Vaccinarea anti COVID-19 – între optimism și reticență

Publicat la 23 noiembrie 2020

În aceste zile, agenda publică, paradoxal, nu esta acoperită de campania electorală, ci

de problema vaccinului anti-COVID. Anunțul făcut de trei firme, privind punerea pe
piață, probabil, în decembrie, a unui vaccin a împărțit lumea între optimism exagerat
și reticență.

Optimismul este manifestat mai ales de cei care au gestionat pandemia, adică de clasa
politică. Este și normal, deoarece s-a constatat că lumea traumatizată de mesajele
apocaliptice și confruntată cu efectele unei crize medicale și social-economice a
devenit tot mai refractară la măsurile (ineficiente) introduse. Era momentul să se
transmită și un mesaj optimism. Cu ochii pe sondajele de opinie, politicienii s-au
repezit să îmbrățișeze teza că avem un vaccin eficient și că apare „o luminiță în
depărtare”. Același optimism debordant l-am văzut și la o serie de medici, trompete
pe sticla televizoarelor, care, după ce ne-au prezentat o imagine înfiorătoare a
pandemiei, acum propovăduiesc vaccinul ca un panaceu pentru COVID-19, deși nu
știu nimic despre el.

Cu toate acestea, o asemenea viziune nu este împărtășită de un număr important de

persoane. O parte a medicilor și a populației este reticentă și, mai mult, nu dorește să
se vaccineze. În discuții avute într-un un grup multinațional (pe zoom), din care fac
parte și persoane cu expertiză în domeniul cercetării farmaceutice (de exemplu, un
profesor la o facultate de farmacie din Elveția, care lucrează în cercetare de 35 de ani
la o mare companie farmaceutică), am încercat să vedem de ce există această
reticență.

Sintetizând, iată câteva elemente:

1. Firmele producătoare ale vaccinului nu au niciun fel de experiență si

expertiză în acest domeniu. Moderna este un start-up, care a profitat de această
oportunitate (cererea de vaccin). Pfizer/BioNTech și AstraZeneca nu au mai
produs vaccinuri până-n prezent. Cu alte cuvinte, s-au calificat rapid și asta
ridică un semn de întrebare.
2. În afara unor comunicate vagi, rezultatele nu au fost supuse analizei în lumea
științifică. Ni se comunică că este o nouă tehnologie de biologie moleculară,
utilizată pentru prima oară în domeniul producerii vaccinului, dar nu ni se
comunică efectele secundare, indicațiile/contraindicațiile, iar eficiența
 vaccinului a crescut de la o zi la alta precum aluatul la dospit (în decurs de o
săptămână de la 85% la 95%).
3. În producerea unui vaccin, există anumite faze,care au un anumit interval de
timp și un anumit număr de voluntari pe care se testează. Aceste faze, în primul
rând, evaluează toxicitatea, apoi, dozele terapeutice și în final, eficiența și
efectele secundare. Calculând la minimum, apare imposibil ca să fie parcurse
toate fazele într-un interval de 8 – 9 luni. Este adevărat că, într-un comunicat,
firma Pfizer a anunțat că faza 2 și faza 3 s-au desfășurat concomitent, dar
acest lucru nu este recomandat, mai ales la un vaccin nou.
4. Deoarece este o tehnologie nouă, studiul clinic este un studiu de cercetare pe
subiecți umani și trebuie să îndeplinească anumite cerințe științifice și etice,
ceea ce crește timpul de elaborare a concluziilor.
5. Este singurul vaccin la care temperatura de păstrare este -78 – -80 de grade. S-
a comunicat că, dacă nu este păstrat la o asemenea temperatură, vaccinul se
inactivează. Nu s-a spus ce se întâmplă dacă un vaccin inactivat este injectat
unei persoane. Dacă nu ar avea niciun efect, ar fi doar o problemă de eficiență.
Dar s-ar putea ca, dată fiind tehnologia genetică utilizată cu ARN-pur, vaccinul
inactivat să producă efecte secundare importante. Nu știm dacă acest lucru a
fost studiat.
6. În lume, există patru mari corporații, care au obiect de activitate
exclusiv producerea de vaccin. Din momentul aparției pandemiei, acele
corporații (cu un personal cu vastă expertiză și experiență în domeniu) au
anunțat că lucrează la un vaccin. Până-n prezent, nu au anunțat punerea pe
piață a unui vaccin anti-COVID. Lucrul acesta ține de credibilitate și încredere:
dacă aceste firme ar pune pe piață un vaccin insuficient studiat și acesta s-ar
dovedi ineficient sau cu efecte secundare majore, ar intra rapid în faliment.
Pentru Pfizer sau AstraZeneca nu există acest risc. Dacă ar da faliment divizia
nou înființată de vaccinuri, ele vor rămâne pe piață prin celelalte produse
medicamentoase pe care le comercializează. Un lucru, care atrage atenția
asupra eticii, este faptul că în momentul în care Pfizer a anunțat noul vaccin și
acțiunile la bursă au crescut la un nivel record, CEO-ul Pfizer și-a vândut
acțiunile.
7. Un grad de incertitudine și de neliniște îl provoacă și faptul că firmele au
încheiat acorduri de imunitate cu guvernele statelor cărora le vor livra
vaccinul. Cu alte cuvinte, firmele nu vor fi responsabile de eficiența și efectele
secundare ale vaccinului. Se transferă responsabilitatea către guverne, care vor
plăti din banii contribuabililor daunele provocate terțiilor.

Reticența se manifestă inclusiv în mediile financiare. În ziarele financiare (inclusiv,

Financial Times), consultanții declară acțiunile firmelor care au anunțat punerea pe
piață a vaccinului, ca investiții foarte riscante. Există stegulețe roșii (vorba
prietenului meu) la fel de numeroase ca cele din Piața Kremlinului la manifestările
dedicate revoluției bolșevice în timpurile URSS-ului.

În aceste condiții, optimismul entuziast este nejustificat și par premature măsurile

luate de guverne, precum și fondurile alocate pentru vaccinarea anti-COVID.

Este posibil ca la presiuni politice, organismele de autorizare, în

speță FDA sau EMA, prin proceduri accelerate, să acorde avizul de punere pe
piață cu anumite restricții sau fără. Este posibil ca rezultatele cercetării să fie puse
integral la dispoziția acestor organisme și atunci vom ști mai mult. Dar în acest
moment, nu avem decât o acțiune de PR și marketing și nu avem niciun fel de date cu
privire la structura vaccinului, indicațiile vaccinului, contraindicațiile vaccinului,
accidente și incidente, efecte secundare etc. Ce este grav este faptul că dacă vaccinul
se va dovedi ineficient sau periculos aceste constatări vor fi extinse asupra tuturor
vaccinurilor și mișcarea anti-vax va căpăta o credibilitate crescută. Vaccinuri, care, în
decursul timpului, s-au dovedit, la un raport risc-beneficiu, prețioase (cum ar fi de
exemplu, vaccinul anti-polio sau anti difteric) vor fi refuzate de majoritatea
populației.

În concluzie, reticența este justificată și eu personal voi asculta de îndemnul

președintelui Johannis și voi fi precaut ca sa nu fiu catalogat drept prost.

P.S.1: Pentru progresiștii neo-marxiști, care înțeleg mai greu, le repet poziția mea:
sunt pro-vaccinare, cu evaluare riscurilor și a beneficiilor fiecărui vaccin în parte
și împotriva vaccinării obligatorii. Numai astfel se respectă autonomia persoanei și
libertățile cetățenești.

P.S.2: În lipsa unor argumente științifice, tot felul de diletanți folosesc insulta și
injuria, justificându-se că au spirit pamfletar. Pentru a scrie pamflete trebuie să ai
talent, ceea ce nu este valabil în cazul lor. Atacul grobian al diletantului Cristian
Tudor Popescu împotriva prof. dr. Monica Pop, într-un domeniu în care CTP nu are
cunoștințe minimale, este un exemplu.

Preluat din :

https://astarastoae.wordpress.com/