Manevra navei

Unitatea de învăĠare nr. 18

MANEVRA NAVEI DE EùUARE VOLUNTARĂ ùI DEZEùUARE

Cuprins Pagina

Obiectivele unităĠii de învăĠare nr. 18 258

18.1 Manevra navei pentru evitarea eúuării 259
18.2 Manevra de eúuare voluntară a navei úi acĠiuni imediate 260
18.3 Manevra navei pentru dezeúuare 262
18.4 Ranfluarea epavelor 269

Test de autoevaluare ± unitatea de învăĠare nr. 18 270

Răspunsuri úi comentarii la întrebările din testul de autoevaluare 271
Bibliografie ± unitatea de învăĠare nr. 18 271

257
 Manevra navei

OBIECTIVELE unităĠii de învăĠare nr. 18

Principalele obiective ale UnităĠii de învăĠare nr. 18 sunt:

• Familiarizarea cu caracteristicile manevrei de eúuare voluntară;

• ÎnĠelegerea noĠiunilor prezentate;
• Prezentarea aspectelor practice legate de manevra navei de eúuare
voluntară úi dezeúuare;
• Executarea manevrei de eúuare voluntară úi dezeúuare. Ranfluarea
epavelor.

GeneralităĠi.

Atunci când o navă are avarii care nu-i mai permit menĠinerea ei la suprafaĠă, însă nu este
pericol de abandonare imediată, se recomandă ca nava să se deplaseze de urgenĠă spre coasta cea
mai apropiată pentru a executa o eúuare voită. Prin eúuare se înĠelege aúezarea unei nave pe fundul
unei ape, într-un loc cu adâncime mai mică decât pescajul navei úi poate fi:

a) forĠată de împrejurări, datorită:

- unor grave erori de navigaĠie úi de conducere a navei;
- condiĠiilor hidrometeorologice grele;
- avarii ale instalaĠiei de guvernare úi ale aparatului propulsor.

b) voluntară, atunci când se execută intenĠionat, pentru evitarea scufundării navei.

O navă eúuată este imobilizată de un obstacol submarin, în cele mai multe situaĠii prezentând
avarii la opera vie, mai ales atunci când manevra este forĠată úi nu se aleg condiĠiile de eúuare.
Pentru evitarea situaĠiilor forĠate de punere pe uscat, atunci când se poate preveni din timp, se
opreúte nava úi se merge cu maúinile pe marú înapoi, exact pe vechiul drum, până când adâncimea
apei de sub chilă permite întoarcerea úi degajarea navei în siguranĠă.
Atunci când adâncimea apei úi condiĠiile hidrometeorologice (înspre larg) încă permit, pentru
evitarea eúuării forĠate, întoarcerea navei poate fi făcută pe loc din cârmă úi maúini, Ġinându-se cont
să nu existe pericolul ca nava să se pună cu pupa pe uscat.
În cazul unei eúuări forĠate, se stopează imediat maúina, cârma se lasă în poziĠia existentă úi
se închid porĠile etanúe.

SituaĠiile cele mai frecvente în care se poate produce eúuarea navei, sunt:

- navigaĠia în zone apropiate de coastă úi mai ales necunoscute atunci când se execută fără lurea de
măsuri de siguranĠă din acest punct de vedere, sau se neglijează informaĠiile din avizele pentru
navigatori pentru aceste zone;
- când navigaĠia úi manevra navei se execută necalculat, neútiinĠific, abuzându-se mai mult de flerul
marinăresc;
- când se navigă în apropierea coastei în condiĠii hidrometeorologice grele úi se produc avarii la
instalaĠia de guvernare úi aparatul propulsor;
- când se navigă în zone cu gheĠuri, iar nava este prinsă de acestea úi eúuată.

258
 Manevra navei

Eúuarea unei nave poate parcurge următoarele faze gradual, în timp:

- pericolul de eúuare este vizibil úi timpul permite înlăturarea lui, în special acĠionându-se pentru
anihilarea factorilor externi care pot eúua nava;
- se observă pericolul de eúuare înainte ca nava să fi atins fundul apei, dar distanĠa mică până la
obstacol nu permite evitarea lui úi nava eúuează;
- eúuarea se observă după ce nava a atins fundul apei úi s-a oprit.

Toate aceste faze ale eúuării sunt datorate unor factori externi úi interni, naturali úi tehnici,
care nu sunt corect cunoscuĠi sau exploataĠi conform necesităĠilor de la faĠa locului úi dintre aceútia
cei mai importanĠi sunt:
- distanĠa până la obstacolul care periclitează siguranĠa navei. La o distanĠă mare, pericolul
eúuării poate fi evitat, dar de cele mai multe ori din cauza vremii rele, a vizibilităĠii reduse,
obstacolul, coasta etc, nu pot fi observate din timp de la distanĠă, astfel că eúuarea este iminentă. În
aceste condiĠii, trebuie întărită observarea, mai ales în zona de înaintare a navei, iar mijloacele
radar, sondele, staĠiile de hidrolocaĠie să funcĠioneze continuu.
- viteza mare a navei în zone necunoscute, sau cunoscute ca dificile. Nerespectarea vitezei
de siguranĠă corespunzătoare conducerii preventive a navei, constituie un factor esenĠial în eúuarea
forĠată a navei.
- calităĠile manevriere ale navei: inerĠia, raza de giraĠie, timpul de trecere a maúinilor de la
marú înainte la marú înapoi - sunt factori determinanĠi ce trebuiesc cunoscuĠi úi folosiĠi cu pricepere
pentru evitarea eúuării.
- condiĠiile hidro-meteorologice: vântul, valurile, curentul, fluxul úi refluxul sunt factori ce
trebuie cunoscuĠi úi folosiĠi corect pentru evitarea eúuării.
- pregătirea echipajului conform rolului de vitalitate. Antrenamentele úi exerciĠiile de
vitalitate, salvare úi eliminarea avariilor, contribuie foarte mult la prevenirea eúuării úi salvarea
navelor eúuate.

18.1. MANEVRA NAVEI PENTRU EVITAREA EùUĂRII.

Când există pericolul unei eúuări, trebuiesc luate următoarele măsuri:

- reducerea vitezei până la limita de guvernare sau chiar stoparea maúinilor;
- întărirea observării prin toate mijloacele vizuale úi radiotehnice;
- determinarea exactă a punctului navei;
- filarea ancorei la apă cu o lungime de lanĠ mai mare decât pescajul navei;
- executarea de sondaje în jurul navei cu barca sau úalupa.
- punerea maúinii pe marú înapoi, pentru stoparea înaintării navei úi reducerea efectelor contactului
cu obstacolul;
- ancorarea navei, pentru stoparea înaintării úi anularea inerĠiei; în locuri înguste, atunci când există
pericolul eúuării cu pupa, se va fundarisi ancora din bordul ameninĠat úi se va acĠiona cârma în
acelaúi bord, prova navei orientându-se astfel către uscat, iar pupa către larg;
- schimbarea rapidă de drum;
- când în prova sunt semnalate adâncimi mici, periculoase, nu se va executa pentru evitarea eúuării
giraĠie, ci se va căuta ieúirea din zona periculoasă punând maúina pe marú înapoi úi păstrând
vechiul drum;
- când în prova navei sunt semnalate adâncimi mici, iar vânturile úi valurile acĠionează din pupa, se
va fundarisi obligatoriu úi ancora din pupa pentru oprirea giraĠei pupei navei spre adâncimea mică
úi Ġinerea ei în vânt úi val, protejând astfel elicea úi cârma de fundul mic.

259
 Manevra navei

18.2. MANEVRA DE EùUARE VOLUNTARĂ A NAVEI ùI ACğIUNI IMEDIATE.

Când se navigă în apropierea coastei úi pericolul de scufundare sau răsturnare este iminent,
comandantul poate lua decizia eúuării voluntare a navei într-un punct de la coastă, pe cât posibil
adăpostit úi pe un fund favorabil pentru salvarea navei, a mărfii úi a echipajului. În astfel de situaĠii
fortuite de executare a manevrei de eúuare a navei în mod voit, pentru salvarea ulterioară a acesteia
úi a echipajului, se va proceda astfel:
- se va alege după hartă úi cartea pilot un loc de eúuare pe plaje cu nisip sau argilă, fără funduri tari
(stânci, pietre, corali) úi fără brizanĠi puternici;
- când vântul úi valurile sunt de la larg spre coastă, manevra începe prin a ancora mai întâi la o
distanĠă faĠă de mal, iar apoi prin filarea uúoară a lanĠului nava este lăsată să eúueze;
- când nu se cunoaúte exact natura fundului, pentru siguranĠa navei se guvernează cu prova direct
spre mal cu viteza redusă la minim, în funcĠie de cât de iminent este pericolul;
- dacă este nevoie úi posibilităĠile permit, nava poate fi eúuată úi cu bordul de-a lungul coastei, mai
ales în situaĠii de salvare, creând astfel adăpostul necesar acestor operaĠiuni. Dacă valurile sunt
mari úi trec peste navă spre mal, se poate banda nava către uscat prin deplasarea unor greutăĠi în
bordul dinspre coastă.

Dacă există la navă o gaură de apă care poate cauza într-un scurt timp efecte grave, este
recomandat ca nava să ia un astfel de drum úi să eúueze astfel încât gaura de apă să fie obturată prin
punerea voluntară pe uscat. În situaĠia când acest lucru este posibil, se recomandă ca:
- nava să manevreze pentru eúuarea voluntară sub un unghi cât mai mic faĠă de linia coastei úi în
vântul acesteia;
- punerea voluntară pe uscat se va face cu viteza minimă permisă de situaĠia existentă úi de
necesitatea asigurării navei într-un anume timp;
- la apropierea de locul ales pentru eúuare este indicată fundarisirea ancorei de la larg, ce va putea fi
folosită ulterior la dezeúuare. PoziĠia fundarisirii ancorei trebuie să Ġină cont de lungimea lanĠului
úi de poziĠia aleasă pentru eúuare, pentru a evita situaĠia pierderii lanĠului.

Pe timpul efectuării manevrei de eúuare voluntară úi de asemeni cât nava este eúuată, se vor
da mesaje pentru avertizarea navelor din jur, pentru cererea asistenĠei sau salvare, precum úi pentru
semnalizarea poziĠiei conform COLREG 72/95:
- ³o navă eúuată pe timpul nopĠii trebuie să poarte luminile corespunzătoare lungimii sale de
navă la ancoră úi în plus, două lumini roúii, vizibile pe întreg orizontul, dispuse pe
verticală, iar ziua bula de ancoră plus alte trei bule negre dispuse pe verticală;
- o navă eúuată, pe timp de vizibilitate redusă, trebuie să bată clopotul úi dacă este nevoie să
bată gongul ca pentru o navă la ancoră úi în plus, imediat înainte úi după bătăile rapide de
clopot va emite trei lovituri de clopot separate úi distincte. În plus, o navă eúuată poate
emite cu fluierul un semnal corespunzător´.

În orice situaĠie de eúuare a navei, se vor lua imediat următoarele măsuri:

- inspecĠie vizuală făcută imediat, împreună cu sonde la tancurile de marfă, magazii, celelalte tancuri
ale navei úi compartimente, precum úi o examinare a spaĠiilor goale.
- se stabileúte dacă există gaură de apă sau alte avarii úi se caută să se astupe găurile de apă cu
chesoane de ciment, dopuri, panouri sau paiete de vitalitate, luându-se măsuri de închidere etanúă
a compartimentului úi de întărire a pereĠilor transversali, pentru a rezista presiunii apei ce ar putea
pătrunde în compartiment, după scoaterea navei de pe uscat;

260
 Manevra navei

- se vor închide porĠile etanúe úi se vor lua măsuri de prevedere în cazul intrării în spaĠii închise,
pentru a evita orice risc personal;
- se face o schiĠă a sondajelor din jurul navei, stabilind natura fundului, dacă elicea este liberă úi care
ar fi direcĠia cea mai convenabilă de ieúire. De asemenea, se stabileúte locul unde nava este în
contact cu fundul, aceste date fiind foarte utile pentru a stabili modul de acĠiune în vederea
scoaterii navei de pe uscat;
- se vor concentra acĠiunile în jurul eliminării cauzei care a produs necesitatea luării deciziei de
eúuare;
- se determină forĠa úi direcĠia vântului faĠă de obstacol. Dacă vântul este dinspre obstacol, înseamnă
că nivelul apei este mai mic decât cel normal úi invers dacă este dinspre larg, nivelul este mai
ridicat. Orice întărire a vântului va duce la mărirea diferenĠei nivelului apei faĠă de adâncimile
normale, iar oprirea vântului va duce la revenirea la nivelul normal al apei;
- în zonele cu maree se calculează nivelul mareei la ora eúuării úi se stabileúte pentru perioada
următoare dacă nivelul apei va creúte sau va scădea úi ce direcĠie va avea curentul de maree. Cea
mai periculoasă punere pe uscat în zonele cu maree este la ora mareei înalte la sizigii úi cu vânt de
larg;
- dacă asistenĠa din exterior nu este imediat posibilă, o navă eúuată poate fi avariată mai grav de
acĠiunea mareei combinată cu cea a vântului úi valurilor. În astfel de situaĠii, este recomandată
măsura Ġinerii navei eúuată cât mai ferm, până la începerea operaĠiunilor de ranfluare, acest lucru
putând fi făcut prin balastarea unor tancuri, magazii, dar Ġinând cont de valorile forĠelor úi
momentelor care apar după astfel de manevre úi menĠinerea lor în zona admisibilă;
- operaĠiunea transbordării mărfurilor la o altă navă, trebuie realizată astfel încât să se limiteze
miúcarea navei úi să se prevină fie punerea mai gravă pe uscat, fie agravarea avariei. Astfel, nava
se poate balasta pe măsură ce marfa se descarcă, păstrând-o eúuată în aceleaúi condiĠii până la
terminarea transbordării mărfurilor, apă pe care o poate apoi elimina în momentul începerii
operaĠiunilor de dezeúuare.

SALVAREA ECHIPAJULUI UNEI NAVE EùUATE.

În condiĠiile în care nava este eúuată în zone cu stânci úi corpul său nu mai prezintă
siguranĠă, nemaifiind posibilităĠi de menĠinere a flotabilităĠii, există riscul răsturnării úi scufundării
acesteia la adâncimi mai mari decât dimensiunile navei, de aceea este necesar să se recurgă la
evacuarea navei úi salvarea oamenilor de la bord.
Abandonarea navei eúuate úi salvarea supravieĠuitorilor, se execută în funcĠie de situaĠia
creată prin eúuare úi de condiĠiile oferite de împrejurări prin mai multe metode:
- cu bărcile de la bord, atunci când vremea este bună úi permite lansarea bărcilor de salvare la apă;
- cu bărci speciale de salvare, de la uscat, dacă coasta este prevăzută cu astfel de mijloace, date
despre ele găsindu-se în cărĠile pilot;
- cu ambarcaĠiunile navelor ce au sosit în ajutorul navei eúuate; navele salvatoare pot manevra
pentru recuperarea supravieĠuitorilor în funcĠie de situaĠiile de la locul eúuării, în mai multe
moduri:
- lansarea/ridicarea ambarcaĠiunii de salvare sub vântul navei eúuate;
- lansarea/ridicarea ambarcaĠiunii de salvare în vântul navei eúuate;
- lansarea ambarcaĠiunii de salvare în vântul navei eúuate úi ridicarea sub vânt;
- filarea pe parâme până la nava eúuată a ambarcaĠiunii de salvare;
- remorcarea ambarcaĠiunii de salvare lângă nava eúuată;
- acostarea la nava eúuată.

261
 Manevra navei

- cu ajutorul helicopterelor specializate în salvare, care pot realiza preluarea supravieĠuitorilor prin
apuntare, sau din aer folosind un cablu de ridicare, ce este prevăzut la capătul său cu unul din
următoarele mijloace: sling sau centură de ridicare, coú de salvare, plasă de salvare, targă de
salvare, scaun de salvare;
- cu ajutorul unei instalaĠii improvizate de ³dute-vino´, între navă úi coastă, sau între nava eúuată úi
nava salvatoare, care se construieúte astfel:
- de la mal sau nava salvatoare se transmite la nava eúuată, printr-un pistol de bandulă, o
parâmă de care este legată o macara garnisită cu un curent, care are ambele capete oprite
la mal sau la nava salvatoare.. Macaraua se leagă la bordul navei eúuate la partea
superioară (cât mai sus) a arboradei sau a suprastructurii, astfel ca parâma curentului să
nu se târască prin valuri sau peste stânci;
- după ce macaraua a fost legată solid, se face semn la mal sau la nava salvatoare, de unde
se va transmite spre nava eúuată, cu ajutorul curentului macaralei o parâmă groasă, al
cărui capăt va fi legat pe aceiaúi verticală cu macaraua, dar mai sus cu un metru úi având
grijă ca să nu se încurce cu cele două capete ale curentului;
- la mal sau la nava salvatoare se întinde úi se leagă bine parâma groasă, iar de aceasta prin
intermediul unei macarale alunecătoare se fixează ca la teleferic un sac de salvare de
forma unui pantalon, ce va fi transmis la nava eúuată cu ajutorul curentului macaralei.
În continuare, câte un supravieĠuitor va fi transportat la mal sau la nava salvatoare.
La fiecare operaĠiune, nava eúuată va semnaliza la mal sau la nava salvatoare, folosind ziua
un pavilion, sau noaptea o lumină albastră, iar de la uscat sau de la nava salvatoare se va folosi de
asemenea un pavilion ziua, sau o lumină roúie noaptea. Pentru a nu se executa manevre greúite, cu
fiecare manevră se vor transmite de la mal úi instrucĠiuni de folosire.

18.3. MANEVRA NAVEI PENTRU DEZEùUARE.

O navă eúuată trebuie dezeúuată cât mai repede posibil, deoarece cu cât rămâne mai mult pe
uscat, cu atât este mai greu de dezeúuat úi în funcĠie de situaĠie, manevra de dezeúuare se poate
realiza cu forĠe proprii sau cu asistenĠă din exterior.
Înainte de a lua orice măsură pentru repunerea navei în stare de plutire, se vor obĠine
informaĠii referitoare la:
- maree úi curenĠi;
- starea vremii, vântul, starea mării, hula, prognoza meteo;
- natura fundului pe care s-a făcut eúuarea;
- adâncimea apei în jurul navei, rezerva de flotabilitate necesară pentru a dezeúua nava, pescajele úi
asieta ce vor rezulta după dezeúuare;
- starea navei úi valorile forĠelor care acĠionează asupra ei.

262
 Manevra navei

Stabilitatea navei eúuate.

O navă eúuată nu mai poate fi considerată ca un corp ce plutea liber úi asupra căruia acĠionau
greutatea navei (P) úi greutatea apei dislocată de navă în stare de plutire (D), deoarece din momentul
punerii pe uscat va apărea o a treia forĠă de reacĠiune a fundului (R), ce poate afecta condiĠiile
plutirii în echilibru, úi anume:
- greutatea apei dislocate să fie egală cu greutatea navei însăúi
D = P = ȖV unde: - D ± greutatea apei dislocate (deplasament) [t];
- P ± greutatea însăúi a navei [t];
- Ȗ ± greutatea specifică a apei [t/m3];
- V ± volumul carenei [m3].

- centrul de greutate al navei (G) să fie pe aceiaúi verticală cu centrul de carenă (C) úi de regulă
centrul de greutate să fie mai sus decât centrul de carenă:
xg = xC; yg = yC; zg > zC. unde: - xg, yg, zg, - coordonatele centrului de greutate;
- xC, yC, zC, - coordonatele centrului de carenă.

Valoarea reacĠiunii fundului úi coordonatele punctului de aplicaĠie al acesteia se determină

citind pescajele navei eúuate úi a unghiului de înclinare transversală ș úi poate fi considerată egală cu
greutatea unei încărcături ce a fost scoasă de la bord úi se calculează cu formula:
R = ȖS ǻT = ȖS(ǻTPV + ǻTPP) / 2, unde: - S ± suprafaĠa liniei de plutire iniĠiale W OLO;
- ǻT ± modificarea pescajului mediu;
- ǻTPV úi ǻTPP ± modificarea pescajului prova
úi pupa după punerea pe uscat.

Datorită influenĠei forĠei R, înălĠimea metacentrică transversală (h), care caracteriza

stabilitatea iniĠială a navei (cu cât h este mai mare, cu atât momentul de redresare va fi mai mare úi
deci nava va fi mai stabilă), se va modifica, determinând după cum se vede úi din formulă,
micúorarea stabilităĠii navei în situaĠia punerii pe uscat.

h1 = h ± R(T ± h ± ǻT/2) / (D ± R), unde: -T ± este pescajul navei corespunzător liniei de plutire
înainte de eúuare.
Coordonatele punctului de aplicaĠie al forĠei R (punctul în care nava este fixată pe fund), se
vor calcula cu formulele:
y = (D ± R) h1tgș / R;
x = (D ± R) H1tgȥ /R +Rxf , unde: -xf ± este abscisa centrului de greutate al liniei de plutire iniĠiale.

Unghiul ȥ, se calculează astfel:

tg ȥ = (ǻTPV ± ǻTPP) / L, unde: - L ± este lungimea navei.
1. În situaĠia unei eúuări uúoare, când aceasta a avut loc cu viteză redusă înainte, pe un
fund moale, nisipos úi nava nu a suferit avarii, scoaterea de pe uscat poate fi executată cu mijloace úi
263
 Manevra navei

forĠe proprii. Dacă nava nu are deformări ale fundului úi spărturi prin care să fi intrat stânci în corpul
său, atunci forĠa necesară pentru scoaterea navei de pe uscat poate fi calculată după formula:
F = cfP unde: - F ± este forĠa necesară scoaterii navei de pe uscat;
- P ± presiunea navei pe fund, în tone;
- cf ± este coeficientul de frecare de fund, cu următoarele valori,
în funcĠie de natura fundului:
- argilă tare 0,18 ± 0,22;
- argilă moale 0,23 ± 0,30;
- argilă cu nisip 0,30 ± 0,32;
- nisip fin 0,35 ± 0,38;
- pietriú 0,38 ± 0,42;
- platou de piatră 0,30 ± 0,42;
- bolovani 0,42 ± 0,55.
Presiunea navei asupra fundului prin pierderea de pescaj (P1), se poate determina din
formula:

P1 = 100(T ± T1)t1, unde: - P1 ± este presiunea navei asupra fundului [t];

- T ± este pescajul mediu al navei eúuate [m];
- T1 ± este pescajul mediu al navei înainte de eúuare [m];
- t1 ± este numărul de tone corespunzător la 1cm de pescaj úi
se poate calcula cu formula:

t1 = S / 100, unde: - S ± este suprafaĠa activă la linia de plutire [m].

Pentru preîntâmpinarea unor consecinĠe grave úi mai ales în vederea scoaterii navei de pe
uscat, trebuie cunoscut în ce fel este aúezată nava úi care este adâncimea apei în jurul ei. Pentru a
determina partea din suprafaĠa fundului navei pusă pe uscat, se fac sondaje în jurul navei, de-a
lungul ambelor borduri úi se compară adâncimea apei sondată cu pescajul cunoscut al navei. Atunci
când adâncimea apei este mai mică decât pescajul iniĠial al navei, înseamnă că nava stă pe uscat.
Comparând rezultatul măsurătorilor adâncimii apei cu pescajul navei, se poate deduce cu precizie
partea din suprafaĠa fundului cu care nava este în contact cu obstacolul. De asemenea, dacă accesul
în interiorul navei este posibil, se ciocăneúte fundul navei úi, după sunetele auzite se poate constata
locul úi suprafaĠa fundului care este în contact cu obstacolul. În locul unde fundul navei atinge
obstacolul, sunetul este adânc, iar lovitura fără răsunet; în celelalte puncte, sunetul are ecou, iar
lovitura răsună.
După ce s-au executat sondaje precise cu probe de fund, pentru a obĠine o imagine clară
asupra situaĠiei navei, se vor aplica metodele următoare pentru dezeúuarea navei cu mijloace úi forĠe
proprii, printr-o combinare judicioasă a măsurilor cuprinse de acestea:

- întrebuinĠarea maúinilor proprii;

- înclinarea navei;
- schimbarea asietei navei;
- întrebuinĠarea ancorelor;
- formarea de valuri;
- folosirea mareelor înalte.

- ÎntrebuinĠarea maúinilor proprii, trebuie să se facă cu grijă, deoarece elicea nu trebuie să se

lovească de un corp tare sau să atingă fundul moale, deoarece la învârtire se pot rupe palele.

264
 Manevra navei

Prin învârtirea foarte încet a elicei nu se poate obĠine un rezultat bun, deoarece nu are puterea
propulsivă suficientă úi deci, nu poate fi de folos la dezeúuare. ÎntrebuinĠarea maúinii este foarte utilă
dacă propulsorul este complet liber, deoarece maúina poate fi folosită după nevoie, de configuraĠia
fundului depinzând în ce direcĠie úi cu ce forĠă este mai avantajoasă acĠionarea maúinii.
Înainte de a se lua decizia de executare a manevrei de dezeúuare folosind numai maúinile
proprii, se va compara puterea motorului principal cu forĠa necesară scoaterii navei de pe uscat (F),
útiind că pentru 10kg/f, corespunde 1CP:
- nava poate fi dezeúuată cu mijloacele bordului, dacă puterea motorului principal PM > F;
- nava nu poate fi dezeúuată cu mijloacele bordului, când PM < F.
Pentru a spori eficienĠa manevrei úi a reduce valoarea forĠei necesare scoaterii navei de pe
uscat, se va acĠiona prin: - deplasarea greutăĠilor lichide în sectorul cu apă mare;
- debalastare de lichide;
- debarcare de greutăĠi.
Dacă prova navei este înfiptă în mal, punând maúina înapoi cu toată puterea, nava este
dezeúuată. Dacă este eúuată cu pupa, dezeúuarea se face pe marú înainte úi cu toată puterea.
Dacă adâncimea este suficientă úi elicele nu sunt în pericol, se vor pune maúinile în marú cu
toată forĠa úi se lasă un timp să spele fundul de nămol sau de nisip datorită curentului elicei. Se pune
apoi maúina cu toată forĠa invers úi cârma banda într-un bord, apoi în bordul celălalt, căutând a
miúca nava pe fund. Dacă nava a girat, se repetă manevra maúinii úi cârmei, până când se dezlipeúte
de fund.
Deci, pentru executarea dezeúuării folosind maúinile proprii, se va respecta următorul
algoritm: - toată viteza înapoi, cârma zero;
- toată viteza înainte, cârma bandă dreapta, stânga, dreapta, stânga;
- toată viteza înapoi, cârma zero;
- stop maúina, lansarea bărcii de salvare úi executarea următoarelor operaĠiuni:
- citirea pescajelor;
- sondarea apei în jurul navei;
- determinarea naturii fundului;
- determinarea zonei de contact dintre corpul navei úi obstacol.
În paralel cu toate aceste activităĠi, se vor lua măsuri de menĠinere a vitalităĠii navei, de
astupare a găurilor de apă, de determinare a curentului úi mareei.
La navele cu două maúini, este indicat să se pună o maúină înainte úi cealaltă înapoi, pentru a
ajuta la dislocarea navei de pe fund.
Când fundul pe care a eúuat nava este constituit din nisip, mâl sau scoici, acĠionarea timp
îndelungat a maúinilor înapoi nu este recomandată, întrucât se vor înfunda prizele de răcire a
maúinilor aflate pe carena navei, fapt care duce la avarii ale propulsorului.

- Înclinarea navei, într-un bord úi în celălalt, prin manevrarea lichidelor sau a echipajului, în scopul
desprinderii ei de pe fund (în special la fund aderent - mâlos), concomitent cu folosirea maúinilor.
Înainte de a începe scoaterea navei de pe uscat, nava trebuie să rămână înclinată în bordul în care
adâncimea apei este mai mare.

- Schimbarea asietei navei, se realizează numai după ce s-au executat sondaje în vederea stabilirii
care parte a navei úi în ce măsură trebuie ridicată pentru ca nava să poată fi adusă în stare de plutire.
Câteodată este suficientă doar o schimbare a asietei, o apupare pentru ca prova să iasă de pe uscat.
Se face o comparaĠie între vechiul pescaj al navei úi pescajul rezultat după eúuare, comparaĠie care
dă indicaĠii cum úi cu cât este urcată nava pe uscat, care este apăsarea pe fund úi ce forĠă este
necesară pentru a putea dezeúua nava Ġinând seama de natura fundului.

265
 Manevra navei

Schimbarea asietei navei se recomandă să se realizeaze prin manevrarea de combustibili, apă

úi balastul din tancuri, lanĠul ancorelor úi echipajul, iar dacă este posibil se va debarasa o parte a
greutăĠilor, a apei úi a balastului. Se stabilesc cantităĠile existente de apă de balast úi apă dulce,
precum úi cantităĠile de combustibil. Ca urmare a concluziilor formate, se stabileúte dacă este
necesar să se efectueze vreun transfer de apă sau de combustibil, sau dacă se evacuează peste bord úi
de unde, apa de balast úi apa dulce.
Cu cât greutăĠile dislocate úi distanĠa dislocării este mai mare, cu atât momentul schimbării
asietei este mai mare.
În cazul în care la dezeúuare nava este canarisită într-un bord, se va încerca readucerea pe
chilă dreaptă numai prin transfer sau debalastare din bordul respectiv úi în nici un caz prin balastarea
bordului opus, care poate duce la reducerea sau
pierderea flotabilităĠii pozitive úi scufundarea navei.

- ÎntrebuinĠarea ancorelor, în cazul când măsurile

de mai sus nu dau rezultate, deúi punerea pe uscat nu
este grea.
Ancorele de rezervă, sau ancorele pupa úi respectiv
prova, după necesităĠi vor fi transportate pe direcĠia de
dezeúuare a navei la o distanĠă de 150±200m, spre
locul unde adâncimea apei este mai mare, astfel ca
nava trăgându-se pe ancore să fie adusă în stare de plutire.
Concomitent cu virarea parâmelor sau a lanĠurilor
de ancoră úi a înclinărilor navei, se vor folosi úi maúinile
acĠionate pe marú înapoi.

- Formarea de valuri, prin trecerea cu viteză mare a unor nave în apropierea navei eúuate, poate
ajuta la scoaterea de pe uscat.

- Mareele înalte, pot de asemenea să ajute la dezeúuarea navelor. În zone cu maree, dacă punerea pe
uscat a avut loc în timpul mareei joase, se va aútepta mareea înaltă, pentru ca nava să fie adusă în
stare de plutire. Pentru ca nava să nu fie derivată de curent în timpul mareei înalte, se vor transporta
din timp ancorele înspre larg.

2. În situaĠia unei eúuări grele, adică nava s-a pus pe uscat fiind în marú cu viteză mare,
dar nu s-au produs găuri de apă úi nici alte avarii la corp, pentru reuúita manevrei de dezeúuare va
trebui să se recurgă la reducerea deplasamentului navei úi deci, la micúorarea pescajului prin
descărcare de greutăĠi.
Valoarea greutăĠilor ce trebuie să fie descărcate pentru a face nava să plutească, se poate
calcula cu relaĠiile:

G = ǻTȖS; sau G = 100ǻT t1; unde: - G ± cantitatea de marfă de descărcat;

- ǻT ± micúorarea pescajului prin punere pe uscat;
- Ȗ ± greutatea specifică a apei;
- S ± suprafaĠa liniei de apă existentă;
- t1 ± momentul unitar de asietă [m].
Dezeúuarea cu ajutorul altor nave.

266
 Manevra navei

Dacă o navă eúuată este fără propulsie, sau are úi nu o poate folosi, se recurge la ajutorul altei
nave autopropulsate.
Când eúuarea a avut loc cu viteză mare de marú, iar natura fundului a fost neprielnică, se
spune că a fost o eúuare grea, mai ales dacă s-au produs la bord avarii grele úi în această situaĠie
dezeúuarea nu se mai poate face cu mijloacele bordului, ci cu ajutorul altor nave, însă trebuie să se ia
imediat următoarele măsuri de siguranĠă a navei:
- pătrunderea apei prin eventualele găuri de apă trebuie oprită, sau pe cât posibil limitată; se vor
închide porĠile etanúe pentru a limita pătrunderea apei úi în alte compartimente;
- ancorele trebuie transportate în vânt sau în curent, pentru ca siguranĠa navei să nu fie periclitată úi
mai mult prin influenĠa defavorabilă a vântului sau a curentului;
- în cazul unei presiuni mari pe fund, care ar putea duce la o deformare a corpului (periculoasă
îndeosebi pentru axul portelice úi compartimentul maúini), se va micúora această presiune prin:
lăsarea ambarcaĠiunilor la apă, transportul ancorelor sau refularea peste bord a unor cantităĠi de
apă dulce úi balast;
- transportul la o altă navă sau la mal (dacă este posibil) a materialelor, combustibilului etc. Dacă
transportul materialelor úi mărfurilor nu este posibil úi siguranĠa navei este pusă în pericol, ele vor
fi aruncate în mare.
Cu ajutorul bărcilor úi úalupelor se vor executa sondaje din 5 în 5m, obĠinându-se imaginea
poziĠiei navei eúuate, direcĠia propice de dezeúuare, direcĠiile de apropiere în siguranĠă a navelor
care ajută la dezeúuare. Trebuie făcută o schiĠă care să cuprindă úi indicaĠii asupra naturii fundului,
precum úi planul navei cu toate suprastructurile.
Dezeúuarea navei cu ajutorul altor nave este în sine o manevră de remorcaj de o dificultate
sporită faĠă de remorcajul obiúnuit, deoarece solicită ajutoare în funcĠie de tipul navei úi de situaĠie,
remorchere puternice pentru remorcarea navei, remorchere mici pentru transportul ancorelor,
scafandri pentru cercetarea operei vii a navei, a configuraĠiei úi naturii fundului, scule, remorci etc.
Pentru operaĠiunile de dezeúuare este necesar să se cunoască caracteristicile spaĠiului de
manevră din jurul navei eúuate. Până nu se cunoaúte configuraĠia fundului pe unde remorcherul
salvator se poate apropia de nava eúuată úi cât spaĠiu îi rămâne pentru desfăúurarea miúcărilor lui, nu
trebuie să se înceapă operaĠia de dezeúuare; deci, dacă adâncimile dimprejurul locului de eúuare nu
sunt cunoscute, trebuie neapărat măsurate.
Aceasta poate fi făcută úi de remorcher, dacă se útie din ce parte úi din ce direcĠie se poate
apropia de nava eúuată. În timpul apropierii, se măsoară mereu cu sonda adâncimea apei din bordul
remorcherului cu care se face apropierea de fundurile mici.
Dacă înaintea apropierii remorcherului de nava eúuată nu sunt cunoscute în mod suficient
caracteristicile fundului, adâncimile din împrejurimi se pot determina de pe o barcă. Acolo unde este
necesar, se recurge la puncte de reper, prin aúezarea unor semne în locurile necesare.
Pentru operaĠiile de dezeúuare este important de cunoscut natura fundului. Materialul uúor úi
moale este împins la o parte chiar de fundul navei eúuate úi nava poate fi trasă prin el, formând o
suprafaĠă alunecoasă care favorizează dezeúuarea.
Mai interesează felul materialului, pentru că nu toate navele au tablele de la fund în perfectă
stare úi nu suportă la fel frecările de orice material. O navă cu table slabe trebuie tractată cu mai
multă grijă decât una cu tablele solide. Natura materialului de pe fund poate fi dedusă după loviturile
úi ricoúările sondei, sau când se fac măsurătorile în jurul navei eúuate.
O navă eúuată se tractează sau se smulge mai uúor de pe un banc de nisip sau de pietriú
mărunt decât de pe un fund nămolos, argilos sau argilos-nisipos. Dacă pietriúul este format din
granule de mărimea unui ou, sau sub navă există piatră colĠuroasă sau un pat stâncos, nu se trage de
navă decît dacă fundul ei este rezistent, chiar dacă ea este eúuată uúor; în caz contrar, este mai bine

267
 Manevra navei

ca nava să fie uúurată prin alimbare (transbordare parĠială a mărfurilor), pentru a nu i se avaria
fundul.

Elemente necesare dezeúuării:

SpaĠiul liber pentru manevră este foarte important de asigurat, de aceea înainte de a se apropia de o
navă eúuată, comandantul navei care dă ajutor trebuie să se asigure că spaĠiul necesar pentru
dezeúuare este liber de obstacole.

Remorca pentru dezeúuare, se leagă de nava

eúuată, astfel încât să se poată realiza un efect
cât mai mare pentru miúcarea navei din loc.
Dezeúuarea nu se face numai prin smucituri
úi tragerea navei de pe banc, deoarece nu se
dispune întotdeauna de forĠa necesară; se
pot obĠine rezultate bune úi prin miúcarea
laterală a navei eúuate, când într-un bord,
când în celălalt, în mod alternativ.

Lungimea remorcii. Dacă este prea mare, poate încurca manevra de dezeúuare; de aceea, este mai
bine să se folosească o remorcă cât mai scurtă, însă suficientă, pentru a nu împiedica nava în
miúcările ei după dezeúuare.

Întinderea remorcii. Darea remorcilor se face cu maúina funcĠionând încet; după ce s-a filat
lungimea necesară, se procedează la întinderea úi legarea lor. Nava eúuată fiind imobilizată,
întinderea remorcilor se face cu multă precauĠie úi cât se poate de încet, deoarece o remorcă întinsă
brusc, dacă nu se rupe, va trage remorcherul înapoi úi va face din nou burtă.

VariaĠia puterii maúinii. Când remorca este bine întinsă, maúina se pune cu toată puterea înainte,
dintr-o dată sau treptat. Dacă după ce s-a întins remorca, maúina se pune brusc cu toată viteza
înainte, diferenĠa mare de forĠă de tracĠiune produce smucituri, fără să pericliteze remorca, iar dacă
tracĠiunea se face cu smucituri, se măreúte forĠa de tracĠiune de 4±6 ori. Puterea, mărită în felul
acesta, poate fi folosită în mod succesiv, adică atunci când se stopează brusc maúina după ce a mers
cu toată viteza înainte, fără să fi reuúit operaĠia de dezeúuare, se ia o scurtă pauză úi se pune din nou
maúina pe toată forĠa înainte.

Guvernarea remorcherului în timpul dezeúuării. Remorcherul care participă la operaĠii de dezeúuare

trebuie să Ġină prova lui în direcĠia cea mai avantajoasă, încât nici presiunea curentului úi nici
smuciturile remorcilor să nu-l dea peste cap, lucru ce se obĠine prin orientările date cârmei. Uneori
remorca paralizează efectul cârmei úi remorcherul nu-úi poate menĠine direcĠia. Prin încetinirea la
timp a maúinii úi, la nevoie, prin filarea remorcii, fiind necesară slăbirea ei, se face ca efectul cârmei
să revină, iar remorcherul să-úi reia direcĠia voită. Dacă această manevră nu reuúeúte úi remorcherul
tinde să se dea peste cap, se fundariseúte ancora. Dacă ancorarea nu se poate face din cauza fundului
necorespunzător, se filează remorca în aúa măsură încât remorcherul să se situeze în direcĠia
adecvată. Dacă nici după filarea remorcii remorcherul nu poate fi guvernat în direcĠia voită, se
molează remorca înainte de a se agrava situaĠia.

268
 Manevra navei

Ajutorul suplimentar al unei alte nave. Nu întotdeauna un remorcher reuúeúte să dezeúueze o navă
eúuată. Cauza nu este neapărat lipsa forĠei suficiente de tracĠiune, ci úi faptul că remorcherul nu se
poate îndrepta în direcĠia convenabilă, fără să fie dat peste cap. Se recurge la ajutorul unei alte nave,
fie pentru mărirea forĠei de tracĠiune, fie pentru a Ġine prova remorcherului salvator în direcĠia
necesară, dacă prin aceasta reuúita dezeúuării devine mai sigură.

18.4. RANFLUAREA EPAVELOR.

Este operaĠiunea de ridicare la suprafaĠă a navelor scufundate.

Se execută cu scopul fie al recuperării navei, fie pentru recuperarea mărfurilor, fie pentru
degajarea unei căi navigabile sau toate aceste scopuri la un loc.

Înainte de începerea operaĠiunilor, se va studia situaĠia în care se află nava scufundată cu

ajutorul scafandrilor, în vederea stabilirii modalităĠilor de ranfluare:

- cu ajutorul mijloacelor de ridicare plutitoare. Această metodă se utilizează pentru nave mici úi
constă în legarea acestora cu cabluri de oĠel úi ridicarea la suprafaĠă cu macarale plutitoare;
- cu aer comprimat se foloseúte la navele a căror găuri de apă pot fi etanúate úi constă în pomparea
de aer în compartimentele etanúe ale navei;
- cu materiale mai uúoare decît apa ± compartimentele inundate sunt umplute cu aceste materiale:
plută, polistiren, baloane, paraúute, mingi de plastic;
- cu ajutorul cilindrilor ridicători ± sunt compartimente etanúe de forme cilindrice, care se
balastează, se introduc în apă, se fixează de corpul navei, apoi se debalastează.

De reĠinut!
Prin eúuare se înĠelege aúezarea unei nave pe fundul unei ape, într-un
loc cu adâncime mai mică decât pescajul navei úi poate fi:
a) forĠată de împrejurări ;
b) voluntară.

O navă eúuată trebuie dezeúuată cât mai repede posibil, deoarece cu cât
rămâne mai mult pe uscat, cu atât este mai greu de dezeúuat úi în funcĠie de
situaĠie, manevra de dezeúuare se poate realiza cu forĠe proprii sau cu
asistenĠă din exterior.

Metode pentru dezeúuarea navei cu mijloace úi forĠe proprii

(eúuare uúoară):
- întrebuinĠarea maúinilor proprii;
- înclinarea navei;
- schimbarea asietei navei;
- întrebuinĠarea ancorelor;
- formarea de valuri;
- folosirea mareelor înalte.

269
 Manevra navei

În situaĠia unei eúuări grele, dezeúuarea se face cu ajutorul altor nave.

ModalităĠi de ranfluare:
- cu ajutorul mijloacelor de ridicare plutitoare;
- cu aer comprimat;
- cu materiale mai uúoare decât apa;
- cu ajutorul cilindrilor ridicători.

Test de autoevaluare ± unitatea de învăĠare nr. 18

1. Eúuarea poate fi:
a) Eronată úi voluntară;
b) Voită úi provocată;
c) ForĠată de împrejurări úi voluntară.

2. Decizia eúuării navei aparĠine:

a) AutorităĠii portuare;
b) Centrului de dirijare trafic-VTS;
c) Comandantului navei.

3. Manevra de dezeúuare, în cazul unei eúuări uúoare, se recomandă a se

face:
a) Atunci când se creează condiĠii favorabile naturale úi tehnice;
b) Cât mai repede posibil, încercând dezeúuarea cu mijloace proprii;
c) Cu mijloace specializate, la cererea comandantului.

4. Când se ia decizia eúuării voluntare, se va alege un loc special, astfel:

a) Din documentaĠie, o plajă cu nisip sau argilă, fără funduri tari úi fără
brizanĠi;
b) La recomandarea autorităĠii portuare, un loc de adăpost;
c) Conform SOLAS 74, o zonă care să înlesnească salvarea echipajului úi
mărfii.

5. Eúuarea voluntară se produce în următoarea situaĠie:

a) Pe vreme rea, în apropierea unui obstacol;
b) IntenĠionat, pentru evitarea scufundării navei;
c) La avarierea cârmei úi maúinii.

6. Ranfluarea reprezintă:
a) OperaĠiunea de dezeúuare prin folosirea unor forĠe navale specializate;
b) OperaĠiunea de ridicare pe doc a epavelor;
c) OperaĠiunea de scoatere la suprafaĠă a navelor scufundate.

270
 Manevra navei

Răspunsuri úi comentarii la întrebările din testul de

autoevaluare
1. c) ForĠată de împrejurări úi voluntară.
2. c) Comandantului navei.
3. b) Cât mai repede posibil, încercând dezeúuarea cu mijloace proprii;
4. a) Din documentaĠie, o plajă cu nisip sau argilă, fără funduri tari úi fără
brizanĠi;
5. b) IntenĠionat, pentru evitarea scufundării navei;
6. c) OperaĠiunea de scoatere la suprafaĠă a navelor scufundate;

Bibliografie:

271