ŢĂRILE ROMÂNE ŞI STATELE VECINE ÎNTRE DIPLOMAŢIE ŞI

CONFRUNTARE

POLITICA DE CRUCIADĂ A VOIEVOZILOR ROMÂNI

1. Mircea cel Bătrân ( 1386- 1418 ) în Ţara Românească

În timpul domniei acestuia , Ţara Românească a cunoscut cea mai mare
întindere teritorială. Includerea Dobrogei statului muntean în 1388 ca şi sprijinul
acordat de Mircea creştinilor din Balcani ( 15 iunie 1389-Kossovopolje) au atras
reacţia otomană.
Pericolul venea şi dinspre Ungaria , al cărui rege, Sigismund de
Luxemburg nutria veleităţi expansioniste.
În aceste condiţii Mircea promovează politica “ Blocului românesc”, ce
viza o colaborare cu domnii moldoveni ,Petru Muşat şi Alexandru cel Bun.
Astfel , prin intermediul lui Petru Muşat , Mircea cel Bătrân încheie în
condiţii de deplină egalitate cu regale Poloniei , Vladislav Iagello un tratat la
Radom ( 10 decembrie 1389 ) şi ratificat la Lublin la 20 ianuaria 1390. Acest
tratat era îndreptat împotriva lui Sigismund de Luxemburg .
Efectele în plan politic ale acestui tratat ca şi creşterea ameninţării
otomane au avut menirea de a schimba atitudinea regelui maghiar faţă de Ţara
Românească.
Astfel la 7 martie 1395 la Braşov se încheie un tratat între Mircea şi
Sigismund , ce se constituia în prima alianţă antiotomană din istoria sud-estului
European.
Politica de alianţe promovată de Mircea l-a determinat pe sultanul Baiazid
( 1389-1402 ) să organizeze o expediţie la nord de Dunăre pentru eliminarea
principalului său adversar.
Bătălia s-a dat la Rovine ( 17 mai 1395 ) şi s-a încheiat cu victoria
obţinută de Mircea.
Prezenţa turcilor la Dunăre a revigorat idealul cruciadei iniţiate de
Sigismund de Luxemburg şi care s-a bucurat de sprijinul cavalerilor occidentali
şi al lui Mircea cel Bătrân.
Confruntarea decisivă cu oastea otomană condusă de Baiazid a avut loc la
Nicopole ( 26 septembrie 1396 ) şi s-a încheiat cu înfrângerea lui Mircea.
În condiţiile crizei politice a Imperiului Otoman declanşată de înfrângerea
de la Ankara la 20 iulie 1402 , Mircea s-a amestecat în luptele pentru
succesiunea lui Baiazid , susţinând pe rând doi dintre pretendenţi : Musa şi
Mustafa , dar fără success, întrucât victorios iese Mehmed care devine sultan în
1413.
Mircea a domnit 32 de ani devenind un simbol al stabilităţii şi
înţelepciunii politice. La 31 ianuarie 1418 Mircea moare fiind înmormântat la
mănăstirea Cozia, ctitoria sa.

1
2. Alexandru cel Bun ( 1400- 1432 ) în Moldova
A ajuns domn al Moldovei cu sprijinul lui Mircea cel Bătrân. Urmează
exemplul acestuia şi organizează cancelaria şi sfatul domnesc precum şi
principalele instituţii administrative- teritoriale ale ţării.
Biserica a avut un rol important în consolidarea ţării. Odată cu
recunoaşterea lui Iosif ca mitropolit al Moldovei , a încheiat un mai lung conflict
cu patriarhia de la Constantinopol.( 1401 ).
Pe plan extern a recunoscut suzeranitatea regelui polonez Vladislav
Iagello , căruia i-a prezentat personal jurământul de vasalitate la Cameniţa în
1404 şi pe care îl va reînoi în 1407 la Lvov.
Bunele relaţii cu această putere s-au concretizat şi în privilegii comerciale
acordate negustorilor din Lvov ( 1408 ) şi prin participarea unor trupe
moldovene la bătălia de la Grunwald ( 1410) sau la asediul cetăţii Marienburg
( 1422) împotriva cavalerilor teutoni.
În contextul campaniei otomane împotriva Ţării Româneşti apără Cetatea
Albă de un atac al flotei turceşti în 1420.
Spre sfârşitul domniei , relaţiile cu Polonia se deteriorează şi Alexandru
cel Bun participă alături de alte forţe la o campanie prelungită până la Cameniţa,
dar încheiată cu o înfrângere.

3. Iancu de Hunedoara ( 1441-1456 )

A fost ban al Severinului în 1438, voievod al Transilvaniei ( 1441-1446),
guvernator al Ungariei ( 1446-1453 ) şi căpitan suprem al Ungariei şi
Transilvaniei ( 1453- 1456).
Vreme de aproape 15 ani , Iancu a alăturat Ungariei cele 2 state româneşti
extracarpatice într-un efort militar fără precedent în lupta antiotomană.
După înfruntări în Transilvania şi Ţara Românească , a organizat „ Campania
cea Lungă” ( 1443-1444) încheiată cu tratatul de la Seghedin în iulie 1444 foarte
avantajos forţelor creştine, din păcate foarte repede denunţat de regele Vladislav
II , regele Ungariei.
În septembrie 1444 oastea regală , căreia i se alătură forţele militare ale lui
Iancu şi ale lui Vlad Dracul, domnul Ţării Româneşti, trece Dunărea
îndreptându-se spre Nicopole şi Varna.
În bătălia care se dă la 10 noiembrie 1444 la Varna regele moare , cruciaţii
fiind înfrânţi. În 1445 Iancu reia ofensiva pe linia Dunării.
Din 1446 devine guvernator al Ungariei ceea ce reprezintă apogeul carierei sale
politice. În septembrie 1448 oastea creştină condusă de Iancu trece Dunărea , dar
suferă grele pierderi în bătălia de la Kossovopolje ( 17-19 octombrie 1448 ).
Venirea lui Mehmed II pe tronul sultanilor a deschis o nouă etapă în istoria
raporturilor otomano-române , dominată de ofensiva Imperiului soldată cu rezultate
apreciabile.

2
 În 1453, Mehmed II cucereşte Constantinopolul. Încurajat de success , Mehmed
II a reluat ofensiva spre Europa Centrală şi spre Dunăre atacând în 1456 fără success
cetatea Belgradului.
De această ultimă victorie Iancu de Hunedoara nu s-a putut bucura întrucât moare
răpis de ciumă la Zemun ( 11 august 1456 ).Este înmormântat în catedrala de la Alba
Iulia , pe sarcofagul său fiind încrustate cuvintele care ilustrază cel mai convingător
faptele sale : “ S-a stins lumina lumii”.

4. Vlad Ţepeş ( 1448, 1456-1462, 1476)

După moartea neaşteptată a lui Iancu de Hunedoara , stindardul luptei
antiotomane a fost preluat de Vlad Ţepeş, domnitorul Ţării Româneşti.
El avea să fie supranumit Dracula , nume care a făcut înconjurul lumii
datorită severităţii sale şi ale pedepselor pe care le aplica ( tragerea în ţeapă ). Acestă
atitudine a reprezentat mijlocul eficace al unei strategii de intimidare a unei boierimi
ostile şi viza punerea la adăpost a ţării de primejdia transformării în paşalâc.
În 1459 refuză plata tributului , ceea ce atras riposte Porţii Otomane. După
dejucarea unui plan al sultanului de a-l prinde pe domnul roman , acesta a declanşat
în iarna anilor 1461-1462 “Campania de la Dunăre” în cursul căreia a fost distrus
sistemul defensive al otomanilor de la Dunărea de Jos iar aceştia au suferit pierderi
grele pe malul sudic al fluviului.
Această acţiune a atras expediţia sultanului din primăvara anului 1462.
Adoptând tactica pustiirii teritoriului şi hărţuirii inamicului , Vlad Ţepeş a declanşat
în apropiere de Târgovişte celebrul “ atac nocturn” din 16-17 iunie 1462 asupra
taberei sultanului , provocând panică în rândul turcilor.
Sub efectul acestei lovituri , Mahomed al II-lea a ordonat retragerea. Victoria
purtată de Vlad Ţepeş confirma statutul de independenţă pentru Ţările Române.
După trecerea primejdiei otomane , boierimea ostilă îl sprijină pe Radu cel
Frumos. Ajuns în Transilvania , Ţepeş cade victima unor uneltiri şi este întemniţat
până în 1475 , la Buda din ordinul lui Matia Corvin , regale Ungariei. A fost eliberat
şi înscăunat cu sprijinul lui Ştefan cel Mare în 1476, după bătălia de la Vaslui.
Câteva luni mai târziu este ucs de boierii ostili care au uneltit împotriva lui la
îndemnul lui Laiotă Basarb şi a turcilor.

3
5. Ştefan cel Mare ( 1457-1504 )
Pe 4 aprilie 1459 la Overchelăuţi a fost recunoscut domn de către regale
Poloniei Cazimir al IV-lea în schimbul jurământului de vasalitate şi cedării
Hotinului.
În 1462 încheie un nou acord cu Polonia prin care recuperează Hotinul.
În 23-24 ianuarie 1465 a atacat şi a cucerit cetatea Chilia ocupată de unguri şi
Cetatea Albă.
Toamna lui 1467 regele Ungariei , Matia Corvin a întreprins o campanie
în Moldova. Acesta a cucerit Roman, Târgu Neamţ şi s-a îndreptat spre Baia.
14 decembrie 1466- 15 ianuarie 1467 la Baia , trupele maghiare au suferit
o înfrângere zdrobitoare din partea oştilor moldovene.
20 august 1469 la Lipnic , Ştefan a zdrobit hoardele tătarilor ce au invadat
Moldova.
7 martie 1471 la Soci , Ştefan l-a înfrânt pe Radu cel Frumos , domnitorul
Ţării Româneşti , iar în 1473 îl îndepărtează de la tron.
10 ianuarie 1475 are loc bătălia de la Vaslui ( Podul Înalt ) încheiată cu
victoria lui Ştefan.
♦ În această bătălie , armata otomană condusă de Soliman-Paşa a avut un
efectiv de 120.000 de soldaţi la care se adăugau trupele muntene ale lui Laiotă
Basarb. Ştefan cel Mare dispunea doar de 40.000 de moldoveni şi câteva mii de
secui şi polonezi. El a aplicat tactica pustiirii, retrăgându-se spre nord şi alegând
pentru bătălie , un loc mlăştinos, situat în faţa oraşului Vaslui, între două dealuri
împădurite care nu le-a îngăduit adversarilor să se desfăşoare. Înfruntarea
decisivă a avut loc al 10 ianuarie 1475 iar oastea otomană, înconjurată din toate
părţile a suferit o grea înfrângere. ♦
26 iulie 1476 la Valea Albă ( Războieni ) moldovenii au fost înfrânţi , dar
au reuşit să-I alunge pe turci din Moldova şi înfrângerea s-a transformat în
victorie.
15 septembrie 1485 la Calomeea se încheie un tratat de vasalitate cu
regale Poloniei Cazimir IV care a promis sprijin împotriva turcilor.
16 noiembrie 1485 i-a în frânt pe turci la Cătlăbuca. 6 martie 1486 are loc
victoria împotriva turcilor la Şcheia.
În 1487 încheie tratat cu turcii, reia plata tributului , iar sultanul a
recunoscut independenţa Moldovei. În 1497 are loc campania lui Ioan Albert
regele Poloniei care dorea recucerirea Cetăţii Albe şi a Chiliei.
26 octombrie 1497 polonezii vor suferii o înfrângere dezastruoasă la
Codrii Cosminului.12 iulie 1499 se încheie Pacea de la Hârlău. Prin acest tratat
Ştefan şi Ioan Albert îşi făgăduiau sprijin reciproc în caz de război şi “ linişte şi
pace veşnică” între cele 2 state.
În anul 1500 reizbucneşte războiul împotriva otomanilor. În 1501 , lipsit
de sprijin extern ,Ştefan se vede nevoit să se împace cu turcii.
Pe 2 iulie 1504 Ştefan cel Mare moare , fiind înmormântat la mănăstirea
Putna, ctitoria sa.

4
6. Mihai Viteazul ( 1593-1601 )

Toamna anului 1593, Mihai devine domn al Ţării Româneşti cu ajutorul

unor puternice şi bogate familii boiereşti oltene precum şi al influentelor grupuri
de financiari greci din capitala Imperiului.
13 noiembrie 1594 ucide pe creditorii levantini şi unitatea turcească din
Bucureşti şi îi goneşte pe turci de pe teritoriul ţării.
Decembrie 1594-ianuarie 1595 are loc o campanie împotriva Imperiului
Otoman. Oştile reunite ale celor 3 ţări româneşti i-au înfrânt pe turci la Giurgiu,
Rusciuc, Silistra , Şerpăteşti.
20 mai 1595 se încheie un tratat de alianţă cu Sigismund Bathory pe care
l-a recunoscut ca suzerain în schimbul sprijinului împotriva turcilor, tratat
semnat de boieri.
În 1595 are loc campania turcească împotriva Ţării Româneşti.
Pe 13/ 23 august 1595 în lupta de la Călugăreni , turcii au fost înfrânţi ,
dar Mihai a fost obligat să se retragă şi să aştepte sprijinul aliaţilor. A fost
părăsit de aliaţii din celelalte principate române. Bucureşti şi Târgovişte sunt
cucerite de turci.
La 8 octombrie 1595 Târgovişte este eliberată, apoi Bucureşti , iar la 20
octombrie este cucerită şi cetatea Giurgiu.
În ianuarie 1597 a reluat plarta tributului către turci în schimbul păcii şi
recunoaşterii sale de către sultan ca domn al Ţării Româneşti.
În martie 1598 încheie pace cu turcii care au recunoscut independenţa
Ţării Româneşti.
Pe 30 mai / 9 iunie 1598 la Târgovişte încheie un tratat de alianţă cu
Rudolf al II-lea care i-a promis lui Mihai sprijin financiar în schimbul
recunoaşterii suzeranităţii împăratului asupra Ţării Româneşti.

Unirea Principatelor Române

1 mai 1599 Andrei Bathory , principele Transilvaniei a încheiat pace cu
Imperiul Otoman.
Mihai încearcă refacerea frontului antiotoman prin cucerirea Transilvaniei
şi Moldovei conduse de principi care îi erau rivali.
La 18/ 28 octombrie 1599 are loc bătălia de la Şelimbăr încheiată cu
înfrângerea lui Andrei Bathory.
Pe 1 noiembrie 1599 intră în Alba Iulia şi este recunoscut ca principe al
Transilvaniei de către Dietă.
Primăvara anului 1600 are loc campania contra lui Ieremia Movilă şi
recuperarea Moldovei. Se realizează unirea politică a celor 3 ţări româneşti care
aveau acum un singur domn: Mihai Viteazul.
Pe 18 septembrie 1600 la Mirăslău , Mihai a fost înfrânt de nobilii
maghiari ajutaţi de generalul Basta.

5
 20 octombrie 1600 la Bucov , Mihai este înfrânt de polonezi , iar domn al
Ţării Româneşti ajunge Simion Movilă.
În martie 1601 , Mihai a primit sprijin de la împărat pentru reluarea
luptelor în Transilvania şi ocuparea tronului Ţării Româneşti.
Pe 3/ 13 august 1601 la Gurăslău , cu ajutorul generalului Basta , Mihai l-
învins pe Sigismund Bathory , principele Transilvaniei.
Pe 9/19 august 1601 Mihai Viteazul este asasinat pe câmpia de lângă
Turda din ordinal generalului Basta.
Capul viteazului domnitor este înmormântat la Mănăstirea Dealu de lângă
Târgovişte, de către Radu Buzescu.

Însemnătatea domniei lui Mihai Viteazul.

A participat la coaliţia antiotomană numită Liga Creştină.
A intrat în istorie ca primul unificator de ţară .
S-a integrat Ligii Creştine şi s-a ridicat cu hotărâre pentru apărarea
independenţei ţării sale .
A devenit simbolul unităţii româneşti.