PARTENERIATUL EDUCAŢIONAL ŞI ROLUL SAU

ÎN VIAŢA ŞCOLII

,,Succesul, în mare parte, stă în voinţa de a învinge; să ne străduim

deci şi să stăruim.” (Seneca)

In această societate modernă omul trebuie să fie flexibil şi creativ

pentru a se adapta unor condiţii şi cerinţe de muncă permanent redefinite
de avansul tehnologiilor, de schimbarea relaţiilor de putere şi de
schimbă rile normelor care definesc cultura organizaţiilor. Familiile sunt
configurate diferit (creşte procentul familiilor monoparentale), oamenii se
mută dintr-un loc într-altul, iar societatea trece de la modul de viaţă
tradiţional la era informaţională bazată pe servicii. Din punct de vedere
politic şi civic, individul se confruntă cu probleme ridicate de noile
tehnologii în planul libertă ţii, egalită ţii şi moralei într-un context aproape
total diferit de perioadele anterioare de dezvoltare socială .
Pornind de la citatul celebru al marelui scriitor romantic francez Victor
Hugo prin care afirmă că “ Fiecare copil pe care-l instruim este un OM pe
care-l câstigăm ”, aş putea spune că educâ nd, ne propunem formarea unor
oameni cu virtuţi caracteristice perioadei istorice, că ci, a educa" - inseamnă
"a conduce" deci a indruma intr-un scop anumit. A conduce undeva nu e de
ajuns, destinatia este : ADEVĂRUL, BINELE, FRUMOSUL.
Idealul educaţional al şcolii româ neşti este întemeiat pe tradiţiile
umaniste, pe valorile democraţiei şi pe aspiraţiile societă ţii româ neşti şi
contribuie la pă strarea identită ţii naţionale. De aceea, în vederea atingerii
acestui ideal, educaţia este concepută ca o rezultantă a acţiunii sistemice,
interdisciplinară .
Educaţia trebuie să dezvolte copiilor sentimente, ca: respectul şi stima
faţă de sine ;respectul faţă de semeni ; convingerea că orice comportament
îşi are consecinţele sale; rezistentă la presiunile sociale (negative). Educaţia
se realizează prin acţiuni specifice. Unele dintre acestea se află în afara
sistemului de învă ţă mâ nt, dar este menit să atingă scopurile pedagogice
identificabile. De aceea şcoala nu ră mâ ne indiferentă faţă de marea bogă ţie
de forme de educaţie extraşcolară pe care se structurează comunicarea
umană contemporană .
Consider excursia ca pe cea mai complexă formă de educaţie a elevilor,
prin multitudinea de aspecte ale vieţii - istorice, sociale, geografice,
culturale - pe care le înglobează . O excursie în natură îi ajută pe elevi să
înţeleagă legă tura care există intre om şi natură , între cunoştinţele
dobâ ndite la diferite discipline de studiu şi lumea din afara şcolii;dă
posibilitatea elevilor de a se implica şi organiza prin investigare individuala
1
sau de grup, autoconducâ ndu-şi procesul de educaţie;îi pune în contact cu
comunitatea şi le creează posibilitatea de a-şi susţine în mod public opiniile.
Copiii au posibilitatea să se simtă în ipostaza de mici cercetă tori ai
realită ţii; se simt responsabilizaţi, implicâ ndu-se cu plă cere, urmarea
sfaturilor date; înţeleg semnificaţia unor norme, dezvoltâ ndu-şi gustul
pentru descoperirea adevă rurilor şi legită ţilor naturii din jurul lor, învaţă
cum să iubească şi cum să respecte natura, în ansamblul ei. Excursia
reuşeşte cel mai bine să dezvolte interesul elevilor, îmbogă ţindu-le
orizontul de cunoaştere. Ea a fost studiată pe parcursul anilor de mai mulţi
psihologi care au tras o concluzie evidentă şi anume că munca în echipă
dezvoltă capacitatea elevilor de a lucra împreună , o competenţă importantă
pentru viaţă şi activitatea viitorilor cetă ţeni. Învă ţarea prin cooperare
solicită toleranţă faţă de moduri diferite de gâ ndire şi simţire,valorizâ nd
nevoia elevilor de a lucra împreună ,într-un climat prietenos, de susţinere
reciprocă .

Trăsături ale parteneriatului educaţional

Principalele tră să turi caracteristice ale unui parteneriat educaţional
sunt :
 realizarea unei interacţiuni psihosociale, bazată pe sprijin
reciproc, pe toleranţă , pe efort susţinut din partea celor implicaţi,
îndreptată că tre acelaşi scop;
 atenţia este îndreptată asupra procesului de elaborare
împreună prin colaborare a demersurilor de realizare a
sarcinilor;
 motivaţia este rezultatul acţiunilor conjugate a tuturor
membrilor ce urmă resc un destin comun;
 se reduce stresul în cazul evaluă rii, nu se urmă reşte sancţionarea
greşelilor ci acordarea ajutorului pentru a obţine un rezultat
individual dar şi colectiv.

Participanţii la parteneriatul educaţional

Parteneriatului educaţional presupune participarea activă la realizarea
unor acţiuni comune bazate pe schimbul de propuneri şi idei. Cuvâ ntul
„parteneriat” presupune existenţa a doi sau mai mulţi parteneri , care
împreună încearcă să rezolve o problemă ,sarcină prin acţiuni comune. În
orice parteneriat trebuie să existe totuşi unul sau mai mulţi coordonatori
precum şi participanţii activi, la care se pot adă uga ca parteneri diferite
instituţii din comunitatea locala ( ONG-uri, bibliotecă , consilii locale,
palate ale copiilor, inspectorate şcolare, inspectorate de mediu etc.).
Realizarea unui parteneriat educaţional într-un anumit domeniu
presupune o muncă laborioasă din partea coordonatorului de proiect sau
echipei de implementare a parteneriatului.
2
 I. Coordonatorii parteneriatului educational

Coordonatorii parteneriatului stabilesc împreună tipul parteneriatului

ce urmează a fi derulat. În multe cazuri se porneşte de la un coordonator
care îşi caută parteneri de colaborare. În acest caz persoana respectivă
trebuie să aibă anumite competenţe organizatorice pentru că, în funcţie de
modul de elaborare şi prezentare a proiectului, potenţialii parteneri vor
solicita sau nu colaborarea.
Coordonatorii trebuie :
 să aleagă o temă de interes general,interesantă şi atractivă ,
pentru alte cadre didactice, potenţiali parteneri ai comunită ţii
locale şi elevii implicaţi;
 să întocmească programul de parteneriat ţinâ nd cont de
tematica aleasă , să stabilească scopul şi obiectivele generale;
 să evalueze corect toate segmentele proiectului,adică resursele
umane şi materiale, acţiunile comune ce urmează a se derula,
activită ţile de informare, metodele de evaluare;
 să asigure strategii de lucru pentru fiecare etapă ce urmează a fi
derulată ;
 să explice participanţilor importanţa derulă rii parteneriatului şi
avantajele ce derivă din acesta;
 să ofere posibilitatea participanţilor de a fi consiliaţi şi a avea
acces la informaţii şi materiale;
 să asigure realizarea legă turii între parteneri,stabilirea
întâ lnirilor pentru a realiza activită ţi comune şi schimb de
informaţie şi idei:
 să explice modul de evaluare a parteneriatului.
Pentru ca în timpul derulă rii parteneriatului participanţii să
dobâ ndească câ t mai multe competenţe formative, să se implice câ t mai
mult unul în activitatea celuilalt, să dorească să ofere ceva nou şi practic
partenerului, să comunice şi să acumuleze informaţii, coordonatorii trebuie
să respecte anumite reguli:
 să elaboreze un plan de lucru în care să treacă elementele
importante ce urmează a fi studiate, sarcinile fiecă rui membru,
aplicaţiile, locul de desfă şurare a activită ţilor;
 să ofere elevilor spre rezolvare sarcini cu largă aplicabilitate a
că rei importanţă să stimuleze participarea elevilor
Metodele interactive folosite în cadrul parteneriatului stimulează
munca în grup desfă şurată de cei implicaţi în activitate, în cadrul că reia,
toţi participă cu ceva şi nimeni nu pleacă cu nimic. Se obţine un câ ştig atâ t
pentru grup câ t şi pentru fiecare individ în parte.
Buna desfă şurare a parteneriatului presupune existenţa unor
competenţe din partea coordonatorului sau dobâ ndirea unora noi, prin
3
experienţă proprie pe parcursul activită ţilor. Nu ne naştem gata învă ţaţi,
toţi dobâ ndim pe parcursul vieţii şi prin diferite experienţe, noi calită ţi,
abilită ţi, competenţe. Chiar dacă ele nu sunt bine stă pâ nite de la început,
prin exerciţiu şi studiu pot fi aprofundate şi însuşite.
Competenţele coordonatorului de parteneriat trebuie să fie
următoarele:
 competenţe ştiinţifice, care se referă la corectitudinea
ştiinţifică , la calitatea, structurarea, logic internă şi transpoziţia
didactică a conţinuturilor care vor contribui la atingerea
obiectivelor stabilite şi dezvoltarea la elevi a structurilor
operatorii, afective, motivaţionale, volitive şi acţionale.
 competenţe psihopedagogice şi metodice prin care se asigură
eficienţa psihopedagogică a demersurilor instructiv – educative,
logică didactică ;
 competenţe manageriale şi psihosociale ce ţin de
managementul educaţional şi de organizarea relaţiilor sociale în
clasa de elevi;
 competenţă organizatorică care are în vedere abilitatea de a
organiza colectivele implicate în proiect, de a impune
respectarea regulilor, de a menţine legă tura între participanţi şi a
conduce activită ţile pentru o eficientizare maximă ;
 competenţă ludică: capacitatea de a ră spunde la joc prin joc şi
de a face învă ţarea mai eficientă şi plă cută ;
 competenţă energizantă: capacitatea coordonatorului de a
implica câ t mai multe persoane în parteneriat din domenii câ t
mai diferite, de vâ rste diferite, asigurâ nd astfel un schimb maxim
de idei;
 competenţă empatică: abilitatea de a lucra cu participanţii,
reuşind să se transpună în situaţiile pe care aceştia le parcurg;
 competenţă inter-relaţională: ce presupune disponibilită ţi de
comunicare cu partenerii, astfel încâ t să le dezvolte la aceştia
abilită ţi necesare integră rii optime în colectiv, deschidere faţă de
nou şi încurajarea originalită ţii.

II . Participanţii activi ai parteneriatului educaţional

Elevii care participă la derularea parteneriatului trebuie la râ ndul lor

să prezinte anumite calită ţi pentru a facilita soluţionarea problemelor în
cadrul parteneriatului.
Ei trebuie selectaţi în funcţie de urmă toarele criterii:
 să dorească participarea şi colaborarea cu alţi colegi;
 să deţină abilită ţi optime de comunicare ;
 să fie capabili să selecteze informaţia şi să o distribuie;
4
  să accepte ajutorul şi să ştie la râ ndul lor sa-l ofere celor aflaţi în
dificultate;
 să nu fie egoişti;
 să fie toleranţi.
Valenţele formativ educative ale parteneriatului educaţional sunt:
 se descurajează practicile de învă ţare doar pentru notă ; se
dezvoltă comunicarea la elevi
 se exersează capacitatea de analiză , de luare a deciziilor
oportune la momentul potrivit;
 se asigură o mai bună clarificare a cunoştinţelor;
 se asigură o mai bună punere în practică a cunoştinţelor,
exersarea priceperilor şi capacită ţilor în variate contexte şi
situaţii;
 se dezvoltă spiritul civic prin faptul că se obţine un produs final
care reprezintă întregul colectiv;
 se valorifică şi se stimulează potenţialul creativ şi originalitatea
elevului;
 se stimulează implicarea activă în sarcină a elevului,acesta fiind
mai conştient de responsabilitatea ce şi-o asumă .
Reuşita parteneriatului nu se datorează în exclusivitate
coordonatorilor sau numai participanţilor, ci este rezultatul muncii fiecă rei
pă rţi, rezultatul muncii partenerilor care comunică permanent şi învaţă
unul de la celă lat. Într-un parteneriat membrii participanţi au personalită ţi
diferite, studii diferite, competenţe şi experienţe diferite. Este foarte
important ca pentru reuşita desfă şură rii parteneriatului toţi să se
concentreze asupra scopului propus, să manifeste solidaritate şi
camaraderie. Partenerii trebuie să înţeleagă că randamentul şi calitatea
muncii fiecă ruia influenţează rezultatul final.
Partenerii trebuie :
 să împartă responsabilită ţile pentru atingerea ţelurilor;
 să se cunoască între ei;
 să aibă ţeluri comune;
 să stabilească responsabilită ţile şi sarcinile între membrii
parteneri;
 să aibă resurse necesare ca să efectueze munca;
 să stabilească clar ce metode de muncă vor folosi;
 să creeze o atmosferă constructivă .

5
 Parteneriatul educaţional este forma de comunicare, cooperare şi
colaborare în sprijinul copilului la nivelul procesului educativ. El presupune
o unitate de cerinţe, opţiuni, decizii şi acţiuni educative între factorii
educaţionali. Parteneriatul educaţional se desfă şoară împreună cu actul
educaţional propriu-zis. El se referă la proiectarea, decizia, acţiunea şi
colaborarea dintre instituţii, influenţe şi agenţi educaţionali.
Parteneriatul educaţional (amintea inst. Ionela Petrosel în articolul
să u: ,,Despre parteneriatul educational”) , se realizează între:
- instituţiile educaţiei: familie, şcoală şi comunitate;
- agenţii educaţionali: copii, pă rinţi, profesori, specialişti în
rezolvarea unor probleme educaţionale (psihologi, consilieri psiho-
pedagogi, terapeuţi etc.);
- membri ai comunităţii cu influenţă asupra creşterii, educă rii şi
dezvoltă rii copilului (medici, factori de decizie, reprezentanţii bisericii, ai
poliţiei etc.);
Parteneriatul educaţional se adresează în principal pă rinţilor şi
profesorilor, şi se referă la a acţiona în acelaşi sens. Ceea ce hotă ră şte
familia, trebuie să fie în acord cu mă surile şcolare, şi ceea ce face un pă rinte,
să nu fie negat de celă lalt.
Se ştie că educaţia, ca acţiune socială organizată , presupune mai mulţi
factori: familia, şcoala şi comunitatea. Democratizarea educaţiei face
necesară deplasarea centrului de interes de pe cunoştinţe impuse - pe
obiective, de pe programe abstracte - pe nevoile curente ale elevului, astfel
încâ t acesta să fie centrul de interes al tuturor.
În privinţa comunităţii, încercâ nd să -i dă m o definiţie, am putea spune
că este:
- Spaţiu în care oamenii conlucrează pentru a identifica nevoile
comune şi valorile pe care le preţuiesc;
- Spaţiu al interacţiunilor sociale bazate pe nevoi, interese şi aspiraţii
comune;
- Spaţiu în care membrii au încredere unii în alţii şi conlucrează la
rezolvarea problemelor comune;
- Spaţiu în care există consens axiologic al membrilor (respect civic,
respect etnic, cooperare etc.)
Orice program educativ poate deveni eficient în mă sura angajă rii
pă rţilor componente. În acest sens, vin în ajutor proiectele de parteneriat
educaţionale care vizează întărirea relaţiilor dintre părinţi, elevi,
dascăl şi comunitate, creşterea gradului de implicare a tuturor factorilor
educaţionali.
Activitatea în parteneriat are nenumă rate avantaje, deoarece creează
relaţii de colaborare, clarifică diverse probleme educative, oferă un nou
cadru de dezvoltare a personalită ţii elevului. Iniţierea diferitelor proiecte

6
de parteneriat educaţionale sunt benefice atâ t pentru elevi, câ t şi pentru
toţi factorii implicaţi ( şcoală , familie, comunitate).
Comunitatea reprezintă cadrul cultural, spiritual şi geografic de
dezvoltare al elevului. Prin caracteristicile ei, poate susţine interesele şcolii.
Fiecare şcoală devine ,,o comunitate a celor ce învaţă”, în condiţiile
propriului să u plan de îmbună tă ţire continuă a predă rii, învă ţă rii şi
disciplinei. Toţi elevii să i se stră duiesc şi fac progrese în direcţia atingerii
standardelor dorite, fiind ajutaţi de pă rinţi, cadre didactice şi alţi parteneri
implicaţi. Ş colile şi comunitatea îmbună tă ţesc instrucţia, evaluarea,
dezvoltarea profesională a cadrelor didactice, implicarea pă rinţilor şi a
oamenilor de afaceri, astfel încâ t fiecare aspect al educaţiei funcţionează ca
parte a unui sistem, care sprijină toţi elevii pentru a-şi atinge obiectivele.
Reforma efectivă a învăţământului preuniversitar, ca învă ţă mâ nt
public, se poate realiza numai în interiorul spaţiului comunitar, ca rezultat
al conlucrării şcolii cu mediul social, cultural şi economic. Procesul
educaţional este un act de socializare, de culturalizare, de formare şi
dezvoltare a personalită ţii, dus la îndeplinire de echipa didactică .
Învăţătorul trebuie să fie conştient de rolul şi contribuţia sa în
formarea comportamentului democratic şi atitudinii disciplinare a elevilor
să i. Şcoala nu poate să ră mâ nă izolată , ea trebuie să se integreze şi să
pă trundă în spiritul comunitar, că ci comunitatea nu înseamnă altceva decâ t
să fii şi să te simţi în contact cu ceilalţi.
Cadrele didactice şi parinţii trebuie să lucreze împreună pentru a
dezvolta o relaţie de cooperare în clasă . Centrul acestui parteneriat este
copilul. Acest parteneriat între dască l şi pă rinţi, oferă copiilor un model
asupra felului în care adulţii cooperează pentru a crea un mediu de învaţare
stimulator. Este esenţială implicarea activă a parinţilor încă din primul an
de şcoală .
În mod firesc, părinţii sunt primii educatori ai copilului. Vine apoi
râ ndul profesioniştilor din gră diniţe şi şcoli să se ocupe de educarea şi
formarea copiilor printr-o metodologie şi un curriculum specific vâ rstei
acestora. Dar educaţia copiilor, priviţi ca cei mai tineri membri ai unei
comunită ţi, este responsabilitatea întregii comunită ţi. Ea este leagă nul
creşterii şi devenirii copiilor ca viitori adulţi responsabili de menirea lor în
folosul întregii comunită ţi.
O comunitate care plasează educaţia printre priorită ţile sale, este o
comunitate care acţionează conştient în folosul tuturor membrilor să i. Este
bine ştiut faptul că, pe termen lung, investiţia în educaţie este cea mai
valoroasă pentru societate.
În cadrul unei comunită ţi, gră diniţa şi şcoala sunt instituţii care asigură
educaţia copiilor, dar sprijină , în acelaşi timp preocuparea şi nevoia
adulţilor pentru perfecţionare continuă şi învă ţarea pe tot parcursul vieţii.

7
 Pentru realizarea unui parteneriat trebuie stabilite câ teva forme de
relaţionare necesare. Astfel, trebuie respectate cele patru condiţii de
realizare ale acestui proces: comunicare, coordonare, cooperare şi în
final, parteneriat. Aceste distincţii sunt importante pentru decizia privind
tipul de relaţionare pe care se poate miza, pentru un anumit partener din
cadrul comunită ţii.
Învatatorii trebuie sa creeze o atmosferă deschisă prin implicarea şi
încurajarea pă rinţilor: să vină la ore, să -şi împă rtă şească interesele şi
talentele, să pună întrebă ri. Pentru ca învă ţă torii să fie cu adevă rat deschişi
pă rinţilor, ei trebuie să creadă cu adevarat în beneficiile prezenţei şi
implică rii celor din urmă .
Părinţii care vin regulat la şcoală pot aprecia mai realist felul în care
copilul se adaptează şcolii. Copiii îşi vă d parinţii într-o altă lumină . Un mare
avantaj pentru dască li este faptul că învaţă mai multe despre viaţa de
familie şi comunitatea copiilor.
Prin aceste colaboră ri, elevii conştientizează că în fiecare grup sau
comunitate, oamenii se deosebesc între ei prin tră să turi fizice şi sufleteşti,
că fiecare are propria lui fire şi se manifestă comportamental diferit unii de
ceilalţi. În activitatea educativă trebuie doar să ne asumă m iniţiativa şi să
conştientiză m faptul că parteneriatul educativ este benefic şi că toţi avem
de câ ştigat.
Pentru gă sirea unor soluţii la problemele educative ale familiei,
părintele trebuie văzut ca un colaborator, ca un partener care se implică
activ în aceste forme de intervenţie socio-educaţională . De aceea, pentru
eficienţa întâ lnirilor dintre pă rinte şi dască l ar trebui să se acorde un timp
suficient pentru un dialog real, întâ lnirile să aibă loc într-un cadru bine
definit, să se obţină tonul şi stilul adecvat astfel încâ t toate pă rţile implicate
să ştie ce se aşteaptă de la ele.
Într-un articol Nicoleta Beznea a subliniat “Despre parteneriatul
educaţional” publicat în ,,Revista cadrelor didactice Nr.1 / 2 din 2005 care
sunt cele mai representative parteneriate:
Parteneriatul între şcoală şi familie şi-a demonstrat eficienţa
pretutindeni unde a fost aplicat, dacă s-au respectat anumite condiţii de
realizare a acestuia:
Părinţii să fie percepuţi de că tre cadrele didactice ca persoane
active şi valoroase pentru educarea copiilor; De asemenea părinţii să se
implice în mod concret în luarea de decizii referitoare la activită ţi
extraşcolare, la modificarea orarului, la stabilirea disciplinelor opţionale, iar
responsabilitatea pentru evoluţia copilului să fie împărţită între şcoală şi
pă rinţi.

8
 CONCLUZII

Parteneriatele educative realizate între diferite şcoli şi diferite

instituţii ajută elevii şi cadrele didactice să intre în contact direct cu
probleme noi ale societă ţii sau comunită ţii din care fac parte. Îi ajută pe
parteneri să -şi lă murească unele probleme de mediu, să participe efectiv la
luarea unor decizi iar prin activită ţile practice cu elevii, realizate în natură ,
pe lâ ngă faptul că elevii întră -n contact direct cu mediul şi devin mai
sensibili, pot chiar ei modifica aspectul localită ţii sau mă car a unei mici
pă rţi ale acesteia.
Consider excursia ca pe cea mai complexă formă de educaţie a elevilor,
prin multitudinea de aspecte ale vieţii - istorice, sociale, geografice,
culturale - pe care le înglobează . O excursie în natură îi ajută pe elevi să
înţeleagă legă tura care există intre om şi natură , între cunoştinţele
dobâ ndite la diferite discipline de studiu şi lumea din afara şcolii;dă
posibilitatea elevilor de a se implica şi organiza prin investigare individuala
sau de grup, autoconducâ ndu-şi procesul de educaţie;îi pune în contact cu
comunitatea şi le creează posibilitatea de a-şi susţine în mod public opiniile
A educa înseamnă a adapta copilul la mediul social adult, ţinâ nd seama
de natura sa proprie, de posibilită ţile individuale de asimilare, înseamnă a
face apel la mijloacele, metodele şi procedeele care corespund trebuinţelor
copilului. A educa înseamnă ră bdare şi insistenţă , înseamnă o muncă
cotidiană continuă .
Instituţiile bine determinate ale societă ţii, şcoala, familia şi
comunitatea, joacă diferite roluri în creşterea şi dezvoltarea fiinţei umane.
Şcoala este instituţia care realizează în mod planificat şi organizat
sprijinirea dezvoltă rii individului prin procesele de instrucţie şi educaţie,
concentrate în procesul de învă ţă mâ nt
În devenirea personalită ţii elevului, comunicarea permanentă,
colaborarea şi cooperarea factorilor educaţionali reprezintă o
prioritate, materializâ ndu-se în avantaje oferite de instituţii în formarea sa,
în spiritul valorii societă ţii în care tră ieşte.

9
 Bibliografie

 Nicoleta Beznea, art. Despre parteneriatul educaţional publicat

în ,,Revista cadrelor didactice Nr.1 / 2 din 2005.
 Nicoleta Beznea, art. ,,Familia şi şcoala în relaţie de parteneriat
educaţional”, coord./ editori Învă ţă mâ ntul primar-revistă
dedicată cadrelor didactice/ nr.1-2/ 2005.
 Ionela Petrosel , ,,Despre parteneriatul educational”
(sursa Internet)
 Revista Învă ţă mâ ntul Preşcolar nr. 3-4, 1995, Bucureşti
 “Educaţia în anul 2000”, nr. 1-2/2000, Bucureşti
 Management instiţuţional şi management de proiect, MECI,
Bucureşti, 2009
 http://www.concursurilecomper.ro/rip/2014/mai2014/06-
MurgociEmiliaLoredana-Parteneriatul_educativ.pdf
 https://liceultudorvladimirescu.wikispaces.com
 http://corneliaviju.blogspot.ro/2012/06/parteneriatul-
educational-scoala.html

10