La mijlocul secolului al XVIII-lea Câmpeni avea 5.

400 locuitori, fiind cea mai

populată localitate montană din Transilvania, având chiar mai mulți locuitori decât
orașele Alba Iulia sau Târgu Mureș. Faptul că zona era săracă, cu toate că bogății
imense plecau de aici spre Ungaria și Austria, a determinat ca și luptele sociale
ale moților să aibă aici o deosebită intensitate în sec. XVII - XIX.

Locuitorii din Câmpeni au fost participanți activi și la alte evenimente istorice,

mai însemnate, înainte de revoluția de la 1848. Astfel, în 1819 ei s-au ridicat
împotriva unor sarcini tot mai apăsătoare puse de autorități pe capul lor cât și a
recrutărilor pentru armata imperială. Câmpenii au devenit centrul revoluției
românești de la 1848 din Transilvania. Aici Avram Iancu a creat o adevărată
"republică țărănească", condusă de acesta cu ajutorul prefecților săi. La adunarea
din aprilie 1848, Iancu a participat alături de Buteanu și Balint. El și-a așezat
la Câmpeni tabăra revoluției, fiind numit prefect general al legiunilor montane.
Tabăra militară era amplasată în vestul orașului Câmpeni. La Câmpeni au fost
primiți cu multă bucurie revoluționarii din Țara Românească, între care la loc de
mare cinste a figurat Nicolae Bălcescu. În Câmpeni s-au ridicat și au luptat
alături de Iancu, tribunii Mihai Andreica, Clemente Aiudeanu, Nicolae Corches și
Ion Șuluțiu. După înfrângerea revoluției și până în apropierea morții sale, Avram
Iancu a fost primit întotdeauna la Câmpeni ca un erou al tuturor românilor din
Transilvania. În semn de eternă aducere aminte și de cinstire a marelui patriot, în
piața care îi poartă numele la Câmpeni "Craiul Munților", se înalță statuia sa
ecvestră. Statuia este opera sculptorului Dimitriu Bârlad, fiind realizată în 1930
la Târgu Mureș. În 1940 statuia a fost mutată la Campeni în urma cedării
Transilvaniei de Nord prin Dictatului de la Viena. După revoluția de la 1848,
marile evenimente din istoria românilor, cum au fost Unirea Principatelor din 1859
și războiul de Independență de la 1877-1878, au fost primite cu mare bucurie și viu
interes în Țara Moților și mai ales în Câmpeni. Aici a luat naștere chiar un
comitet condus de Ion Patitia și Mihai Adreica care a colectat bani, alimente și
îmbrăcăminte pentru răniții armatei române. Tot la Câmpeni au avut loc în 1881,
manifestații în sprijinul mișcării memorandiste, iar în 1918 s-a creat aici o gardă
națională condusă de Zosim Chirtop, chemată de Consiliul Național de la Alba Iulia,
să asigure desfășurarea în cele mai bune condiții a Marii Adunări Naționale, de la
Alba Iulia, la 1 Decembrie.

În perioada interbelică a fost sediul unei Plăși din județul Turda.