Horatius

Arta Poetica-Epistola catre Pisoni

Mare poet al epocii augustane,rafinat,cizelator al versului latin ,Quintus Horatiu Floccus ,

Autor a doua carti de Epistole cu caracter moral didactic ,autor a Odelor ,Satirelor, Epodelor.
Aceasta epistola “ Epistola ,, , realizata in jurul anului 15 ,si este adresata unor prieteni din
ilustra familie a Pisonilor,care erau atrasi de arta poeziei si a literaturii.
Horatiu se ocupa de o serie de probleme legate de vocabular si stil, fapt reflectat si in
alte opere ale sale.(epistola catre August , Apistola catre Florus ).Pleda cauza poetilor latini
contemporani,care doreau sa-I egaleze pe cei greci.Horatiu in aceasta Epistola ar fi sustinut
cauza lui Neoptolem din Parion.Epistola catre Pisoni foloseste in larga masura Practica lui
Aristotel.Exemplu pozitia adoptata de Horatiu fata de problema continut ,forma ,pe care le
considera de egala importanta.Un poet bun este cel inzestrat deopotriva cu cu mestesug si dar
practic.’’ Nimic nu da munca/ Fara o vana bogata ,si nici un talent fara studiu,,.
Poetul sa deprinda cunostinte temeinice despre aspecte felurite ale existentei. Horatiu
ca si Neoptolem pretinde o cultura enciclopedica ,macar o cunoastere a sufletului si a moralei.
Conceptia asupra poeziei –imitatie ,’’ il sfatuiesc pe imitatorul priceput , sa observe
ale vietii moravuri , modele ,, . Poetul sa respecte adevarul si traditia chiar si in operele de
imaginatie ’’ nici chiar mitul sa nu ne ceara sa credem orice ,,. Pentru Horatiu schimbarea s-a
produs , a intervenit cand facultatile rationale au fost pretuite sporit fata de cele mistice .
Satira si comedia merita sa fie socotite impartiri ale poeziei, data fiind apropierea lor de
proza . Horatiu impartaseste Pisonilor o serie de sfaturi ,Epistola are un vadit scop si intentie
didactica , care covarseste orice alta preocupare. Poezia sa fie pusa in slujba progresului
moral si al patriei , trasaturi oglindite in Epistola catre Pisoni.
15-10, vorbeste despre puterea pe care o au poetii si pictorii ,’’orice sa indrazneasca de-a
pururi,,. Lucrarea sa fie simpla precum cea a olarului , dar sa aiba unitate ,,. ( 20-25).
Lucrarea trebuie sa aiba nerv ,avant nu numai eleganta .Lucrarea trebuie sa devina un tot ,nu
doar anumite aspecte sa fie slefuite ,ci intreaga lucrare . Opera o compara a fi ca un om cu
ochii negri si parul aranjat ,dar nasul stramb,simbolizand opera care nu corespunde in
totalitate .Proza sa aiba o structura bine definita , unde autorul nu divulga totul din prima , ci
lasa anumite lucruri pentru timpul potrivit.
Stilul sa fie prudent ,iar cuvintele sa fie dese.Stilul sa fie inovator ,sa se foloseasca noi
constructii ,ce nu au mai fost folosite inainte.
40-45, ’’ Sa se foloseasca si autori romani nu numai greci precum Ceciliu si Plaut,,.
60-65, ’’ Cuvintele infloresc si da stilului vlaga , precum tinerii,,.
70-75 ” Cuvintele alese pentru anumite fapte precum Homer ,ne arata ce stil sa se foloseasca
pentru faptele demne ale regilor , comandanti si ,, funestele lupte “.
Pana acum se exprimasera in versuri perechi neegale . Cearta gramaticilor pentru
stil,relatata ,s-au mai certat si se vor mai certa spune Horatiu.Conteaza ritmul “ iambul
folosit ,,.
80,comedia a adoptat un anumit stil,metrul iambic potrivit pentru dialog , Ca poet trebuie
neaparat sa stii sa potrivesti lucrarea cu ritmul si tonul.
85, a nu se folosi vers comic in constructii tragice . Exemplu” Tragedia lui Tieste nu se scrie
in versuri comune ,ca in comedii,,.Subiectul sa fie tratat dupa fire.
95 “ Nu este destul ca poemul sa fie frumos ,el trebuie si sa atinga ,,. Vorbele spuse sa fie
mereu potrivite cu soarta ,altfel vor rade in hohote plebeii si nobilii Romei . Altfel vorbeste un
zeu intr-o piesa altfel un erou. Actorii care joaca sa foloseasca tonuri corespunzatoare. Sa se
creeze persoane noi ,netratate pana acum in piese , o tema comuna si cunoscuta este greu de
redat in termeni noi,proprii.
130, Un cantec iliac poate fi transpus intr-o piesa de teatru.Insa poetul sa nu se avanta
prosteste . Sa se redea forma cat mai exacta deoarece daca te vei abate nu te mai poti intoarce
, reveni la planul sau tema poemului.
140, Ce chibzuit este poetul ce nu se avanta prosteste . Ce nu poate trata linistit sa lase
deoparte. Sa faca o clara delimitare intre inceput si sfarsit . Sa nu incredinteze rolurile la
intamplare ,sau sa incredinteze rolul unui mosneag unui tanar , copilului rol de om matur.
Pe scena sa nu se prezinte lucruri crude , ce scene sunt puse in piese sa nu oripileze
auditoriul ( 180-185).
190,Corul sa umple un rol de actor , fara insa a canta intre acte.
220,Scena glumeata poti incerca dar sa se crute tragedia cea grava.
225-Seriosul trebuie imbinat priceput cu gluma. Pentru satire sa se foloseasca un stil
consacrat. Poemul sa fie construit cu elemente stiute dar bine imbinate . Sa nu se jigneasca
personalitati importante in cadrul poemelor sau pieselor , chiar daca multimea de rand o
aproba.
260, Nu orice critic observa ca-I rau cadentata scrierea..Horatiu este de parere ca s-a acordat
prea multa ingaduinta cu poetii latini..Sa nu se mai scrie fara noima. Sa se studieze modelul
grecesc .Lauda trebuie sa o meriti,nu ca o consecinta a lingusirii. Stilul de scris sa nu fie in
graba cu stersaturi multe . Poetul spune Horatiu creste si se dezvolta in timp prin creatii .
310,Ratiunea ratiunea e-n scrisul corect si izvor si principiu.
Horatiu indeamna la o atenta observare a modelelor din societate.Horatiu ii lauda pe
greci,carora muza le-a dat talentul si si arta vorbirii.(320).
Romanii insa spune Horatiu stiu arta de a socoti fara numar ’’ stiu sa imparta un as intr-o
suta de parti ,,. Vorbirea sa fie concisa ,clara , lesne de inteles , sa se arunce ce nu este de
folos.
340, Ce-i plasmuit ca sa placa sa semene cu adevarul, nu sa se prezinte ceva de necrezut.
Sa nu te fure atipirea intr-o opera lunga este de iertat. Pictura e ca poema , de aproape te
atrage , alta te invarte daca o privesti de departe.
370,Poetii nu au voie sa fie mediocrii ,a fi mediocru e ca si cum la ospete s-ar canta o muzica
nepotrivita..Atentie spune Horatiu,cuvantul scapat nu se mai intoarce. Vana bogata si talentul
cu studiul, se ajuta intre ele ca niste prieteni.
420.poetul sa se fereasca de lingusitori. Sa se deosebeasca prietenul bun de cel fatarnic. Sa nu
aduci prietenului poezii faurite de tine ,deoarece din simpatie o sa-ti spuna ca e bine.
Lingusitorul nu este un prieten sincer ,nu-ti poti baza opera de criticile lui.
Quintiliu este dat ca exemplu, ia bine si indreapta ,asta si asta. Sterge ce nu-I bine .Omul
simtit si intelept va respinge ce vers e subred.
Astfel poetulse va increde in lingusitori si va fi taxat in public , astfel nu se va mai
putea repara nimic.
 Subiectul 2.
Pippidi.
Analiza.Poemele Homerice ,Manualul didactic al lui Quintilian,Pindarr,Simonide ,
Aristofan,Dionis din Halicarnas ,Horatiu.Etc.
Mimesis-Arta imitatiei.
Cunoasterea trecutului pe baza datelor oferite de Epopee,la vechii greci pentru reconstituire.
Tucidide-cum desprinde adevarul de legenda ? Platon judecatorul artei grecesti,detractorul
tragediei. Poetica redactata 334-330 i.e.n..Pentru Aristotel Mimesis urmareste sa redea o
imagine favorabila lucrurilor si fortelor imitate.Aristotel face o comparatie intre poezie si
istorie in capitolul IX.Poezia este prezentata pozitiva,mai frumoasa si mai filosofica ca
stil.Istorie exprima particularul . Filodem : Poetii redau intamplari mincinoase , absurde.
Darul imitatiei este sadit in om din vremea Copilariei ,Capitolul 4.
In cazul literelor greco-romane ,nu avem de-a face cu un corp unitar de doctrine ,ci cu o serie
discontinua de sisteme.

Curtius Retorica

Retorica este cea de a doua dintre cele sapte arte liberale. Retorica importanta ca si Gramatica
pentru intelegerea culturii medievale.Retorica a disparut ca instrument de predare.Se studia
pana in liceu in epoca moderna.Retorica ,la comentarea poetilor latini,trebuiau latini,trebuiau
identificate 1.metafore.2.metonimii.3.hiperbole,etc.
Gothe o deplange in Faust ‘’ Retorica,sterpe ca si-al toamnei umed vant, etc.
Retorica in antichitate.
Inseamna teoria vorbirii,indrumarea la construirea mestesugita a unei cuvantari . Timp de 9
secole i-a influentat pe greci si latini.Geneza ei a fost in Atica.Razboiele cu persii.Elocinta
,scop al educatiei.Ahile scolit de Fenix pentru a fi convingator in cuvinte.Poate fi considerat
Homer parintele Retoricii? Opera lui alcatuita din discursurile personajelor in actiune. In
grecia antica talentul oratoric ajunge conditia de baza ,preliminara, a unei cariere stralucite.
Sofistii predau aceasta arta pentru bani. Formatia oratorica ,instructia logica,dialectica,se
studiau pentru o cariera stralucita. Transforma cauze slabe in cauze puternice.(Aristotel
Retorica )
Retorica putea sa se transforme in tehnica avocateasca.Logosul,important duce la PAIDIA.
Retorica devine tehnica literara ( 427).
Metafore,antiteze,asomante,rime.Elocinta incepe sa concureze poezia in mod
deliberat.Giorgias ,primul maestru al al elocventei pompoase.Retarica greaca s-a nascut odata
cu sofistica,ajutata de aceasta.Platon le-a respins din metodele filofice si pedagogice ca si pe
poezie. Aristotel le-a reconsiderat ,el a inclus poezia si retorica in randul artelor.Ariostotel ‘’
Retorica egala in drepturi cu dialectica ,,.
Sec II, Retorica greaca se raspandeste la Roma .Aici va avea scopuri exclusiv practice.
Cel mai vechi manual conceput in limba latina.Rhetorica ad Herenium ,85 1.e.n. autor
necunoscut. Alta scriere inrudita . De inventione.Retorica lui Herenium –importanta se
studiaza in Evul mediu si in timpul Renasterii.
In Evul Mediu se citea scrierile retorice ale lui Cicero,nefiind insa autorul model.
Epoca romana –Retorica devine o elocventa de scoala –exercitiile declamationes –in
cazurile juridice fictive.Decaderea Elocventei a fost analizata de Tacit in Dialogus de
Autoribus.Retorica se transpune in poezia latina.Acesta este meritul lui Ovidiu.Ovidiu in
declamatii “ sa puna sa vorbeasca o persoana imaginara .Stilul poetic , tragediile lui Seneca si
epopeea lui Lucan.
Retete retorice pentru epitalamuri ,si elogii funebre.In primul secol al imperiului se dezvolta
retorica.,iar la sfarsitul lui putem vorbi de o maxima inflorire.
Institutio oratoria a lui Quintilian (95). Una dintre cele mai excelente scrieri ,pe care le avem
din antichitatea romana. Tratat de educatie romana .Omul ideal este oratorul.Elocventa
deaspura astronomiei si a altor stinte. Retorica raspunde (quintilian ) necesitatilor care
corespundeau filozofilor ,si cultura generala.Quintilian “ Oratorul din leagan trebuie instruit ,,.
Toata viata inveti pentru a fi orator, ca si pentru literatura,lectura etc.
Urmatorul curent al Retoricii a fost Asianismul,cel dezvoltat in Asia Mica.O maniera noua –
aticismul-a dezvoltat o estetica literara clasicista sec II-IV.

Sistemul Retoricii antice

-Compusa din 5 parti-Inventio (euristica )

- Dispositio ( ordonarea )
- Elocutio (expunerea)
-Memoria
- Actio ( dictiunea ).
Feluri de elocventa : Lauda a zeilor si a omului –Quintilian.
Lauda suveranului ( specie aparte ). III-oratia funebra ,cea de nunta,de consolare, elocventa
deliberata.Influenta cuvantarii panegirice asupra literaturii medievale a fost foarte mare.
Tehnica stilistica a sofisticii noi , facea parte si descrierea artistica de locuri ,oameni.
2,Partile retoricii IV-V ( memoria si actio ).
Ocupa spatiul cel mai restrans. Partea cea mai importanta este cea despre gasirea temei.
Aspecte-Introducere ( exordium),Povestirea ( Naratio ), Dovada ( Argumentatio ),
Combaterea afirmatiilor contrare ( refutatio ), incheierea (epilogus).
Topos al elocventei epidictice-elogiul stramosilor si al faptelor lor.Quintilian : Topoi
sunt minele argumentarii supuse unui scop practic.
Cuvantarea epidictica ,tehnica a laudei devine.Proza a fost retorizata. Topoi capata o functie
noua devenind clisee . Naratio putea servi pentru orice fel de povestire.Dupa Naratio putea
urma o digresiune, care s-a folosit din plin in poezia medievala.
Stilul ornatus al discursului este dezideratul suprem si continua sa fie pana in secolul XVIII.
Vergiliu in Dante , maestru in parola ornata.
4.Gramatica , retorica , intra in Evul Mediu in ansamblu de artes liberales.Symmachus si
Sydonius vor deveni autori model al renasterii din secolul XII.
Scrisorile lui Symmachus ( 365-4020
Ieronim-traduce Biblia dupa textul original Vulgata. Urmat de Augustin diferit de Ieronim –el
nu este un erudit ,este un ganditor.Dasca de retorica si elev al platonicienilor.Augustin
urmeaza traditia alegorezei homerice si biblice.Confesiunile sale sunt realizate in stilul
poeziei artistice antice.I jumatate a secolului 2 –Cassiodor –retorica antica revigorata de
acesta.Scrisorile sale la cererea lui Teodoric si Alaric respira mentalitatea antica.In
Institutiones –Cassiodor dedica retoricii o prezentare succinta.
Ars dictaminus ( sau dictandi ) –ca model de scrisori si diplome ( nou sistem al retoricii)
Sec XI incercarea de a subordona intreaga retorica unei teorii a stilului epistolar .Dictarea
capata acum sensul de a scrie o redacta, a scrie opere poetice. Intre muzica si retorica exista
legaturi stranse. Academia Francaise 1635 –Redacta o poetica si o retorica ( nu a facut insa ).
Topica

In sistemul antic topica pentru Retorica reprezenta depozitul de provizii , Pentru introducere
(exordium ) exista o topica anume , la fel si pentru incheiere. Topicul pentru cuvantarea
epidictica si judiciara.Varianta a cuvantarii Epidictica cea de consolare.Exemplu Ahile :Stie
ca-l asteapta o moarte timpurie .El se resemneaza consolandu-se cu gandul. Nici Hercule
prefaratul lui Zeus nu a fost scutit.Horatiu la mormantul lui Architos . Suntem muritori cu
totii.Si eroii trebuie sa moara.Tema poemului de consolare genereaza astfel reflectia asupra
varstelor vietii.Intre poezie si proza au existat din Antichitate.un schimb permanent. Cicero :
vorbitorul sa dea dovada de umilinta si supunere ,,. Formule de modestie cunosc raspandire in
antichitate , apoi in literatura medievala si vulgara .Autorul isi cunoaste anumite lipsuri.
Topica exordiala
Reprezinta menirea de a motiva alcatuirea unei scrieri. “ spun lucruri pe care nu le-a mai spus
nimeni altcineva inainte,,. Horatiu : sa tratam si alte subiecte nu numai muncile lui Hercule,
Topicul dedicatiei
-des intalnit in exordiu.. Statius pentru Gallius cu ocazia insanatosirii acestuia.. Poetii romani
denumesc dedicatia o consocrare . Autorii crestini isi confera opera lui Dumnezeu., originea
acestui lucru se trage de la Ieronim.
Toposul-cunostiintele ogliga la impartasirea acestora. Exemplu Horatiu,Seneca.
Parabola se foloseste in acelasi sens.,precum Parabola Talantilor ,incredintati,care nu trebuie
ingropati.
d) Alt topos exordiul –trebuie inlocuita trandavia ,topos intalnit la Horatiu : ajunge sa
recomande compunerea versurilor ca remediu pentru lene si viciu.

Topica finala
La sfarsitul unei cuvantari trebuie sa se rezume punctele principale .Se folosea fie o incheiere
abrupta , sau putea chiar sa lipseasca cum e in Eneida. In evul mediu formele abrupte
comunica cititorului ce opera e terminata.

Invocarea naturii ca topos poetic

La origine o semnificatie religioasa ,Iliada lui Eschil,Prometeu, La Sofocle sunt umanizate
fortele naturii. Sunt fiinte care sufera impreuna cu omul. Proza greceasca din vremea
imperiului folosita in poezia latina . Hortaius se foloseste de invocarea naturii. Proza crestina
preia toposul naturii ,pentru a explica fenomenele de la moartea Mantuitorului.Poetul
Medieval nu invoca fortele naturii el invoca elemente ce le apartin naturii-dupa principiul cu
cat mai multe cu atat mai bine.
In Renastere toposul se apropie din nou de bucolica din Antichitatea tarzie si se prelungeste in
clasicismul francez.
Contradictia generatiilor reflectata de poezie se manifesta sub forma infruntarii, dintre
moderni si cei vechi . Asemenea conflicte gasim si in renasterea latina din secolul XVI.Se
realizeaza foarte mult imitatia imitatia obiceiurilor antice.,exemplu protestul lui Horatiu,imitat
pentru a protesta.
ZEITA NATURA

Ovidiu isi incepe Cosmogonia sa cu descrierea haosului .O lupta intre rece si cald.,umed-
uscat,moale-tare ,etc/Claudian scrie aceiasi tema.Natura este pentru Claudian o zeita
puternica.

Stiinta literara la inceputul crestinismului si in evul mediu.

Intre Poetica antica pagana si cea patristica intervine ca element mijlocitor iudaismul elenizat
din ultimele doua secole precrestine .(iudasismul elenizat ca mijlocitor ). Prelucrat sistemul
exegezei alegorice elaborat de filozofii antici.Argumentul vechimii scrierilor tratat- Ieronim –
tonul sau satiric la adresa diletantilor care se ocupau cu studiul Bibliei.Ieronim,Isidor sustin in
mod sistematic corespondenta diontre formele literaturii biblice si ale celei profane.Cassiodor
‘’ Sfanta scriptura a utilizat figurile retorice necunoscute.Nu , aceste figuri provin din
Biblie ,de aici si-au dobandit notorietatea. Lucrarea lui Cassiodor Institutiones divinarum ac
seccularum litterarum merita o considerare aparte ,importanta pentru stiinta literara
medievala.Lipsesc profesori pentru cunoasterea Bibliei .Intelegerea Bibliei se realizeaza in
sase chipuri.Cassiodor ofera caracterizari literare asa cum facuse Quintilian cu concizie
clasica. Isidor il continua pe Ieronim .Etimologiile lui contin un fir calauzitor pentru Istoria
literaturii universale ,Prelucreaza Cronica Universala a lui Eusebiu El vorbeste de 6 ere
universale ,Istoria Lumii,Istoria Literaturii, si poetica lui Isidor.Patriarhii si scriitorii biblici au
inventat genurile poetice.,preluate apoi de catre greci.la Isidor,fabula,deosebirea dintre poesis
si poema este simplificata la extrem . La fabula da o definitie confuza.Fabule cu
animale,mituri,comedii.Sub fabula Isidor rezuma tot ce apartine numai domeniului fictiune.
Historia este o relatare de fapte.Primul istoriograf a fost Moise.Istoria nareaza intamplari reale
,fabula relateaza lucruri care nu au avut loc,si care nu pot avea loc,ele contravin naturii.
-Defineste Topica ca disciplina inveniendorum argumentorum ,declara declara cunoasterea
acestora ca fiind esentiala poetilor-si poetii trebuie sa demonstreze ceva.Topica este pentru
Isidor dar si pentru tot Evul Mediu o inventie minunata a spiritului omenesc.
Intr-un cinstirea zeilor ,oamenii au inventat poezia,care este o lauda a zeilor.
Isidor preia teoria lui Lactantiu pe care o contopeste cu critica antica la adresa lui Lucan.
Cicero : istoria are de respectat alte legi decat poezia.Prima are de a face cu intamplari reale,
poezia cu desfatarea sufletului.POetica lui Isidor ,integreaza patrimoniul doctrinar al
antichitatii pagane tarzii in sistemul epistemologic al bisericii occidentale .Opera sa ester o
compilatie un mozaic?
Lectura Etimologiilor sa se faca in spiritul unui cititor medieval.
Ieronim,Cassiodor,Isidor : Necesitatea absoluta a artelor pentru cunoastere si studiul Bibliei.
Prudentius-este cel mai important si mai original reprezentant al vechii poezii crestine ,insa ca
model trebuie luat doar Virgiliu. Scrisoarea dedicatorie este interesanta pentru poetica
medievala.
Aimeric (1086)-gramatic-se numeste pe sine Metrius metricorum amicus.
Literatura crestina se imparte in patru clase in ordine descendenta
1.aurum-autentica
2,argentum-hagiografia
3..stagnum-communia
4.plumbum-apocrifa

Curs 1.

Horatiu.-Actiunea reprezentata mai importanta decat cea povestita. Sa vezi o piesa de teatru
are impact mai mare.Sa nu se creeze sange pe scena,scenele de cruzime neverosimile,sa nu fie
reprezentate pe scena,sunt dezgustatoare,ele jignesc stilurile.Cum sa aflam cum s-au petrecut
intamplarile?Sa spuna un martor care intra pe scena .A patra persoana sa nu aiba glas.,trei
actori si un povestitor.Rolul corului,el sa umple locul unui actor ,sa fie necesar actiunii.Sa fie
studiat modelul grecesc spune Horatiu.El ii cunoaste bine pe autorii greci.In sec I d.Hr au avut
o literatura remarcabila ,satire ,etc modelul lor a fost preluat.Poetii sa nu neglijeasca sa-si
scrie scrierile.La 295 el pune problema inspiratiei.Talentul sau inspiratia se intreaba la
295.Aici incepe ultima sectiune a Epistolei catre Pisoni.
I-Se refera la Poesis,in III –la Poet.
309-331-ratiunea ca principiu al poeziei. Ratiunea este un principiu al poeziei.Poetul sa fie
stapan in cea ce face.Sa treaca totul prin filtrul ratiunii.O idee tipic romana : Rationalitate si sa
dai aspectul cuvenit fiecarei persoane.Se respecta CONVENENTIA.Sa fii concis.BREVITAS
–unul dintre idealurile stilistice antice , a poeticii clasice.
Despre greseli necesar sa se vorbeasca intr-o lucrare care trateaza chestiuni de poetica. Unele
greseli pot fi iertate,dar important este sa nu perseverezi in greseala. ‘’ Sa te fure atipirea iertat
intr-o opera lunga ca a lui Homer .
-Slefuire,atentie,rationalitate ,sa fi atent daca ti se mai face o critica.
In unele lucruri este permis sa fii mediocru ,insa zeii,oamenii,nu au admis ca poetii sa fie
mediocrii –nu in indeletnicirea de poet.Poetul slab nu stie versuri sa faca ,spune el. Poti
distruge ce nu ai publicat dar cuvantul scapat nu se mai intoarce. Poetul are o misiune sociala.
Orfeu misca pietrele. Un rol civilizator ,el joaca in cadrul statului un rol,Homer,Tirteu.Poetul
are un rol in interiorul comunitatii.Fara talent nu se poate nimic ,si nici talent fara studiu.La
420-450 ,Despre critica ,cum trebuie facuta critica si cum trebuie acceptata.
Nu te grabi sa-I aduci poezii facute de tine ,nu te apuca sa-ti popularizezi oricarui creatia.,el sa
scape de tine te va lingusi precum regii. Quintilian ar fi zis fa bine si modifica asta si
asta.RETORICA SI Poetica s-au transmis in evul mediu.Horatiu s-a transmis mai degraba ca
o scriere tehnica.S-a transmis limba latina ,de aceea efortul principal sta pe Gramatica.,
exemplu anul 600 ,Isidor,Gramatica,Retorica proportii reduse,dialectica cateva pagini –artele
cuvantului.Gramatica este stiinta pilot.

Curs 2

Horatiu.,Elogiul,Blamul,aceste axe importante.Elogiul –virtutile unei persoane intro anumita

ordine.Scriitori,imparati,oameni politici,oricine se poate bucura de elogiu.(genul epidictic )
Blamul,viciile.Exercitiul de descriere mai obisnuiau ,care este in mai multe
feluri,oras,tinut,cetate,stiluri clar stabilite.Stilul cum a descris Virgiliu adoptat si dat
exemplu,dar descrierea unui personaj deosebit foarte rar .Pentru ca nu aveau model fata de
acest lucru..O scoala buna este cea care functioneaza nu ca un franar al creativitatii.se bazeaza
pe autori consacrati,nu tind sa progreseze.
Apararea,Atacul,tipic oratoriul de tribunal.-se foloseste mult material fictiv-se compara ca
exercitiu Vietile Paralele.,astfel ca retorica sa iasa bine din acest tip de scolaritate.

Arta poetica a lui Horatiu.

Se indreapta catre personalitati contemporane cu Horatiu –Pisones.Alegerea nu este
intamplatoare.Sa nu te grabesti cu publicarea sa starui cu lucrarea cat mai mult spune
Horatiu.Aici este numita pentru prima data arta poetica. O numeste Arta Poetica pentru ca o
trateaza ca atare,ca pe un manual tehnic,o sursa de percepte.Cea ce Horatiu nu si-a
propus.Poetica lui Aristotel au fost notite de curs.Horatiu a avut in vedere o anumita
structura.Acest text Horatian nu este un tratat, Clintinianus il transforma intr-un
manual teoretic ,si asa a ramas cu toate ca Horatiu nu si-a propus asta ,dar asa va
ramane.El scrie o epistola prietenilor sai,cei care au fost consuli in 26,7,1,este o opera de
batranete.acesti fii Pisoni si-ar fi dorit sa se remarce ca autori de tragedii,probabil un gest
amical a fost.Horatiu este un autor liric si satiric ,el nu a scris teatru,deci de ce a scris despre
niste genuri pe care nu le-a practicat?.El s-a folosit de forma textuala Epistola care i-a
convenit datorita caracterului nesistematic.
El a folosit Poetica Aristotelica ,un text de autoritate .Desi lucrarea este nesistematica
,cititorul vede ca lucrarea urmeaza planul filologilor elenistici care vorbesc de o problema
literara.-aveau in vedere poesis 9 procesul creatiei poetice –poema ( forma operei –poietes –
poetul.
La inceputul evului Mediu aproape ca dispar referintele referitoare la acest text –sec IX un
interes pentru acest text,sec XI-XI-este subliniata legatura cu Retorica,secolele IX-XV –mult
mai numeroase abordarile ,este subliniata traditia cu Retorica.Il asimileaza cu campul retoricii
,gramaticii,Dar nu au in vedere aceste elemente pe care Horatiu a dorit sa insiste.

Curs 3

Retorica este o disciplina de scoala.Ea este cunoscuta de toata lumea care parcurge un
curriculum complet.Mai intai trebuie trecut prin scoala de Gramatica.Care este formatia unui
intelectual in antichitate .Modul in care se forma o persoana care viza functii importante in
stat.Formatia intelectuala-Scoala antica-Grammaticus ,primul profesor.Sa scrie si sa citeasca
mai intai. I-I.Hr-I d.Hr.(latini ).Apoi urma o instructie bazata pe studiul autorilor. Intr-un mod
destul de distinct.Educatio Narratio poetorum cum se desfasura. Studiau textul cuvant cu
cuvant. Se asigura ca toti au acelasi text mai intai . Ex Eneida .Il lamuresc din punct de vedere
gramatical,apoi forma rara sau unica ? Grramaticus lamureste .Apoi din analiza gramaticala
,trece la stadiul de Real. Realitatile la care se refera cuvintele. Ex Arme ofensive,defensive .
Tipologii. Ce stim despre armele lui Eneas .Partile Retoricii .
Septum arte liberales ( Garden of Delights).
Se studiau pe etape Gramatica,Retorica,Dialectica,Logica,Filozofia gandirii. Aritmetica,
Geografia, Muzica ,din acestea au o cunoastere chiar daca nu le studiaza. Ei cunosc insa din
monografii pe masura ce studiaza din monografii ,se analizeaza cuvintele din aceasta
perspectiva a realitatilor, lucruri inconjuratoare. La sfarsitul studiului autorilor el a parcurs
deja aceste obiecte de studiu pe care le invatam noi azi din din toate domeniile vietii
intelectuale ale timpurilor lui. ( Aici prin intermediul Gramaticii si retoricii ). Totul se invata
prin intermediul literaturii ,prin intermediul canonului literar.
2.Retorul baza a cunoasterii . La Retor ,invatatura se specializeaza ,este o disciplina care nu
este atat de veche ca filozofia.,probabil secolul 5,apare . La Siracuza se petrece caderea
tiranului . Se pune la punct un sistem de persuasinue care s-a nascut la tribunal.Avocatii care
pledeaza in fata adunarilor . Aceasta elocinta s-a dezvoltat in Grecia. Apoi a trecut la Atena –
Ghorghias-a dat numele unui dialog al lui PLaton.Pentru PLaton invatamantul predat de
sofisti este scandalos pentru ca luau bani.Sofistii – Noi suntem niste profesori si predam
Convingerea asta inseamna Retorica ,Persuasiunea ,ori Gordias spune : Noi il invatam pe elev
sa convinga pe oricine isi doreste sa convinga .Arta este extrem de abila , dar nu este neaparat
pusa in slujba adevarului, il folosim pentru a ne indeplini scopurile. Specialisti in manipulare .
Demagogii,rezultat al invatamantului de Retorica , Platon o sesizeaza .Retorica lui Aristotel
avem o prima codificare retorica in spatiul grecesc. Retorica va trece la Roma. Cicero
,recunoscut in Evul Mediu . La Roma Retorica cunoaste un aspect de normare practica.

Curs 4

Profesorul si elevii faceau o critica de text . Se facea lectura unui exercitiu in sine
dificil.Invatamant realizat pe Memorie si Memorare .Se cunosteau multe versuri pe
dinafara.Retorica antica –trei stiluri,trei obiective .Retorul ce trebuia sa faca ? Sa fie capabil
de a intreprinde , a realiza trei efecte ale publicului sau.
I-Docere ,II-Delutare, III-Movere.
Docere-a informa ca poate sa transmita informatiile necesare cu privire la cauza respectiva
.Publicul trebuie sa fie placut impresionat .Movere-Sa-l misti,Sa-l impresionezi ,sa-l indupleci
pe judecator.Judicia –genul politic epidictic ( Retorica de ceremonie ).Ele exista pana azi ,Ex
judiciar,tribunale.Epidictis este practicat azi mai putin. ( discursuri laudative ),in antichitate s-
a folosit mai mult.,exemplu la Roma,Seneca ,Discursul inaugural pentru Nero.
3 stiluri-1.Inalt.2.Mediu. 6.Umil.Retorul trebuie sa fie de capabil sa-si puna de acord discursul
,cu tema lui ,cu genul in care vorbea ,cu scopurile pe care si le propuse.Clasificarea la care se
refera la selectia vocabularului sau a figurilor de stil. Exemplu stilul inalt-trebuie sa-ti alegi
lexicul cu o inalta calitate literara,sa citezi din creatori cunoscuti.
Genul Mediu-nici elevat ca stilul inalt nici ca stilul umil insa.Niciun discurs nu poate fi lipsit
de Ornatus,utilizat in functie de ipoteza in care conturai discursurile pentru cele trei stiluri.
Oximoromul,Metonimia.Stilul Mediu greu de definit.si pentru ei.Genul epidictic se potriveste
cu stilul inalt. Partile retoricii sunt 5,iar ele se predau in paralel nu separat.
I.Inventio (De la verbul latin Inverio,Invenire).Nu inseamna a inventa ,ci inseamna a gasi, in
fapt inseamna gasire ,aflare. Ce sa gasesti insa ? Sa gasesti ce ai de spus,argumentele .
II.Topica. ( Topos origine )
- sa se gaseasca un model abstract pe care sa il folosim in cat mai multe genuri de discurs.
-Locuri Comune ( grad mare de abstractizare ). Minele argumentarii.Pot fi folosite in multe
situatii ale unui orator. Exemplu de locuri comune ( TOPOI) .Exemplu Discursul de
Consolare. Si marii erai au murit.A murit si Ahile,si Menelau ,folosite in Horatiu si
Tantalos.Elegia lui Ovidiu exemplu. Tema Mortului Tanar –derivata din aceasta .O consolare
mai greu de adus ,il poti evoca pe Ahile.Moarte lui Arusus ,alt discurs ca exemplu.Cicero
spune despre Inventio:” Sa adopte Toposul Modestiei ,,.Limba nu este prea saraca pentru a se
vorbi despre o asemenea tema, ei stiu asta de la scoala .’’Ma apuc de lucru tremurand cu
ingrijorare,,spune Ieronim.Toposul trece in Crestinism.Alt Topos : Nu vreau sa va
plictisesc .Alt Topos-Dedicatia,discursul scris , dedicatie catre prieteni, pentru un om
insemnat ,pentru Dumnezeu. Toposul care poate fi folosit in timpul discursului daca vrei sa
spui ca ceva e imposibil..Exemplu cand Sena se va varsa in Oceanul Pacific ,sau lupul si
mielul vor creste impreuna pe aceiasi pajiste .
A doua parte a Retoricii se numeste Dispozitia –il invata pe elev cum sa-si redacteze un
discurs .Discursul are un Exordium .Renunti la exordium cand vorbesti de politica ex Cicero
Catre Catilina .
Exordium Exabrupto –in tematica ca intrare .
II-parte a discursului –Prepositio –scurt rezumat al temei pe care il va prezenta , Oratorul il va
face pe scurt.
III –parte –Naratio Relatarea faptelor sau circumstantelor respective.
IV-Argumentatio-se prezinta probele. Ei fac o clasificare a probrelor extrinseci probe intr-un
discurs judiciar . Probe materiale-proba extrinseca , probe de neschimbat .
b) intrinseci – aici trebuie sa uzeze de Inventio.Sa stie sa-si pledeze cauza , aici se vor vedea
calitatea argumentelor , abilitatea lui de avocat .
V-Refutatio –Denaturarea Argumentelor – vb tu primul ,Oricare ar fi argumentelor celorlati le
respingi dinainte.
VI-Concluzia (Peroratio )
Recapitularea probelor de catre Aparare .Apel puternic la sentimente.
VII-Elocutio-Suma normelor stilistice
-solutia lexicala ( ce lexic alegem ).In ce stil ne situam,ce figuri de stil folosim.
Raporturile de figuri se predau. Punctul predominant pana la sfarsitul secolului 18 , stilul
trebuie sa fie ornat .
Actio-antrenament actoricesc –sa actionezi si asupra descursului ,evenimentelor.Elemente
actoricesti-Cand te intorci catre judecator,ce moment alegi.
Ultima Parte-Memoria .Cum se memoreaza un discurs .Trebuie sa vorbesti liber .Sa nu se
piarda atentia publicului insa .Sa tii minte pe dinafara texte foarte lungi .Aveau felurite
tehnice pentru aceste lucruri.Una dintre ele –Parcurgerea in lungime a unui spatiu . Exordium
il asociezi cu intrarea in cladire .Pentru Prepositio asociezi elemente ale salii.. A te ajuta de
reprezentarea spatiala ,Pentru Concluzio ,o alta asociere .

Curs 5
Puritatea genului –idee a reflectiei antice.Epopeea se scrie in hexametru.In epopee avem
recuperarea onoarei,statutului .Epopeea lui Ahile-genurile sa fie pure .
Artele discursului poetic in secolele XII-XIII.
- A depins de textele antice pe care le-au avut.Revolutia romantica altfel a interpretat
doctrinele antice.Cicero-De Inventione s-a pastrat ,Quintilianus s-a pastrat,.Lucrarea lui
Aristotel perceputa ca o lucrare de filozofie umana ( Poetica lui Aristotel ).Lucrarile de
gramatica ale lui Priscian, s-au pastrat .In Evul Mediu artele discursului se reorganizeaza ‘’
artes predicandi, artes dictaminis, artes poeticae ,,
Artele poetice-referitoare la compunerea de lucrari in versuri ,dar uneori in proza ,in limba
latina .
-sinteza dintre gandirea gramaticala antica si perceptele retorice .
-ars rithmica –centrat mai ales pe alcatuirea clausulelor initiale si finale si pe studierea
efectelor acestora .
Ars Rithmica-alcatuirea clausulelor initiale si finale
-gramatica speculativa –reflectie asupra naturii limbajului si a efectului acestuia.
- gramatica universala sa identifice –valabile pentru toate limbile.
Categoriile pe care le reprezinta ,categoriile logicii,categoriile metafizicii. Categoria
metafizica a permanentei . Participiu este considerat langa verb.Ele exprima devenirea .Ele
sunt analizate dinspre logica ,metafizica dar nu dinspre gramatica .
De modus significandi .-au fost numiti.
Alexandru de Villedieu ,cel care scrie in 1i99, o carte numita Doctrinale o scrie in hexametru,
l-a inlocuit pe Priscian . Pana in secolul XVII a ramas influenta cartea sa .
-Aspectele orale ale letinei. Figurile le imparte in mai multe categorii,le vede ca abateri,mai
mult de 23 de figuri. Figurile de stil in sens larg . Ex Metaplasm ,Introducerea unei silabe la
mijloc .Modificarile de scris ,le scrie pentru clericus .
Secolul XII –exista si elaborari literare pentru cele mai multe dintre ele.Literatura in limbile
importante ale occidentului. El scrie o gramatica pentru acesti clerici in care normeaza limba
latina.Glosator-ea se aplica tuturor gramaticilor pe care le studiem.Perceptiv,permisiv
prohibitiv. Ce este permis,cum este permis sa se vorbeasca si ce este interzis.
II.Matheus Vindocimensis-Ars Versificatoria. Exemplele pe care le da sunt din Horatiu si
Ovidiu.Foarte des in lucrarile lui se refera la niste Auditorius.
-da sfaturi despre cum trebuie sa se corecteze asemenea lucrari .Numele satirei,persoanei
respective.Descriptio.
III. Geoffroy de Vinsauf – Poettria Nova
Dispositio-Ordio Naturali sau ordo-artificiali.
Identifica 8 moduri de a incepe o lucrare .
- poti incepe cu sfarsitul , poti pune la mijloc o sentinta ,sau la final ca o concluzie sau ca un
rezumat .
IV-Jean de Garlande-scrie mai multe lucrari.Vorbeste de impartirea lucrarilor in sapte parti-