al convecţiei fortaţe, sunt realizate diferitele tipuri de uscătoare (de păr)
utilizate în gospodărie.
 2. Echipamente pentru încălzirea apei
Echipamentele pentru încălzirea apei pot fi:

 Cu rezervor(boiler)
 Cu trecere
 Cu acumulare

Echipamentele pentru încălzirea apei, cu rezervor asigură în mod uzual o cantitate de 5-60 litri
de apă, la o temperatură maximă de 850C, într-un interval de timp de 15-30 minute. Echipamentele
de acest gen au o putere nominală de 14 kW şi permit menţinerea, pe o durata de 1-2 ore, a
temperaturii apei din rezervor.

Echipamentele de încălzire cu trecere asigură încălzirea apei care parcurge circuitul interior al
aparatului, până la circa 500C în câteva secunde. Sunt folosite pentru asigurarea apei calde pentru
duş sau pentru spălatul vaselor. Aparatele de acest tip au puteri nominale de 4,5 kW.

Echipamentele cu acumulare sunt caracterizate de o izolaţie termică deosebită, astfel că apa

caldă din rezervor(aflată la cel mult 850C) poate fi utilizată pe durata a 24-48 ore (viteza de reducere
a temperaturii apei din rezervor este de 0,6-0,7 0C/ oră). Capacitatea rezervorului poate atinge 200
litri iar elementul incălzitor cu putere nominală de cel mult 2 kW asigură încălzirea apei din
rezervor în 6-7 ore.

Folosirea aparatelor cu acumulare este avantajoasă din punctul de vedere al aplatizării curbei
de sarcină din sistemul energetic. Utilizarea contoarelor cu dublu tarif (tarif de zi şi tarif de noapte)
încurajează prepararea apei calde în orele de gol de sarcină ale sistemului, în condiţii avantajoase
din punct de vedere financiar. De asemenea, este posibil controlul acestor echipamente de către
furnizorul de energie prin telecomandă, astfel încât conectarea acestora să fie făcută numai în
condiţii avantajoase pentru curba de sarcină.
Aparate pentru igienă corporală, cosmetică şi terapie
Aparatele pentru igienă corporală, cosmetică şi terapie permit utilizatorilor efectuarea unor
activităţi specifice domeniului medical recuperatoriu sau al serviciilor. Sortimentul comercial
cuprinde o varietate de produse grupate în aparate pentru igienă şi cosmetică (ondulatoare de păr,
aparate electrice de ras, aparate electrice de tuns, periuţe electrice de dinţi), aparate pentru
terapie(aparate de ionizarea aerului, aparate de vibromasaj, aparate radiante, aparate de gimnastică,
aparate medicale de uz familial etc.)

1. Uscătorul de păr
Este utilizat pentru generarea unui curent de aer cald care să grăbească evaporarea picăturilor
de apă de pe suprafaţa firelor de păr. Creşterea temperaturii datorată curentului de aer cald
favorizează trecerea apei din stare lichidă în stare gazoasă, ceea ce determină uscarea părului.
 Părţile principale sunt elementul de încălzire(rezistor cu rezistenţa foarte mare) şi
ventilatorul(o elice acţionată de un motoraş electric), (figura 3.6.4). Curentul de aer produs de
ventilator şi încălzit de rezistor poate fi reglat cu ajutorul unui întrerupător basculant. În
componenţa întrerupătorului intră un întrerupător bimetalic care previne încălzirea peste 60 0C prin
întreruperea circuitului de alimentare a încălzitorului. El funcţionează pe post de termostat.
Rezistorul de încălzire este construit dintr-un aliaj de nichel şi crom numit nicrom, care are
rezistivitatea electrică foarte mare şi nu oxidează atunci când este încălzit.

Din aceeaşi categorie de aparate electrocasnice fac parte uscătorul de mâini şi uscătorul de
haine.
Aparate pentru transmisia, înregistrarea şi redarea sunetelor

1. Microfonul
Este un dispozitiv care transformă variaţiile presiunii sonore apărute odată cu emiterea
sunetelor, în variaţii corespunzătoare ale intensităţii curentului electric. Variaţiile de curent pot fi
ulterior traduse din nou în sunete de către un difuzor. În oricare variantă constructivă( cu cărbune,
electrodinamic, cu fir, cu condensator, cu cristal etc.), piesa fundamentală o constituie membrana
care se vibrează în funcţie de intensitatea şi de înălţimea sunetelor. În cazul microfonului cu
cărbune, ea antrenează particulele fine între care se stabilesc astfel contacte, ducând la creşterea
rezistenţei totale din circuit, respectiv la scăderea intensităţii curentului. Când membrana este uşor
apăsată, intensitatea curentului este mică, iar când apăsarea creşte, se măreşte şi intensitatea
curentului electric.

Microfonul electrodinamic este cel mai răspândit la ora actuală. În cazul său, membrana pune în
mişcare o bobină foarte uşoară, aflată în întrefierul unui magnet fix. În timpul mişcării sale, în spire
apare un curent electric indus a cărui intensitate depinde de viteza cu care se mişcă bobina.

2. Casetofonul
 Dacă între emisia şi recepţia sunetelor se doreşte stocarea lor se poate utiliza o bandă
magnetică, scrisă şi citită cândva în magnetofoane, iar acum în casetofoane.

Casetele(figura 3.6.10) conţin banda pe care se înregistrează sunetele, cu ajutorul unui cap
de înregistrare(un electromagnet). Banda este antrenată în mişcare uniformă prin faţa capului de
înregistrare(figura 3.6.11), prin bobina căruia trece curentul variabil rezultat din traducerea
sunetelor în variaţii de curent cu ajutorul unui microfon. Astfel porţiunile de bandă vor înregistra
prin magnetizare diferită sunetele. La redare, banda se va deplasa cu aceeaşi viteză ca la înregistrare
prin faţa altui electromagnet (capul de redare). Ca urmare a trecerii unor porţiuni cu magnetizare
diferită, fluxul magnetic prin bobina capului de redare este variabil dând naştere unui curent
variabil, identic cu curentul de la înregistrare, care va fi amplificat şi preluat de către difuzor.
Atunci când se doreşte ştergerea benzii, se magnetizează foarte puternic în curent continuu sau se
demagnetizează în curent alternativ de frecvenţă mare.
Verificarea aspectului aparatelor electrocasnice
Caracteristicile generale evaluate la produsele electrocasnice sunt reprezentate de:

Verificarea aspectului. Aspectul produselor electrocasnice prezintă un interes deosebit,

atât din punct de vedere estetic, cât şi din punct de vedere funcţional. Suprafaţa aparatelor
trebuie să fie netedă, stratul acoperitor, în special cel de email, să nu prezinte exfolieri,
desprinderi sau alte defecte. Paralel cu verificarea aspectului se examinează marcarea. Fiecare
aparat trebuie să prezinte o placuţă, corp comun cu acesta, cu următoarele date: emblema
fabricii producătoare, denumirea şi tipul aparatului, tensiunea nominală sau domeniul de
tensiune (V), felul curentului (curent alternativ, curent alternativ trifazat, curent trifazat
alternativ cu punct neutru, curent continuu), frecvenţa nominală (Hz), capacitatea nominală a
recipientului, puterea absorbită nominală (W, kW), seria sau numărul de fabricaţie şi anul de
fabricaţie, presiunea nominală, regimul de funcţionare (de scurtă durată sau intermitent, cu
indicarea duratei de funcţionare activă), schema de conexiuni, simbolul de protecţie contra
pătrunderii apei, simbolul clasei de izolaţie, semnul controlului de calitate, numărul
standardului de fabricaţie. Pe corpul aparatelor sunt marcate prin cifre, litere sau alte mijloace
diferitele, poziţii ale întrerupătoarelor. Dispozitivele de reglare, termoregulatoarele şi alte
dispozitive folosite în utilizarea normală sunt prevăzute cu marcaje ce indică sensul de creştere
sau descreştere al mărimii reglate.

Forma şi dimensiunile aparatelor şi maşinilor electrocasnice trebuie să corespundă

desenelor de execuţie sau prototipului omologat.

Părere personală
În ziua de astăzi, electrocasnicele au devenit o parte foarte importantă din viaţa oricărui om ce
deţine o locuinţă. Faptul că tehnologia s-a dezvoltat, şi se dezvoltă în continuare din ce în ce mai
mult, ne face oarecum să fim în pas cu lumea, cu noile tendinţe din lumea electrocasnicelor.
Lucrurile care în urmă cu decenii în urmă păreau irealizabile, au ajuns acum să îi provoace
dependenţă cumpărătorului. Aşa cum multă lume susţine, inventarea unor electrocasnice şi aparate
electronice sunt o dovadă extrem de evidentă a faptului că am ajuns sclavii tehnologiei din ziua de
astăzi.
 În opinia mea, electrocasnicele, ca fiecare lucru din lumea întreagă, au avantaje şi dezavantaje.
Sunt de părere că electrocasnicele ne salvează timpul şi ne scapă de un efort. De exemplu, fără o
maşină de spălat rufe, ai petrece zile întregi de-a lungul unui an spălând rufe, chinuindu-te cu cele
care au o densitate mare şi sunt greu de “manevrat”. Fără un frigider, păstrarea alimentelor într-o
stare bună ar fi greu de realizat, deoarece nu toată lumea dispune de o încăpere ferită de razele
soarelui şi cu temperaturi scăzute. Fierul de călcat şi aspiratorul, sunt şi ele, de asemenea,
indispensabile vremurilor actuale, la fel ca majoritatea aparatelor electrice de uz casnic.

Consider că apariţia electrocasnicelor a fost, este şi va fi o binecuvântare pentru oameni, în

ciuda unor dezavantajelor cu care ne întâlnim în încercarea de a ne desfăşura activităţile casnice.

În urma realizării acestei lucrări, am dobândit o serie de cunoştinţe noi, pe care, cu siguranţă,
o să le am în vedere în momentul în care voi achiziţiona aparate electrocasnice. De exemplu, am
învăţat despre cele cinci clase de protecţie specifice aparatelor electrocasnice, despre cum sunt
protejate aparatele casnice împotriva apei (şi totodată semnificaţia simbolurilor specifice), despre
principalele caracteristici tehnico-funcţionale ale aparatelor electrice de uz casnic şi multe alte
lucruri folositoare.

În concluzie, vreau să menţionez faptul că am parcurs această temă cu drag, atentă la toate
detaliile noi pe care le-am întâlnit şi dornică să descopăr cât mai multe informaţii despre aparatele
electrocasnice care mă ajută zi de zi să îmi desfăşor activităţile în siguranţă.

Bibliografie
 https://administrare.info/economie/4674-marfurile-electrocasnice
 https://www.creeaza.com/tehnologie/electronica-electricitate/Aparate-elctrice-de-uz-casnic-
482.php
 https://www.scritub.com/tehnica-mecanica/Aparate-electrocasnice931515149.php
 https://www.ghidelectrocasnice.ro/frigiderul-combina-frigorifica/
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Frigider
 https://prezi.com/p/utxj_fol-gcq/aparate-electrocasnice/?
fbclid=IwAR3oschhLvIv2JiQxyYvraJ48gKlG7UL9Z2GNMfjZhxLjhJg31e0NEjtW8I
 Fizică- manual pentru clasa a X-a, autori: Constantin Mantea şi Mihaela Garabet, editura
BIC ALL, apărut în anul 2005
SFÂRŞIT!!!!