DR Ec Inf

COLEGIUL DE REDACŢIE:
Din partea Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Administrative

a Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi:
– Emilia Tănăsescu, redactor-şef;
– Viorel Daghie, redactor şef-adjunct;
– Monica Susanu, membru;
– Violeta Puşcaşu, membru;
– Cristian Georgescu, membru;
– Daniela Şarpe, membru.
Din partea Academiei de Studii Economice din Moldova:
– Silvia Ghinculov, redactor-şef;
– Ion Pârţachi, redactor şef-adjunct;
– Vitalie Cotelea, membru;
– Alexandru Armeanic, membru;
– Dorin Vaculovschi, membru.
Coordonatorul ediţiei – prof. univ. dr. Vadim Cojocaru
Adresa redacţiei:
ASEM, Chişinău – 2005
Str. Mitropolit G. Bănulescu-Bodoni 59, bloc B, b.106
Tel: (373-2)24-26-63, fax: (373-2)24-26-63
E-mail: dei@mail.md
Certificat de înregistrare nr. 87 din 18 iulie 2000, ISSN 1810-8725
Revista este acreditată de consiliul Naţional de Acreditare şi Atestate al R.M.
©Editura ASEM, Chişinău – 2006

Redacţia nu este responsabilă pentru conţinutul articolelor publicate.
Materialele neacceptate nu se recenzează şi nu se restituie autorilor.
Redactor responsabil de ediţie – Galina Cotelea
Corector – Valentina Solovei
Operatori – Natalia Ivanov, Tatiana Boico
Redactor tehnic-designer – Feofan Belicov
Bun de tipar 31.05.06

Coli de autor 17.0. Coli de tipar 14,0.
Tirajul 70 ex. Comanda nr.
Tipografia Departamentului Editorial-Poligrafic al ASEM
tel. 24-55-51
CUPRINS
DREPT
TEODOR GH. ARAT,
Universitatea „Dunărea de Jos”, Galaţi
Necesitatea încriminării unor fapte ilegale în vederea integrării în spaţiul penal european ............ 5
ALEXEI BARBĂNEAGRĂ, ULIM
Precedentul judiciar (aspecte teoretico-practice) ............................................................................. 8
RĂDUCAN OPREA,
Fuziunea societăţilor comerciale ...................................................................................................... 12
MARIA NICOLAI; SOFIA TOTOLICI,
Rolul responsabilităţii sociale în strategia întreprinderii ................................................................. 16
ECONOMIE
ELENA TURCOV;
MARIANA AMBROS, ASEM
Fundamentarea strategiilor de dezvoltare în cadrul întreprinderilor de comerţ cu amănuntul...... 19
ADRIAN MICU; ANGELA-ELIZA MICU,
Universitatea “Dunărea de Jos”, Galaţi
Cauze şi efecte ale stabilirii în mod ineficient a strategiilor de preţ ................................................ 22
VIOREL ŢURCANU;
ALIONA BÎRCĂ, ASEM
Abordarea comparativă a contabilităţii rezervelor pentru acţiuni proprii ........................................ 26
MIHAELA NECULIŢĂ,
Competitivitatea – concept esenţial al integrării atât la nivel regional, cât şi la nivel global .......... 29
MARINA NICOLAESCU, ASEM
Liderismul organizaţional şi importanţa factorului gender .............................................................. 34
COSTEL NISTOR; ROZALIA NISTOR,
Evaluarea rezultatelor sistemelor economice. Criterii de analiză .................................................... 38
OXANA SAVCIUC; MIHAIL SOLCAN, ASEM
Conţinutul şi semnificaţia imaginii în contextul managementului întreprinderii ............................ 40
NICOLETA CRISTACHE,
Comunicarea internă – element de bază în elaborarea strategiei de dezvoltare organizaţională ..... 44
ADRIAN MICU; ANGELA-ELIZA MICU,
Stabilirea strategică a preţurilor plecând de la client şi concurenţă ................................................. 48
DREPT, ECONOMIE ŞI INFORMATICĂ nr. 1 (9), 2006 3

COSTEL NISTOR,
Sistemul economic în noua eră. Lumea comunistă ......................................................................... 51
ION MĂRGINEANU, ULIM
Strategia economico-investiţională a Germaniei în Europa Centrală şi de Est ............................... 54
LUDMILA BILAŞ, ASEM
Echipele şi lucrul în echipă în business-organizaţii ......................................................................... 60
ANATOL GRAUR;
SVETLANA MIHAILA, ASEM
Reforma Legii contabilităţii în Republica Moldova ........................................................................ 64
RADU STROE, ASE Bucharest
The measure of the budgetary financing effects .............................................................................. 68
MARIANA CUCU, ASEM
Cauzele apariţiei crizelor bancare şi modalităţile de prevenire a acestora ...................................... 71
ANGELA BAURCIULU, ASEM
Evoluţia conceptului de echilibru financiar public în gândirea economică ..................................... 75
DIANA GALEA; VALERIU COJOCARU, ASEM
Internaţionalizarea afacerii – cheia succesului pe piaţa internaţională ............................................ 83
DJULIETA RUSU, ASEM
Bariere în comunicarea managerială şi căi de depăşire ................................................................... 87
ATTILA GYORGY, ASE BUCUREŞTI

Europa de Est şi cardurile ................................................................................................................ 93
INFORMATICĂ
VITALIE COTELEA, ASEM

Aspecte ale problemei de determinare a atributelor primare în schemele relaţionale ..................... 97
SILVIA GHINCULOV;
NATALIA CHERADI, ASEM
Conceptul bibliotecilor electronice .................................................................................................................. 100
PETYA POPOVA,
Tsenov Academy of Economics, Bulgaria
Potentialities of the modern corporate information system for increasing company’s competitiveness .... 106
VADIM SARDAC, ULIM
Modelul de calcul al riscului «Neexecutării portofoliului comenzilor la termenul fixat»
în programul de analiză şi pronosticare a riscurilor de antreprenor ................................................. 110
4 DREPT, ECONOMIE ŞI INFORMATICĂ nr. 1 (9), 2006

DREPT
NECESITATEA ÎNCRIMINĂRII UNOR FAPTE ILEGALE ÎN VEDEREA

INTEGRĂRII ÎN SPAŢIUL PENAL EUROPEAN
Lector univ. dr. Teodor Gh. ARAT,

In 1991 the Parliamentary Assembly of the Europe Council accepted Romania in the organization, with
the status of special guest.
Accepting inside the organization the Central European and East European countries represents a
process that will enable the creation of a real European legal environment.
After 1990 the Central European and East European countries faced a growth of delinquency in
general and new forms of its manifestation, in particular. The institutions of the respective countries were not
prepared to fight against the new type of delinquency.
Romania’s interest in becoming member state of the European Union and N.A.T.O. highlighted the
need of reforming the legal frame necessary to the transitional period that it is now facing.
Our criminal legislation has many serious gaps that have to be urgently filled, namely the lack of
charging for the war crimes, the crimes against the United Nations and the related staff, the offence of
terrorism, the new economic and financial delinquency, the informatics delinquency.
Când, în ianuarie 1991, Adunarea Principalul rol al Consiliului a constat în

Parlamentară a Consiliului Europei dezbătea la armonizarea legislaţiei penale a ţărilor membre,
Strasbourg cererea României de admitere în obiectiv major înscris în statutul său.
organizaţie (cu statut de invitat special), primul Admiterea în Consiliul Europei a ţărilor din
ministru de atunci argumenta că „dacă România Europa Centrală şi de Est reprezintă un proces
nu poate exista în afara vocaţiei sale europene, care va duce la realizarea unui adevărat spaţiu
este la fel de adevărat că Europa nu poate să judiciar penal paneuropean, ca urmare a
capete formă fără România”. ratificării Convenţiei Europene a Drepturilor
Materializarea unor febrile căutări Omului şi a principalelor convenţii penale,
întreprinse pe parcursul a peste un secol, ajungându-se, într-un orizont de timp convenabil,
accelerate în special după cel de-al doilea război la armonizarea legislaţiilor penale ale tuturor
mondial, în scopul jalonării contracţiei unei păci ţărilor membre.
durabile pe continentul care a generat cele mai În cursul ultimelor decenii, dezvoltarea
sângeroase conflicte armate, Consiliul Europei relaţiilor interstatale pe toate planurile, dar mai
este organizaţia politică interguvernamentală cu cu seamă dezvoltarea rapidă a tehnologiei, cu
caracter regional ce reuneşte la ora actuală 40 de precădere a comunicaţiilor, a schimbat radical
state. Acestea militează în comun pentru unitatea ritmul vieţii sociale şi modalităţile de lucru la
europeană, apărarea şi consolidarea democraţiilor toate nivelurile, dând naştere şi la noi forme de
pluraliste şi a drepturilor individului, pentru criminalitate, necunoscute anterior, a căror
găsirea şi definirea unor soluţii la problemele prevenire şi contracarare este pentru instituţiile
grave cu care se confruntă societatea abilitate, cel puţin în această fază, aproape
contemporană, precum şi pentru cultivarea şi imposibil de realizat.
accentuarea conştiinţei şi valorilor identităţii Când afirmăm acest lucru, mai ales
culturale europene. raportându-ne la situaţia României, avem în
Apărând democraţia şi drepturile omului, vedere pregătirea profesională, capacitatea tehnică
acţionând pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii şi logistică redusă şi legislaţia insuficientă,
europenilor, Consiliul Europei a realizat şi o confuză şi în mai multe cazuri caducă.
vastă activitate juridică în domeniul prevenirii şi Statisticile puse la dispoziţie de Organizaţia
combaterii fenomenului criminalităţii internaţi- Internaţională de Poliţie Criminală – Interpol
onale care, aşa cum rezultă din datele instituţiilor atestă faptul că, în perioada 1990-1994 în 17 state
juridice naţionale şi internaţionale, a atins cote europene, printre care Bulgaria, Polonia, România,
îngrijorătoare pentru toate statele vechiului Rusia, Ungaria şi Ucraina, s-a înregistrat o creştere
continent. explozivă a fenomenului criminalităţii, cu rate de
creştere progresive de la an la an.

DREPT
Aceasta nu înseamnă că în celelalte state cu corespunzătoare situaţiei existente pe plan intern

democraţii consolidate, infracţionalitatea a şi internaţional.
înregistrat regrese, ci, din contră, a cunoscut Modificările efectuate conjunctural în Codul
creşteri datorate „exportului” de infractori din Penal Român, intrat în vigoare la 1 ianuarie
ţările fostului bloc comunist, ca urmare a 1970, au fost doar nişte paleative, fiind nevoie,
deschiderii graniţelor acestora şi a liberei după părerea multor jurişti, chiar de recrearea
circulaţii a cetăţenilor lor, formă a democraţiei la unui cod penal modern, în conformitate cu
care au subscris, fără nici o reţinere, toate principiile dreptului internaţional penal.
guvernele de după 1989. Astfel, dacă am analiza codul nostru penal
În aceste ţări au apărut forme de după exigenţele Statutului Curţii Penale
criminalitate necunoscute sau puţin prezente Internaţionale, instanţă cu vocaţie universală
anterior, precum: crima organizată cu toată paleta înfiinţată prin Tratatul de la Roma din 1998, am
ei de fapte ilegale, criminalitatea economico- observa lipsa încriminării distincte a crimelor de
financiară, traficul clandestin de emigranţi, război.
traficul şi consumul de droguri, terorismul ş.a., În codul nostru penal nu se respectă
toate manifestându-se atât intern, cât şi distincţia folosită în Dreptul Internaţional Penal
transfrontalier. între crimele de război, crimele contra păcii şi
În opinia majorităţii experţilor – omenirii şi crimele împotriva umanităţii, unele
criminologi, magistraţi, poliţişti – pericolul cel fapte fiind încriminate în Titlul X – „Infracţiuni
mai mare pentru societate îl constituie contra capacităţii de apărare a României”,
criminalitatea organizată, fenomen ce a căpătat respectiv în cap. II – „Infracţiuni săvârşite de
proporţii îngrijorătoare, cu atât mai mult, cu cât militari şi civili”, iar altele în Titlul XI –
filierele şi rutele acestora s-au extins dincolo de „Infracţiuni contra păcii şi omenirii”.
frontierele naţionale, exploatând legăturile etnice, Ratificarea de către România a Tratatului de
religioase, culturale şi tradiţionale create peste tot la Roma şi recent încheiatele conflicte militare
în lume. din fosta Iugoslavie, soldate cu numeroase crime
Grupurile criminale organizate au devenit de război comise de beligeranţi din toate taberele,
mai sofisticate, folosindu-şi profitul şi puterea pun în evidenţă necesitatea încriminării acestor
atât pentru propria protecţie, cât şi pentru a fapte imprescriptibile, ignorată până acum de
influenţa cercurile puterii de stat. legiuitorii români.
Profiturile imense rezultate din activităţi Totodată, considerăm necesară reglementa-
criminale organizate sunt de asemenea natură, rea, printr-un articol care trebuie inclus în Titlul
încât afectează în mod direct stabilitatea „Crime contra umanităţii”, a crimelor săvârşite
economică a multor state, indiferent de nivelul împotriva Naţiunilor Unite şi a personalului
lor de dezvoltare, cu atât mai mult, cu cât ele sunt asociat. Pe lângă lipsa unei asemenea încriminări
reciclate în activităţi în aparenţă legitime. în Codul Penal, avem în vedere că în prezent şi în
Ca şi în cazul celorlalte ţări est-europene, viitor tot mai mulţi cetăţeni români capătă un
România a păşit în ultimul deceniu al secolului asemenea statut, fiind angajaţi în diversele
XX cu o legislaţie penală depăşită, neadecvată misiuni organizate de O.N.U. şi pentru protejarea
perioadei de tranziţie pe care o parcurge şi în lor se impune ca, la rândul nostru, să protejăm
prezent. În plus, eforturile de aderare la Uniunea Naţiunile Unite şi personalul asociat al acestora.
Europeană şi N.A.T.O. au pus în evidenţă În ce priveşte crimele convenţionale sau
necesitatea alinierii legislaţiei, în general, şi a delictele, după unii autori, actualul Cod Penal are
legislaţiei penale, în special, la cerinţele serioase lacune. Infracţiunea de terorism, atât de
sistemului european şi internaţional, impuse prin actuală în momentul de faţă, când toate statele
tratatele şi convenţiile internaţionale la care civilizate sunt angrenate într-o campanie de
România este parte. amploare mondială, nu este încriminată nici
Pe lângă reformele structurale pe care ţara măcar prin definiţia convenită de Societatea
noastră trebuie să le realizeze în domeniul Naţiunilor în 1937, a cărei paternitate ne-o
justiţiei, administraţiei şi al organelor de ordine asumăm, în parte.
internă, constituite în capitole ale programului de Legiuitorul român a considerat că actele
aderare, s-a impus şi sistematizarea, modificarea criminale de terorism ar fi suficient de acoperite
şi adaptarea unor reglementări juridice mai de reprimarea prevăzută pentru alte fapte,

DREPT
precum: omorul deosebit de grav (art.176), informaţionale şi putem afirma că după 1989 s-au
atentatul care pune în pericol securitatea statului făcut unele eforturi în ce priveşte dotarea cu unele
(art.160), atentatul contra unei colectivităţi elemente caracteristice societăţii informatizate.
(art.161), actele de diversiune (art.163), în timp Ceea ce însă n-a făcut România până acum este
ce alte modalităţi de înfăptuire, din care alinierea cadrului legal informaţional. Nu există
exemplificăm: deturnarea de aeronave în scop decât o reglementare incompletă şi insuficientă în
terorist, luarea de ostatici, actele de violenţă ce priveşte programele pe calculator, respectiv
îndreptate împotriva aviaţiei civile şi altele, nu se Legea drepturilor de autor şi a drepturilor conexe.
regăsesc încriminate sub nici o formă în codul Acesta este motivul pentru care ţara noastră este
nostru penal şi nici în legi extrapenale. „periculoasă” pentru comunitatea internaţională,
De asemenea, trebuie arătat că în legea având în vedere caracterul transfrontalier al
penală română crima organizată nu se regăseşte criminalităţii informatice. Recent, lipsa legislaţiei
nici în încriminări independente şi nici sub forma penale în materie a dus la reacţii împotriva ţării
unor infracţiuni care i se circumscriu: răpiri de noastre, aplicarea unor sancţiuni şi somarea de a
persoane în scop de estorcare, omoruri la completa normativul juridic penal. Faptul că tineri
comandă, jaf cu mână armată (hold-up), români bulversează Internetul, producând
impunerea şi perceperea taxelor de protecţie substanţiale pagube economice altor state,
(raketing), trafic clandestin de emigranţi, trafic de cauzează prejudicii pe plan internaţional
carne vie etc. României.
O altă infracţiune convenţională – traficul Dacă la noi nu există legislaţie penală în
cu femei şi copii, în Codul Penal Român nu această materie este vina noastră şi nu trebuie să
apare încriminată în spiritul „Convenţiei pentru plătească pentru aceasta comunitatea
reprimarea traficului cu fiinţe umane şi a internaţională.
exploatării prostituţiei semenilor”, al „Convenţiei Pentru a complini aceste lacune legiuitorii
pentru protecţia copilului” şi nici a convenţiilor actuali pot folosi clasificarea infracţiunilor
europene în materie, ci în mod colateral, în art. informatice conform listelor elaborate de
329, care încriminează proxenetismul, cu două Consiliul Europei, iar în privinţa criminalităţii pe
forme agravante, din care una priveşte săvârşirea Internet pot fi luate drept model actele normative
faptei faţă de minor, în art. 197 privind violul şi adoptate de Congresul SUA. în 1996
în art. 198 referitor la actul sexual cu un minor, (Telecommunications Reform Act) sau legislaţia
introduse prin Legea nr. 197 abia în noiembrie britanică (Obscene Publication Act, Criminal
2000. Justice and Public Order Act).
În altă ordine de idei, criminalitatea Neînţelegerea şi nerespectarea reglementă-
economico-financiară sau a „gulerelor albe”, rilor internaţionale în domeniul tehnologiei poate
cum mai este etichetată, nu-şi găseşte decât o avea drept reacţie contrară a occidentalilor o
palidă reflecţie în legislaţia noastră penală. „blocare virtuală” a reţelelor de calculatoare, cu
Frauda financiară şi evaziunea fiscală, parţial pierderi inestimabile pentru ţările Europei de Est,
reglementate printr-o lege extrapenală, nu se care nu au adoptat măsuri legislative
regăsesc încriminate în Codul Penal, în schimb se corespunzătoare.
menţin fapte ca înşelăciunea la măsurătoare şi cu Punctele de vedere prezentate mai sus,
privire la calitatea mărfurilor, specula, susceptibile de completări şi discuţii, reprezintă,
delapidarea a căror pericol social este de fapt, modalităţi de redefinire, corectare şi
incomparabil cu gravele agresiuni ale economiei completare ale Codului Penal Român, absolut
săvârşite prin inginerii financiare, privatizări necesare integrării României în spaţiul penal
frauduloase, corupţie şi abuz în serviciu, paneuropean.
falimentări de bănci ş.a. Modificările care au Procesul de reformă a justiţiei, aflat în plină
intervenit în domeniul infracţiunilor economice desfăşurare, oferă ocazia de a realiza şi o reformă
au vizat mai mult mărirea unor pedepse şi mai legislativă menită să pună la dispoziţia noului stat
puţin preocuparea pentru încriminarea unor noi de drept o legislaţie modernă, suplă, concisă şi în
modalităţi faptice de săvârşire a unor astfel de deplin acord cu legislaţia europeană
acte ilegale. contemporană.
În fine, se cuvine să menţionăm şi faptul că
România trebuie să se adapteze noii ere

DREPT
PRECEDENTUL JUDICIAR
(Aspecte teoretico-practice)
Conf. univ. dr. Alexei BARBĂNEAGRĂ, ULIM
Certains auteurs considèrent le précédent comme source du droit pénal; les autres disent que ce sont la
Constitution de la République de Moldova, les traités et les conventions internationales, la loi pénale qui
constituent la source du droit pénal.
La nécessité de reconnaître le précédent comme source du droit pénal est d’une importance majeure.
Comme base juridique pour reconnaître le précédent comme source du droit pénal servent les prévisions de
l’article 120 de la Constitution de la République de Moldova, intitulé „Le caractère obligatoire des
sentences et des autres décisions judiciaires définitives”.
În doctrina penală a mai multor ţări se În contextul expus, doctrina penală a RM nu

observă tot mai pronunţata apropriere a instituţiilor este univocă referitor la recunoaşterea, ca sursă a
de drept penal din sistemul romano-germanic de dreptului penal, a precedentului judiciar. Unii autori
cele din sistemul anglo-saxon, în sensul consideră precedentul ca izvor al dreptului penal
interferenţei şi extinderii graniţelor. [10]; alţii sunt de părerea că sursă a dreptului penal
Actualmente, impactul dreptului internaţional îl constituie doar Constituţia RM, tratatele şi
penal asupra dreptului penal intern al statelor convenţiile internaţionale, legea penală [11].
devine şi mai decisiv. Necesitatea de a recunoaşte precedentul drept
Primul pas în ideea de apropiere a legislaţiei izvor al dreptului penal este de o importanţă
naţionale de cea internaţională l-a constituit majoră care, după cum a fost relatat anterior, are
elaborarea şi adoptarea noii Constituţii la drept suport juridic prevederile art. 8, alin. 2 al
29.07.94. Constituţiei R.M. Conţinutul normelor şi
Constituţia RM recunoaşte şi declară principiile dreptului internaţional penal se
prioritare prevederile actelor internaţionale completează, se îmbogăţesc esenţial prin hotărârile
semnate de R.Moldova. Mai mult chiar, articolul concrete ale CEDO, ale curţilor penale
8, alineatul 2 din Constituţia R.M. stipulează că internaţionale.
„intrarea în vigoare a unui tratat internaţional Drept bază juridică pentru recunoaşterea
conţinând dispoziţii contrare Constituţiei va trebui precedentului ca izvor al dreptului penal servesc şi
precedată de o revizuire a acesteia”. prevederile art. 120 din Constituţia RM, intitulat:
O altă stipulare importantă a Codului Penal „Caracterul obligatoriu al sentinţelor şi al altor
este că acesta „se aplică în conformitate cu hotărâri judecătoreşti definitive”. Norma în cauză
prevederile Constituţiei Republicii Moldova stabileşte obligativitatea respectării sentinţelor şi a
(CRM) şi ale actelor internaţionale la care altor hotărâri definitive ale instanţelor
Republica Moldova este parte. Dacă există judecătoreşti, precum şi colaborarea solicitată de
neconcordanţe cu actele internaţionale privind acestea în timpul procesului, al executării
drepturile fundamentale ale omului, au prioritate şi sentinţelor şi a altor hotărâri judiciare definitive.
se aplică direct reglementările internaţionale” (a se Este indiscutabil faptul că CEDO constituie o
vedea prevederile alin. 3 art. 1). Această normă parte integrantă a sistemului legal intern. Această
penală derivă din conţinutul art. 7 al CRM, care concluzie este direct formulată în hotărârea Curţii
consfinţeşte faptul că numai aceasta este Legea ei Constituţionale nr. 55 din 14 octombrie 1999
Supremă. Nici o altă lege sau un alt act juridic care „Privind interpretarea unor prevederi ale art. 4 din
contravine prevederilor Constituţiei nu au putere Constituţia Republicii Moldova”. Hotărârea
juridică. Pornind de la această prevedere nominalizată stipulează că CEDO constituie o parte
constituţională, instanţele judecătoreşti, la integrantă a sistemului legal intern şi, respectiv,
efectuarea justiţiei, urmează să aprecieze urmează a fi aplicată direct ca oricare altă lege a
conţinutul legii sau al oricărui alt act juridic ce RM, cu deosebire că CEDO are prioritate faţă de
reglementează raporturile juridice litigioase şi, în restul legilor interne care îi contravin. Prevederile
cazurile necesare, să aplice Legea Supremă ca act CEDO sunt interpretate de Curtea Europeană a
juridic normativ cu acţiune directă sau Drepturilor Omului, hotărârile căreia sunt
reglementările internaţionale. obligatorii pentru instanţele de judecată naţionale.

DREPT
Noţiunea de precedent este de origine latină analizei precedentelor Curţii Europene a

şi provine de la cuvântul praecedentis, adică Drepturilor Omului. În ordinea de idei expuse,
„anterior”. aducem un calitate de exemplu decizia Colegiului
Conform Dicţionarului explicativ al limbii penal al Curţii Supreme de Justiţie a Republicii
române (DEX), precedent este un fapt sau caz Moldova nr.1re-58/2005 din 24.05.2005.
anterior analog, care poate servi ca exemplu, ca Potrivit procesului-verbal din 17 februarie
regulă de conduită sau ca justificare pentru faptele 2005, Procurorul General al R.M. a dispus
sau cazurile ulterioare similare. începerea urmăririi penale în privinţa lui S.V.
În literatura juridică de specialitate sunt în baza art.318 alin.(3) CP – înlesnirea evadării
diverse opinii referitoare la noţiunea de precedent unei persoane arestate pentru o infracţiune
judiciar. Savantul rus K. Volkov, analizând opiniile deosebit de gravă.
altor cercetători: C. Alexeev, A. Miţkevici, Ca temei de începere a urmăririi penale s-a
concluzionează că noţiunea în cauză desemnează o indicat că ofiţerul de urmărire penală P.P. efectua
hotărâre judecătorească într-o cauză concretă, prin urmărirea penală în cazul penal al lui U.P., bănuit
care se constituie o normă de drept cu caracter în săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 195
obligatoriu juridic [12]. alin. (2) CP şi care se afla în stare de arest. Con-
În opinia lui K. Obragiev, noţiunea de ducerea urmăririi penale o efectua procurorul V.S.
precedent judiciar include o hotărâre a instanţei de La 28 iunie 2004, către ora 1200, la cererea
judecată într-un caz concret publicată oficial, care ofiţerului de urmărire P.P., arestatul U.P. a fost
conţine o normă juridică aplicabilă în mod escortat de către poliţistul grupului de escortă
obligatoriu ulterior sau interpretarea unei astfel de G.M. din sediul IDP în secţia „Delicte
norme. Din conţinutul juridic al precedentului informative” a CPS, pentru efectuarea acţiunilor
judiciar, ca izvor al dreptului penal, el poate fi de urmărire penală. Pe la ora 1600, procurorul V.S.
divizat în: l-a pus pe U.P. sub învinuire în baza art.195
• precedent judiciar cu caracter normativ – alin.(2) Cod penal şi a început audierea acestuia în
desemnează o hotărâre judecătorească calitate de învinuit, iar apoi l-a transferat fără
într-o cauză concretă, prin care: a fost escortă în biroul său de serviciu, pentru
creată o normă juridico-penală, a fost continuarea audierii. Aproximativ la ora 1620 S.V.
modificată norma juridico-penală sau a a ieşit din biroul său, lăsându-l pe arestatul U.P.
fost anulată norma juridico-penală; fără escortă şi supraveghere, discutând cu
• precedent judiciar cu caracter lucrătorii de poliţie aproximativ 30 minute, timp în
interpretativ – desemnează o hotărâre care U.P. a evadat din localul procuraturii.
judecătorească într-o cauză concretă, prin Astfel, Procurorul General a considerat că în
care este dată o explicaţie obligatorie a acţiunile lui S.V. persistă elementele de infracţiune
normei juridico-penale. prevăzute de art. 318 alin. (3) CP, pornind
În funcţie de subiectul care creează respectiv urmărirea penală.
precedentul judiciar se deosebesc [13]: Conform încheierii din 28 martie 2005 a
• precedentul Tribunalului internaţional penal; judecătorului de instrucţie al Judecătoriei Centru,
• precedentul Curţii Constituţionale; s-a admis plângerea lui S.V. şi s-a declarat nul
• precedentul Curţii Supreme de Justiţie. procesul-verbal de începere a urmăririi penale din
Cu unele precizări, această divizare a 17 februarie 2005 referitoare la infracţiunea
precedentului judiciar după conţinutul hotărârii prevăzută de art. 318 alin.(3) CP.
instanţei de judecată şi după subiectul emitativ este Adoptând soluţia dată, instanţa s-a referit la
susţinută de autorul prezentului articol. În viziunea prevederea art. 275 pct. 8) CPP privind existenţa
noastră, subiect care creează precedentul judiciar este circumstanţelor care exclud pornirea urmăririi
şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului. penale, deoarece în privinţa aceleiaşi fapte,
Cea mai masivă încorporare a normelor şi printr-o hotărâre neanulată a organului de urmărire
principiilor dreptului internaţional se efectuează în penală, s-a încetat urmărirea penală a lui S.V.
Republica Moldova prin intermediul hotărârilor Colegiul penal a menţinut hotărârea atacată
Curţii Europene a Drepturilor Omului. Evident că ca legală şi întemeiată. Printre argumentele
aplicarea normelor internaţionale penale sau invocate acesta a menţionat că, în conformitate cu
procesual-penale, încorporate în unele cazuri şi în Protocolul nr.7 la Convenţia Europeană pentru
legislaţia internă, se realizează prin intermediul apărarea drepturilor omului, Convenţie la care

DREPT
Republica Moldova este parte, nimeni nu poate fi exemplu, aducem Hotărârea1 Curţii
urmărit sau pedepsit penal de către jurisdicţiile Constituţionale privind controlul
aceluiaşi stat pentru săvârşirea infracţiunii pentru constituţionalităţii unor dispoziţii ale art. 421, art.
care a fost deja achitat sau condamnat printr-o 433 alin.(1), art. 452 alin.(1) şi art. 455 alin. (3) din
hotărâre definitivă conform legii sau procedurii Codul de procedură penală al Republicii Moldova
penale ale acestui stat. nr. 16 din 19.07.2005. În acest caz, Curtea
Astfel, Colegiul, ţinând seama de aceste Constituţională a constatat:
prevederi, a constatat că începerea unei noi 1. Potrivit art. 452 alin.(1) din Codul de
urmăriri penale împotriva lui S.V. privind procedură penală (adoptat prin Legea nr. 122-XV
învinuirea în săvârşirea unor fapte la care există din 14 martie 2003, pus în aplicare la 12 iunie
hotărârea organului de urmărire penală neanulată 2003)2, Procurorul General, precum şi, prin
de încetare a urmăririi penale, atinge un drept intermediul avocatului, persoanele menţionate în
constituţional şi, în temeiul pct.3) alin.(2) art.313 art. 401 pct. 2)-4) pot ataca cu recurs în anulare la
CPP, judecătorul de instrucţie legal a examinat Curtea Supremă de Justiţie orice hotărâre
plângerea lui S.V. judecătorească irevocabilă după epuizarea căilor
Ordonanţa de încetare a urmăririi penale din ordinare de atac.
05.02.2005 şi procesul-verbal de începere a Persoanele menţionate în art. 401 alin. (1)
urmăririi penale în privinţa lui S.V. din 17.02.2005 pct. 2)-4) din Codul de procedură penală sunt
descriu şi se bazează pe acelaşi comportament al inculpatul, partea vătămată, partea civilă şi partea
acestuia şi, având în vedere că art.4 din Protocolul civilmente responsabilă.
7 al CEDO interzice efectuarea repetată a unui 2. Autorul sesizării contestă dispoziţiile art.
proces penal, care anterior s-a finisat cu o hotărâre 452 alin.(1) din Codul de procedură penală,
rămasă definitivă, declararea ultimului act conform cărora inculpatul, partea vătămată, partea
procesual ca nul este legală. Colegiul a menţionat civilă şi partea civilmente responsabilă, după
că această soluţie se bazează şi pe practica epuizarea căilor ordinare de atac, pot depune
judiciară a Curţii Europene a Drepturilor Omului recurs în anulare la Curtea Supremă de Justiţie
expusă în cazurile Gradinger contra Austriei numai prin intermediul avocatului.
(Hotărârea din 23.10.1995) şi Franţ Fişer contra În opinia sa, aceste dispoziţii îngrădesc
Austriei (Hotărârea din 29.05.2001). accesul la justiţie şi încalcă principiul alegerii
Supunând analizei acest caz judiciar, putem libere a modalităţii de apărare, principii garantate
constata cu certitudine că Curtea Supremă de de Constituţie şi de actele internaţionale la care
Justiţie, motivând decizia sa, a apelat la două Republica Moldova este parte.
precedente ale Curţii Europene a Drepturilor În sesizare se susţine că prevederile precizate
Omului. din Codul de procedură penală contravin
În conformitate cu prevederile art. 135 şi 140 dispoziţiilor art. art. 20, 26 din Constituţie, art. 6
ale Constituţiei Republicii Moldova, Curtea alin. 3 lit. c) din Convenţia Europeană pentru
Constituţională, efectuând controlul constituţiona- apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor
lităţii legilor, hotărârilor Parlamentului etc., poate să fundamentale, precum şi art.14 alin. 3 lit. d) din
le considere în totalitate sau parţial neconstituţi- Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi
onale. Prin faptul declarării legilor neconstituţionale politice.
Curtea Constituţională le lipeşte de putere juridică, 3. Raportând dispoziţiile contestate la
ceea ce echivalează în esenţă cu adoptarea unei noi normele constituţionale, la actele internaţionale şi
legi. Din cele menţionate, se poate concluziona că la legislaţia internă în domeniu, Curtea
recunoaşterea de către Curtea Constituţională a Constituţională, printre alte argumente, a relevat
legilor neconstituţionale de iure este un precedent că „dreptul la apărare este un element esenţial al
cu caracter normativ. În astfel de situaţii, instanţa de dreptului la un proces echitabil”.
judecată se va conduce nu de actul declarat necon- Potrivit art. 26 din Constituţie, dreptul
stituţional, ci de hotărârea Curţii Constituţionale. persoanei la apărare este garantat. Fiecare om are
În activitatea sa, Curtea Constituţională dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace
aplică pe larg precedentul judiciar al Curţii
Europene a Drepturilor Omului. În calitate de 1
Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.101-
103/12 din 29.07.2005.
2
M.O., 2003, nr.104-110, art.447, art. 449.

DREPT
legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor şi deplină a drepturilor şi libertăţilor fundamentale

sale; părţile au dreptul să fie asistate de un avocat ale omului, fapt pentru care califică drept
ales sau numit din oficiu pe parcursul procesului. neconstituţională sintagma „prin intermediul
Astfel, dreptul la apărare este un drept avocatului”, cuprinsă în art. 452 alin.(1) din Codul
fundamental garantat, care poate fi exercitat de de procedură penală.
către orice persoană în mod independent şi liber. Autorul nu a avut ca scop elucidarea
Aceeaşi interpretare rezultă şi din jurisprude- exhaustivă a temei abordate. Cu certitudine se
nţa CEDO privind aplicarea art. 6 din Convenţie, poate afirma că precedentul judiciar a obţinut
prin care s-a statuat că libertatea persoanei de a-şi dreptul la viaţă în jurisprudenţa naţională şi acest
exercita ea însăşi apărarea este garantată. fapt va fi unul din cele decisive pentru
Consacrând dezideratul fundamental privind implementarea standardelor internaţionale în
dreptul la apărare, statul garantează tuturor legislaţia Republicii Moldova, pentru asigurarea
persoanelor asistenţă juridică profesională în mai eficientă a drepturilor şi libertăţilor
condiţiile legii. fundamentale ale omului.
Standardele elaborate de către CEDO includ Bibliografie:
libertatea persoanei de a alege forma de apărare, 1. Constituţia Republicii Moldova adoptată la
iar obligaţia de a-i asigura apărătorul revine 29.07.94.
statului, fiind exercitată doar în interesul justiţiei. 2. Convenţia Europeană pentru apărarea
Potrivit art. 6 alin. 3 lit. c) din Convenţie, orice drepturilor omului şi a libertăţilor
acuzat are dreptul să se apere el însuşi sau să fie fundamentale. În vigoare pentru Republica
asistat de un apărător ales de el şi, dacă nu dispune Moldova din 01.02.98.
de mijloace necesare pentru a plăti un apărător, să 3. Codul penal al Republicii Moldova, adoptat la
poată fi asistat în mod gratuit de un avocat din 18.04. 2002.
oficiu, atunci când interesele justiţiei o cer. 4. Legea cu privire la Curtea Constituţională din
Analizând minuţios legislaţia internaţională 13.12.94.
şi cea naţională, Curtea Constituţională şi-a mai 5. Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie
motivat hotărârea sa prin aplicarea unui precedent din 26.03.96.
judiciar al Curţii Europene a Drepturilor Omului. 6. Codul de procedură penală din 14 martie 2003.
Curtea Constituţională a indicat că în hotărârea 7. Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 55 din 14
CEDO Meftah şi alţii contra Franţei din 26 iulie octombrie 1999 „Privind interpretarea unor
2002, § 38, Guvernul a precizat că pentru o prevederi ale art. 4 din Constituţia Republicii
persoană condamnată este permanent posibil de a Moldova”.
fi asistată de către un avocat din Consiliu (avocat 8. Hotărârea privind controlul constituţionalităţii
specializat), pentru a avea posibilitatea de a fi unor dispoziţii ale art. 421, art. 433 alin. (1), art.
reprezentată, în faza orală a procedurii, în faţa 452 alin. (1) şi art. 455 alin. (3) din Codul de
camerei criminale, deoarece este instituit un regim procedură penală al Republicii Moldova, nr. 16
liberal de accedere la asistenţa juridică gratuită3. din 19.07.2005.
În Republica Moldova se atestă o altă 9. Decizia Colegiului penal al Curţii Supreme de
realitate. Sub aspectul asigurării garanţiilor unui Justiţie a Republicii Moldova nr. 1re-58/2005
proces echitabil, în cadrul procedurii de exercitare din 24.05.2005.
şi examinare a recursului în anulare, prevederile 10. A. Mariţ. Drept penal, partea generală, vol. 1,
art. 452 alin.(1) din Codul de procedură penală Chişinău, 2002, p. 38.
limitează dreptul cetăţeanului la apărare. 11. S. Botnaru, A. Şavga, V. Grosu, M. Grama.
Concluzionând, Curtea Constituţională Drept penal. Partea generală. – Chişinău:
relevă că dispoziţia contestată privind atacarea cu Editura Cartier, 2005, p. 23-25.
recurs extraordinar a hotărârii judecătoreşti 12. К.Волков. Судебный прецедент в
irevocabile, după epuizarea căilor de atac, exclusiv уголовном праве: за и против. – Журнал
prin intermediul avocatului, aduce atingere „Российский судья”, 2003, № 7, стр. 28-34.
principiului accesului liber la justiţie şi dreptului la 13. К.Ображиев. Судебный прецедент в
apărare (art. 20 şi art. 26 din Constituţie) şi уголовном праве России. – Журнал
diminuează în mod nejustificat exercitarea liberă „Уголовное право”, 2004, № 3, стр. 56.
3
Pagina WEB a CEDO.
Recenzent: conf. univ. dr. E. Donos

DREPT
FUZIUNEA SOCIETĂŢILOR COMERCIALE
Lector univ. dr. Răducan OPREA,

Fuziunea este operaţiunea prin care se realizează o concentrare a societăţilor comerciale. Ea are
două forme – fuziunea prin absorbţie şi fuziunea prin contopire.
Fuziunea se hotărăşte de fiecare societate în parte, în condiţiile stabilite pentru modificarea actului
constitutiv al societăţii.
Fuziunea are ca efect dizolvarea, fără lichidare a societăţii care îşi încetează existenţa şi
transmiterea universală a patrimoniului său către societatea beneficiară, în starea în care se găseşte la
data fuziunii în schimbul atribuirii de acţiuni sau părţi sociale, către asociaţii societăţii care încetează şi
eventual, a unei sume de bani care nu poate depăşi 10% din valoarea nominală a acţiunilor sau părţilor
sociale atribuite.
Fuziunea reprezintă una din formele existenţa şi transmiterea universală a

concentrării de capitaluri în vederea supravieţuirii patrimoniului său către societatea
sau dezvoltării a două sau mai multe societăţi pe beneficiară, în starea în care se găseşte la
piaţa concurenţială. În România se întâlnesc şi alte data fuziunii, în schimbul atribuirii de acţiuni
forme de concentrări de capitaluri, cum sunt sau de părţi sociale ale acestora către
diferitele forme de asociere a societăţilor asociaţii societăţii care încetează şi, eventual,
comerciale prevăzute în Legea nr. 15/1990 şi a unei sume de bani, care nu poate depăşi
grupările de întreprinderi în care există participaţii 10% din valoarea nominală a acţiunilor sau a
unilaterale sau reciproce reglementate de legislaţia părţilor sociale atribuite;
specifică. e) În baza Hotărârii Adunării Generale a
Acţionarilor a fiecăreia dintre societăţile
1.1. Cadrul juridic al operaţiilor de fuziune care participă la fuziune, administratorii
Aspectele juridice ale fuziunii societăţilor pe acestora întocmesc un proiect de fuziune,
acţiuni au făcut obiectul dispoziţiilor Directivei a II- care va cuprinde:
a a Consiliului Comunităţii Europene, din 9 - forma, denumirea şi sediul social al
octombrie 1978. Prevederile Directivei a II-a au tuturor societăţilor participante la
fost preluate în legislaţiile statelor membre, în operaţiune;
scopul armonizării aspectelor juridice ale operaţiilor - fundamentarea şi condiţiile fuziunii;
de fuziune la nivelul Comunităţii (Uniunii)
- stabilirea şi evaluarea activului şi
Europene.
pasivului, care se transmite societăţii
În ţara noastră, aspectele juridice ale
beneficiare;
operaţiilor de fuziune sunt precizate, într-o formă
generală, de Legea nr. 31 din 1990, privind - modalităţile de predare a acţiunilor sau
societăţile comerciale, republicată în Monitorul părţilor sociale şi data de la care acestea
Oficial, Partea I, nr. 1066/17.11.2004, în titlul VI, dau dreptul la dividende;
capitolul II. - raportul de schimb al acţiunilor sau al
Să reţinem cele mai importante aspecte ale părţilor sociale şi, dacă este cazul,
acestor prevederi legale româneşti: cuantumul sultei;
a) Fuziunea se face prin absorbirea unei - cuantumul primei de fuziune;
societăţi de către o altă societate sau prin - drepturile care se acordă obligatarilor şi
contopirea a două sau mai multor societăţi orice alte avantaje speciale;
pentru a alcătui o societate nouă; - data situaţiei financiare de fuziune, dată
b) Fuziunea se poate face şi între societăţi de care va fi aceeaşi pentru toate societăţile
forme diferite; participante;
c) Societăţile în lichidare pot figura numai dacă - orice alte date care prezintă interes
nu a început repartiţia între asociaţi a părţilor pentru operaţiune.
ce li s-ar cuveni din lichidare; f) Proiectul de fuziune, semnat de
d) Fuziunea are ca efect dizolvarea, fără reprezentanţii societăţilor participante, se
lichidare, a societăţii care îşi încetează depune la Oficiul Registrului Comerţului,

DREPT
unde este înmatriculată fiecare societate, 1.2. Etapele fuziunii

însoţit de o declaraţie a societăţii/lor care În prezentarea etapelor fuziunii se vor avea în
încetează a exista în urma fuziunii, despre vedere, pe de o parte, experienţa franceză, iar pe de
modul cum au hotărât să stingă pasivul altă parte, precizările privind reflectarea în
său/lor; contabilitate a principalelor operaţiuni referitoare la
g) Administratorii societăţilor care fuzionează fuziunea, divizarea şi lichidarea societăţilor
vor pune la dispoziţia asociaţilor: comerciale, precum şi retragerea sau excluderea
- proiectul de fuziune; unor asociaţi din cadrul societăţilor comerciale.
- darea de seamă a administratorilor, în Conform experienţei franceze, fuziunea unei
care se va justifica, din punct de vedere societăţi se realizează pe o durată de cel puţin
economic şi juridic, necesitatea fuziunii câteva luni şi cuprinde următoarele etape:
şi se va stabili raportul de schimb al - căutarea partenerului, etapă dificilă,
acţiunilor sau al părţilor sociale; deoarece fuziunea solicită gruparea de
- situaţiile financiare împreună cu societăţi complementare;
rapoartele de gestiune pe ultimele 3 - negocierile dintre reprezentanţii
exerciţii financiare, precum şi cu 3 luni societăţilor care fuzionează, în special
înainte de data proiectului de fuziune; pentru evaluarea aporturilor şi fixarea
- raportul cenzorilor; parităţii de schimb;
- raportul unuia sau al mai multor experţi, - încheierea unuia sau mai multor
persoane fizice sau juridice, desemnaţi protocoale de fuziune care cuprind o serie
cu respectarea art. 38 şi 39 de de clauze de natură financiară şi
judecătorul delegat asupra justeţei economică;
raportului de schimb al acţiunilor - redactarea unui proiect de fuziune;
părţilor sociale, în cadrul societăţilor pe - analiza rapoartelor auditorilor societăţilor
acţiuni, în comandită pe acţiuni sau cu care fuzionează;
răspundere limitată. Raportul va - analiza şi redactarea rapoartelor
cuprinde: evaluatorilor de aporturi;
1) metodele folosite pentru a se - comunicarea către public a proiectului de
ajunge la raportul de schimb fuziune;
propus; - aprobarea proiectului de fuziune de către
2) aprecierea dacă acele metode au Adunarea generală Extraordinară a
fost adecvate, menţionarea asociaţilor fiecăreia dintre societăţile care
valorilor la care s-a ajuns prin fuzionează;
fiecare metodă, precum şi opinia - comunicarea către public a efectuării
asupra importanţei acestor operaţiei de fuziune (în cazul fuziunii prin
metode; absorbţie: lichidarea absorbitului şi
3) eventualele greutăţi întâmpinate creşterea de capital al absorbantului);
în cursul acţiunii de evaluare. - alte formalităţi.
- bilanţul contabil de fuziune; Proiectul de fuziune reprezintă documentul
- evidenţa contractelor cu valoare de peste principal pe baza căruia se derulează, ulterior,
10.000 RON, în curs de executare, şi operaţiile financiare şi contabile angajate între
repartizarea lor între întreprinderile societăţi.
beneficiare. Proiectul de fuziune va cuprinde indicaţii de
h) În cazul fuziunii prin absorbţie, societatea ordin juridic şi fiscal.
absorbantă dobândeşte drepturile şi este Indicaţiile de ordin juridic vor conţine
ţinută de obligaţiile societăţii pe care o următoarele elemente:
absoarbe, iar în cazul fuziunii prin - forma, denumirea şi sediul social al tuturor
contopire, drepturile şi obligaţiile societăţilor participante;
societăţilor care îşi încetează existenţa trec - motivele, scopurile şi condiţiile fuziunii;
asupra noii societăţi astfel înfiinţate.
- specificarea şi evaluarea elementelor de
activ şi de pasiv care vor fi transmise
societăţilor absorbante sau noi; modalităţi

DREPT
de stabilire a noii imagini a capitalului, armonizate cu Directivele Europene la cap. IV din

data la care acţiunile sau părţile sociale reglementările respective;
conferă drepturi la beneficii şi data la care 3) Determinarea capitalului propriu (activului
operaţiile societăţii absorbite vor fi net) pe baza bilanţului de fuziune;
îndeplinite, din punct de vedere contabil, 4) Determinarea raportului de schimb al
de societatea care beneficiază de aporturi; acţiunilor sau al părţilor sociale, pentru a acoperi
- datele la care sunt închise conturile capitalul societăţilor comerciale absorbite.
societăţilor; În cadrul acestei operaţiuni se efectuează:
- raportul de schimb al drepturilor sociale; - determinarea valorii contabile a acţiunilor
- drepturile acordate asociaţilor care dispun, sau a părţilor sociale ale societăţilor
din punct de vedere juridic, de drepturi comerciale care fuzionează, prin raportarea
speciale şi orice avantaj particular. capitalului propriu (activului net) la
numărul de acţiuni sau de părţi sociale
Indicaţiile de ordin fiscal: emise;
- opţiunea eventuală a societăţii absorbite - stabilirea raportului de schimb al acţiunilor
pentru impozitarea imediată, la o cotă sau al părţilor sociale, prin raportarea
redusă, a plusurilor de valoare pe termen valorii contabile a unei acţiuni ori părţi
lung privind activele amortizabile; sociale a societăţii absorbite la valoarea
- anumite angajamente în ceea ce priveşte contabilă a unei acţiuni sau părţi sociale a
taxa pe valoarea adăugată. societăţii absorbante, aprobat de experţi
Conform reglementărilor contabile din conform prevederilor art. 244 alin. (1) lit.
ţara noastră, în vederea stabilirii situaţiei reale a e) din Legea nr. 31/1990, republicată, cu
patrimoniului fiecărei societăţi comerciale care modificările şi completările ulterioare;
participă la procesul de fuziune, societăţile - determinarea numărului de acţiuni sau de
comerciale au obligaţia efectuării inventarierii şi părţi sociale ce trebuie emise de societatea
evaluării elementelor patrimoniale. comercială care absoarbe, fie prin
În cazul fuziunii prin contopire, drepturile şi raportarea capitalului propriu (activului
obligaţiile societăţilor comerciale care îşi încetează net) al societăţilor comerciale absorbite la
existenţa trec asupra noii societăţi astfel înfiinţate. valoarea contabilă a unei acţiuni sau părţi
În conformitate cu prevederile art. 26 alin. (1) sociale a societăţii comerciale absorbante,
din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, fie prin înmulţirea numărului de acţiuni ale
fiecare societate comercială are obligaţia să societăţii comerciale absorbite cu raportul
întocmească situaţii financiare cu ocazia fuziunii în de schimb;
condiţiile legii. - determinarea majorării capitalului social la
societatea comercială care absoarbe, prin
A. Operaţiunile care se efectuează cu
înmulţirea numărului de acţiuni care
ocazia fuziunii prin absorbţie:
trebuie emise de societatea comercială care
1. Inventarierea şi evaluarea elementelor de
absoarbe cu valoarea nominală a unei
activ şi de pasiv ale societăţilor comerciale care
acţiuni sau a unei părţi sociale de la această
fuzionează, potrivit Legii contabilităţii nr. 82/1991,
societate comercială;
republicată, normelor şi reglementărilor contabile,
înregistrarea rezultatelor inventarierii şi ale
- calcularea primei de fuziune, ca diferenţă
dintre valoarea contabilă a acţiunilor sau a
evaluării, efectuate cu această ocazie;
părţilor sociale şi valoarea nominală a
2 a) Întocmirea situaţiilor financiare de către
acestora. Societăţile comerciale care sunt
societăţile comerciale care urmează să
absorbite se dizolvă şi îşi pierd
fuzioneze şi care aplică Reglementările
personalitatea juridică.
contabile armonizate cu Directiva a IV-a
a Comunităţilor Economice Europene şi
B. Operaţiunile care se efectuează cu ocazia
cu Standardele Internaţionale de
fuziunii prin contopire:
Contabilitate;
1) Inventarierea şi evaluarea elementelor de
b) Întocmirea situaţiilor financiare de către
activ şi de pasiv, întocmirea situaţiilor financiare de
societăţile comerciale care urmează să fuzioneze şi
fuziune şi determinarea capitalului propriu
care aplică Reglementările Contabile Simplificate,

DREPT
(activului net), efectuate în conformitate cu trezorerie, cum sunt titlurile de stat în valută,
precizările legale: acreditive şi depozite pe termen scurt în valută, se
2) Constituirea noii societăţi comerciale pe înregistrează în conturile de venituri şi cheltuieli din
baza capitalului propriu (activului net) al diferenţe de curs valutar, după caz.
societăţilor comerciale care fuzionează şi Creanţele şi datoriile în valută se evaluează pe
determinarea numărului de acţiuni, prin raportarea baza cursului de schimb în vigoare la data
capitalului propriu (activului net) la valoarea întocmirii bilanţului de fuziune, divizare sau
nominală a unei acţiuni sau a unei părţi sociale; încetare a activităţii. Diferenţele de curs valutar,
3) Reflectarea în contabilitatea societăţii favorabile sau nefavorabile, între cursul de la data
comerciale nou-înfiinţate a capitalurilor raportate, a înregistrării creanţelor sau datoriilor în valută ori
drepturilor şi obligaţiilor societăţilor comerciale faţă de cursul la care au fost raportate în situaţiile
care îşi încetează existenţa; financiare anterioare şi cursul de schimb de la data
4) Reflectarea în contabilitatea societăţilor întocmirii bilanţului se înregistrează la venituri sau
comerciale care s-au dizolvat a elementelor de activ cheltuieli din diferenţe de curs valutar, după caz.
şi de pasiv transmise noii societăţi comerciale. Operaţiunile care au loc după data întocmirii
Situaţiile financiare, întocmite cu ocazia bilanţului de fuziune se efectuează numai cu
fuziunii la societăţile comerciale care aplică aprobarea acestora de către societatea absorbantă
Reglementările Contabile Armonizate cu Directiva sau de către societăţile care primesc prin divizare
a IV-a a Comunităţilor Economice Europene şi cu elementele de activ şi de pasiv. Activităţile
Standardele Internaţionale de Contabilitate, sunt respective vor fi evidenţiate în contabilitatea
supuse auditului financiar, care se efectuează de societăţii absorbite şi vor fi avute în vedere la
către auditori financiari, persoane fizice sau juridice întocmirea documentelor privind protocolul de
autorizate, potrivit legii. predare-primire şi balanţa de verificare.
Situaţiile financiare întocmite de societăţile Înregistrarea preluării elementelor de activ şi
comerciale cu ocazia fuziunii nu se depun la de pasiv ale societăţii absorbite la societatea
unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor absorbantă se face înainte de radierea societăţii
Publice. absorbite de la Registrul Comerţului.
În conformitate cu prevederile Codului Fiscal Societăţile comerciale care fuzionează şi care
Titlul VI, nu se consideră livrare de bunuri au înregistrat pierdere contabilă vor stipula în
transferul total sau parţial al activelor şi pasivelor documentele de fuziune sau divizare încheiate între
unei persoane impozabile, cu plată sau cu titlu părţi modalităţile de acoperire a pierderii.
gratuit, efectuat cu ocazia operaţiunilor de fuziune
şi divizare a societăţilor comerciale. Bibliografie:
Cu ocazia operaţiunilor de fuziune, elementele 1. Stanciu D. Cărpenaru – Drept comercial
de activ primite de persoanele juridice implicate în român, Ediţia a V-a, Editura ALL
astfel de operaţiuni vor fi recunoscute sau BEECK, Bucureşti, 2004.
amortizate fiscal la valoarea acceptată ca deducere 2. Dumitrean E., Scorţescu Gh., Toma C.,
fiscală pentru acel activ la persoana care a cedat Contabilitate financiară, vol.I, Editura
activul, înaintea evaluării acestuia. Sedcom Libris, Iaşi, 2002.
Societăţile comerciale absorbante sau 3. Tabără N., Horomnea E., Toma C.,
absorbite care deţin titluri de participare la Conturile anuale în procesul decizional,
societăţile comerciale absorbite sau absorbante vor Tipografia Moldova , Iaşi, 2003.
anula titlurile respective, la valoarea contabilă, prin 4. Căpăţână O., Societăţile comerciale,
diminuarea altor rezerve, a primei de fuziune sau a Editura „Lumina Lex”, Bucureşti, 2004.
capitalului social, cuantumuri care vor fi aprobate 5. Legea nr. 31/1990, republicată şi
de adunarea generală a acţionarilor. modificată, privind societăţile comerciale.
La data întocmirii bilanţului de fuziune,
6. Legea nr. 26/1990, modificată şi
diferenţele de curs valutar dintre cursul de schimb
republicată, privind registrul comerţului.
de la această dată şi cursul de schimb de la data
7. Legea nr. 82/1992 – Legea contabilităţii.
înregistrării în contabilitate, rezultate din evaluarea
disponibilităţilor în valută şi a altor valori de

DREPT
ROLUL RESPONSABILITĂŢII SOCIALE

ÎN STRATEGIA ÎNTREPRINDERII
Conf. dr. Maria NICOLAI;
Conf. dr. Sofia TOTOLICI,
In this paper, we present some aspects regarding the Green Charter concerning the promotion of a
European framework for companies’ social responsibility.
In the last time, the social responsibility becomes a problem more and more important for the companies
and in the same time for the community in which the organizations develop their activities. The enterprises can
help the community, offering to the people different products, services and jobs, and the local community can
offer to the organizations services concerning the environment preservation. The Green Charter concerning
the promotion of a European framework for companies’ social responsibility, adopted in Bruxelles, represents
a document that promote innovating ideas which create a real conduct code for companies. The problem of
social responsibility can be applied to all kind of enterprises, even if these are small, medium or big.
1. Cauze şi efecte ale responsabilităţii ideile inovatoare, fie favorizând activităţile

sociale economice eficiente, garantând totodată
În anul 2001, la Bruxelles, este prezentată eficacitatea şi credibilitatea acestora.
„Carta verde a promovării unui cadru european Actualmente, responsabilitatea socială este
pentru responsabilitatea socială a promovată de marile societăţi, dar este imperios
întreprinderilor”. Această acţiune vizează necesar ca aceasta să fie aplicată şi în
lansarea unei largi dezbateri asupra modului în întreprinderile mici şi mijlocii.
care Uniunea Europeană poate încuraja Responsabilitatea socială poate avea efecte
dezvoltarea politicilor novatoare, ameliorând directe şi indirecte. Ca efect direct al unui mediu
transparenţa şi validarea diferitelor iniţiative în de muncă bun ar putea rezulta o mai bună
Europa. productivitate a muncii sau o exploatare mai
Conceptul de responsabilitate socială a eficace a resurselor naturale. Ca efect indirect al
întreprinderii semnifică faptul că aceasta poate serviciilor ireproşabile ale unei întreprinderi faţă
decide, din proprie iniţiativă, să contribuie la de clienţi se poate menţiona îmbunătăţirea
ameliorarea societăţii şi, mai ales, a propriului imaginii şi a reputaţiei acesteia.
mediu. O întreprindere socialmente responsabilă va
Responsabilitatea socială este un demers înregistra efecte benefice peste medie, oglindite
determinat de o serie de factori: şi în cotaţiile bursiere.
noile preocupări şi aşteptări ale
cetăţenilor, consumatorilor, puterilor 2. Dimensiunea internă a responsabilităţii
publice şi investitorilor în contextul Din punctul de vedere al responsabilităţii
mondializării şi mutaţiilor industriale de sociale, o întreprindere va trebui să acorde
mare amploare; importanţă, în primul rând, activităţilor sale
creşterea neliniştii faţă de deteriorarea interne ce privesc: managementul resurselor
mediului, cauzată de activitatea umane, sănătatea şi securitatea muncii,
economică; gestionarea deşeurilor şi adaptarea la schimbare.
deciziile investitorilor sunt tot mai mult Managementul resurselor umane, în
influenţate de criteriile sociale şi de acest context, se orientează spre aplicarea
necesităţile consumatorilor; măsurilor ce vizează educarea şi formarea
media şi tehnologiile moderne de personalului, ameliorarea informării în cadrul
informare şi comunicare determină o întreprinderii, ridicarea responsabilităţii
transparenţă tot mai mare a activităţii personalului, obţinerea unui echilibru mai bun
întreprinderilor. între muncă, familie şi timpul liber, creşterea
Principala contribuţie a acestui demers perspectivelor în carieră şi participarea la
european este acela al aportului de valoare beneficii şi forme de acţionariat.
adăugată la acţiunile existente pe care le poate Întreprinderile şi organizaţiile
completa fie favorizând calitatea şi promovând profesionale se interesează din ce în ce mai mult

DREPT
de formele complementare de promovare a 3. Dimensionarea externă a responsabi-

sănătăţii şi securităţii, a muncii, făcând din acest lităţii sociale
demers un criteriu de selecţie pentru Responsabilitatea socială a întreprinderii se
achiziţionarea de produse şi servicii de la alte extinde de la perimetrul întreprinderii până la
întreprinderi şi un element de marketing al comunitatea locală, implicând, în afară de
întreprinderii. De altfel, criteriile de sănătate şi salariaţi şi acţionari, şi alte categorii, precum şi
securitate trebuie să fie incluse şi în programele parteneri comerciali şi furnizori, clienţi, puteri
de certificare a produselor sau a echipamentelor. publice şi ONG-uri care reprezintă comunitatea
Întreprinderile au observat că o locală şi mediul.
exploatare mai economicoasă a resurselor poate Întreprinderile ajută comunitatea locală,
determina o rentabilitate şi o competitivitate punând la dispoziţie locuri de muncă, salarii şi
superioară. De asemenea, atunci când o diferite prestaţii. La rândul lor, întreprinderile
întreprindere face investiţii în domeniul depind de stabilitatea şi prosperitatea comunităţii.
mediului, ies învingătoare atât întreprinderea, cât În special, întreprinderile mici şi mijlocii îşi
şi mediul înconjurător. Într-un astfel de context, recrutează cea mai mare parte a salariaţilor şi îşi
sistemul comunitar de management de mediu şi oferă produsele şi serviciile mai ales clienţilor
de audit sunt soluţii ce facilitează aflaţi în mediul imediat apropiat.
responsabilitatea socială a întreprinderilor. Dacă unele întreprinderi se pot afla la
Iniţiativa europeană de eco-eficacitate originea numeroaselor activităţi poluante
(European Eco-Efficiency Initiative – EEEI), o (zgomot, lumină, poluarea apei, contaminarea
acţiune a lui „World Business Council for solurilor), alte întreprinderi oferă servicii de
Sustainable Development” şi a „European epurare a apei, a solului, a drumurilor etc.
Partners for the Environment”, realizată în Numeroase întreprinderi se angajează în viaţa
parteneriat cu Comisia Europeană, încearcă să locală, oferind soluţii de formare profesională
introducă conceptul de eco-eficacitate în suplimentare, susţinând asociaţiile de protejare a
întreprinderile europene şi în cadrul politicilor mediului cu scop nelucrativ sau făcând donaţii cu
economice şi industriale ale Uniunii Europene. caracter caritabil.
Adaptarea la schimbare presupune Marile întreprinderi pot interveni pentru
restructurări la scară mare. Închiderea crearea de întreprinderi novatoare prin aşa-
întreprinderilor, ca şi disponibilizările masive de numitul demers de „corporate venturing”.
forţă de muncă, pot provoca însă crize Corporate venturing semnifică faptul că o
economice, sociale sau politice grave într-o întreprindere mare achiziţionează o parte mică din
comunitate. Un studiu efectuat de Uniunea capitalul unei întreprinderi „start-up”,
Europeană demonstrează că un număr redus de promiţându-i dezvoltarea. Avantajele pentru cei
restructurări îşi pot atinge obiectivele de reducere doi parteneri sunt multiple, întreprinderea mare
a costurilor, de creştere a productivităţii şi de având un acces mai larg spre dezvoltarea
ameliorare a calităţii produselor şi a serviciilor. novatoare, iar întreprinderea mică putând să
Experienţa marilor restructurări efectuate în acceadă mai uşor la resursele financiare şi la piaţă.
Europa în industria siderurgică, minieră sau navală În Europa, un număr important de companii
arată că astfel de operaţiuni reuşesc mai bine dacă multinaţionale sunt angajate în respectarea
se bazează pe eforturile conjugate a trei categorii: drepturilor omului, elaborând în acest sens coduri
puterea publică, întreprinderea şi sindicatele. de conduită care pot face referire, de exemplu, la
Întreprinderea este aceea care trebuie să-şi asume munca copiilor, cea forţată şi munca deţinuţilor.
responsabilitatea generării capacităţii de inserţie
profesională a salariaţilor ei. Din armonizarea 4. Managementul responsabilităţii sociale
eforturilor celor trei categorii trebuie să rezulte La începutul activităţii lor, întreprinderile au
protejarea drepturilor salariaţilor, propunându-li-se tendinţa să adopte o declaraţie de misiune sau un
acestora, dacă este necesară, o reconversie cod de conduită în care îşi prezintă obiectivele,
profesională, un program de modernizare a valorile fundamentale şi responsabilităţile faţă de
proceselor de producţie sau îmbunătăţirea părţile participante. Aceste valori vor fi traduse apoi
procedurilor de informare, de comunicare, de prin strategiile şi deciziile lor cotidiene, în acţiuni
cooperare şi de parteneriat cu aceştia. concrete. Într-un astfel de context, întreprinderile

DREPT
trebuie, de exemplu, să adauge o dimensiune exemplu, cea mai mare parte a materialelor de
socială sau ecologică programului şi bugetului lor, construcţii produse de „Lafarge” sunt derivate
să-şi evalueze performanţele în aceste domenii, să din materii prime minerale extrase din cariere.
creeze „comitete consultative solidare”, să realizeze Pentru că nu există altă soluţie, exploatarea locală
audituri sociale sau de mediu şi să prezinte a acestor cariere face obiectul unui control strict.
programe de formare continuă. Totodată, societatea „Lafarge” a publicat, în
Provocările responsabilităţii sociale devin 2001, şi un ghid de bune practici.
parte integrantă a planificării strategice a Un exemplu de acceptare socială îl
întreprinderii. De aceea, directorii trebuie să ia constituie şi lanţul de supermarketuri
decizii profesionale pe alte criterii decât cele care „Monoprix”, care a căutat să-şi pună în valoare
se iau în formă tradiţională. contribuţia la viaţa socială şi economică locală,
Anchete întreprinse de Uniunea Europeană investind mai ales în problemele de circulaţie şi
au arătat că consumatorii vor să cumpere nu zgomot.
numai produse corecte şi sigure, ci să cunoască şi În ideea de a răspunde exigenţelor
dacă acestea au fost fabricate după criterii responsabilităţii sociale, întreprinderile vor căuta
socialmente responsabile. să-şi consolideze avantajul concurenţial şi să-şi
Principalele preocupări ale consumatorilor consolideze capacitatea de inovare. Un rol
europeni sunt protecţia sănătăţii şi securităţii, important, într-un astfel de demers, îl vor deţine
respectarea drepturilor omului ca şi protejarea investiţiile socialmente responsabile, orientate
mediului, în general, şi reducerea emisiunilor de spre dezvoltarea portofoliului de activităţi şi spre
gaz cu efect de seră, în special. inovare.
Exigenţele responsabilităţii sociale presupun
adoptarea a patru scenarii, ieşirea din criză în ** *
ideea de a asigura supravieţuirea întreprinderii; Responsabilitatea socială trebuie să fie
ameliorarea performanţelor financiare; considerată, în ultima instanţă, ca o investiţie, şi
acceptarea socială; crearea unui avantaj nu ca un cost. Aceste investiţii vor fi îndreptate
concurenţial şi inovarea. spre:
În cadrul primului scenariu, acela al ieşirii susţinerea formării personalului şi a
din criză pentru a-şi asigura supravieţuirea, poate reorientării întreprinderii spre obiectivele
fi exemplificat lanţul de supermarketuri impuse de noile exigenţe;
„Monoprix”, care s-a aflat în mod serios intensificarea schimbului de informaţii,
ameninţat de concurenţa hipermarketurilor. în special a bunelor practici ale
Lanţul „Monoprix” a introdus pe piaţă aşa- responsabilităţii sociale;
numitele „preţuri verzi” şi „produse bio”. analize şi cercetări privind politicile
Această primă iniţiativă a fost urmată de o serie sociale pe termen scurt;
de demersuri novatoare, toate legate de analize privind cadrul juridic al
respectarea mediului, în cooperare cu organele responsabilităţilor sociale.
publice locale. În cadrul responsabilităţii sociale se disting
Ameliorarea performanţelor financiare poate două dimensiuni esenţiale: dreptul la etică şi
oferi un cadru prielnic pentru orientarea spre redefinirea rolului întreprinderilor.
managementul responsabilităţii sociale. Astfel,
reducerea consumului de energie şi a deşeurilor Bibliografie:
reprezintă o posibilitate de diminuare a costurilor. 1. Com. Eur – Livre Vert – Promouvoir un
De exemplu, societatea STM Microelectronics a cadre européene pour la responsabilité
economisit apă şi energie, ceea ce a dus la sociale des entreprises, Bruxelles,
creşterea profiturilor sale. Protejarea mediului şi 18.07.2001.
reciclarea i-au permis să economisească, în 2000, 2. Boesson C., Wilson A. – La
aproape 80 milioane de euro. responsabilité sociale et la strategie
Acceptarea socială prin „licence to d’entreprise, în „L’expansion”, nr.
operate” constituie un alt scenariu de 107/decembrie 2002.
management al responsabilităţii sociale. De

ECONOMIE
FUNDAMENTAREA STRATEGIILOR DE DEZVOLTARE ÎN CADRUL

ÎNTREPRINDERILOR DE COMERŢ CU AMĂNUNTUL
Prof. univ. dr. hab. Elena TURCOV;

Drd. asist. univ. Mariana AMBROS, ASEM
This article treats the development strategy as a category of strategic management, the necessity
and factors that influence the carrying out of it within the framework of retail business.
It highlights the specifics and the meanings of the process concerning the carrying out of different
development strategies, as well as its features. In order to succeed, the retailer should make use of them,
and to prove a flexible and receptive behavior towards the changes of it external environment.
Actualmente, în economia contemporană, firmei, cât şi al operaţionalizării sistemului său

pentru a realiza obiectivele propuse, o managerial, politicii sale de afaceri pe termen
întreprindere trebuie să activeze pe baza unei lung”.
strategii economice proprii, bine fundamentate. Importanţa şi necesitatea crescândă a
Deşi strategia1 ca termen poartă un caracter de elaborării şi implementării unei strategii de
ordin militar, ea a fost preluată în practica şi dezvoltare în cadrul întreprinderilor de comerţ
teoria economică graţie mediului tot mai cu amănuntul este determinată de influenţa mai
complex de desfăşurare a activităţii multor factori:
întreprinderilor, devenind un domeniu - internaţionalizarea întreprinderilor, în
primordial de cercetare în ştiinţa managerială mod deosebit din ţările industriale,
din sec. XX şi XXI. care manifestă un comportament cu
Conceptul de strategie economică a caracter de „invazie economică” pe
apărut în urma cercetărilor realizate de către pieţele de desfacere a ţărilor în
I. Ansoff, B. Hadley, M.E. Porter, A.D. Little, tranziţie;
P. Druker ş.a. Fiind determinată ca un concept - utilizarea tot mai largă a sistemelor
complex, strategia economică este definită ca automatizate de calcul, care permit
„ansamblul obiectivelor pe care conducerea optimizarea deciziilor şi creşterea
unei întreprinderi îşi propune să le realizeze în performanţelor economice şi tehnice;
baza unor cercetări, prognoze, pentru a fi - apariţia si extinderea tehnologiilor
întreprinse în diferite perioade de timp, în moderne, care generează creşterea
diverse moduri de alocare şi combinare a calităţii mărfurilor, scurtarea canalelor
resurselor, cu scopul menţinerii şi dezvoltării de distribuţie şi, respectiv, reducerea
competitivităţii viitoare”. Diversitatea costurilor;
strategiilor economice apărute ca rezultat al - creşterea exigenţelor consumatorilor
cercetărilor ştiinţifice au fost structurate privind calitatea mărfurilor ş.a.
potrivit mai multor criterii: nivelul de adaptare, Modul de elaborare a strategiilor de
scopul urmărit, sfera de cuprindere, gradul de dezvoltare depinde de specificul comerţului cu
interdependenţă şi dinamica obiectivelor amănuntul ca domeniu de activitate
propuse. În raport cu ultimul criteriu, în cadrul economică, manifestat prin următoarele
cercetărilor ştiinţifice manageriale a fost caracteristici:
poziţionată şi strategia de dezvoltare ca „un - dependenţa de potenţialul industrial al
ansamblu coerent de decizii, ce vizează o arie întreprinderilor producătoare şi de
extinsă de obiective şi activităţi, o sinteză preferinţele consumatorilor;
integratoare atât a efortului de marketing al - multiplicitatea tranzacţiilor, generată
de necesitatea unui sortiment vast
pentru satisfacerea cererii consumato-
1
Potrivit Dicţionarului explicativ al limbii rilor, ceea ce necesită investiţii mari şi
române strategia este 1) „parte componentă a artei servicii de creditare din partea
militare, care se ocupă cu problemele pregătirii, furnizorilor;
planificării şi ducerii războiului şi operaţiilor
- complexitatea bazei tehnico-materiale
militare”; 2) Ansamblu de operaţii şi manevre,
realizate în vederea atingerii unei victorii.
necesare desfăşurării activităţii pentru

ECONOMIE
asigurarea accesibilităţii mărfurilor la - stabilirea nivelului de echilibru al

consumator; preţurilor în raport cu puterea de
- diversitatea vastă a metodelor de cumpărare a consumatorilor;
stimulare a vânzărilor. - resursele necesare pentru desfăşurarea
Procesul de elaborare a strategiilor de activităţii propuse.
dezvoltare a întreprinderii de comerţ cu 2. Identificarea problemelor pentru
amănuntul este complex şi dinamic şi poate fi desfăşurarea activităţii. Atunci când se
structurat pe etape: depistează probleme, este necesară elaborarea
1. Analiza mediului intern şi extern al tacticilor capabile să amelioreze relaţiile
întreprinderii. Realizarea acestei etape este întreprinderii cu furnizorii, concurenţii, clienţii şi
posibilă prin aplicarea modelului de analiză să reducă riscurile întreprinderii ce ţin de situaţia
SWOT, foarte frecvent utilizat în procesele de economică, politică şi juridică a ţării.
planificare strategică. Analiza SWOT Elaborarea tacticilor în cadrul desfăşurării
(Strenghts – Weaknesses – Opportunities – activităţii întreprinderii de comerţ cu amănuntul
Threats) se axează pe evaluarea mediului se referă şi la organizarea raţională a operaţiilor
intern şi extern al întreprinderii, examinând logistice privind aprovizionarea cu mărfuri,
părţile slabe şi forte în cadrul mediului intern, gestiunea stocurilor, comercializarea, consumul
precum şi oportunităţile şi pericolele legate de raţional de resurse ş.a.
mediul extern. 3. Elaborarea strategiei de dezvoltare
Pentru întreprinderile de comerţ cu propriu-zise: presupune integrarea tuturor
amănuntul rezultatele analizei SWOT trebuie obiectivelor astfel încât să se asigure avantajele
să identifice următoarele aspecte: competitive ale întreprinderii în raport cu
- forma organizatorico-juridică şi tipul mediul concurenţial. Specificul comerţului cu
structurii organizaţionale, care să asigure amănuntul, care s-a dovedit a fi o ramură
avantajele competitive ale întreprinderii fragmentată2 [1], impune necesitatea analizei
în cadrul mediului concurenţial; mai multor factori în procesul de elaborare a
- poziţia pe piaţa de desfacere: lider sau strategiei de dezvoltare a întreprinderii.
succesor, precum şi a cotei de piaţă 4. Desfăşurarea activităţii şi determina-
necesare pentru asigurarea eficienţei rea riscurilor – etapă în care strategia se
activităţii; transpune în practică şi se măsoară
- alegerea amplasamentului pentru fezabilitatea acesteia în situaţiile de risc. În
asigurarea accesibilităţii mărfurilor la această etapă întreprinderea trebuie să adopte
consumatori; politica „antirisc”. De obicei, această politică
- sortimentul de mărfuri şi servicii ca se reduce la crearea fondului de riscuri în
obiect al activităţii întreprinderii; mărime de 5-10% din profitul întreprinderii
- mijloacele de formare şi menţinere a [3]. Fondul de risc este mijlocul care permite
imaginii întreprinderii; întreprinderii să soluţioneze o serie de
- metodele utilizate pentru asigurarea probleme legate de minimizarea efectelor
satisfacerii cererii consumatorilor negative, generate de influenţa factorilor
privind calitatea mărfurilor şi prestarea necontrolabili (vezi figura 1).
serviciilor; 5. Evaluarea, controlul şi remedierea
- volumul vânzărilor (exprimat în valori strategiei – etapă în care trebuie să se
monetare sau fizice), necesar pentru stabilească compatibilitatea, avantajul aplicării
atingerea nivelului de eficacitate, şi fezabilitatea acesteia. Evaluarea strategiei de
precum şi a măsurilor întreprinse pentru dezvoltare la întreprinderea de comerţ cu
asigurarea stabilităţii şi creşterii acestuia; amănuntul poate fi realizată prin măsurarea
- nivelul optim al valorii adăugate astfel următorilor indicatori:
încât, pe de o parte, să asigure profitul
aşteptat şi rentabilitatea maximă a
investiţiilor, iar, pe de altă parte, să nu 2
Sector fragmentat – sector în care nu există firme
influenţeze negativ puterea de care să deţină o cotă de piaţă semnificativă şi să
cumpărare a consumatorilor; influenţeze puternic rezultatele din sectorul de
activitate.

ECONOMIE
- nivelul costurilor privind realizarea - nivelul fluctuaţiei personalului;

operaţiilor logistice; - gradul de sancţionare din partea
- raportul dintre volumul vânzărilor realizat organizaţiilor statale abilitate în domeniu,
şi cel planificat; pentru uzurparea drepturilor consumato-
- productivitatea muncii şi rentabilitatea rilor şi neonorarea obligaţiilor privind
investiţiilor; impunerea fiscală.
Factori controlabili Factori necontrolabili

- Amplasamentul magazinului; - Comportamentul consumatorilor;
- Modul de gestiune a afacerii; Strategia - Acţiunile concurenţilor;
- Sortimentul de mărfuri; de dezvoltare - Situaţia economică, politică
- Comunicarea cu consumatorii; şi juridică a ţării;
- Dezvoltarea tehnologiilor. - Cataclismele naturale.
Figura 1. Structura factorilor de influenţă în procesul de elaborare a strategiilor

de dezvoltare a întreprinderii de comerţ cu amănuntul [2]
Alegerea strategiilor de dezvoltare ţine de Bibliografie:

tipul şi mărimea întreprinderii, de ciclul de 1. Porter, Michael E. Strategie concurenţială:
viaţă în care se află întreprinderea, de manual de supravieţuire şi creştere a firmelor în
obiectivele şi sarcinile acesteia pe termen lung, condiţiile economiei de piaţă. Ediţia Teora,
stabilite în planul de afaceri al întreprinderii. Bucureşti, 2001.
Din cele menţionate mai sus, putem trage 2. Б. Берман, Дж Эванс. Розничная торговля.
concluzii că strategia de dezvoltare, elaborată Стратегический подход. Издательский дом
în cadrul întreprinderii de comerţ cu Вильямс, Москва · Санкт-Петербург, Киев,
amănuntul, trebuie să poarte caracter original, 2000.
raţional, inovaţional, competiţional şi, în 3. В. А. Боровкова. Управление рисками в
acelaşi timp, stabil pe termen lung, care să-i торговле. Издательство Питер, Москва, 2004.
permită întreprinderii un comportament 4. Д. Л. Щур Л. В. Труханович. Основы
receptiv şi flexibil la schimbările parvenite din торговли. Розничная торговля. Издательство
cadrul mediului extern. „Дело и Сервис”, Москва, 2002.
Recenzenţi: conf. univ. dr. N. Ţurcan;

conf. univ. dr. A. Solomon

ECONOMIE
CAUZE ŞI EFECTE ALE STABILIRII ÎN MOD INEFICIENT

A STRATEGIILOR DE PREŢ
Lector dr. Adrian MICU;

Lect. univ. drd. Angela-Eliza MICU,
The paper emphasizes the importance of avoidable costs in a price decision-making process of any
company, through some examples that focus on their identification. We try to prove the fact that an
efficient price strategy can’t be realized in different stages. The best way in view to avoid the wrong
orientation of a strategy is to develop a management system for financial reporting; any business process
must concentrate on incremental and avoidable costs in order to reach the profit targets.
Diferenţa dintre punerea unui preţ şi decât de un echilibru între ele. Dacă preţul
stabilirea strategică a preţului este diferenţa trebuie să reflecte valoarea pentru client,
dintre reacţiile la condiţiile de piaţă şi preţurile specifice trebuie stabilite de cei mai
administrarea lor în mod activ. Este motivul buni, capabili să anticipeze acea valoare, adică
pentru care companii cu ponderi pe piaţă şi managerii de marketing şi de vânzări. Dar
tehnologii similare deseori câştigă diferit eforturile lor nu vor genera profituri care să le
pentru eforturile lor. Stabilirea strategică a susţină, dacă nu vor fi constrânse de obiective
preţurilor este coordonarea deciziilor financiare adecvate. Mai degrabă decât
financiare, competitive şi de piaţă, legate între încercând „acoperirea costurilor”, financiarul
ele, spre a pune preţurile în mod profitabil. trebuie să afle cum se schimbă costurile la
Pentru majoritatea companiilor, stabilirea schimbarea vânzărilor şi trebuie să folosească
strategică a preţurilor cere mai mult decât o acea cunoaştere pentru a dezvolta constrângeri
schimbare de atitudine, cere o schimbare a cui, şi stimulente potrivite pentru ca marketingul şi
cum şi când ia deciziile asupra preţurilor. De vânzările să-şi realizeze în mod profitabil
exemplu, stabilirea strategică a preţurilor cere obiectivele.
anticiparea nivelurilor preţurilor înainte de Cu rolurile respective definite adecvat,
începerea dezvoltării produsului. Singura cale marketingul şi financiarul lucrează împreună
de a asigura stabilirea profitabilă a preţurilor pentru un ţel comun, acela de a obţine profit
este aceea de a respinge de la început acele idei prin stabilirea strategică a preţurilor. Înainte ca
pentru care valoarea adecvată nu poate fi marketingul şi financiarul să poată atinge acest
captată spre a justifica respectivul cost. scop, trebuie să elimine greşeala din modul de
Stabilirea strategică a preţurilor cere, de gândire despre stabilirea preţurilor, care ducea
asemenea, ca managementul să-şi asume la conflict şi la luarea unor decizii nerentabile.
răspunderea pentru stabilirea unui set coerent Să ne uităm la aceste erori şi să le distrugem
de politici de preţuri şi de proceduri, care să fie odată pentru totdeauna.
în conformitate cu scopurile strategice ale Stabilirea preţurilor depăşind costurile
companiei. Responsabilitatea abdicării de la este, din punct de vedere istoric, cea mai
stabilirea preţurilor în favoarea sectorului de obişnuită fixare a preţurilor pentru că aduce „o
vânzări sau canalului de distribuţie înseamnă aură” prudenţei financiare. Prudenţa financiară,
responsabilitatea abdicării de la direcţia potrivit acestei imagini, se realizează stabilind
strategică a afacerii. preţul fiecărui produs sau serviciu astfel încât
Poate că lucrul cel mai important este că să acopere toate costurile, alocate în mod
stabilirea strategică a preţurilor solicită o nouă corect şi pe deplin. Teoretic, este o călăuză
relaţie între marketing şi financiar. Implică simplă către profitabilitate, dar, practic, este o
găsirea unui echilibru între dorinţa clientului schiţă a performanţei financiare mediocre.
de a obţine valoarea unei mărfi şi nevoia firmei Problema cu stabilirea preţurilor după
de a acoperi costurile şi de a câştiga un profit. costuri este fundamentală: în majoritatea
Din nefericire, stabilirea preţurilor la ramurilor industriale este imposibil de
majoritatea companiilor este caracterizată mai determinat costul unitar al produsului înainte
mult de un conflict între aceste două obiective de a-i determina preţul. De ce ? Deoarece

ECONOMIE
costurile pe unitate se schimbă odată cu preţurilor pe baza costurilor este chiar mai
volumul. Această schimbare de cost are loc din perfidă când se aplică asupra unor produse
cauză că o parte semnificativă a costurilor sunt „puternice”, când nu sunt semnale (precum
„fixate” şi trebuie cumva „alocate” spre a scăderea ponderii pe piaţă) spre a preveni
determina costul întregii unităţi. Din nefericire, paguba potenţială. De exemplu, o companie de
fiindcă aceste alocări depind de volum, care se telecomunicaţii internaţionale cu multe
schimbă concomitent cu schimbările de preţ, tehnologii de vârf foloseşte stabilirea preţurilor
costul unităţii este o ţintă mobilă. pe baza costurilor doar ca „punct de pornire”
Pentru a „rezolva” problema determinării pentru stabilirea preţurilor. Managerii de
costului unitar, cei care stabilesc preţurile pe producţie şi de vânzări revizuiesc „ţintele de
baza costurilor sunt forţaţi să facă absurda preţuri” bazate pe cost în conformitate cu
presupunere că pot stabili preţul fără să condiţiile de piaţă, apoi argumentează pentru
afecteze volumul. Eşecul în calcularea ajustările ce reflectă condiţiile de piaţă. Toţi
efectelor preţului pe volum şi al volumului din organizaţie găsesc sistemul acesta corect şi
după costuri îi duce pe manageri direct la rezonabil.
decizii care nu determină profiturile. Un Dar duce sistemul la profitabilitate? De
exemplu deosebit, tragic pentru companie şi trei ani funcţionează acest sistem, fiind
clienţii săi, a fost experienţa Laboratorului frecvent consultat marketingul şi primindu-se
Wang în stabilirea preţului primului procesor permisiunea de schimbare a preţurilor prin
de cuvinte din lume. Introdus în 1976, micşorarea faţă de „ţinta” bazată pe costuri,
produsul a avut un succes imediat, permiţând spre a reflecta condiţiile de pe piaţă. De câte
firmei Wang să se dezvolte rapid şi să domine ori, în cei trei ani, credeţi că marketingul a
piaţa. Însă, pe la mijlocul anilor 1980, argumentat că un preţ-ţintă trebuie ridicat
computerele personale cu software procesor de pentru a reflecta condiţiile de piaţă? Niciodată,
cuvinte au devenit concurenţi credibili. Pe deşi compania are deseori mari restanţe la
măsură ce concurenţa se intensifica, filozofia unele dintre cele mai populare produse ale sale.
în stabilirea preţurilor companiei după costuri a La această companie, ca şi la multe altele,
început să-i distrugă avantajul său pe piaţă. preţurile-ţintă bazate pe costuri au devenit
Costurile pe unitate au fost rapid recalculate şi „vârfuri” bazate pe costuri ale profitabilităţii
preţurile au crescut, ca să reflecte alocarea în celor mai valoroase produse.
plus care creştea. Vânzările au scăzut astfel şi Stabilirea de preţuri mai mari decât
mai mult. Nu după multă vreme, chiar şi cei costurile duce la preţuri prea mari pe pieţele
mai fideli clienţi ai lui Wang au început să slabe şi la preţuri prea mici pe cele puternice,
apeleze la alternative mai ieftine. adică exact în direcţie opusă faţă de o strategie
O creştere a preţului pentru „a acoperi” prudentă. Întrebările financiare ce ar trebui să
costurile fixate „în sus” reduce vânzările şi conducă stabilirea proactivă a preţurilor sunt:
cauzează ridicarea preţului pe unitate. „Cât trebuie să crească volumul vânzărilor,
Rezultatul este că deseori creşterile de preţ încât să realizăm câştigul de profit adiţional de
reduc, de fapt, profiturile. Pe de altă parte, dacă la un preţ mai mic?” şi „Cât putem pierde din
o reducere de preţ duce la creşterea vânzărilor, volumul vânzărilor ca să obţinem, totuşi, profit
costurile fixate se răspândesc peste mai multe în plus de la un preţ mai mare?” Răspunsurile
unităţi, făcând să scadă costurile unitare. la aceste întrebări depind de cum se schimbă
Rezultatul este, deseori, creşterea profitului. În costul produsului odată cu volumul. Nu depind
loc de stabilirea reactivă a preţurilor, spre a de faptul că preţul curent al unui produs, la
acoperi costurile şi obiectivele de profit, volumul curent, acoperă sau nu costul şi
managerii au nevoie de a pune preţuri proactiv. obiectivele de profit.
Ei trebuie să ştie că stabilirea preţurilor Atunci, cum trebuie să acţioneze
afectează volumul vânzărilor şi că volumul managerii în problema stabilirii preţurilor,
acesta afectează costurile. pentru a acoperi costurile şi a realiza
Pericolele stabilirii preţurilor pe baza obiectivele de profit? Nu trebuie să acţioneze.
costurilor nu sunt limitate la produse care să Întrebarea în sine reflectă o percepţie eronată a
facă faţă competitivităţii în creştere şi rolului stabilirii de preţuri, o percepţie bazată
volumului în scădere. De fapt, stabilirea pe convingerea că cineva poate mai întâi să

ECONOMIE
determine volumul vânzărilor, apoi să decât o corecţie rapidă. Cere răsturnarea

calculeze costul pe unitate şi obiectivele de întregului proces, începând cu consumatorii.
profit, după care să stabilească preţul. Odată ce Preţul-ţintă se bazează pe estimările valorii şi
managerii acceptă că volumul vânzărilor porţiunii pe care firma se poate aştepta să o
(presupunerea de la început) depinde de preţ capteze, date fiind alternativele concurenţei.
(sfârşitul procesului), circularitatea defectuoasă Treaba managementului financiar este de a nu
a stabilirii preţurilor pe baza costurilor este insista ca preţurile să acopere costurile. Este de
evidentă. Singura cale de a asigura stabilirea de a insista ca respectivele costuri să fie suportate
preţuri profitabile este să lase stabilirea de doar pentru a face produse ale căror preţuri pot
preţuri anticipate, să determine costurile fi stabilite în mod profitabil datorită valorii lor
suportate mai degrabă decât cealaltă cale. pentru clienţi.
Stabilirea preţurilor bazată pe valoare trebuie Proiectarea produselor ce pot fi vândute în
să înceapă înainte de a face investiţiile. mod profitabil la un preţ-ţintă a evoluat în
Prezentarea 1-1 ilustrează progresia ultimele două decade de la neobişnuinţă la a fi
defectuoasă a stabilirii preţurilor pe baza scopul la majoritatea companiilor de succes.
costurilor şi progresia necesară pentru De la Marriott la Boeing, de la tehnologia
stabilirea preţurilor pe baza valorii. Stabilirea medicală la automobile, companiile
preţurilor pe baza costurilor este condusă de conducătoare de profit se gândesc în prezent la
produs. Departamentele inginereşti şi de ce segment de piaţă vor să fie deservit noul
fabricare proiectează şi fac ceea ce ele produs, determină beneficiile pe care le caută
consideră un produs „bun”. În procesul dat se potenţialii clienţi şi stabilesc un preţ pe care
fac investiţii şi se suportă costuri pentru a aceştia sunt dispuşi să-l plătească. Apoi
adăuga caracteristici şi servicii legate de companiile îşi provoacă inginerii să dezvolte
acesta. Financiarul totalizează apoi aceste produse şi servicii ce pot fi fabricate la costuri
costuri, spre a determina preţurile „ţintă” destul de reduse, spre a deservi în mod
pentru diverse versiuni ale produsului pe care profitabil acel segment de piaţă. N-a fost
ei le pot oferi. Doar la acest nivel intră întotdeauna aşa. Primele companii ce au
marketingul în proces, având sarcina de a adoptat o asemenea strategie au câştigat un
demonstra destulă valoare în aceste produse, enorm avantaj strategic (vezi prezentarea 1-1).
spre a le justifica preţurile clienţilor. Cei „lenţi” trebuie acum să înveţe stabilirea
Prezentarea 1-1: preţurilor pe baza valorii pentru noile produse
Stabilirea preţului pe baza costului: spre a supravieţui. Cazul Mustangului. Acum
Produs—Cost—Preţ—Valoare—Clienţi patru decenii, Lee Iacocca a salvat Ford
Stabilirea preţului pe baza valorii: Motors de la închidere, construind primele
Clienţi—Valoare—Preţ—Cost—Produs maşini sport vândute la un preţ pe care şi-l
Dacă preţurile bazate pe costuri se arată puteau permite cei din clasa de mijloc. Din
nejustificate, managerii pot încerca să perspectivă inginerească, era o maşină de sport
corecteze procesul, permiţând „flexibilitatea” destul de bună, dar din perspectiva clientului
în măriri. Deşi această tactică poate minimaliza era o valoare peste ceea ce credea vreodată că
pierderea, nu este în mod fundamental o îşi poate permite. Din perspectiva vânzărilor şi
soluţie, căci revenirea financiară asupra a profitului, a fost cea mai reuşită maşină din
produsului rămâne inadecvată. Financiarul dă istorie.
vina pe marketing pentru reducerea preţului, Prin anii 1960, America era tânără,
iar marketingul dă vina pe financiar pentru încrezătoare şi pasionată de maşinile sport. Din
costurile excesive. Problema continuă să nefericire pentru Ford, aceste maşini erau
reapară cât timp caracteristicile şi costurile produse de General Motors şi fabricanţi
noilor produse continuă să nu se potrivească cu europeni. Dacă Ford ar fi urmat calea
nevoile şi valorile clienţilor. În plus, când tradiţională pentru a dezvolta o maşină nouă,
clienţii sunt răsplătiţi cu reduceri pentru managementul ar fi început prin a trimite o
rezistenţa lor la preţ, această rezistenţă devine propunere departamentului de proiectare.
mai frecventă chiar când produsul are valoare Fiecare proiectant şi-ar fi prezentat varianta
pentru ei. Rezolvarea problemelor stabilirii asupra caroseriei, suspensiilor, motorului.
preţurilor pe baza costurilor necesită mai mult După câteva săptămâni, managementul ar fi

ECONOMIE
ales cele mai bune variante, apoi le-ar fi trimis Ford a început cu clienţii, întrebând ce
departamentului de cercetare în marketing. doreau şi cât vroiau să plătească. Răspunsul lor
Cercetătorii ar fi întrebat potenţialii clienţi ce a determinat preţul de vânzare al unei maşini.
preferă şi dacă produsele Ford ar fi mai reuşite Abia după aceea Ford a dezvoltat produsul
ca ale concurenţei, mai ales prin prisma corespunzător, care să-i permită şi un
preţurilor ce ar fi acoperit costurile. Cea mai substanţial profit.
bună alegere ar fi fost apoi construită, fiind Costurile joacă un rol important în
adorată de mulţi, dar cumpărată de puţini, care strategia lui Ford. Ele determină cam cum ar
şi-o puteau permite. arăta produsul. Consideraţiile asupra costului
Din fericire, managerul general al determină ce atribute ale unui automobil sport
Fordului a avut o idee mai bună. El nu era ar putea include Mustangul şi pe care nu,
expert în finanţe, contabilitate sau producţie. pentru ca firmei să-i rămână profit. La preţul
Era marketist şi nu a început cu proiectarea de 2368 dolari, cumpărătorii au găsit că
unei noi maşini, ci prin ceea ce doreau Mustangul avea o valoare bună.
cumpărătorii. Iacocca a aflat că o mare pondere Stabilirea strategică a preţurilor impune
a pieţei auto dorea maşini sport, dar nu-şi putea disciplina financiară, o constrângere
permite una. A aflat şi că majoritatea optimizantă asupra deciziilor de marketing şi
cumpărătorilor nu aveau nevoie, în realitate, de de vânzări. Se spune că o firmă ar trebui să-şi
multe dintre ceea ce face „bună” o maşină satisfacă clienţii, dar până la punctul unde
sport. Ei nu umblau după performanţele creşterea incrementală în valoarea creată
maşinii de sport, ci după aparenţa ei, caroserie depăşeşte creşterea adaosului în costul
aerodinamică, apărătoare de roţi fanteziste etc. produsului. Aceasta dictează ca o firmă să-şi
Pe acea vreme nimeni nu vindea aşa ceva la un satisfacă clienţii dacă astfel convine poziţiei ei
preţ pe care majoritatea consumatorilor şi-l de concurenţă şi completează competenţele
puteau permite: mai puţin de 2500 dolari. sale de fond. Fără această disciplină, limita
Provocarea pentru Ford era să proiecteze superioară a venitului este urmărită în mod
o maşină care să arate destul de sportiv, spre a nediscriminatoriu, fără constrângeri cu privire
satisface majoritatea cumpărătorilor, dar fără la clienţii deserviţi şi felul deservirii lor. Într-
elementele mecanice uzuale ale maşinilor sport adevăr, vânzările şi satisfacerea consumato-
care erau foarte scumpe. Ford a construit rilor, realizate prin a da mereu mai mult cerând
maşinile sale cu mecanica existentă pe un tot mai puţin înapoi, este, deseori, o reţetă a
automobil economic de-al său, Falcon. Fireşte mediocrităţii financiare.
că maşina era departe de Corvette a firmei
GM, dar multora le-a plăcut, la preţul pe care Bibliografie:
şi-l puteau permite. 1. Adrian Micu, Marketing strategic, Ed.
În 1964, Ford a introdus maşinile sport Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 2004.
Mustang, la un preţ de 2368 dolari. În primul 2. Adrian Micu, Marketing internaţional,
an s-au vândut mai multe maşini decât vânduse Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
vreodată Ford pe an. În primii doi ani, profitul 2004.
net de la Mustang a fost de 1,1 miliarde. Nici 3. Adrian Micu, Angela-Eliza Micu,
un alt concurent nu mai făcuse asemenea Economia şi gestiunea întreprinderii,
vânzări cu maşini de sport „bune”, cu preţuri Ed. Tip Art, Bucureşti, 2002.
care să acopere costurile.

ECONOMIE
ABORDAREA COMPARATIVĂ A CONTABILITĂŢII REZERVELOR

PENTRU ACŢIUNI PROPRII
Prof. univ. dr. hab. Viorel ŢURCANU;

Comp. Aliona BÎRCĂ, ASEM
The reserves for private stocks - represent one of the some part of reserves for helping
(adjustments) which are included in the component part of private capital with the form of rectificate
account. The aim of formation reserves of accounts for private stocks is determinated by ammortisation
of expenses what results by “reserves” of stoks property and have the role of stabilization of private
capital.
The research of accounts reserves suppose the following elements:
the redeem of own thesaurus shares;
the annulment of emitted and traded stocks.
Rezervele pentru acţiuni proprii se societăţii deschise în societate

utilizează cu scopul acoperirii pierderilor închisă;
rezultate din răscumpărarea acţiunilor proprii, • efectuarea de către societate a
totodată au rolul de a menţine valoarea unei tranzacţii de proporţie;
capitalului propriu. În Republica Moldova, • reorganizarea societăţii.
potrivit art. 47 al Legii nr. 1134 – XIII din Răscumpărarea acţiunilor proprii are ca
02.04.97 privind Societăţile pe Acţiuni, rezultat o scădere a valorii activelor şi,
acţiunile răscumpărate sunt numite ca „acţiuni concomitent, o diminuare a capitalului propriu.
de tezaur”. Prin urmare, în contabilitatea naţională
Contabilitatea rezervelor pentru acţiunile răscumpărarea acţiunilor se înregistrează
proprii se va axa în jurul următoarelor astfel:
probleme: Dt. 314 „Capital retras” – la valoarea
răscumpărarea acţiunilor de tezaur; acţiunilor răscumpărate;
vânzarea acţiunilor proprii Ct. 242 „Cont de decontare” – la suma
reachiziţionate; mijloacelor băneşti virate în contul
anularea acţiunilor emise şi acţionarilor.
răscumpărate. 2. Anularea acţiunilor emise şi
1. Răscumpărarea acţiunilor de tezaur răscumpărate
Decizia privind răscumpărarea acţiunilor, Anularea acţiunilor presupune micşorarea
potrivit Legii privind Societăţile pe acţiuni, se valorii capitalului statutar. Reducerea
adoptă de către Adunarea generală a capitalului statutar, potrivit art. 47 al aceleiaşi
acţionarilor. Acţiunile plasate sunt în drept a fi surse, poate fi efectuat prin:
reachiziţionate în următoarele cazuri: - reducerea valorii nominale a
1. Acţiunile sunt răscumpărate la cererea acţiunilor plasate şi/sau,
acţionarilor, cu excepţia situaţiilor în - anularea acţiunilor de tezaur.
care acţiunile au fost incluse în Astfel, anularea acţiunilor proprii
listingul bursei de valori sau s-a luat răscumpărate se contabilizează prin formula
hotărârea de lichidare a societăţii; contabilă:
2. Societatea răscumpără în mod Dt. 311 „Capitalul statutar” – la
obligatoriu în următoarele situaţii: valoarea nominală a acţiunilor
• sosirea termenului de răscumpărate;
răscumpărare a acţiunilor Dt. 312 „Capitalul suplimentar” – la
prevăzute în decizia de emitere a diferenţa dintre valoarea nominală
lor; şi valoarea de reachiziţie a
• operarea în statutul societăţii a acţiunilor proprii;
unor modificări ce limitează Ct. 314 „Capital retras” – la valoarea de
drepturile acţionarilor, inclusiv răscumpărare a acţiunilor proprii.
în legătură cu transformarea

ECONOMIE
3. Contabilizarea diferenţelor din denumesc acest tip de acţiuni ca „acţiuni de

reachiziţionare, pornind de la cerinţele trezorerie”. Modalitatea de răscumpărare a
S.I.C. propriilor acţiuni este prezentată prin intermediul
Privitor la evaluarea şi contabilizarea următorului exemplu:
acţiunilor proprii reachiziţionate, Comitetul Exemplul 1. Se admite că „Nakate
pentru Standardele Internaţionale de Company” a răscumpărat 2 000 de acţiuni
Contabilitate a elaborat un comentariu la S.I.C. ordinare la preţul de reachiziţionare 50 $ per
32 „Instrumente financiare: prezentare şi acţiune. Prin urmare, achiziţionarea va fi
descriere”, intitulat C.S.I.C. 16 „Capital social înregistrată astfel:
– Instrumente proprii de capital Acţiuni de trezorerie 100 000
reachiziţionate (acţiuni de trezorerie)”. Mijloace băneşti 100 000
În acest comentariu se menţionează că „o Companiile americane, pe baza hotărârii
întreprindere poate deţine propriile instrumente acţionarilor, poate să nu repună în circulaţie
de capital, acestea fiind deseori numite acţiuni acţiunile de trezorerie. Atunci când acţiunile
de trezorerie. În funcţie de jurisdicţie, proprii răscumpărate sunt retrase din circulaţie,
asemenea acţiuni de trezorerie pot fi toate sumele legate de acest tip de acţiuni sunt
achiziţionate şi deţinute de către întreprinderea eliminate din conturile de capital propriu. În
emitentă însăşi sau de către filialele sale” [2; situaţiile în care valoarea de reachiziţie a
p.16-1]. Prin urmare, se observă că Standardele acţiunilor proprii este mai mare decât valoarea
Internaţionale de Contabilitate nu precizează nominală (valoarea de emisie) sau acţiunile au
un anumit termen de deţinere a propriilor fost vândute la o valoare mai mică decât
acţiuni reachiziţionate, nici legislaţia valoarea nominală, diferenţa este acoperită pe
americană nu prevede un anumit termen de seama Profiturilor reţinute la dispoziţia
deţinere, astfel putem spune că termenul de întreprinderii, care nu pot fi utilizate pentru
deţinere a acţiunilor proprii răscumpărate este plata dividendelor, deci au caracter de rezervă.
nelimitat. Exemplul 2. Se admite că „Nakate
Valoarea costului realizat de o Company” a hotărât să anuleze 1000 de
întreprindere pentru a cumpăra un drept de acţiuni din cele 2 000 reachiziţionate. Se ştie
reachiziţionare a propriilor instrumente de că acţiunile în cauză au fost vândute la o
capital trebuie tratată ca o deducere din valoare de 45 $ per acţiune, având o valoare
capitalurile proprii, şi nu ca un activ financiar. nominală de 50 $ per acţiune. Prin urmare,
De aceea, răscumpărarea acţiunilor proprii nu anularea acţiunilor de trezorerie se va
poate fi considerată ca o achiziţionare de contabiliza în felul următor:
active, după cum în situaţia în care se procură „Acţiuni obişnuite” 50 000
acţiunile altei companii, ci se va contabiliza „Acţiuni de trezorerie” 50 000
prin intermediul unui cont rectificativ, inclus în Diferenţa dintre valoarea nominală şi cea
componenţa clasei a III-a “Capitalul propriu”, de vânzare va fi casată pe seama profitului
denumit „Rezerve pentru acţiuni proprii” . reţinut la dispoziţia întreprinderii prin
Contabilizarea diferenţelor respective se următoarea formulă contabilă:
va baza pe cerinţele C.S.I.C. 16 „Capital „Profiturile reţinute la dispoziţia
social – Instrumente proprii de capital întreprinderii” 5 000
reachiziţionate (acţiuni de trezorerie)”, unde „Aportul de capital peste valoarea
se arată că „achiziţia şi revânzarea ulterioară nominală a acţiunilor obişnuite” 5 000
de către întreprindere a propriilor instrumente Contabilitatea vânzării acţiunilor proprii
de capitaluri proprii nu generează nici un reachiziţionate (acţiuni de trezorerie) va
câştig sau pierdere pentru întreprindere” [2; consta în efectuarea unui studiu comparativ al
p.16-3]. După cum se observă, contabilizarea contabilităţii naţionale şi a celei americane.
diferenţelor din reachiziţia propriilor acţiuni nu Exemplul 3. Se admite că din cele 2 000
se va casa pe seama conturilor de venituri sau de acţiuni reachiziţionate la valoarea de 50 $
cheltuieli, ci direct din profitul sau contul per acţiune, 1 000 de acţiuni vor fi repuse în
rezervelor pentru acţiuni proprii. circulaţie la valoarea de:
Standardele Internaţionale de Contabilitate, • varianta I – 60 $ per acţiune;
bazându-se pe cerinţele FASB-lor americane,

ECONOMIE
• varianta II – 40 $ per acţiune. de acţiuni de trezorerie la o valoare de 60 $ per

Varianta I. Contabilizarea operaţiunii acţiune şi o valoare de răscumpărare de 50 $
economice de punere în circulaţie a celor 1000 per acţiune se realizează astfel:
Contabilitatea naţională Contabilitatea americană

Dt. 242 „Cont de decontare” – 60 000 „Mijloace băneşti” 60 000
Ct. 314 „Capital retras” – 50 000 „Acţiuni de trezorerie: acţiuni obişnuite” 50 000
Ct. 312 „Capital suplimentar” – 10 000 „Capital social vărsat: acţiuni de trezorerie” 10 000
Varianta II. Dacă acţiunile răscumpărate sunt vândute la o valoare de vânzare mai mică ca
valoarea de răscumpărare (40 $), atunci în contabilitate se vor întocmi următoarele formule contabile
(prin comparaţie):
Contabilitatea naţională Contabilitatea americană

Dt. 242 „Cont de decontare” – 40 000 „Mijloace băneşti” 40 000
Dt. 312 „Capital suplimentar” – 10 000 „Profituri reţinute la dispoziţia întreprinderii” 10 000
Ct. 314 „Capital retras” – 50 000 „Acţiuni de trezorerie” 50 000
Concluzii: autohtone elementele ce ţin de circulaţia titlurilor

• Comparând specificul contabilităţii de valoare.
americane cu cel autohton, observăm că
diferenţele de valoare se contabilizează pe Bibliografie:
seama profitului sau a capitalului suplimentar. 1. Standardele Naţionale de Contabilitate.
Înregistrările respective nu sunt greşite din vol. I. Chisinău: Editura MOLDPRES,
punct de vedere contabil, însă, dacă luăm în 1998. 220p.
consideraţie cerinţele Standardelor Internaţio- 2. Standardele Internaţionale de
nale de Contabilitate (mai sus citate), Contabilitate. Bucureşti: Editura
considerăm că ar fi necesar ca diferenţa de 10 Copyright, 2002. 1240p.
000 $ să fie casată pe seama “Rezervelor 3. Needles, B. Anderson, H. Principiile
pentru acţiuni proprii”. de bază ale contabilităţii. – ediţia 5,
• Piaţa valorilor mobiliare în Republica Chişinău: Editura ARC, 2000.
Moldova este nesatisfăcător dezvoltată, prin 4. Financial Accounting and Repoting.
urmare, operaţiile de reachiziţionare a acţiunilor, Elliot & Elliot, Ed. Prentice Hall,
la momentul de faţă, nu constituie o acţiune atât 2000.
de des întâlnită. Însă, odată cu trecerea la
Standardele Internaţionale de Contabilitate, este
necesar a dezvolta în metodologia contabilităţii

ECONOMIE
COMPETITIVITATEA – CONCEPT ESENŢIAL AL INTEGRĂRII

ATÂT LA NIVEL REGIONAL, CÂT ŞI LA NIVEL GLOBAL
Lect. dr. Mihaela NECULIŢĂ,

Traditional boundaries have lost importance in a globalized economy. Nations are guided by the
principles of competitiveness in order to reach prosperity and profit. Competitiveness emphasizes the
ability to develop attractiveness for activities that generate economic wealth. The technological
infrastructure is a key asset for the competitiveness of a nation.
Economia are uneori un scop limitat. Ea abilitatea unei naţiuni de a crea şi a menţine un
studiază prosperitatea unei naţiuni în funcţie de mediu care susţine cât mai mult creaţia de
randamentul comercial şi de politicile valoare pentru companiile sale şi prosperitatea
monetare, fiscale şi bugetare. Actualmente, pentru cetăţenii săi.
destinul naţiunilor este de a fi interconectate, Interacţiunea celor patru factori ai
această tendinţă fiind intensificată de competitivităţii defineşte în general mediul
comunicaţii şi de globalizare. Ele trăiesc într-o naţional al unei ţări. Aceştia sunt:
lume a competitivităţii care a schimbat regulile Performanţa economică;
jocului. Frontierele dintre naţiuni îşi pierd Eficienţa guvernului;
importanţa; ideile, valorile şi obiceiurile Eficienţa comercială;
circulă liber de la o naţiune la alta. Infrastructura.
„Totalitatea” descrisă mai sus este o Naţiunile intră în competiţie, deoarece
caracteristică importantă a competitivităţii. pieţele lumii sunt deschise. O întrebare pe care
Competenţa este cealaltă caracteristică. ne-o putem pune este: „De ce au acceptat
Naţiunile şi companiile au ca domeniu de naţiunile, în cele din urmă, să reducă barierele,
activitate administrarea unui set de competenţe cel puţin din raţiuni economice?” Răspunsul
şi aptitudini pentru a atinge prosperitatea şi a este legat, probabil, de consecinţele Marii
dobândi profit. Combinarea celor două Depresiuni. Mulţi savanţi, în special J. M.
concepte conduce la următoarea definiţie Keynes, au arătat că încetinirea economică din
prescurtată a competitivităţii: competitivitatea 1929 s-a transformat într-o depresiune
analizează felul în care naţiunile şi companiile mondială în anii ’30, deoarece naţiunile au
administrează totalitatea competenţelor lor adoptat politici protecţioniste.
pentru a atinge prosperitatea şi a obţine profit. Pentru a evita ca o astfel de situaţie să se
Un nivel ridicat de competitivitate în toate repete, Acordul de la Bretton Woods, din 1944, a
domeniile este foarte puţin probabil. Prin încercat să liberalizeze comerţul internaţional.
urmare, o slăbiciune dintr-un domeniu poate fi Astăzi, taxele pe bunuri sunt mai mici de 4% în
compensată de un punct forte din altă parte. rândul membrilor Organizaţiei Mondiale a
Acest concept a condus la teoria specializării Comerţului (OMC). În plus, de la crearea sa,
în comerţul internaţional dezvoltată de David OECD a sprijinit dezvoltarea mişcării libere a
Ricardo. Cea mai recentă ilustrare a acesteia capitalului, bunurilor şi serviciilor, la început în
este strategia outsourcing-ului sau a off- ţările industrializate şi apoi în întreaga lume. În
shoring-ului adoptată de multe companii cele din urmă, zonele de comerţ liber, precum
globale. Specializarea are astfel un rol NAFTA şi organizaţiile de integrare regională
important în competitivitate. precum Uniunea Europeană, au consolidat
O naţiune care reuşeşte în materie de această dezvoltare.
competitivitate şi-a exploatat la maxim toate Tehnologia şi globalizarea au accelerat
resursele şi competenţele sale. Întotdeauna, tendinţa către o lume care nu este doar
competitivitatea înseamnă să obţii cele mai bune deschisă, dar şi transparentă, şi imediată.
rezultate de la individ, organizaţie sau naţiune. Companiile beneficiază acum de o alternativă
Competitivitatea la nivelul naţiunilor este enormă în privinţa selectării locaţiilor de
un domeniu al teoriei economice care afaceri.
analizează faptele şi politicile ce modelează

ECONOMIE
Prin urmare, naţiunile trebuie să-şi economii coexistente: economia de proximitate

promoveze respectivele avantaje comparative şi cea de globalitate.
în zone diferite. De exemplu, competitivitatea Economia de proximitate cuprinde
obişnuia să se concentreze numai pe abilitatea activităţi tradiţionale: meşteşuguri; servicii
de a demonstra agresivitate pe pieţele lumii sociale şi personale, precum cele ale doctorilor
prin exporturi şi investiţii străine directe. şi profesorilor; activităţi administrative,
Astăzi, competitivitatea accentuează şi precum cele ale guvernului şi justiţiei; şi, în
abilitatea de a creşte atractivitatea atât pentru cele din urmă, activităţi de întreţinere a
companiile străine, cât şi pentru cele locale, produselor oferite consumatorilor ca, de pildă,
pentru activităţi care generează bunăstare serviciile ulterioare vânzării şi personalizarea
economică. acestora. Economia de proximitate este în
Se pot evalua diferite politici, iar apoi general protecţionistă şi costisitoare.
fiecare ţară trebuie să le adapteze la propriul Economia de globalitate este formată din
său mediu. Strategiile de competitivitate companii care dezvoltă activităţi pe plan
reuşesc atunci când menţin echilibrul dintre internaţional. Ea presupune că producţia nu
imperativele economice impuse de pieţele trebuie în mod necesar să se desfăşoare în
lumii şi cerinţele sociale ale unei naţiuni proximitatea consumatorului final şi
modelate de istorie, sisteme de valori şi beneficiază de avantajele comparative ale
tradiţie. pieţelor din întreaga lume, în special în privinţa
Ţările îşi administrează mediile în funcţie costurilor operaţionale. Este, în general,
de cele patru forţe fundamentale, patru competitivă şi eficientă din punctul de vedere
dimensiuni care modelează mediul de al costurilor.
competitivitate al unei ţări. Ele sunt, de obicei, Raportul dintre aceste două economii în
rezultatul tradiţiei, al istoriei sau al sistemelor privinţa prosperităţii naţionale variază în
de valori şi sunt atât de adânc înrădăcinate în funcţie de dimensiunea şi dezvoltarea
modul de a acţiona al ţării respective încât, în economică a unei ţări. În medie, se presupune
cele mai multe cazuri, nu sunt clar formulate că în Europa de Vest două treimi din PIB sunt
sau definite. generate de economia de proximitate, iar restul
a) Atractivitate contra Agresivitate o treime – de economia de globalitate. Ţările
Naţiunile diferă prin modul în care îşi mai mici sunt mult mai dependente de
conduc relaţia lor cu comunitatea mondială de economia de globalitate. Ţările mai mari,
afaceri. În mod tradiţional, competitivitatea era precum Statele Unite, încă se bazează foarte
legată de agresivitatea internaţională a ţărilor, mult pe uriaşele lor pieţe interne, deşi tendinţa
adică de exporturi şi investiţii străine directe către globalizare este în creştere.
(ISD). Germania, Japonia şi Coreea au urmat În ultimii 25 de ani, economia de
această strategie. Pe de altă parte, în ultima globalitate a crescut enorm, încălcând uneori
vreme unele naţiuni îşi administrează teritoriul economiei de proximitate (prin
competitivitatea prin faptul de a fi atractive. De măsuri de ridicare a barierelor comerciale,
exemplu, Irlanda şi Singapore şi-au mărit, prin acorduri comerciale, integrare regională,
stimulente, investiţiile directe. privatizare şi delocalizare). O consecinţă
În general, o naţiune se concentrează pe o importantă a globalizării este că exercită o
singură abordare. Irlanda nu este foarte presiune puternică asupra preţurilor, rezervelor
agresivă pe pieţele internaţionale. Coreea nu de bani şi salariilor. Naţiunile cu standarde
este foarte atractivă pentru investiţiile străine. interne de viaţă şi costuri de operare ridicate,
Marea Britanie era agresivă, iar acum a devenit precum Germania şi Elveţia, trec printr-un
atractivă. Elveţia a urmat direcţia opusă şi a proces dur de adaptare. Alte ţări, precum
trecut de la atractivitate la agresivitate. Statele Marea Britanie, Chile şi Singapore, au stimulat
Unite par a fi singura ţară care reuşeşte să fie în continuare globalizarea economiilor lor.
atât foarte atractivă, cât şi foarte agresivă. c) Resurse contra Procese
b) Proximitate contra Globalitate De asemenea, naţiunile îşi administrează
În general, sistemul economic al unei ţări mediul competitiv, bazându-se foarte mult pe
nu este omogen. În cele mai multe cazuri, resurse sau procese. Unele naţiuni pot avea
naţiunile au de-a face cu două tipuri de multe bunuri – pământ, oameni şi resurse

ECONOMIE
naturale – dar nu sunt în mod necesar Toate modelele prezentate sunt influenţate
competitive. Acesta poate fi cazul Braziliei, al de impactul tehnologiei. În ultimele două
Indiei şi al Rusiei. Alte naţiuni, precum decenii, revoluţia tehnologică – computere,
Singapore, Japonia şi Elveţia, sunt sărace în telecomunicaţii, Internet – a avut un impact
resurse şi s-au bazat în special pe procesele de profund asupra competitivităţii dintre naţiuni.
transformare. În general, ultimele naţiuni sunt Înalta tehnologie ocupă o poziţie remarcabilă
mult mai competitive decât primele. Se poate în Anuarul Competitivităţii Mondiale. Astăzi,
considera că infrastructura, puterea industrială infrastructura nu mai poate fi considerată doar
şi chiar educaţia şi aptitudinile sunt bunuri care în termenii tradiţionali ce implică drumuri,
au fost acumulate de generaţiile anterioare. Ele trenuri, facilităţi portuare şi chiar aeroporturi.
pot, de asemenea, genera automulţumire în Infrastructura tehnologică devine un bun de
rândul naţiunilor „vechi”, care confundă bază pentru viitoarea competitivitate a unei
bogăţia cu competitivitatea. naţiuni. Existenţa sistemelor de
d) Asumare individuală de riscuri telecomunicaţie ieftine şi eficiente, conexiunile
contra Coeziune socială la Internet şi dezvoltarea telefoniei mobile
A patra forţă care modelează mediul (tradiţională sau conectată prin Internet) sunt
competitiv al unei ţări este distincţia dintre un doar câteva dintre noile priorităţi tehnologice
sistem care promovează riscul individual şi unul ale naţiunilor care doresc să intre în competiţie.
care păstrează coeziunea socială. Aşa-numitul Unele ţări, precum Africa de Sud, Mexic
model anglo-saxon se caracterizează prin sau Polonia, sar peste unele etape care ţin de
accentul pus pe risc, deregularizare, privatizare şi infrastructura tehnologică, concentrându-se, de
responsabilitatea individului printr-o abordare exemplu, mai mult pe telefonia mobilă decât
minimalistă a sistemului asistenţei sociale. Spre pe cea fixă. Tehnologia are, de asemenea, un
deosebire de acesta, modelul continental impact şi asupra educaţiei. Multe ţări, precum
european se bazează foarte mult pe consensul Statele Unite, Marea Britanie şi Franţa, au ca
social, pe o abordare mult mai egalitară a obiectiv conectarea întregului sistem şcolar la
responsabilităţilor şi pe un vast sistem al Internet. Noile cerinţe tehnologice ale
asistenţei sociale. Aşa cum spunea fostul cancelar companiilor au forţat ţările să acorde prioritate
al Germaniei, Helmut Schmidt: „Trebuie să tehnologiei. Atragerea centrelor de cercetare şi
rămânem uniţi, altfel vom sfârşi separat”. dezvoltarea cooperării între universităţile
Prin combinarea acestor dimensiuni s-au locale şi companii devin la fel de importante
stabilit câteva modele ale competitivităţii: pentru competitivitatea unei ţări, precum
1. Modelul sud-european, caracterizat atragerea de investiţii străine directe (ISD).
printr-o infrastructură redusă, reglementări Internetul permite companiilor să dezvolte
comerciale şi protecţie socială, o economie comerţul electronic, să intermedieze electronic
paralelă şi costuri mici de muncă. Favorizează licitaţiile şi pieţele electronice în afara
inventivitatea. graniţelor. Acest lucru îndeamnă ţările să
2. Modelul nord-european se caracte- dezvolte o infrastructură tehnologică avansată.
rizează prin un puternic accent pus pe Care va fi oare rolul statului în această
stabilitate, consens social şi reglementări. revoluţie tehnologică ? Acest proces reprezintă
Favorizează o perspectivă pe termen lung. o provocare pentru unele dintre funcţiile de
3. Modelul anglo-saxon se caracterizează bază ale statului. Cum poate o ţară să-i
prin deregularizare, privatizare, flexibilitate a impoziteze pe cei care fac bani pe Internet?
muncii şi o mai mare asumare a riscului. Uniunea Europeană studiază posibilitatea de a
Acesta sprijină antreprenoriatul. În ultimii zece introduce un impozit pe tranzacţiile
ani, s-a produs o deplasare de la modelul nord- „imateriale” de pe Internet.
european la cel anglo-saxon. Totuşi, a face o Rolul şi responsabilităţile statului într-o
estimare între un mediu de afaceri global nouă lume a competitivităţii nu sunt nici mai
hipercompetitiv, apropiat de modelul anglo- mari, nici mai mici. Sunt pur şi simplu diferite.
saxon, şi un mediu local mai responsabil din Statul continuă să modeleze mediul
punct de vedere social, apropiat de modelul competitivităţii în diferite feluri prin impozite,
nord-european, rămâne în continuare o educaţie sau sănătate. Apar noi domenii de
provocare. responsabilitate, precum Securitatea sau

ECONOMIE
Imigraţia. Statul a renunţat adesea la Principii ale competitivităţii mondiale:

implicarea sa directă în construcţie şi I. Performanţa economică
infrastructură. Privatizarea celor mai mulţi 1. Prosperitatea unei ţări reflectă
operatori de telecomunicaţii, electricitate sau performanţa sa economică din
transport accentuează această tendinţă. Totuşi, trecut.
în ochii publicului, statul rămâne ultimul 2. Competiţia guvernată de forţele
garant al integrităţii infrastructurii unei ţări, pieţei îmbunătăţeşte performanţa
chiar dacă şi-a delegat responsabilitatea economică a unei ţări.
operaţională către sectorul privat. 3. Cu cât există mai multă competiţie
Competitivitatea este un concept dinamic. în economia naţională, cu atât mai
Din moment ce toată lumea se află în competitive sunt companiile naţio-
competiţie, fiecare actor economic este astfel nale în străinătate.
constrâns să regândească rolul şi 4. Succesul unei ţări în comerţul
responsabilităţile sale. Competitivitatea internaţional reflectă competitivi-
subliniază, de asemenea, importanţa educaţiei, tatea companiilor sale naţionale (cu
a ştiinţei, a bunurilor imateriale şi a condiţia să nu existe bariere
infrastructurii tehnologice. J.M. Keynes a comerciale).
subliniat importanţa detaşării de trecut atunci 5. Deschiderea faţă de activităţile
când a declarat: „Adevărata dificultate nu economice internaţionale creşte
constă în dezvoltarea de noi idei, ci în performanţa economică a unei ţări.
eliberarea de cele vechi”. Teoria
6. Investiţia internaţională alocă
competitivităţii se luptă cu amândouă.
resursele economice mult mai
Regulile de aur ale competitivităţii:
eficient în întreaga lume.
• Creează un mediu legislativ stabil şi
7. Competitivitatea bazată pe export
previzibil
este asociată adesea cu orientarea
• Lucrează pe o structură economică către dezvoltarea economiei
flexibilă şi mobilă naţionale.
• Investeşte în infrastructura tradiţională II. Eficienţa Guvernului
şi tehnologică 1. Intervenţia statului în activităţile
• Promovează economiile personale şi comerciale ar trebui să fie redusă,
investiţiile interne cu excepţia creării de condiţii
• Dezvoltă agresivitatea pe pieţele competitive pentru companii.
internaţionale şi atractivitatea pentru 2. Guvernul ar trebui, totuşi, să
investiţiile străine directe asigure condiţii macroeconomice
• Concentrează-te pe calitate, viteză şi şi sociale care să fie previzibile şi
transparenţă în guvernare şi să micşoreze astfel riscurile
administraţie externe pentru activitatea
• Menţine o legătură între nivelul economică.
salariilor, productivitate şi impozite 3. Guvernul ar trebui să fie flexibil în
• Păstrează structura socială prin adaptarea politicilor sale economi-
reducerea diferenţelor salariale şi ce la un mediu internaţional în
întărirea clasei de mijloc schimbare.
• Investeşte masiv în educaţie, în special 4. Guvernul ar trebui să asigure un
la nivelul liceal, şi în instruirea cadru social care promovează
permanentă a forţei de muncă echitatea, egalitatea şi dreptatea,
• Echilibrează economiile de garantând în acelaşi timp
proximitate şi globalitate pentru a securitatea populaţiei.
asigura crearea substanţială de III. Eficienţa comercială
bunăstare, păstrând în acelaşi timp 1. Eficienţa, împreună cu abilitatea
sistemele de valori pe care le doresc de a se adapta la schimbările din
cetăţenii. mediul competitiv, sunt atribute

ECONOMIE
manageriale decisive pentru 4. Investiţia în cercetarea

competitivitatea unei companii. fundamentală şi în activitatea
2. Finanţele facilitează crearea de inovatoare care creează noi
valoare adăugată. cunoştinţe este crucială pentru o
3. Un sector financiar bine dezvoltat ţară aflată într-un stadiu mult mai
şi integrat pe plan internaţional matur de dezvoltare economică.
sprijină competitivitatea interna- 5. Investiţia pe termen lung în
ţională a unei ţări. cercetare şi dezvoltare este de
4. Menţinerea unui nivel ridicat de natură să crească competitivitatea
trai necesită integrarea în companiilor.
economia internaţională. 6. Calitatea vieţii face parte din
5. Antreprenoriatul este crucial atractivitatea unei ţări.
pentru activitatea economică în 7. Resursele educaţionale adecvate şi
faza sa de început. accesibile ajută la dezvoltarea unei
6. O forţă de muncă pricepută economii bazate pe cunoaştere.
măreşte competitivitatea unei ţări.
7. Productivitatea reflectă valoarea
adăugată.
IV. Infrastructura Bibliografie:
1. O infrastructură bine dezvoltată,
incluzând sisteme comerciale 1. Adam Smith, O cercetare asupra naturii şi
eficiente, sprijină activitatea cauzelor averii naţiunilor, 1776.
economică. 2. David Ricardo, Principii de economie
2. O infrastructură bine dezvoltată politică şi fiscalitate, 1817.
include, de asemenea, tehnologia 3. Nicholas Negroponte, Era Digitală, 1995.
informaţiei şi protecţia eficientă a 4. Michael Porter, Avantajul competitiv al
mediului. naţiunilor, 1990.
3. Avantajul competitiv poate fi 5. Anuarul Competitivităţii Mondiale, 2003.
construit prin aplicarea eficientă şi 6. Anuarul Competitivităţii Mondiale, 2005.
inovatoare a tehnologiilor existente.

ECONOMIE
LIDERISMUL ORGANIZAŢIONAL ŞI IMPORTANŢA FACTORULUI GENDER
Conf. univ. dr. Marina NICOLAESCU, ASEM
Gender relations are an important factor of the efficient leadership. An efficient leadership can be
achieved under the conditions of a correct understanding of the gender differences. Gender differences
determine the leader′s behaviour when setting the goals, adopting the strategies, or making decisions
and their implementation in practice.
În condiţiile actuale organizaţiile, într-o de faptul că căutarea şi găsirea răspunsurilor la

măsură tot mai mare, necesită manageri bine aceste întrebări, prin intermediul
pregătiţi. Pentru executarea eficientă a învăţământului universitar şi postuniversitar,
funcţiilor manageriale şi realizarea scopurilor contribuie la extinderea orizontului
organizaţionale prestabilite, managerii de la managerilor practicieni privind potenţialul
toate nivelurile ierarhice trebuie să realizeze un liderismului şi modalităţile realizării lui
liderism eficient sau, cu alte cuvinte, să fie eficiente în diferite situaţii concrete. Aceasta le
lideri. De aceea, cunoştinţele, calităţile şi permite managerilor, în primul rând, să atingă
deprinderile în domeniul liderismului devin rezultatele scontate şi să stabilească factorii
parte componentă a profesionalismului activităţii de succes a organizaţiei. În al doilea
managerului. rând, să organizeze sisteme interne efective şi
Interesul faţă de liderism din partea să aplice un mecanism eficient al liderismului.
managerilor autohtoni este determinat de În literatura de specialitate liderismul
aprofundarea relaţiilor de piaţă în ţară, este redat prin diverse definiţii.
intensificarea concurenţei şi a globalizării. Astfel, rolul de lider, după părerea mai
Totodată, creşte viteza cu care se produc multor autori, constă în influenţarea
schimbările în societate şi în business, se direcţionată asupra altor persoane, scopul
accentuează incertitudinea apariţiei şi evoluţiei căreia este orientarea spre acţiune şi atingerea
lor. În aceste condiţii liderismul, în opinia anumitor scopuri.
noastră, poate fi examinat drept o reacţie la Aspectul practic al liderismului, în opinia
aceste provocări. noastră, se manifestă prin faptul că angajatul
Actualitatea liderismului este determinată sau grupul de persoane execută ce le cere
şi de posibilităţile generate de tehnologiile liderul.
informaţionale, de transformarea societăţii în În literatura de specialitate se disting
una informaţională, majorându-se, totodată, noţiunile de liderism „formal” şi liderism
rolul factorului uman în business şi „neformal”.
management. Astfel, pentru angajaţi tot mai Liderismul formal este realizat de
importante devin necesităţile de stimă, persoana care a fost aleasă sau numită de către
apartenenţă, succes, autorealizare şi dezvoltare reprezentanţii puterii oficiale în calitate de
a personalităţii. manager. În acest caz, managerul, pentru a
Deşi există mai multe concepţii ale influenţa, utilizează resurse administrative.
liderismului, în practică este acceptată poziţia Liderismul neformal este determinat de
conform căreia un manager eficient este cel capacităţile, cunoştinţele, deprinderile
care este şi lider. Totuşi, apelarea la natura managerului de a influenţa asupra altora fără a-
liderismului în cercetările ştiinţifice, i impune, ci doar apelând la necesităţile de
învăţământ şi business-consulting rămâne a fi apartenenţă, stimă, autorealizare ale acestora.
actuală şi aceasta este determinat nu doar de În literatura dedicată liderismului sunt
faptul că discuţiile referitoare la: există descrise detaliat mai multe abordări: de pe
deosebiri între management şi liderism, între poziţia calităţilor personale, comportamentiste,
manager şi lider? sau ce este liderismul şi cum situaţionale, care se bazează pe diferite teorii,
să devii lider? ş.a. poartă un caracter includ diferite modele ale liderismului, sunt
preponderent academic. orientate spre soluţionarea unor sarcini
În opinia noastră, actualitatea concrete şi acţionează în anumite situaţii.
liderismului, în mare măsură, este determinată Astfel, pentru a activiza necesităţile

ECONOMIE
subalternilor şi a-i transforma în discipoli să se dezvolte în anii 1930-1940 şi este legată

(liderism neformal), liderul are nevoie, fără de numele lui K. Lewin, aportul căruia în
îndoială, de calităţi personale corespunzătoare, dezvoltarea liderismului constă, înainte de
care ar reflecta diverse aspecte ale toate, în sistematizarea componentelor lui –
personalităţii sale: necesităţi, valori, intelect, cunoştinţe, deprinderi, calităţi personale;
caracter, trăsături fizice. Iată doar unele din motivarea şi luarea deciziilor în contextul
ele: ambiţie, încredere, comunicabilitate, risc, stilurilor autoritar, democrat şi liberal.
orientare spre succes, comportament etic etc. Managerul autoritar concentrează puterea în
Această listă poate fi continuată până la mâinile sale şi adoptă decizii de unul singur.
nesfârşit şi concretizată în funcţie de mai mulţi Instrumentarul stilului este format din stimulări
factori. Încercările de a forma de fiecare dată o periodice, sarcini structurate, control direct.
listă finală a calităţilor personale ale liderului Sunt activizate nivelurile primare de necesităţi
ce conduc spre succes şi atingerea indicatorilor (conform piramidei lui Maslow). Conducătorul
maximali, pentru a alege şi instrui în democrat se orientează spre aşa necesităţi ale
corespundere cu aceasta managerii, devin subalternilor, cum ar fi stima, succesul,
practic imposibile. Acest lucru este determinat, apartenenţa, autorespectul. Metode de acţiune
în primul rând, de faptul că lista unor astfel de – delegarea, luarea deciziilor în grup. Stilul
calităţi este deschisă – în diferite situaţii sunt liberal presupune un comportament bazat pe
actuale şi dominante diferite calităţi. În al principii de neamestec. Un astfel de manager
doilea rând, în anumite situaţii aceste calităţi evită să ia decizii.
sunt contradictorii: este de neconceput situaţia Ţinând cont de caracterul indirect şi
în care trăsăturile liderului nu corespund eticii complexitatea influenţei stilului asupra
şi orientării sociale ale liderismului. În al atingerii rezultatului şi satisfacţiei de munca
treilea rând, perceperea ansamblului de calităţi îndeplinită şi asupra relaţiilor în grup,
ale liderului ideal, care în realitate nu poate fi rezultatele cercetărilor iniţiale erau
realizat. În al patrulea rând, este dificil a contradictorii.
identifica calităţile de lider şi a determina Pe parcursul cercetărilor ulterioare, în
importanţa practică a acestora. cadrul programelor Universităţii Michigan şi
În pofida acestor limite, trebuie Universităţii statului Ohio, tipurile de
menţionată importanţa abordării de pe poziţia comportament au fost reduse într-un
calităţilor personale, care formează continuum, la unul din polurile căruia se află
începuturile cercetării sistemice a naturii liderii orientaţi spre lucrători, iar la celălalt –
liderismului şi este legată de numele lui liderii orientaţi spre rezultat. Pentru descrierea
R.Stogdill. Menţionăm că, din momentul acestor două tipuri alternative de
primelor cercetări, această abordare – teoria comportament al liderilor, în cadrul modelelor
calităţilor – se dezvoltă în continuare şi în menţionate, se utilizează termenii: lideri
prezent capătă caracterul unui model deschis. orientaţi spre relaţii cu oamenii şi lideri
În baza acestei teorii este posibilă orientaţi spre sarcină.
dezvoltarea calităţilor de lider necesare pentru Concluzia care a rezultat în urma
atingerea rezultatelor dorite. Totodată, în cercetărilor comportamentiste a fost că stilul
opinia noastră, despre influenţa liderismului optimal este stilul liderului cu valori mari ale
asupra rezultatului final, se poate vorbi doar cu ambilor parametri – relaţii cu oamenii şi
o anumită probabilitate şi optimism. O astfel muncă (rezultat). O astfel de concluzie a fost
de tratare a acestei abordări a liderismului reflectată mai târziu în cunoscuta metodă
contribuie la formarea potenţialului de lider al „Reţeaua managerială”, elaborată de R.Blake
managerului. Iar realizarea lui şi atingerea şi J.Mouton sub denumirea stilului de
rezultatelor planificate condiţionează necesi- „management de echipă”.
tatea şi importanţa factorilor de comportament Cercetările ulterioare au demonstrat că
şi situaţionali. Abordările comportamentistă şi încercările de a atinge un echilibru optimal al
situaţională, de asemenea, sunt reflectate în factorilor nominalizaţi în activitatea liderului
literatura de specialitate. necesită o cunoaştere profundă a situaţiei
Este cunoscut faptul că abordarea create sub influenţa mediului extern (abordarea
comportamentistă sau behaviorismul a început situaţională). Pentru a influenţa asupra

ECONOMIE
rezultatelor finale, comportamentul şi calităţile factor al unui liderism eficient, a fost

liderului trebuie să se realizeze în funcţie de confirmată şi de cercetarea efectuată.
variabilele situaţionale. Rolul gender al personalităţii determină
Un astfel de aspect al liderismului a fost strategia gender a liderului şi comportamentul
expus în modelele lui F.Fiedler, R.House, lui în formularea scopurilor, elaborarea
P.Hersey, K.Blanchard şi alţi autori ai teoriilor strategiilor, luarea deciziilor şi implementarea
situaţionale. În fiecare din aceste modele au acestora în practică. Deosebirile de gen se
fost evidenţiate stilurile liderismului care manifestă în alegerea criteriilor, alternativelor,
permit liderului să-şi adapteze comportamentul metodelor de formulare a scopurilor preferate
astfel, încât acesta să completeze posibilităţile de lider.
oferite de situaţie. Astfel, în modelul lui Astfel, liderii-femei preferă un algoritm
P.Hersey şi K.Blanchard, bazat pe maturitatea mai rapid de luare a deciziei în comparaţie cu
subalternilor, se presupune că cel mai bun stil liderii-bărbaţi. Ultimii, de regulă, depăşesc
ar putea fi stilul de indicaţii în cazul în care liderii-femei în determinarea scopurilor şi
subalternii au un nivel scăzut de pregătire; strategiilor. În cercetarea dată, cu o astfel de
stilul de vânzare – pentru subalternii cu un afirmaţie au căzut de acord până la 85% din
nivel mediu de maturitate, de participare – respondenţi. În plus, acest punct de vedere a
pentru cei cu un nivel de pregătire de la coincis în eşantionul de femei şi cel de bărbaţi.
moderat la ridicat şi de delegare, care cel mai Cercetarea a demonstrat că doar 17% din
bine se manifestă pentru lucrătorii cu un nivel liderii-femei (manageri de servicii,
sporit de maturitate. departamente, grupuri de muncă, de la diferite
Analizând evoluţia liderismului, mulţi niveluri ierarhice) consideră ca fiind ideal stilul
cercetători evidenţiază un liderism de tip nou, de luare a deciziilor aplicat de către bărbaţi.
care include aşa stiluri, ca: de transformare, Totodată, majoritatea bărbaţilor (până la
carismatic, de instruire etc. [2,3,4]. Punct de 79%) şi femeilor (până la 83%) – participanţi
pornire pentru un nou tip de liderism serveşte la cercetare – îşi formează aşteptările lor în
necesitatea generată de dinamismul mediului conformitate cu acei lideri-manageri care la
de afaceri a realizării liderismului prin adoptarea deciziilor sunt predispuşi să
formarea şi realizarea potenţialului uman şi analizeze mai multe criterii, să accepte un
interpersonal în organizaţie, ţinând cont de număr mai mare de alternative, să analizeze
factorul gender. mai amplu şi mai detaliat restricţiile posibile,
În scopul studierii acestui aspect, au fost fiind predispuşi să ţină cont de factorul uman
efectuate cercetării la un şir de întreprinderi (încredere, stimă) şi, ca urmare, să adopte
din Republica Moldova, diferite după mărime decizii mai chibzuite şi cu un grad raţional al
şi domenii de activitate. Mai jos prezentăm riscului. Astfel, implementarea deciziilor este
unele concluzii formulate în baza cercetării anticipată de o previziune mai bună de către
liderismului de tip nou şi importanţa lider a rezultatului final, în interdependenţă cu
factorului gender în realizarea cu succes a posibilele bariere şi noile oportunităţi în
acestuia. realizarea deciziilor.
În corespundere cu scopul cercetării Aceste particularităţi ale unei îmbinări
volumul eşantionului (numărul de respondenţi) reuşite, în deciziile luate, a relaţiilor cu
a alcătuit 12% de la colectivitatea generală subalternii, precum şi orientării spre rezultate
(numărul mediu scriptic de lucrători) sau 373 într-o măsură mai mare sunt caracteristice
persoane, din care 2/3 femei. Subliniem că managerului-femeie, stilul căreia capătă o
liderismul şi stilurile de tip nou, generate de anumită direcţie: spre un rezultat mai bun –
necesitatea îmbunătăţirii echilibrului dintre doi prin dezvoltarea relaţiilor cu angajaţii.
parametri de bază ai liderismului – atenţia Pentru comparaţie: stilul bărbătesc se
liderului faţă de subalterni şi atenţia liderului caracterizează prin perseverenţă, caracter
faţă de atingerea rezultatelor prestabilite – pot categoric, repeziciune în luarea deciziilor,
fi realizate cu succes în condiţiile unei fundamentarea acestora fiind făcută în baza
înţelegeri şi realizări corecte în management a unui număr mai mic de alternative. Aceste
deosebirilor gender, importanţa cărora, ca calităţi, orientate spre rezultat, într-o măsură

ECONOMIE
mai mică corespund realizării potenţialului este caracteristică luarea unor decizii chibzuite,
uman în liderism. ţinând cont de factorul uman, odată cu
Menţionăm că aceste deosebiri sunt înaintarea vârstei şi ridicarea nivelului de
determinate de particularităţile acţiunilor instruire.
intelectuale şi de gândire: la femei ele se Menţionăm că, în aspect intercultural, un
caracterizează de la particular la general, de la accent mai mare pus pe feminitate decât pe
detalii la o viziune integrată (inducţie); la perseverenţă, ceea ce reflectă o valoare înaltă a
bărbaţi – de la general la particular, de la o relaţiilor dintre oameni, tot mai mult capătă
reflectare generală a realităţii, obiectului, ideii trăsături caracteristice liderilor secolului XXI.
– la elemente separate (deducţie). Pornind de la
aceasta, psihologii susţin că la femei este mai Bibliografie:
dezvoltat intelectul verbal şi emoţional, ceea ce 1. Друкер П. Эффективное управление.
determină intuiţia caracteristică femeii, pe când Экономические задачи и оптимальные
la bărbaţi predomină intelectul vizual-spaţial. решения. М.: ФАИР-Пресс, 2003 г.
Analizând procesul de luare a deciziei în 2. Боди Д., Пэйтон Р. Основы
funcţie de vârstă şi instruire, cercetările менеджмента. – СПб.: Питер, 2001 г.
demonstrează că aceşti factori influenţează 3. Джон В. Ньюстром, К. Дэвис.
neesenţial asupra particularităţilor liderismului Организационное поведение. СПб.:
femeii. Acesta este un argument în plus la Издательство Питер, 2000 г.
faptul că comportamentul liderului, care 4. Минцберг Г., Куинн Дж. Б., Гошал С.
contribuie la realizarea factorului uman şi Стратегический процесс. СПб.: 2001г.
orientarea spre scop/rezultate, este o 5. Спивак В.А. Корпоративная культура.
caracteristică armonioasă a liderului-femeie. – СПб.: Питер, 2001 г.
Concomitent cu aceasta, după cum 6. Хьелл Л., Зиглер Д. Теории личности.
consideră psihologii şi cercetările СПб.: Питер, 2003 г.
demonstrează acest lucru, liderilor-bărbaţi le
Recenzent: prof. univ.dr. V. Cojocaru

ECONOMIE
EVALUAREA REZULTATELOR SISTEMELOR ECONOMICE.

CRITERII DE ANALIZĂ
Lector dr. Costel NISTOR;

Conf dr. Rozalia NISTOR,
When the outcomes of differing economic systems are compared, we wish to determine which
economic system performs „best” in achieving its goals. How are we to evaluate the differing outcomes
in order to decide which is best? Two crucial preblems arise:
– first, to eevaluate the outcomes of differing systems, we must select a set of performence
criteria;
– second, even if agreement could be reachedon a list of ceriteria for evaluating outcomes, how
will the criteria be added together economic systems yield different results.
Când rezultatele economice ale diferitelor Pornind de la această funcţie, evaluarea

sisteme economice sunt comparate, ne dorim să performanţelor unui sistem economic poate fi,
determinăm care sistem economic este mai cel puţin teoretic, o problemă simplă. După
performant prin îndeplinirea sarcinilor propuse. corecţia diferenţelor (abaterilor) generate de
Cum vom evalua rezultatele economice diferite politicile promovate şi factorii de mediu, nu ne
pentru a decide care este mai bun? Pentru rămâne decăt să determinăm care sistem
aceasta trebuie urmărite două probleme: economic a generat cele mai mari performanţe.
– prima: pentru a evalua rezultatele unor În aceste condiţii, odată stabilite criteriile de
sisteme economice diferite trebuie să evaluare, nu ne rămâne decât să calculăm
selectăm un set de criterii de performanţele cu ajutorul unei relaţii de forma:
performanţă, dar datorită faptului că O = ∑ ajoj (3.3), unde:
specialiştii nu cad de obicei de acord oj – reprezintă rezultatele economice dorite
asupra criteriilor de evaluare, selectarea sau nedorite (dacă sunt negative);
acestora tinde să fie subiectivă; aj – importanţa relativă a diferitelor
– a doua: chiar dacă specialiştii sunt de rezultate.
acord cu aceste criterii de evaluare, nu Considerăm următorul exemplu:
există consens asupra modului de Sistemul economic X, cu variabile A şi B,
combinare (ponderarea lor) a acestor generează două rezultate – 5 şi 9 şi alegem două
criterii pentru analiza rezultatelor ponderi – 0,2 şi 0,8. Rezultatul final ce cara-
economice. În asemenea cazuri, cterizează sistemul este 0,2 × 5 + 0,8 × 9 = 8,2;
rezultatele parţiale trebuie să fie adunate Sistemul economic Y, cu două variabile C şi
şi ponderate în vederea agregării. Acesta D, are de asemenea două rezultate – 5 şi 9 dar
va genera un singur index de indicatori are ponderi diferite a criteriilor de evaluare ale
care va permite realizarea de comparaţii sistemului 0,3 şi respectiv 0,7. Rezultatul final,
între diverse sisteme economice. Z = 6,2.
Evident, ponderea aleasă va determina Din acest exemplu se observă că, deşi
valoarea indicatorului, dar şi aceasta rezultatele finale sunt identice, utilizarea unor
poate fi considerată subiectivă şi depinde ponderi diferite ne arată că sistemul X este
de valorile înregistrate de observator. superior ca performanţă sistemului Y. Ponderile
Orice sistem economic are ca obiect devin semnificative în interpretarea rezultatelor.
maximizarea valorii rezultatelor economice, iar Ecuaţia 3.3 rezumă problematica discutată.
ca subiect constrângerile impuse de sistemul Deoarece societăţile (sistemele economice)
economic (ES), politicile promovate (POL) şi repartizează ponderi diferite (aj) rezultatelor
factorii de mediu (ENV), care includ şi economice obţinute (oj), măsura performanţelor
constrângerile de resurse şi de tehnologii: economice depinde nu numai de aj, ci şi de oj,
Maximum : O; ceea ce înseamnă că aceste rezultate economice
f(ES, ENV, POL); analizate sunt subiective de cele mai multe ori.
max. O = f(ES, ENV, POL).

ECONOMIE
De exemplu, un sistem economic poate concentrează doar în mâinile unui număr redus
considera prioritar creşterea economică şi va de persoane care deţin bogăţia sau în mâinile
determina o alocare corespunzătoare a unor grupuri de lobby sau corporaţii, acestea
resurselor, în acest sens el (ES) va acorda o jucând un rol important în stabilirea obiectivelor
pondere redusă altor obiective. În cazul acestui naţionale. Într-o societate democratică
scenariu, primul sistem va fi mai performant în schimbările au loc mai încet; într-o societate
termeni de creştere economică, în timp ce al unde puterea este centralizată, schimbările pot
doilea sistem, de exemplu, va fi mai performant avea loc mai repede, chiar dacă nu sunt neapărat
în termeni de stabilitate a preţurilor. Întrebarea revoluţionare.
care se ridică este: care sistem economic va fi Înainte de a considera că obiectivele
mai performant comparativ cu celălalt? economice ale unui sistem au fost stabilite, o altă
Răspunsul la această întrebare depinde de problemă trebuie rezolvată. Dacă toate
judecata de valoare personală a analistului care obiectivele sunt lăudabile (importante), de ce nu
va trebui să stabilească ce obiectiv este mai sunt aplicate în practică? Din păcate, anumite
important. obiective nu pot fi atinse decât prin sacrificarea
Cum sunt priorităţile naţionale determinate altora. Necesitatea de a alege anumite obiective
în practică? Existenţa unui număr mare de şi de a renunţa la altele este o consecinţă a
elemente subiective nu înseamnă că nu pot fi resurselor limitate, care determină orice sistem
stabilite concret, mai ales că o serie de priorităţi economic să producă cantităţi limitate de bunuri
se modifică de-a lungul timpului odată cu şi servicii. Într-adevăr, alegerea trebuie făcută
sistemul economic. ţinând cont de obiectivele propuse.
Determinarea priorităţilor naţionale diferă Natura schimbărilor nu este întotdeauna
de la sistem la sistem. În societăţile în care bine definită. Poate şomajul din SUA să fie redus
puterea politică este puternic centralizată, acesta fără o creştere a inflaţiei? A putut Uniunea
exercită un control decisiv asupra stabilirii Sovietică să susţină concomitent atât creşterea
obiectivelor naţionale. De exemplu, în Uniunea rapidă a P.N.B., cât şi cheltuielile militare?
Sovietică, Partidul Comunist a jucat, istoric Existenţa unei limite în realizarea obiectivelor
vorbind, un rol dominant în stabilirea este importantă din, cel puţin, două puncte de
obiectivelor sistemului economic. Aceasta nu vedere. Primul, nu putem obţine un sistem
înseamnă că şi alte forţe nu au influenţă, dar rolul economic performant, fără a face o analiză a
acestora este relativ limitat. (În ţările socialiste, celor mai bune opţiuni de alocare a resurselor. Al
unde puterea politică este substanţial doilea, când un obiectiv trebuie sacrificat pentru
concentrată, procesul de modernizare-dezvoltare atingerea altuia, sistemul nu trebuie criticat
a acestor sisteme a condus la formarea unor pentru această alegere.
grupuri de interese ce exercită o anumită
influenţă). Bibliografie:
În societăţile democratice capitaliste, 1. AmosWorld
stabilirea priorităţilor este puţin mai complicată. http :/ / qmos.bus.okstate.edu
Această complexitate este reflectată în diverse 2. Economics Working Paper Archive
aranjamente prin care indivizii îşi pot exprima http :/ / wuecon.wustl.edu /wpawelvome.html
preferinţele prin vot. 3. International Affairs Resources
Votul poate indica preferinţa pentru anumiţi http :/ / www.pitt.edu/ ~ian / ianres.html
candidaţi politici, care au poziţii diferite asupra 4. Internationa Political Economy
problemelor naţionale sau dau impulsuri pieţei, http :/ / csf.Colorado.edu:80 / ipe /
indicând ce bunuri şi servicii sunt solicitate. 5. Political Economy
Oricum, grupurile de presiune ca: asociaţiile http :/ / sosig.esrc.bris.ac.uk / Subjects /
patronale, uniunile comerciale, asociaţiile de polecon.html
producători pot să-şi exercite o influenţă 6. Resources for Economists on the Internet
substanţială, chiar dacă votul majorităţii http :/ / COBA.SHSU.edu / EconFAQ /
prevalează intereselor minorităţii. De asemenea, EconFAQ.htm
chiar şi în societăţile democratice, puterea se

ECONOMIE
CONŢINUTUL ŞI SEMNIFICAŢIA IMAGINII ÎN CONTEXTUL

MANAGEMENTULUI ÎNTREPRINDERII
Conf. univ. dr. Oxana SAVCIUC;

Comp. Mihail SOLCAN, ASEM
A good reputation of an enterprise can be used to maintain its viability and business success, but a
bad reputation requires some improvement costs. The organization’s reputation is the result of its entire
activity and generally it shows the firm’s culture and efficiency to a greater extent than the external
information. When managers lose sight of the corporate image issue, the company is likely to be
susceptible to various crisis.
O bună imagine a unei întreprinderi poate fi active, ce sunt superioare mediei pe ramură.
utilizată în scopul menţinerii viabilităţii/succe- Aceste concluzii confirmă teoria avantajului
sului de afaceri al acesteia, pe când o reputaţie comparativ în strategia corporativă, conform
proastă va necesita cheltuieli pentru îmbunătăţire. căreia companiile îşi pot menţine superioritatea
Mulţi oameni de afaceri pun problema în raport cu concurenţii, utilizând eficient activele
prezentării de argumente convingătoare, care ar nemateriale unice pe care le deţin, în lista cărora
demonstra legătura directă dintre reputaţia se înscrie şi imaginea corporativă.
întreprinderii şi indicatorii economico-financiari La nivel de individ reputaţia este una dintre
înregistraţi de aceasta. Până nu demult se cele mai de preţ calităţi. Acest fapt este valabil şi
aduceau cu preponderenţă argumente empirice şi pentru întreprindere. Reputaţia pe care o are
mai puţin ştiinţifice. Începând cu anul 1984, organizaţia în faţa publicului este rezultatul
revista „Fortune” face cercetări privind reputaţia întregii activităţi şi, în esenţă, ea redă cultura şi
corporativă, timp în care a reuşit să cumuleze eficienţa firmei într-o măsură mai mare decât
suficiente informaţii care ar confirma nişte datele externe.
realităţi şi dependenţe [3]. Astfel, anual, circa În ultimele două decenii mii de companii au
500 de companii sunt analizate de către suferit din cauza pierderii reputaţiei. Deseori
conducători şi analitici pe sectoare ale aceasta se întâmplă din cauza conştientizării
economiei separat după următorii parametri: insuficiente a responsabilităţilor faţă de societate.
1. Calitatea managementului; Aici pot fi aduse exemple elocvente ale unor
2. Calitatea produsului; companii de renume ca Nike, care utilizează forţa
3. Capacitatea de a atrage şi menţine ieftină de muncă din Asia (numită exploatator),
cadre calificate; compania aviatică British Airways, care a cheltuit
4. Stabilitatea financiară; milioane de lire sterline pentru noul design al
5. Utilizarea eficientă a activelor; cozii avionului, în timp ce-şi convingea angajaţii
6. Atractivitatea investiţională; de necesitatea reducerii cheltuielilor [2,3,4].
7. Orientarea spre utilizare de tehnologii Deseori pierderea reputaţiei este provocată de un
noi; marketing de proastă calitate. Un şir de companii
8. Responsabilitatea socială şi ocrotirea cunoscute şi-au pierdut capacitatea de creare a
mediului ambiant. noilor produse şi servicii, care ar avea pentru
Conform acestor aprecieri, revista face un consumatori valoare reală sau imaginară
reiting şi anunţă lista celor mai cunoscute (exemplul produsului New Coke al companiei
companii din SUA – America’s Most Admired Coca-Cola, calculatoarele IBM PC Jr. etc.).
Companies (site www.fortune.com). Cu ajutorul Astfel, întrucât reputaţia poate fi afectată de
informaţiilor prezentate, un grup de specialişti au crize, ea trebuie gestionată şi protejată.
făcut cercetări pentru a se convinge de faptul că Specialiştii, preocupaţi de studierea strategiei
imaginea corporativă, care este superioară mediei firmei, remarcă că reputaţia este cel mai de preţ şi
pe un sector anume, are legătură cu indicatorii unic activ al unei întreprinderi. Prin urmare,
financiari înregistraţi de aceasta. Astfel, firmele trebuie făcute investiţii permanente în
cu o reputaţie superioară mediei pe sector se îmbunătăţirea imaginii şi a reputaţiei în rândul
caracterizează printr-o capacitate mai mare fie de auditoriilor-ţintă.
noi realizări, fie de păstrare a raportului profit-

ECONOMIE
Atunci când problema gestiunii imaginii să preia un pic din imaginea clienţilor
întreprinderii scapă din vizorul managerilor, săi.
compania rămâne a fi sensibilă la diverse tipuri – Oferă o nouă şansă în caz de eşec.
de criză. Presupunem că în contextul economiei – Contribuie la colectarea de mijloace
Republicii Moldova acest fapt este cauzat de pe piaţa hârtiilor de valoare.
următoarele: – Sporeşte eficienţa distribuţiei.
– Mulţi manageri nu conştientizează – Este un garant al eficienţei la
valoarea reputaţiei corporative. semnarea unor acorduri de parteneriat
– Majoritatea managerilor au cunoştinţe şi de afaceri.
vagi despre formarea imaginii Imaginea rea poate fi periculoasă
întreprinderii şi de opinia publicului viabilităţii întreprinderii:
privind compania lor. – Mulţi conducători consideră că
– Din cauza lipsei de cunoştinţe analiştii din cadrul pieţei hârtiilor de
fundamentale, apare problema – cum valoare nu apreciază compania lor şi
să cunoaştem ce gândesc diferite subestimează preţul acţiunilor.
categorii de public despre noi? – Se constată că mass-media acordă
– Întrucât este greu de apreciat atenţie sporită companiilor cu imagine
caracteristicile calitative ale imaginii, proastă, iar chiar şi atunci când acestea
devine dificilă şi gestionarea lor. fac ceva bun, ei nu uită să amintească
Investigaţiile în domeniu au demonstrat că de petele negre din istoria companiei.
această problemă este la fel de dificilă şi – În linii generale, consumatorii privesc
complexă ca şi majoritatea problemelor suspect calitatea şi preţul produselor şi
organizaţionale. serviciilor prestate de companiile cu
O reputaţie de succes este avantajoasă şi din reputaţie proastă.
punct de vedere practic şi financiar. Valoarea – Imaginea proastă a întreprinderii, de
practică a reputaţiei poate fi descrisă prin regulă, are influenţe negative asupra
următoarele: moralului angajaţilor.
– Conferă valoare psihologică Majoritatea avantajelor rezultate de pe urma
suplimentară produselor (încredere) şi unei reputaţii bune ţine de activitatea orientată
serviciilor (calitate, care este greu de spre mediul extern. În aspect financiar:
apreciat). – o bună imagine creşte perioada de
– Facilitează diminuarea riscurilor pe timp în care se obţin venituri maxime
care le simt cumpărătorii la procurarea (efectul de amânare);
unui produs/serviciu. – o bună imagine poate reduce timpul
– Ajută cumpărătorilor să facă o alegere necesar firmei pentru înregistrarea
între nişte produse sau servicii unor indicatori financiari comparativi
funcţional asemănătoare (de exemplu: cu media pe ramură (efectul de
televiziune, studii, consultanţă). indicator-lider).
– Sporeşte satisfacţia pe care angajaţii David Ogilvy, unul dintre creatorii reclamei
firmei o au în urma desfăşurării moderne, a remarcat că consumatorii cumpără nu
activităţilor profesionale. mărfuri în general, ci doar acele produse care
– Contribuie la atragerea de personal sunt caracterizate prin individualitate, altfel spus
mai calificat în companie. branduri. Anume el a creat reclama pentru a da
– Majorează eficienţa reclamei şi a produselor „individualitate”. Această „imagine a
vânzărilor. mărcii comerciale”, după cum a fost numit
– Contribuie la popularizarea produselor fenomenul respectiv, a fost alcătuit pentru a reda
noi. imaginaţiile consumatorului despre sine însuşi.
– Acţionează ca semnal de avertizare David Ogilvy a avut succes cu acele mărci, a
pentru concurenţi. căror imagine corespundea la maxim cu
– Deschide accesul spre servicii de imaginea pe care şi-o dorea auditoriul-ţintă. Ideea
înaltă calitate – agenţii de reclamă, acestui specialist de renume, după care mărcile
companii de consultanţă, care încearcă pot avea individualitate sau imagine, redă faptul
că oamenii cumpără produse şi servicii nu numai

ECONOMIE
în scopul unei utilizări practice, dar şi pentru Imaginea corporativă – reprezentarea

semnificaţia/valoarea lor pentru consumator şi mintală generală (compusă din credinţe şi
grupul de referinţă din care face parte. Conform senzaţii), pe care un individ o are despre
teoriei marketingului, produsele şi serviciile oferă organizaţie.
consumatorilor atât utilităţi funcţionale, cât şi Reputaţia corporativă – caracteristicile de
psihologice. calitate (autenticitate, corectitudine, responsa-
Conceptul de „imagine a mărcii comerciale” bilitate şi încredere), determinate de imaginea
poate fi utilizat cu uşurinţă şi în cazul corporativă pe care o are un individ.
companiilor şi al altor tipuri de organizaţii. Unul Brand corporativ – simţul de încredere şi
din primii specialişti care au încercat să trateze coparticipare, care este determinat de reputaţia
aceste noţiuni în afara domeniului reclamei a fost corporativă.
Pierre Martineau care, realizând cercetări pentru În figura 1 ce urmează este prezentată
ziarul Chicago Tribune, a remarcat că unii schematic interdependenţa termenilor descrişi
consumatori simt disconfort în unele magazine mai sus.
[3]. El s-a confruntat cu faptul că uneori
imaginea magazinului nu este compatibilă cu Simboluri Individualitatea Alte simboluri
statutul social al consumatorilor sau cu corporative corporativă de identificare
reprezentările lor mintale despre propria poziţie
în societate. Din acea perioadă s-au făcut multe
cercetări în domeniu şi s-a constatat că dacă Recunoaşterea companiei
consumatorii îşi fac anumite imagini despre
magazine, atunci ei la sigur îşi creează imagini Reamintire Intensificare
despre diferite organizaţii cum ar fi şcoli, spitale,
agenţii de reclamă sau anumite companii. În
acelaşi timp, oamenii îşi pot forma imagini
despre o ţară în ansamblu. Dacă imaginea ţării Imaginea corporativă
(de exemplu, Suedia) în general este pozitivă,
atunci vânzătorii vor încerca să profite de ea,
remarcând în reclamă sau scriind pe produse Caracteristicile Atitudinea faţă
de calitate, rolul de organizaţie
“fabricat în (denumirea ţării)”. Experienţa unor şi comportamentul şi părerile
companii a demonstrat că efectul ţării corporativ despre ea
producătoare poate fi destul de puternic asupra
imaginii corporative. Reputaţia corporativă
Ideea-cheie constă în faptul că imaginea a
ceva anume (a ţării, ramurii, companiei şi a
mărcii comerciale) există în mintea
consumatorilor şi nu este o caracteristică stabilă a Siguranţă Coparticipare
Brand: Încredere
organizaţiei. Acest fapt se poate explica prin
faptul că persoanele în parte deţin informaţii
divergente despre anumite lucruri, iar deseori şi Figura 1. Individualitatea, imaginea şi
experienţele lor sunt diferite. Tocmai aceasta reputaţia corporativă [adaptare după 3, p.18]
explică faptul că organizaţia nu poate avea o
imagine unică – imaginea ei este multilaterală. Prin urmare, individualitatea corporativă
Astfel, putem presupune că oamenii înţeleg ajută oamenilor să identifice şi să recunoască o
diferit noţiunile de “imagine” şi “reputaţie”, companie. Imaginea corporativă este formată din
întrucât ei sunt diferiţi. totalitatea credinţelor şi a simţurilor care sunt
În acest context vom defini câţiva termeni legate de o organizaţie. Constituirea reputaţiei
[2,3]: corporative se bazează pe valorile ce o
Individualitatea corporativă – semne caracterizează. În fine, imaginea corporativă
vizuale şi verbale, după care oamenii pot individuală poate fi echivalată/asociată cu
identifica o organizaţie (denumirea firmei, reprezentările unor persoane în parte privind
logotipul, sloganul publicitar, culoarea comportamentul pe care ar trebui să-l adopte
corporativă). organizaţia.

ECONOMIE
Reputaţia este identică cu “conceptul feţei”,

existent în cultura chineză, care poate fi de două Bibliografie:
tipuri: “leni” şi “meni”. “Leni” reprezintă 1. Katie Milo. Introducere în Relaţii Publice.
credinţa societăţii în curăţenia morală a NIM, Bucureşti, 1998.
organizaţiei sau persoanei. Pierderea acestei 2. Бернд Шмит, Алекс Симонсон.
credinţe face imposibilă convieţuirea de mai Эстетика маркетинга. Транзиткнига,
departe cu societatea. “Meni” este un prestigiu Москва, 2005.
care se obţine odată cu obţinerea unui succes în 3. Грэм Даулинг. Репутация фирмы.
viaţă şi prin demonstrarea publică a acestuia. «Инфра-М», Москва, 2003.
Aceasta, la rândul său, ne aminteşte de conceptul 4. Игнатиева Д. Настольная энциклопедия
de respect, plecăciune şi statut, care există la ПР. Альпина Паблишер, Москва, 2003.
răsărit.
Recenzent: prof. univ.dr. V. Cojocaru

ECONOMIE
COMUNICAREA INTERNĂ – ELEMENT DE BAZĂ ÎN ELABORAREA

STRATEGIEI DE DEZVOLTARE ORGANIZAŢIONALĂ
Lector dr. Nicoleta CRISTACHE,

The organisation's inward communication meets the need of the employees to know what the
organisation is and what objectives it has, besides giving the staff a feeling of being listened to and
recognising their merits. That's why a good inward communication has positive effects on the company's
internal climate assuring that a favourable internal image is created.
Organisations need new concepts concerning the way of organising their activities and especially
their communications for being able to adapt themselves at the significant changes of the business
environment that took place in recent years. The progress of computer technology and of
telecommunications, globalisation of markets, perpetual rise of customer expectations are facts that
made organisations reconsider their way of organising activities and to reconsider their attitude
concerning communications.
1. Introducere Evoluţia socio-culturală, provocată de

În ultima vreme comunicarea internă se schimbările profunde care au avut loc pe plan
constituie în elementul central al strategiei de mondial în mediul economic, a condus la
comunicare. Glen Boone, profesor de jurnalism recunoaşterea deplină a individului, a locului pe
la Universitatea San Diego, spunea că: “salariaţii care acesta îl ocupă în societate. Realizarea unor
ar trebui să fie audienţa căreia organizaţia se produse de calitate care să corespundă
adresează în primul rând, deoarece mulţi dintre exigenţelor clienţilor, integrarea inovaţiilor şi a
ei comunică cu clienţii, comunică cu vecinii, tehnologiilor moderne în procesul de producţie
prietenii…. Nu-ţi doreşti ca angajaţii să citească depind, în mare măsură, de angajaţii organizaţiei.
în ziar despre o criză…” Aspiraţiile acestora nu mai sunt de natură pur
În acest sens, comunicarea în interiorul salarială şi socială; ei doresc în plus mai multă
organizaţiei vine în întâmpinarea nevoilor consideraţie, o muncă care să le pună în valoare
angajaţilor de a cunoaşte organizaţia, care-i sunt aptitudinile, doresc să cunoască şi să înţeleagă
obiectivele, de a le fi recunoscute meritele, de a fi obiectivele organizaţiei şi, de asemenea, doresc
ascultaţi. De aceea, o bună comunicare internă să-şi poată exprima opiniile şi să fie ascultaţi.
are efecte pozitive asupra climatului intern, Pentru ca efortul comunicaţional al
asigurând crearea unei imagini interne favorabile. organizaţiei să aibă efectele scontate, mesajele
Personalul organizaţiei constituie o ţintă adresate publicului intern trebuie să fie coerente
comunicaţională privilegiată din cel puţin două cu mesajele difuzate în exterior. Din acest motiv
motive: în calitate de resursă, condiţionează orice operaţiune de comunicare cu exteriorul
desfăşurarea în condiţii bune a activităţii trebuie precedată de o campanie de informare
întreprinderii, iar în calitate de vector de imagine, internă.
contribuie la transmiterea unor mesaje în exterior. Pentru ca reacţia angajaţilor să fie cât mai
Pe de o parte, în funcţie de eficienţa sa şi aproape de cea dorită, prin mesajele care le sunt
gradul său de motivare, această categorie de adresate, aceştia trebuie convinşi de sinceritatea
public asigură continuitatea demersurilor şi de bunele intenţii ale cadrelor de conducere.
strategice şi realizarea obiectivelor stabilite de Oricare ar fi obiectivul major al unei
conducerea organizaţiei. organizaţii, programul său în ceea ce priveşte
Pe de altă parte, angajaţii se află în contact imaginea cuprinde aproape întotdeauna propriii
direct cu diferite categorii de public ce fac parte angajaţi ca fiind audienţa secundară. Însă, în
din mediul extern, transmiţând acestora anumite situaţii, mai ales în cele de criză, se
satisfacţiile sau nemulţumirile lor. Potrivit consideră că salariaţii ar trebui să fie întotdeauna
studiilor efectuate cu privire la mecanismele de pe primul loc (audienţa primară).
formare a imaginii organizaţiei în ţări, precum De aceea, este important să se aibă în vedere
Franţa sau Statele Unite, personalul reprezintă un obiectiv de comunicare care are drept ţintă
vectorul de imagine cel mai ascultat şi mai salariaţii şi un program de comunicare astfel
credibil. proiectat pentru a păstra interesul şi entuziasmul

ECONOMIE
pentru organizaţie. Construind o imagine să comunice o cultură care să reflecte obiectivele

puternică a organizaţiei pentru angajaţi, se pot organizaţiei şi o ajută să-şi consolideze poziţia şi
încuraja loialitatea şi buna credinţă a acestora, imaginea pe piaţă.
lucru care poate servi la atragerea de noi lucrători Climatul organizaţional este considerat ca
şi la dezvoltarea unui climat de cooperare şi un nivel superior de integrare a factorilor interni
încredere. şi externi, obiectivi şi subiectivi, care sunt
semnificativi pentru membrii organizaţiei şi care
2. Comunicarea internă şi cultura generează stabilitate în cadrul organizaţiei.
organizaţională – repere ale dezvoltării Principalii factori care influenţează
organizaţionale dimensiunea climatului organizaţional sunt:
Comunicarea internă este continuă, iar relaţiile dintre angajaţii organizaţiei (simpatie,
intensitatea acesteia este influenţată de mai multe antipatie, indiferenţă); gradul de
elemente, între care cultura organizaţională, acceptare/neacceptare a liderului; gradul de
dezvoltarea organizaţională, climatul compatibilitate a necesităţilor şi intereselor
organizaţional, stilul de conducere şi motivaţia angajaţilor şi a conducerii organizaţiei;
angajaţilor. particularităţile procesului de comunicare
În acest context, dezvoltarea organizaţională interpersonală; relaţiile funcţionale dintre
este definită ca un proces participativ prin care o angajaţi, respectiv angajaţi şi conducerea
organizaţie devine mai eficientă pentru atingerea organizaţiei; gradul de participare a angajaţilor la
scopurilor sale. Principalele valori ce sunt realizarea sarcinilor; stilul de conducere şi
operate în cadrul conceptului de dezvoltare competenţa profesională a liderului; gradul de
organizaţională sunt: orientarea către client, informare a angajaţilor referitor la unele situaţii
ataşamentul la calitate şi profesionalism, care pot afecta organizaţia; perspectivele sociale
recunoaşterea valorii propriilor angajaţi, şi profesionale ale angajaţilor; capacitatea
abordarea participativă, abordarea flexibilă. membrilor organizaţiei de a menţine stabilitatea
Cultura organizaţională este considerată o şi unitatea în situaţii de criză.
forţă invizibilă, care oferă şansa organizaţiilor de Stilul de conducere este un element
a se dezvolta cu succes. Astfel, cultura intrinsec al culturii organizaţiei care influenţează
organizaţiei şi climatul organizaţional contribuie puternic procesul comunicării interne. Specialiştii
la crearea unei atmosfere care să încurajeze în domeniul comunicării manageriale, care au
valorificarea potenţialului angajaţilor. analizat în detaliu problematica influenţei stilului
Cultura organizaţiei este mai mult decât de conducere al managerului asupra comunicării
valorile unui grup, ea este rezultatul ultim la care interne, susţin ideea că managerii, cu un stil de
s-a ajuns prin succes repetat şi prin procesul conducere participativ, pot exercita o influenţă
gradual de considerare a anumitor lucruri ca puternică asupra angajaţilor, generând fenomenul
adevăr lipsit de orice îndoială. Companiile comunicării simetrice cu efecte benefice asupra
puternice nu se bazează exclusiv pe performanţelor organizaţiei.
instrumentele raţionale ale managementului Astfel, prin modul cum comunică cu
ştiinţific pentru a obţine eficienţă la nivelul angajaţii, prin gradul de receptivitate la ideile,
activităţilor desfăşurate. Acestea folosesc cultura, problemele şi interesele acestora, prin capacitatea
convingerile profunde, valorile comune, variate lor de a fi buni lideri, managerii creează
ritualuri, ceremonii pentru a-şi formula şi susţine premisele unui climat organizaţional favorabil
majoritatea strategiilor şi politicilor. eficienţei economice.
Într-o organizaţie cu o cultură puternică, Gradul de motivare este un element deosebit
afirma Deal şi Kennedy, „managerii ştiu că de important care influenţează participarea
angajaţii sunt cei care fac afacerile să meargă”, angajaţilor la realizarea obiectivelor organizaţiei
iar climatul organizaţional are un efect puternic şi, implicit, la un bun şi eficient demers
asupra rezultatelor acestora. Astfel, companiile comunicaţional.
cu o cultură slabă pun accent pe produsele pe Salariaţii trebuie să cunoască care sunt
care le fabrică, în timp ce companiile cu o cultură ţelurile companiei, trebuie să fie implicaţi în
puternică pun accentul pe indivizii a căror muncă planurile acesteia. Cu cât primesc mai multe
este integrată în aceste produse. În aceste condiţii informaţii despre companie, cu atât ei se vor
managerii trebuie să construiască, să conducă şi implica mai mult, devenind parte a echipei.

ECONOMIE
Lucrătorii bine informaţi pot produce o imagine care să favorizeze realizarea obiectivelor globale
pozitivă pentru organizaţie în cadrul comunităţii, ale organizaţiei. Aceasta depinde de măsura în
având în vedere greutatea cu care un străin poate care:
accepta adevărul pe care nici măcar angajaţii • Este mobilizat personalul organizaţiei
companiei nu-l înţeleg sau nu-l cred. Pe măsură pentru a deveni mai dinamic şi mai
ce percepţiile încep să se schimbe, angajaţii pot eficient;
ajuta organizaţia să devină inovatoare şi • Este încurajată iniţiativa şi autonomia;
dinamică. Salariaţii pot fi consideraţi ambasadori • Este stimulată participarea angajaţilor
ai companiei, care pot recruta de bună voie noi în luarea deciziilor;
angajaţi. • Sunt prevenite conflictele sociale;
De obicei, relaţiile bune dintre angajaţi sunt • Personalul este prevenit şi pregătit să
corelate cu relaţiile bune din cadrul comunităţii. facă faţă unor schimbări de natură
Ţinând cont de acest lucru, ei pot să susţină sau organizatorică.
să dărâme imaginea unei firme. Răspunsul de tip afectiv este concretizat
Morala desăvârşită a angajaţilor este văzută într-o atitudine favorabilă a angajaţilor şi o
de public ca un semn, şi anume că firma imagine pozitivă cu privire la organizaţie. Acesta
excelează într-un management organizaţional de poate fi obţinut prin:
calitate, ca şi în ceea ce priveşte bunurile şi • Construirea şi consolidarea culturii
serviciile. organizaţiei;
• Stimularea spiritului de echipă şi
3. Rolul comunicării în elaborarea întărirea coeziunii interne;
strategiei de dezvoltare organizaţională • Crearea unui climat intern bazat pe
Strategia de dezvoltare organizaţională este încredere;
globală şi vizează întregul ansamblu de • Consolidarea relaţiilor dintre angajaţi
modalităţi la care poate apela organizaţia, având prin promovarea respectului reciproc.
ca obiect definirea şi alegerea pentru perioada Răspunsul de tip cognitiv poate fi obţinut
următoare a: prin realizarea următoarelor obiective:
– imaginii dorite a fi propagată despre • Explicarea modului cum funcţionează
organizaţie şi, corelat cu aceasta, a întreprinderea;
discursurilor ce urmează a fi ţinute şi a • Informarea personalului despre
mesajelor de transmis; activităţile curente ale organizaţiei;
– principalelor axe de efort şi • Clarificarea rolului pe care îl joacă
ierarhizarea lor: binoamele „public- fiecare în viaţa organizaţiei;
mesaj", interdependenţele dintre • Evitarea propagării unor zvonuri;
eforturile dirijate spre exterior şi • Informarea personalului înainte de a
comunicarea internă, repartizarea în emite mesaje în exterior.
timp a eforturilor etc.; În funcţie de obiectivele fixate, abordarea
– mijloacelor mediatizate ce vor fi utilizate publicului-ţintă se poate face fie într-o manieră
(companii instituţionale, acţiuni directe globală, fie pe segmente. Fiind vizaţi angajaţii,
asupra unor segmente ale publicului, segmentarea se poate face după nivelul
acţiuni asupra presei etc.); organizatoric (compartiment, serviciu), statut
– articulării şi coerenţei diferitelor tipuri (cadre de conducere, funcţionari) sau nivel de
de comunicare necesare a fi adoptate: calificare.
comunicare externă nonpublicitară, Realizarea obiectivelor comunicării şi
publicitate instituţională, comunicare obţinerea răspunsului dorit în rândul publicului-
internă etc. ţintă depind de utilizarea celor mai potrivite
Obiectivele comunicării interne, în mijloace de transmitere a mesajelor. În cazul
contextul dezvoltării organizaţionale, trebuie comunicării interne literatura de specialitate
formulate ţinând cont de cele trei niveluri de consacră mai multe categorii de mijloace de
intervenţie – conativ, afectiv şi cognitiv – care comunicare:
pot genera forme diferite de răspuns. • Mijloace de comunicare orală: şedinţe,
Răspunsul conativ constă în obţinerea, în interviuri, conferinţe, reuniuni, linia
rândul angajaţilor, a unui comportament adecvat telefonică alocată personalului etc.

ECONOMIE
• Mijloace de comunicare scrisă: afişul, dintre conducători şi subordonaţi în stabilirea

nota, scrisoarea, ancheta, jurnalul obiectivelor şi a nivelurilor de performanţă, dar şi
intern etc.; a răspunderii care revine fiecăruia în îndeplinirea
• Mijloace de comunicare audiovizuală: sarcinilor specifice şi în autocontrolul activităţii.
poşta electronică, Intranetul, filmul, Una dintre ideile cu cea mai mare forţă de înnoire
video-conferinţa etc. este tocmai ideea autocontrolului, ca modalitate
Literatura de specialitate nu consacră esenţială prin care controlul, ca atribut al
formule care să asigure succesul referitor la conducerii, este înlesnit şi sporit în eficienţă.
comunicarea internă, alegerea mijloacelor se face Organizaţiile trebuie să devină conştiente de
ţinând cont de particularităţile întreprinderii, de faptul că personalul este din ce în ce mai exigent
modul său de funcţionare, de cultura acesteia. şi în aceste condiţii este necesară o anumită
Însă trebuie ţinut cont de anumite aspecte disponibilitate pentru asumarea de noi
demonstrate de practica marilor firme, aspecte responsabilităţi faţă de acesta. Personalul devine
extrase şi dezvoltate de Rensis Likert: astfel un adevărat partener, căruia i se recunoaşte
a) Conducerea eficientă a organizaţiilor rolul deosebit pe care îl joacă în dezvoltarea
poate fi realizată prin comunicare simetrică. organizaţiei. Specialiştii prevăd o creştere
Interacţiunile dintre indivizi, relaţiile dintre considerabilă a importanţei pe care managerii o
aceştia şi conducerea organizaţiei trebuie să vor acorda comunicării interne a organizaţiei în
constituie, în lumina formaţiei, a valorilor şi condiţiile în care «salariatul poate deveni noua
aşteptărilor individului, suportul realizării sale ca bogăţie a organizaţiei».
persoană, al exprimării importanţei şi valorii sale
personale. Stilul simetric de comunicare la Bibliografie:
nivelul organizaţiei poate deveni un instrument 1. Christian Scholz, Corporate Policies-Wie
util în contracararea tendinţelor de necooperare şi Ihr Unternehmen erfolgreichauftritt, ed.
pasivitate în muncă. ECON, 2000.
b) Totodată, Likert stabileşte o relaţie de 2. Nicoleta Cristache, Managementul
corespondenţă directă între comunicarea internă comunicării – strategii de promovare a
a organizaţiei şi productivitate. Astfel, într-o firmelor româneşti, Ed. Bren, Bucureşti,
organizaţie în care există o comunicare simetrică 2004.
angajaţii vor fi în mai mare măsură orientaţi spre 3. Nicoleta Cristache, Irina Susanu,
îndeplinirea sarcinilor şi acţiuni eficiente. Comunicarea de marketing în activitatea
c) Nu mai puţin important este conceptul organizaţiei, Editura Didactică şi
managementului participativ, prin care este pusă Pedagogică, Bucureşti, 2005.
în evidenţă semnificaţia practică a conlucrării

ECONOMIE
STABILIREA STRATEGICĂ A PREŢURILOR

PLECÂND DE LA CLIENT ŞI CONCURENŢĂ
Lector dr. Adrian MICU;

Lect. univ. drd. Angela-Eliza MICU,
The paper emphasizes the importance of avoidable costs in a price decision-making process of
any company, through some examples that focus on their identification. We try to prove the fact that an
efficient price strategy can’t be realized in different stages. The best way in view to avoid the wrong
orientation of a strategy is to develop a management system for financial reporting; any business process
must concentrate on incremental and avoidable costs in order to reach the profit targets.
Stabilirea preţului după client ascunderii adevăratei valori a produsului faţă de

Multe companii recunosc în prezent eroarea organizaţiile lor. Odată ce cumpărătorii află că
stabilirii preţului pe baza costului şi efectul ei preţurile vânzătorilor sunt flexibile, cei dinainte
advers asupra profitului. Ele înţeleg nevoia de au un stimulent financiar în a ascunde informaţia
stabilire a preţului pentru a reflecta condiţiile de de la, şi chiar să-i îndrume greşit, pe cei din
piaţă. Ca rezultat, multe au luat autorizarea urmă. În mod clar, această tactică subminează
stabilirii preţurilor de la managerii financiari şi au abilitatea persoanei de la vânzări de a stabili o
dat-o managerilor de produs sau de vânzări. relaţie apropiată cu clienţii şi de a le înţelege
Teoretic, tendinţa aceasta se potriveşte în mod nevoile.
clar cu stabilirea preţului pe baza valorii, căci În al doilea rând, există chiar o problemă mai
marketingul şi comercialul sunt acele părţi ale importantă referitoare la stabilirea preţului spre a
unei organizaţii cele mai bine poziţionate spre a reflecta voinţa clientului de a plăti. Treaba celor
înţelege valoarea produsului pentru client. Practic de la vânzări şi marketing nu este doar de a
însă, utilizarea defectuoasă a stabilirii preţurilor procesa comenzi la oricare preţ pe care clienţii
spre a realiza obiectivele pe termen scurt pentru vor să-l plătească în mod normal, ci mai degrabă
vânzări deseori compromite valoarea percepută şi de a ridica tendinţa clienţilor de a plăti un preţ ce
trage în jos mai tare profiturile. reflectă mai bine adevărata valoare a produsului.
Scopul stabilirii preţului pe baza valorii nu Multe companii scad preţurile de bună voie la
este doar să facă mulţumiţi clienţii. Satisfacţia produsele noi pentru că vor clienţi potenţiali, care
consumatorilor poate fi cumpărată, de obicei, nu cunosc valoarea produsului, ceea ce ar vrea ei
făcând suficiente reduceri, dar marketiştii se să plătească. Dar noi ştim din studiile asupra
înşală singuri dacă cred că vânzările rezultate noilor produse că preţul “obişnuit” are un impact
astfel înseamnă reuşită de piaţă. Scopul stabilirii mic asupra dorinţei clienţilor de a încerca
preţului pe baza valorii este de a stabili preţul produsul nou. De exemplu, mulţi consumatori
într-un mod mai profitabil prin capturarea unei observă iniţial că fotocopiatoarele, calculatoarele
valori mai mari, nu în mod necesar prin a face mainframe şi procesoarele „de mâncare” nu au
mai multe vânzări. Când marketiştii confundă valoarea adecvată spre a-şi justifica preţurile.
primul obiectiv cu al doilea, ei cad în capcana Doar după un marketing extensiv pentru a
stabilirii preţurilor la orice vor clienţii să comunica şi garanta valoarea aceste produse au
cumpere, mai degrabă decât la ce are cu adevărat fost acceptate de piaţă. Uitaţi că acei clienţi care
valoare produsul. Deşi această decizie le permite nu v-au folosit niciodată produsul sunt, la
marketiştilor să îndeplinească obiectivele lor de început, dispuşi să-l plătească! În schimb,
vânzări, pe termen lung subminează în mod înţelegeţi valoarea produsului de a-şi satisface
invariabil profitabilitatea. consumatorii şi comunicaţi-le celorlaltor această
Două probleme se ridică atunci când valoare. Stabilirea de preţuri mici nu înseamnă
preţurile reflectă numărul de clienţi ce par a vrea niciodată un înlocuitor pentru un efort adecvat de
să plătească. Mai întâi, cumpărătorii sofisticaţi marketing şi de vânzări.
sunt rareori oneşti privind cât de mult ar vrea ei
să plătească, în realitate, pentru un produs.
Agenţi de cumpărări profesionişti sunt adepţi ai

ECONOMIE
Stabilirea preţurilor după concurenţă obiectivelor lor de pondere pe piaţă. În privinţa

În ultimul timp se ia în considerare politica marginii inferioare, o companie industrială a
de a lăsa stabilirea preţurilor să fie dictată de crescut preţul cu 9 procente şi a suferit o pierdere
condiţiile de concurenţă. Astfel, stabilirea de 20 de procente a ponderii pe piaţă, ceea ce
preţurilor este un instrument în realizarea arată, potrivit unora, că piaţa sa era sensibilă la
obiectivelor vânzărilor. În minţile unor manageri, preţ. Pe de altă parte, această companie şi-a
această metodă este de a „stabili strategic menţinut patru din cinci vânzări. Aparent,
preţurile”. De fapt, este mai analoagă cu „a lăsa majoritatea clienţilor au evaluat produsul cu cel
coada să dea câinele”. De ce ar trebui o puţin 9 procente mai mult decât îl plătiseră!
organizaţie să vrea să realizeze ţeluri de ponderi Compania a fost prevenită să capteze acea
pe piaţă? Pentru că o pondere mai mare pe piaţă valoare ca scop al ponderii ei de piaţă.
produce, de obicei, un profit mai mare. Totuşi, Contribuţia companiei la profit a crescut cu peste
priorităţile sunt confuze când managerii reduc 70 de procente.
profitabilitatea fiecărei vânzări doar la realizarea
scopului de pondere pe piaţă. Preţurile ar trebui Adresarea întrebărilor in mod
coborâte doar când nu mai sunt justificate de corespunzător
valoarea oferită de concurenţă. Stabilirea strategică a preţurilor implică
Deşi reducerea preţului este probabil cea recunoaşterea că nu toate problemele de stabilire
mai rapidă, cea mai eficientă cale de a realiza a preţurilor implică schimbarea preţului drept cea
obiectivele vânzării, de obicei, este şi o decizie mai bună soluţie. Motivul pentru care stabilirea
de slabă calitate din punct de vedere financiar. preţului este ineficientă este frecvent nu faptul că
Fiindcă reducerea preţului poate fi aşa de uşor persoanele care pun preţul nu şi-au făcut bine
realizată, ea oferă doar un avantaj concurenţial pe treaba. El este că deciziile s-au luat asupra
termen-scurt. În consecinţă, fără ca o companie costurilor, clienţilor şi strategiei de concurenţă
să aibă un motiv întemeiat ca să creadă că fără gândirea corectă a implicaţiilor lor financiare
concurenţii ei nu pot să facă faţă reducerii mai largi. Deoarece eroarea în aceste decizii nu
preţului, pe termen lung costul folosirii preţului se relevă în mod frecvent până ce produsul nu
ca o armă concurenţială de obicei depăşeşte orice este lansat şi preţul se dovedeşte neprofitabil, este
beneficiu pe termen scurt. Deşi diferenţierea treaba celui care pune preţul să reia procesul în
produselor, reclama şi îmbunătăţirea distribuţiei sens invers, începând cu preţul, pentru a înţelege
nu cresc vânzările la fel de repede ca reducerile problema. Este preţul nerentabil pentru că există
de preţ, beneficiile lor sunt mai suportabile şi un preţ mai bun de pus ori pentru că valoarea nu
astfel mai eficiente din punctul de vedere al a fost comunicată eficient? Este ţelul ponderii pe
costului. piaţă prea înalt sau piaţa este inadecvat
Scopul stabilirii preţului trebuie găsit în segmentată? Este oferta produsului şi a
combinaţia dintre marginea şi ponderea de piaţă serviciului prea încărcată (şi de aceea prea
care maximalizează profitabilitatea pe termen scumpă) pentru valoarea pe care o aduc ele sau
lung. Deseori, cel mai profitabil preţ este unul vânzătorul doar le-a permis clienţilor să evite
care restricţionează substanţial ponderea pe piaţă plata pentru valoarea pe care o obţin?
referitoare la concurenţă. Ciocolata Godiva, Treaba celui care pune preţul este deseori
automobilele BMW, camioanele Peterbilt n-ar fi mai puţin stabilirea preţurilor decât a structura un
câştigat, fără îndoială, o pondere pe piaţă proces de stabilire a preţului, care să facă pe toată
substanţială dacă ar fi avut preţuri mai apropiate lumea să se gândească la cât de bine se adresează
de ale concurenţei. Este îndoielnic, totuşi, că problemelor de stabilire a preţurilor. Amintiţi-vă
ponderea adăugată ar fi meritat renunţarea la întrebările tactice despre costuri, clienţi şi
poziţionarea lor profitabilă şi de succes ca mărci concurenţă, despre care deseori am argumentat
cu preţuri ridicate. că duc la decizii de calitate slabă în stabilirea
Deşi eroarea stabilirii preţului după preţurilor. Tabelul 1-2 arată lista întrebărilor
concurenţă este mai evidentă la produsele cu tactice şi reactive puse de obicei şi întrebările pe
preţuri majorate, principiul poate fi aplicat în care managerul care stabileşte preţul ar trebui să
general. Multe companii ce au fost recapitalizate le pună în locul acestora.
în anul 1980 au aflat că pot creşte substanţial
fluxul de bani lichizi doar prin modificarea

ECONOMIE
Tabelul 1 preţurilor este o artă. Depinde atât de o bună

Lista generală a întrebărilor judecată, cât şi de un calcul precis. Dar faptul că
stabilirea preţului depinde de judecată nu se
Întrebări tactice şi justifică pentru deciziile de stabilire a preţurilor
Întrebări strategice,
reactive puse de
proactive ce ar trebui puse
bazate pe „lovituri” sau pe „intuiţie”. O judecată
obicei bună cere ca să pună cineva întrebările corecte şi
Ce preţ ar trebui, ca Ce schimbări la vânzări ar să înţeleagă factorii ce fac unele strategii de
să ne acoperim costul trebui sau am tolera pentru a stabilire a preţurilor să reuşească, iar altele – să
şi obiectivele de profita de o schimbare a eşueze.
profit ? preţului?
Buna judecată cere, de asemenea,
Putem desfăşura o strategie de
marketing ce va ţine acele informare completă. Pericolul în abordarea
schimbări ale vânzărilor în tactică a stabilirii preţului este concentrarea
limite acceptabile? îngustă asupra deciziilor. Preţurile profitabile nu
Ce costuri ne permitem să pot fi conduse după cost, fără a înţelege felul în
suportăm, date fiind preţurile care clienţii ar putea răspunde sau a cerinţelor
realizabile pe piaţă, şi să mai clienţilor, sau fără informaţii despre cum ar putea
avem profit? răspunde concurenţa, sau printr-un scop al
Ce preţ ar vrea să Este justificat preţul nostru, ponderii de piaţă, fără a înţelege abilitatea
plătească clientul? dată fiind valoarea obiectivă a companiei de a câştiga un război al preţurilor.
produsului sau serviciului
Valoarea în a pune întrebările strategic este că
nostru pentru client?
Cum putem comunica mai bine
acestea forţează pe cineva să integreze informaţia
acea valoare, justificând astfel peste liniile funcţionale.
preţul? Stabilirea profitabilă a preţurilor poate cere
Cum putem face Cum îl putem convinge pe schimbarea produsului, comunicând relaţiile
reduceri clienţilor client că preţul stabilit de noi dintre preţ şi valoare sau administrând
sensibili la preţ, fără are integritate şi a fost măsurat interacţiuni concurenţionale în mod diferit, spre a
să afle ceilalţi? conform valorii? păstra valoarea. Pe scurt, stabilirea strategică a
Cum putem segmenta mai bine preţurilor necesită ca întreaga strategie de
piaţa spre a justifica stabilirea marketing a companiei să devină concentrată
diferită a preţurilor când asupra profitului. De aceea, scopul şi obiectivele
valoarea este diferită?
stabilirii preţurilor trebuie să devină un prim pas
Ce preţuri trebuie să Ce nivel al vânzărilor sau al
intersecteze ponderii pe piaţă putem realiza în formularea strategiei de marketing, chiar dacă
obiectivele noastre de în modul cel mai profitabil? punerea ultimului preţ poate fi partea finală a
vânzări sau de Ce instrumente de marketing ar strategiei executive.
pondere pe piaţă? trebui să folosim pentru a
cuceri ponderea de piaţă cea
mai eficientă din punct de Bibliografie:
vedere al costurilor? 1. Adrian Micu, Marketing strategic, Ed.
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2004.
Observaţi că o diferenţă de bază între 2. Adrian Micu, Marketing internaţional, Ed.
cele două tipuri de întrebări este ambiguitatea Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2004.
răspunsurilor. Răspunsurile tactice ale 3. Adrian Micu, Angela-Eliza Micu, Economia
problemelor de stabilire a preţurilor sunt clare. şi gestiunea întreprinderi”, Ed. Tip Art,
Pentru a ridica limita, ridică preţul. Pentru a avea Bucureşti, 2002.
vânzări, scade preţul. Ca în multe decizii de
marketing, răspunsurile la întrebările strategice
despre preţuri sunt cu final deschis. Stabilirea

ECONOMIE
SISTEMUL ECONOMIC ÎN NOUA ERĂ. LUMEA COMUNISTĂ
Lector dr. Costel NISTOR,

The year 1985 marked the starting point for serious change in the communist bloc. In this years, the
newly selected general secretary of the Soviet Communist party, announced his intention to initiate
„radical” reform of the Soviet political structure, society, and economy. Up until this point, the Soviet
Union had been the most important example of a centrally planned socialist economic system that was
experiencing serious problems in economic performance but had limited interest in economic reform
Anul 1985 a marcat începutul unor libere ale parlamentelor naţionale şi

serioase schimbări în blocul comunist. În acest republicane, consiliilor municipale şi chiar a
an noul secretar general ales al partidului unor manageri de întreprinderi. Libera
comunist sovietic, preşedintele Mihail circulaţie a minorităţilor a fost permisă (în
Gorbaciov, a anunţat intenţia sa de a iniţia interiorul Uniunii Sovietice), călătoriile în
reforme radicale ale economiei, societăţii şi străinătate au fost mai uşor de realizat,
structurilor politice sovietice. Până în acest activităţile religioase au fost încurajate, iar
moment, Uniunea Sovietică reprezenta cel mai ideologia marxistă a fost dezavuată. Cel mai
bun exemplu al unui sistem economic socialist important aspect din punct de vedere al
cu o economie planificat-centralizată, care se perspectivei politice a fost acela că garantarea
confrunta cu serioase probleme în ceea ce constituţională a rolului conducător al
priveşte performanţa economică, dar care nu a partidului comunist a devenit subiect de
întreprins nimic în acest sens. Chemarea lui dezbateri libere. Într-adevăr, dominanţa
Gorbaciov pentru reforme radicale a fost politicii economice a partidului comunist din
primită iniţial cu o doză de scepticism Uniunea Sovietică a luat sfârşit în vara lui
considerabilă. La urma urmei, M.Gorbaciov 1991.
era un produs al aparatului birocratic comunist, Consecinţele internaţionale ale liberalizării
o persoană care s-a ridicat din structurile promovate de Uniunea Sovietică au fost diferite.
partidului şi care nu prezenta o credibilitate Retragerea sprijinului Uniunii Sovietice pentru
foarte mare în ceea ce priveşte consecvenţa regimurile comuniste conservatoare din Europa
reformelor. Puţini observatori, în 1985, au de Est a devenit evidentă. Tancurile sovietice nu
putut anticipa că, 5 ani mai târziu, Gorbaciov au mai fost utilizate pentru a susţine dictaturi
va primi Premiul Nobel pentru pace pentru nepopulare. Prinşi între liberalismul reformelor
reformele sale în special în domeniul politicilor din Uniunea Sovietică şi atracţia consumatorilor
externe şi a acelora orientate către statele către Europa Occidentală, foştii dictatori
Europei de Est. comunişti au căzut unul după altul. De exemplu,
Pe măsură ce noul lider sovietic regimul comunist din R.D.G. a permis cetăţenilor
introducea măsurile de reformă una după alta, săi să migreze în proporţie de masă în R.F.G.
chiar şi cei mai sceptici observatori au fost chiar cu riscul de a se depopula această ţară.
nevoiţi să ţină cont de schimbările reale care le Zidul Berlinului a fost dărâmat în mai 1989 şi, ca
luau locul. În acest sens, în ciuda urmare, oamenii au votat “cu picioarele”
discrepanţelor dintre retorica reformei şi împotriva regimului nepopular al lui Erich
măsurile instituite, termeni ca: glasnosti, Honecker, care a fost înlocuit cu Lothar De
demokraţia, perestroika au intrat în vocabularul Maiziere – ultimul lider al Germaniei de Est
occidentalilor. Aceşti termeni reprezentau înaintea unificării din 1990. Căderea regimurilor
reformele radicale desemnate în a schimba din Europa de Est a fost urmată de o serie de
sistemul economic şi aranjamentele politice revoluţii nesângeroase în Europa Centrala şi de
dintre Uniunea Sovietică şi aliaţii săi est- Est. Până la sfârşitul lui 1989, structura politică
europeni. Într-adevăr, schimbările politice şi comunistă din Cehoslovacia s-a “topit”, iar
sociale au fost rapide. Presiunile asupra Vaclav Havel a fost ales preşedinte şi Alexander
libertăţii de exprimare şi asupra presei au fost Dupcek, preşedinte al parlamentului. Alegerile
semnificativ reduse; s-au promovat alegeri libere din 1990 au susţinut mandatul lui Havel şi

ECONOMIE
al partidului său – Reforma Civică. În Bulgaria, monopolului partidului comunist chinez,

liderul comunist Todor Jivkov a fost înlocuit în libertatea de exprimare şi alegerile
octombrie 1989. În primăvara şi vara lui 1990, au democratice), regimul comunist a decis să
urmat alegeri libere care au permis votarea unui reducă viteza reformelor. Această decizie a
parlament bulgar majoritar comunist, dar în culminat cu masacrul din mai 1989 din piaţa
acelaşi timp şi numirea unui nou preşedinte Tiananmen, cu arestarea liderilor disidenţi şi,
noncomunist, Zhelyu Zhelev. în final, cu introducerea de sancţiuni de către
În Ungaria au avut loc evenimente guvernele occidentale împotriva guvernului
similare. La începutul anului 1989, a fost chinez.
introdus un sistem mulipartid, iar alegerile Conservatorismul promovat de China era
libere au continuat şi în 1990. După alegeri în totală contradicţie cu modificările apărute în
Frontul Democratic Unit a câştigat, iar Ioyef Uniunea Sovietică şi Europa de Est. Chiar dacă
Antall a devenit prim-ministru. Evenimentele procesul de reformare a sistemelor economice
din Polonia au urmat aceeaşi linie generală. din aceste ţări întâmpina mari dificultăţi, au
Odată cu transformarea sindicatului “Solidari- fost acceptate câteva modificări de substanţă:
tatea” în partid politic – “Centrul Politic”, – construcţia unei economii de piaţă;
Tadeusz Mayowiecki a fost ales prim-ministru – sistem multipartid;
pe cinci ani, iar generalul Jaruzelski – – libertate de exprimare.
preşedinte. Oricum, aceste aranjamente au fost După 1990, în China s-a revenit la
de scurtă durată. În septembrie 1989, generalul idealurile comuniste tradiţionale caracterizate
Jaruzelski şi-a anunţat demisia, iar preşedinte a prin reducerea vitezei de reformare a
fost ales Lech Walesa. În final, dictatorul sistemului economic şi reîntoarcerea la regulile
despotic al României, Nicolae Ceauşescu, ,a dogmatice ale partidului unic. Modificări
fost executat după o revoluţie sângeroasă. În lipsite de substanţă au avut loc în China în
vara lui 1990, alegerile libere l-au ales pe Ion 1990, iar mulţi analişti au sugerat că doar
Iliescu în funcţia de preşedinte al ţării. demisia liderilor conservatori din partidul
Procesul schimbărilor politice din Europa comunist chinez poate accelera reforma
de Est prezintă două caracteristici: prima, sistemului economic.
regimurile comuniste totalitare au fost Începând cu 1990, regimurile comuniste
înlocuite de către comunişti luminaţi conservatoare mai erau regăsite doar în China,
(reformatori), care au format o coaliţie Cuba şi Albania. În 1990, preşedintele albanez
guvernamentală cu noncomuniştii. În această Ramiz Alia a răspuns demonstraţiilor de stradă
etapă monopolul partidului comunist asupra cu anumite concesii. De asemenea, cele două
puterii politice s-a spart; a doua caracteristică ţări asiatice comuniste, Vietnam şi Coreea de
este aceea că în aceste ţări au fost votate Nord, au făcut primii paşi spre reformă şi
coaliţii noncomuniste, care au prezentat o reconciliere cu vechii lor inamici din Vest
platformă ideologică ce viza apropierea faţă de (SUA şi Coreea de Sud).
Vest şi construcţia unei economii de piaţă. Din prezentarea sintetică a evenimentelor
Evenimentele din China au fost la fel de din spaţiul ex-sovietic, este evident că
dramatice, dar au avut rezultate diferite. La modificările economice au succedat reformelor
începutul anilor 1980, liderii partidului politice. Oricum, aceste reforme care au avut
comunist chinez păreau determinaţi să loc în Uniunea Sovietică şi Europa de Est au
deschidă ţara către Vest şi să reformeze demonstrat deja că reformele politice şi sociale
sistemul economic chinez planificat. sunt mai uşor de realizat decât restructurările
Reintroducerea proprietăţii private în fundamentale ale sistemelor economice, altfel
agricultură şi apariţia unor fluxuri de investiţii spus, trecerea de la sistemele economice
străine directe au determinat creşteri centralizate la sistemele economice de piaţă.
economice susţinute, care au permis Lumea comunistă nu ştie încă cum să
îmbunătăţirea substanţială a standardului de “demonteze” sistemele economice centralizate,
viaţă. Liberalismul accelerat s-a intensificat şi cunoscute în anumite ţări ca “economii
în sfera activităţii sociale şi politice. Când în administrate centralizat”. Principala diferenţă
vara lui 1989 grupuri ale opoziţiei au început dintre economiile de comandă şi economiile de
să ceară schimbări fundamentale (sfârşitul piaţă rămâne tipologia proprietăţii (de stat sau

ECONOMIE
privată). După cum am văzut, ţări ca Polonia, 2. Economics Working Paper Archive
Ungaria şi Cehoslovacia sunt sisteme http :/ / uecon.wustl.edu/wpawelvome.html
economice care s-au modificat cel mai 3. International Affairs Resources
profund, iar partea de est a Germaniei http :/ / www.pitt.edu/ ~ian / ianres.html
reprezintă un studiu de caz aparte. În cazul 4. Internationa Political Economy
Uniunii Sovietice, modificările politice http :/ / csf.Colorado.edu:80 / ipe /
fundamentale nu au generat o descentralizare a 5. Political Economy
aranjamentelor cu republicile unionale. http :/ / sosig.esrc.bris.ac.uk / Subjects /
polecon.html
Bibliografie: 6. Resources for Economists on the Internet
1. AmosWorld http :/ / COBA.SHSU.edu / EconFAQ /
http :/ / qmos.bus.okstate.edu EconFAQ.htm

ECONOMIE
STRATEGIA ECONOMICO-INVESTIŢIONALĂ A GERMANIEI

ÎN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST
Dr. Ion MĂRGINEANU, ULIM
This work presents the information about the economic strategy of Germany in Central and Eastern
Europe. The countries that are situated on this territory were always influenced by two great powers:
Germany is on the one Side and Russia is on the other side. The author develops the German economic
strategy is point of view which is based on some more theses, considerations and justifications. In this
context he mentions that the Republic of Moldova would take a better advantage of its possibilities in the
extension of the relations with Germany, this fact being the one thas would assure not only the economic
stability and the living standard according to its contribution, but also would give it new possibilities for
European integration.
Germania îşi construieşte politica garanţii, este aproape şi necesită mai

economico-investiţională în funcţie de puţine cheltuieli;
evenimentele care au loc în lume şi de relaţiile b) popoarele Europei Centrale şi de Est
ei cu statele mai apropiate sau mai îndepărtate. (cu mici excepţii) sunt în temei
Strategia economico-investiţională a Germaniei, popoare creştine şi aceasta le apropie;
în ultimii 15 ani (1990-2005), a avut c) relaţiile umane şi cele economice sunt
aranjamente nu numai în interesele proprii, dar mult mai pronunţate în rândul
şi a celor general-europene. Întru promovarea popoarelor acestui continent;
monedei euro în interesul Europei Unite, d) tradiţiile relaţiilor economice s-au
Germania s-a dezis de propria monedă, care afirmat pe parcursul secolelor şi sunt
avea putere şi stabilitate pe piaţa internaţională. mai consolidate.
Adevărat este că şi alte state europene au Din aceste considerente, ca un pilon de
procedat la fel, dar moneda lor se cota mult sub bază al Construcţiei Europene, Germania nu
nivelul mărcii germane. Care ar fi fost atunci renunţă la politica economică a Uniunii
interesele Germaniei şi de ce ea a acceptat un Europene, dar în realizarea dezideratelor sale
astfel de comportament? În viziunea noastră, economice, care nu subminează Uniunea,
Germania, care a avut mai mult de suferit din promovează parcă în plan secund, dar cu
ultima conflagraţie mondială, a conştientizat aceeaşi insistenţă strategia avantajelor,
mai bine conceptul unei Europe Unite decât o strategie care îi permite nu numai să pătrundă
Europă dezmembrată. Cu atât mai mult, şi să se menţină pe piaţa Europei Centrale şi de
evenimentele din SUA, din septembrie 2001, au Est, dar şi să se afirme tot mai plenar aici,
servit, se pare, drept un motiv întemeiat pentru reprezentând deja nu numai interesele
reorientarea politicii investiţionale în alte Germaniei, ci şi cele ale valorilor europene.
direcţii şi spaţii economice decât anterior. Ca urmare a studiului mai multor strategii
Considerăm, oarecum, îndreptăţite aceste economice din perioada anilor 1990-2004,
remanieri, pentru că valorile general-europene conchidem că cea mai cu perspectivă este
se constituie din rândul popoarelor ei şi, deci, strategia germană de promovare a politicii
prioritatea politicilor economico-investiţionale economice care, în viziunea noastră, cuprinde
ar trebui să le aparţină. trei tipuri de avantaje:
În această realitate Europa, în genere, şi a) localizarea; acest avantaj prevede
Germania, în special, examinează cu multă prezenţa condiţiilor de implementare şi
precauţie strategia lor economică, mai ales cea afirmare pe teren. Negocierile şi
care ţine de direcţia şi prioritatea investiţiilor. politica economică se vor purta în
Europa Occidentală şi-a revăzut opţiunea şi s-a funcţie de costurile factoriale, pieţe, de
decis, probabil, ca majoritatea investiţiilor să structura economică, mediul legal,
fie reorientate spre Europa Centrală şi Europa socio-politic şi, mai ales, de barierele
de Est din următoarele considerente: comerţului internaţional;
a) plasarea investiţiilor în Europa b) organizarea, ce creează un avantaj
Centrală şi de Est are mai multe competitiv pe piaţa nouă şi care,

ECONOMIE
participând la concurenţa locală, va UE. Este necesar să accentuăm că strategia

promova în ţara-gazdă noi idei de investiţională a Germaniei este construită pe
colaborare, dezvoltare şi creştere fundamentul mai multor teze, reprezintă
economică şi va influenţa partenerii să continuitate, raţiuni, considerente şi justificări.
se conformeze exigenţelor; Iată câteva din cele mai pronunţate [2, p.13]:
c) internaţionalizarea, care prevede ca Teza 1. Considerente istorice
firma-oaspete să se integreze în Factorul continuităţii, care se referă la
structurile economice locale astfel, încât politica investiţională în spaţiul Europei de Est,
avantajele ei să servească nu numai nu poate servi drept argument pentru adoptarea
intereselor ţării-gazdă, dar şi politicilor deciziilor. Înainte de cel de-al doilea război
economice regionale sau internaţionale. mondial se neglijau barierele vamale. În cele
Interdependenţele acestor avantaje pot fi mai multe cazuri se ţinea cont de folosirea
urmărite din tabelul 1. forţei de muncă şi de conservarea, în situaţii
Tabelul 1 forte majore, a bunurilor industriale.
Pătrunderea pe piaţa unei ţări în funcţie de Naţionalismul local împiedica prezenţa
avantaje germană, dar începând cu 1938 relaţiile
militare au depăşit această stare. Cu toate
Modalitatea O L I
de (Avantaj (Avantaj (Avantaj
acestea, încă nu era vorba de o dominaţie a
pătrundere de de de întreprinderilor germane. Localizarea
pe piaţă organizare) localizare) internaţionalizare) investiţiilor directe germane coincideau, în
Plasarea temei, cu prezenţa minorităţilor germane,
investiţiilor venite din alte ţări (regiuni) sau cele expulzate
+ + +
directe
externe
din teritoriile ex-sovietice din perioada anilor
Exporturile + - + 1940-1945. În perioada 1945-1990 investiţiile
Licenţierea + - - externe germane intrau, de regulă, pe căile
Migraţia cooperării particulare. Acele unităţi economice
forţei de - + + s-au afirmat şi au profitat mai ales de libertăţile
muncă
de după 1990.
Sursa: adaptarea autorului după Dunnig, 1998.
Teza 2. Factorul geografic
Strategia pătrunderii pe piaţă, prin Extinderea relaţiilor economice nu se va
plasarea investiţiilor directe, este determinată limita la frontierele de vest ale ţărilor vecine.
de numărul valorilor pozitive acumulate din UE, inclusiv Germania, poate să se extindă
avantajele OLI (organizare, localizare, doar spre Est, în direcţia pieţelor noi şi
internaţionalizare), pe care le poate oferi ţara partenerilor cu riscuri minime.
consumatoare de investiţii. Ungaria, de Ţările de Est, vecine Germaniei, suferă
exemplu, pentru că a oferit mai multe avantaje, din cauza dezindustrializării şi a potenţialului
a obţinut cele mai multe investiţii în raport cu industrial învechit. Rata şomajului este în
alţi subiecţi. În 1995, din fluxul total de creştere. În Bohemia de Nord, solurile suferă
investiţii străine, cele germane constituiau 29% din cauza hiperexploatării, iar în Voievodinele
(3110 milioane dolari SUA), pe când cele Oderului polonez se simte o profundă depresie
americane, tot în acel an, constituiau numai rurală. Este cunoscut faptul că Bavaria
24% din acelaşi flux. Din toate investiţiile germană, lovită de criza anilor 80, a reuşit să
germane orientate spre Europa Centrală, cea de se relanseze datorită poziţiei sale geografice,
Est şi CSI, Ungaria consuma o treime sau 8 folosind astfel de factori ca proximitatea şi
miliarde 91 milioane de DM [1, p.18]. colaborarea frontalieră cu statele vecine. Dar
Prin realizarea strategiei sale economice, există şi incertitudini, care apasă asupra
Germania nu numai că-şi asigură un plasament iniţiativelor de amenajări frontaliere. Acestea
confortabil al capitalului, dar contribuie astfel sunt mijloacele financiare, reticenţa nemţilor,
şi la „europenizarea”, internaţionalizarea şi căile de comunicaţie şi chiar tendinţa de
creşterea economică a statelor din zonă. În creştere a migraţiilor din centrul şi estul
această variantă, indirect, Germania a deschis Europei.
Ungariei, şi nu numai ei, porţile NATO şi ale

ECONOMIE
Pentru că, sub formă de cotizaţii, pieţe este dependent de sistemul de pieţe şi de
Germania varsă mai mult în fondurile etapele construcţiei lor, adică de evoluţia
„unionale” sau internaţionale, ea are facilităţi extinderii ulterioare a relaţiilor de parteneriat.
la fondurile europene, iar aceasta îi oferă alt Teza 6. Diversitatea strategiilor şi
tratament şi mai multe posibilităţi. adaptabilitatea politicilor investiţionale
Teza 3. Considerente politice Cele mai reuşite politici economice sunt
Politica care ar încerca să revitalizeze cele care ţin de organizarea producerii, crearea
traseele vechi n-are nici o consistenţă. infrastructurilor şi extinderea pieţelor. În partea
Conceptul de „Europa Centrală”, „Europa central- şi est-europeană ele se bucură
de Est”, „Balcani” nu are rezonanţă decât într- actualmente de un interes deosebit. Dorinţa
un cerc mic de intelectuali. Acţiunile publice firmelor mari de a internaţionaliza funcţia
ale Germaniei sunt orientate spre obţinerea şi producerii, a relaţiilor de muncă sau a pieţelor
conservarea unui echilibru european. este în concordanţă cu politica economică a
Comportamentul public al Germaniei faţă de Germaniei şi contrapusă doleanţelor unor
Europa comunistă este foarte moderat. El ţine investitori de a bloca formele de concurenţă, cu
de aspectul istoric, de ataşamentul Germaniei scopul de a crea o structură a pieţei
faţă de Vest şi de atitudinea ţărilor ex- oligopoliste.
comuniste faţă de Uniunea Europeană. Despre Teza 7. Factura investiţiilor germane
politica publică a Germaniei se va vorbi cu În genere, deşi cu o oarecare evoluţie
prudenţă, în funcţie de orientarea investiţiilor pozitivă, investiţiile directe germane în spaţiul
sale directe. Europei de Est sunt deocamdată destul de mici.
Teza 4. Raţionamentul investiţiilor În 1993 ele reprezentau aproximativ 1% din
Departe de ideea unei hegemonii în volumul mondial pentru o populaţie care
spaţiul Europei de Est, Germania îşi va proteja constituia 8%. Spre sfârşitul anului 1995 se
investiţiile directe de cel mai mic risc. Ea va observă deja o uşoară creştere, dar în 1999 ele
lua în considerare următoarele criterii: constituiau abia 3%. Se distinge un număr
- amenajarea unei politici de stabilitate foarte mare de investitori cu sume mici şi un
macro- şi microeconomică, făcându-se mic număr de investitori, cu sume mari.
deosebire între „Troica” de la Promovând o politică economică echitabilă,
Visegard, Bulgaria şi România; Germania ar putea influenţa pozitiv evoluţia.
- formă juridică de plasare a investiţiilor Sectorul industrial atrage majoritatea
ar fi crearea întreprinderilor de forma investiţiilor străine directe. Mecanica, industria
„Joint Venture”. Această formă atrage agro-alimentară, construcţia de automobile şi
întreprinderile de orice dimensiuni şi chiar industria bunurilor de consum deţin
permite accesul la diferite pieţe; prioritatea în politica investiţională a
- mişcarea investiţiilor; ca formă de Germaniei.
colaborare este mai răspândită şi mai În statele cu riscul sporit al stabilităţii
preferată de antreprenorul local decât economico-politice se investeşte mai mult în
creditarea sau plasarea unilaterală a activitatea comercială, în cea de consulting,
investiţiilor directe; restructurarea apoi în cea de finanţe şi asigurare. În spaţiul
Germaniei de Est a fost un Europei de Est s-au conturat trei grupuri
contraexemplu, pentru că, din cauza beneficiare de investiţii germane:
disponibilizării mai multor categorii de - primul grup se referă la Ungaria,
oameni, s-au provocat nemulţumiri Cehia, Polonia, care au atras 69% din
sociale. totalul investiţiilor.
Teza 5. Avantajele comparative - al doilea include România, Bulgaria,
Politicile economice, promovate după Ucraina şi noile state caucaziene,
1990, care se referă la avantajele comparative consumatoare ale 29 % din totalul
– costul forţei de muncă şi accesul pe pieţele investiţiilor;
de Est, nu sunt suficiente. Opţiunea avantajului - grupul trei cuprinde Albania,
comparativ trebuie îmbinată cu calificaţia Republica Moldova etc. cu doar 2%
muncii şi cu rata productivităţii. „Accesul” la

ECONOMIE
din volumul investiţiilor externe metodă îşi pot permite doar

germane. întreprinderile mari;
Investiţiile germane în spaţiul de est şi b) cea mai frecventă strategie este cea
central-european se localizează, în temei, în duală. Prin ea partenerii îşi asumă
jurul marilor oraşe, centre industriale: în Cehia sarcini diferite ale gestiunii; nemţii, în
– 90% se află la Praga şi Bohemia Centrală, în unele cazuri, îşi asumă controlul
Slovacia – 90% se află la Bratislava, în strategic, marketingul şi piaţa, iar
Ungaria – 62% la Budapesta [3, p.17]. În partenerul local se va ocupa de
Republica Moldova, din 124 întreprinderi organizarea producerii şi afacerile
moldo-germane, 107 se află la Chişinău şi sociale; de cele mai multe ori, însă,
numai 17 – în oraşe şi orăşele cu o industrie gestiunea se asumă la egalitate, iar
relativ mai prosperă [4, p. 9]. nemţii recurg chiar la serviciile unui
Teza 8. Forma şi natura investiţiilor intermediar autohton, care se ocupă de
germane interesele mandatarului; în Republica
După 1990, investiţiile germane directe Moldova avem ca exemplu similar
cunosc o progresie constantă. Aceasta se referă funcţionarea întreprinderii Knauf,
mai ales la perioada de după 1995, când Criva-Bălţi, care se specializează în
investiţiile au început să fie orientate spre producţia materialelor de construcţie şi
întreprinderi mari şi mici, evoluând în temei în care activează sub strategia economică
sectorul particular. Această tendinţă a fost germană, dar în gestiunea totală a
susţinută şi de oficialităţile moldoveneşti, care partenerului local;
erau cointeresate în atragerea capitalului străin. c) în domeniul pregătirii cadrelor se vor
Un număr mare de întreprinderi „Joint respecta indicaţiile întreprinderii-
Venture”, cu un capital limitat, reprezintă mamă, cu toate exigenţele şi particu-
strategia de scurtă durată, care mobilizează larităţile sale;
circulaţia capitalului şi reuşeşte să se afirme d) salariile vor avea un spor de 10-15%
plenar în sfera antreprenoriatului mic şi faţă de întreprinderile similare
mijlociu ca bază a unei economii moderne. O regionale sau naţionale, ceea ce oferă
altă particularitate a investiţiilor germane ţine posibilitatea de selectare a cadrelor şi
de orientarea lor în sectorul pregătirii cadrelor angajarea celor de performanţă;
şi exportarea factorilor secundari de producţie e) în relaţiile profesionale este recuno-
care, fiind asamblaţi în ţările terţe, sunt scută preponderenţa partenerului local,
reexportate ca produs finit în Germania. dar în cazul marilor întreprinderi de
Teza 9. Transferurile tehnologice şi cele tipul VW (Volkswagen) şi altele poate
financiare interveni şi sindicatul de bază;

Limbă

DR Ec Inf

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

DR Ec Inf

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

COLEGIUL DE REDACŢIE:

Din partea Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Administrative

Coordonatorul ediţiei – prof. univ. dr. Vadim Cojocaru

©Editura ASEM, Chişinău – 2006

Bun de tipar 31.05.06

DREPT, ECONOMIE ŞI INFORMATICĂ nr. 1 (9), 2006 3

ATTILA GYORGY, ASE BUCUREŞTI

VITALIE COTELEA, ASEM

4 DREPT, ECONOMIE ŞI INFORMATICĂ nr. 1 (9), 2006

NECESITATEA ÎNCRIMINĂRII UNOR FAPTE ILEGALE ÎN VEDEREA

Lector univ. dr. Teodor Gh. ARAT,

Când, în ianuarie 1991, Adunarea Principalul rol al Consiliului a constat în

DREPT, ECONOMIE ŞI INFORMATICĂ nr. 1 (9), 2006 5

Aceasta nu înseamnă că în celelalte state cu corespunzătoare situaţiei existente pe plan intern

6 DREPT, ECONOMIE ŞI INFORMATICĂ nr. 1 (9), 2006

DREPT, ECONOMIE ŞI INFORMATICĂ nr. 1 (9), 2006 7

În doctrina penală a mai multor ţări se În contextul expus, doctrina penală a RM nu

8 DREPT, ECONOMIE ŞI INFORMATICĂ nr. 1 (9), 2006

Noţiunea de precedent este de origine latină analizei precedentelor Curţii Europene a

DREPT, ECONOMIE ŞI INFORMATICĂ nr. 1 (9), 2006 9

10 DREPT, ECONOMIE ŞI INFORMATICĂ nr. 1 (9), 2006

legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor şi deplină a drepturilor şi libertăţilor fundamentale

DREPT, ECONOMIE ŞI INFORMATICĂ nr. 1 (9), 2006 11

FUZIUNEA SOCIETĂŢILOR COMERCIALE

Lector univ. dr. Răducan OPREA,

Fuziunea reprezintă una din formele existenţa şi transmiterea universală a

12 DREPT, ECONOMIE ŞI INFORMATICĂ nr. 1 (9), 2006

unde este înmatriculată fiecare societate, 1.2. Etapele fuziunii

DREPT, ECONOMIE ŞI INFORMATICĂ nr. 1 (9), 2006 13

de stabilire a noii imagini a capitalului, armonizate cu Directivele Europene la cap. IV din

14 DREPT, ECONOMIE ŞI INFORMATICĂ nr. 1 (9), 2006

DREPT, ECONOMIE ŞI INFORMATICĂ nr. 1 (9), 2006 15

ROLUL RESPONSABILITĂŢII SOCIALE

1. Cauze şi efecte ale responsabilităţii ideile inovatoare, fie favorizând activităţile

16 DREPT, ECONOMIE ŞI INFORMATICĂ nr. 1 (9), 2006

de formele complementare de promovare a 3. Dimensionarea externă a responsabi-

DREPT, ECONOMIE ŞI INFORMATICĂ nr. 1 (9), 2006 17

18 DREPT, ECONOMIE ŞI INFORMATICĂ nr. 1 (9), 2006

FUNDAMENTAREA STRATEGIILOR DE DEZVOLTARE ÎN CADRUL

Prof. univ. dr. hab. Elena TURCOV;

Actualmente, în economia contemporană, firmei, cât şi al operaţionalizării sistemului său

DREPT, ECONOMIE ŞI INFORMATICĂ nr. 1 (9), 2006 19

asigurarea accesibilităţii mărfurilor la - stabilirea nivelului de echilibru al

20 DREPT, ECONOMIE ŞI INFORMATICĂ nr. 1 (9), 2006

- nivelul costurilor privind realizarea - nivelul fluctuaţiei personalului;

Factori controlabili Factori necontrolabili

Figura 1. Structura factorilor de influenţă în procesul de elaborare a strategiilor

Alegerea strategiilor de dezvoltare ţine de Bibliografie:

Recenzenţi: conf. univ. dr. N. Ţurcan;

DREPT, ECONOMIE ŞI INFORMATICĂ nr. 1 (9), 2006 21

CAUZE ŞI EFECTE ALE STABILIRII ÎN MOD INEFICIENT

Lector dr. Adrian MICU;

22 DREPT, ECONOMIE ŞI INFORMATICĂ nr. 1 (9), 2006

DREPT, ECONOMIE ŞI INFORMATICĂ nr. 1 (9), 2006 23

determine volumul vânzărilor, apoi să decât o corecţie rapidă. Cere răsturnarea

24 DREPT, ECONOMIE ŞI INFORMATICĂ nr. 1 (9), 2006

DREPT, ECONOMIE ŞI INFORMATICĂ nr. 1 (9), 2006 25

ABORDAREA COMPARATIVĂ A CONTABILITĂŢII REZERVELOR

Prof. univ. dr. hab. Viorel ŢURCANU;

Rezervele pentru acţiuni proprii se societăţii deschise în societate

26 DREPT, ECONOMIE ŞI INFORMATICĂ nr. 1 (9), 2006

3. Contabilizarea diferenţelor din denumesc acest tip de acţiuni ca „acţiuni de