Lecția 5.2.2 Republica romană ( 509 -27 î.

Hr)

După alungarea ultimului rege, Tarquinius Superbus, începând cu anul 509 î.

Hr., Roma devine Republică.
Aceasta era condusă de Senat , magistraţi şi de Adunarea Poporului .
Cei mai importanţi magistraţi erau 2 consuli, aleşi anual, iar apoi urmau
pretorul (atribuţii juridice şi militare), edilul (administra oraşele) şi chestorul (se
ocupa cu finanţele).
Consulii erau comandanții armatei, prezidau Senatul și Adunarea Poporului.
În caz de primejdie, cei doi consuli erau înlocuiţi cu un dictator, ales pe 6
luni, cu puteri nelimitate.
Senatul era compus din 300 de membrii și era principala instituție a statului
care rezolva problemele politicii externe și interne.
Adunarea Poporului îi cuprindea pe toți cetățenii romani care alegea
magistrații.
Plebeii nu aveau drepturi politice, nu puteau fi magistraţi sau senatori.
În urma părăsirii de către plebei a Romei de mai multe ori(494 î.Hr), obţin
dreptul de a-şi alege proprii magistraţi, numiţi tribuni ai plebei.
Drepturile lor au fost înscrise pe "Legea celor XII table"în perioada 451-449
î.Hr , fiind 12 tăbliţe de bronz, pe care au fost înscrise pentru prima dată principiul
egalităţii cetăţenilor.

Războaiele punice ( 264-146 î.Hr)

După cucerirea Italiei, Roma devine o mare putere în bazinul Mării

Mediterane, interesele sale ciocnindu-se de cele ale Cartaginei, colonie a Tyrului
din Africa de Nord.
Între romani şi cartaginezi vor avea lor 3 războaie, denumite războaie punice
(264 – 146 î. Hr.).

Primul Război Punic s-a desfășurat între anii 264-241 î.Hr. Principalul teatru de
operațiuni militare a fost în Sicilia. Ca urmare a victoriei romanilor , Sicilia a
devenit prima provincie romană.

Al Doilea Război Punic s-a desfășurat între 218 - 201 î. Hr. , fiind provocat de
cucerirea, de către comandantul forțelor cartagineze , Hannibal, a orașului iberic
Saguntum, aliat al Romei încă din 227 î.Hr.
Hannibal a obținut o victorie importantă în fața romanilor, în 216 î.Hr, în bătălia de
la Cannae.

1
Aceasta a fost considerată cea mai gravă înfrângere militară a Romei, fără a o ataca
direct.
Consulul roman Publius Cornelius Scipio a debarcat în nordul Africii, unde a
obținut victoria în bătălia de la Zama.
Din 202 î.Hr. Roma a devenit cel mai puternic stat din bazinul occidental al Mării
Mediterane.

Ultimul Război Punic nu a durat decât 3 ani ( 149-146 î.Hr.). Cetatea Cartagina a
fost distrusă , iar teritoriile stăpânite de acesta au format o nouă provincie romană,
denumită Africa.

În secolul I î.Hr. Roma cunoaşte perioada triumviratelor, un sistem de

conducere în care puterea era împărţită între trei conducători; primul triumvirat se
instituie în 60 î. Hr., fiind format din Caesar, Pompei şi Crassus, impunându-se în
cele din urmă Caesar:
Al doilea triumvirat se instituie în 43 î. Hr., fiind format din Lepidus, Marcus
Antonius şi Octavian. Cel din urmă va impune o nouă formă de conducere:
principatul.