ISTORIOGRAFIE GREACĂ DE SECOL XVIII

1.OBIECTIV PROPUS

Analizarea creaţiilor istoriografice greceşti ,sau a celor care au avut impact asupra acestora
dealungul secolului XVIII ce şi-au pus amprenta asupra dezvoltării culturale ,ideologice,si
sociopolitice în întreg sud-estul european urmand centrele culturale neo-greceşti si traseele de
difuzare ale acesteia.

2.SURSE
1.1 . Izvoare scrise
Izvoare editate
Cronici,memorii,insemnări de călătorie,jurnale,programe politice şi sociale , hărţi
geografice literatura specifica de secol XVIII .
1.2.Izvoare inedite
Manuscrise care pot elucida linia istoriografică a unui anumit concept sau autor.

3.STADIUL CERCETĂRII
Intotdeauna vom ţine cont de stadiul in care respectiva tema pe care o tratăm se afla
clarificată in circuitul istoriografic .Pe fondul acestei evidenţe ,analizăm lucrurile pe care le
putem aduce noi..
Prin editarea ''Alilografiilor,, sau a ''Corespondentelor,, lui Adamantios Korais 's-a putut
contura portretul omului grec ,cult ce scrie din exterior , pentru revigorarea politică ,culturală şi
socială a neamului său. De asemenea s-au editat ''Efimeridele,,sau ''Informatiile ,, lui Kodrikas
Panagiotis , secreter şi om politic al vremii sale , lucrare editată de Alkis Anghelos . De
asemenea s-au editat ''Scrisoriile Needitate ale Patriarhilor,, 1571-1821 ,, de către E.I.
Manusaka .

2
 ''Relatările călătorilor străini in Grecia 1700-1800,, au fost editate de catre Kiriakos
Sinopoulos in 1971 ,de asemenea au mai fost editate antologii de poezie neo-greaca precum
este cea a lui Epaminonda Hrisanthopoulos.Dintre istoricii greci care s-au ocupat ,s-au au
abordat diferite aspecte ale acestei teme au fost Ap.E.Vakalopoulou care a tratat diferite aspecte
in cele patru tomuri ale ,,Istoriei Neoelinismul,, .Konstantinos Stoikos s-a preocupat să traseze
o ,,Harta tipografiei Neogrecesti,, de asemenea Kitromilides Pashalis a recenzat in lucrarea
sa ,,Iluminismul Neoelen, ,principalele lucrări istoriografice de secol XVIII ,A.Th .Gritsopoulos
a atins aspecte ale istoriografiei patriarhale in tomurile lucrării sale ''Mari Patriarhi ai
Neamului Elen,, . Nu trebuiesc uitaţi apologetii istoriografiei greceşti de secol XVIII respectiv
K.Sathas supranumit si cel mai mare istoric grec pe secol XVIII , de asemenea .K.TH.Dimaras
marele istoric grec care a realizat lucrări atat in limba greacă cat şi franceză , ce au tratat
iluminismul neogrecesc şi istoriografia sa.
Au mai scris Vranoussis Leandros ,Miltiades Kountouras ,Athanasios Hristopoulos
,K.Amanthos.
Dintre autorii romani care s-au ocupat de acest subiect trebuiesc amintiţi ,marii apologeţi ai
culturii neo-bizantine precum Nicolae Iorga care vede secolul XVIII ca o continuare a vechii
culturi bizantine in lucrarea exponenţială ''Bizanţ după Bizanţ,, . Constantin Erbiceanu
intocmeşte un ''Catalog al istoriografiei neogreceşti,, din principatele romane ,de asemenea
acelaşi autor traduce din lucrarea lui K.Sathas ''Barbaţi cuţti greci,,pe aceia reprezentativi
pentru cultura romana.Cornelia Papacostea-Danielopolu realizează lucrări privind circulaţia de
carte ,dezvoltarea de tipar grecesc , sintetizand caracteristici ale iluminismului francez asupra
istoriografiei neogreceşti. şi sud-est europene.D.Russo realizează o apologie a istoriografiei
neogreceşti din spaţiul nostru în lucrarea ''Studii Istorice Greco-Romane(Opere Postume),,
aparute sub îngrijirea Ariadnei şi a lui Nestor Camariano,care la rândul său s-a ocupat de
''Influenţa Poeziei Lirice Neogreceşti asupra celei româneşti,,.Alexandru Duţu a tratat natura
socio-politică a iluminismului sud-est european.Dintre autorii străini reprezentativi enumerăm
pe G..P.Henderson, cu lucrarea ''Filosofia elenş din timpul Turcocraţiei ,, Runciman Steven
,sau G.Podskalsky ce a scris ân limba germanş ''Theologia greacă din timpul Turcocraţiei,,.

3
 4.Metodologia folosită
4.1.Analiza critică a izvoarelor
-analiza continutului comform temei ân dezbatere
-analiza de limbaj
-perspectiva din care au fost scrise
4.2.Metode Indirecte de analiză
Metoda comparativă
-compararea lucrărilor secundare ,a viziunilor istoriografice preponderente ,cui se adresează
autorul (cine ,de ce,pentru ce a scis).
-procesele din diferite regiuni care şi-au pus amprenta asupra creaţiilor istoriografice
4.3Analiza de discurs
-caracteristicile lingvistice folosite(katharevousa,dimotiki)

4.4.Alte metode de analiza

Metoda geografică
-relieful istoriografic(istoriografie insulară neogreacă, istorie continentală neogreacă,
istoriografie specifică diasporei neogreceşti)
5.Structura lucrării

PARTEA I
Capitolul 1
Situaţia istoriografiei greceşti la sfârşitul secoluilui XVII începutul secolului XVIII
-stadiul istoriografiei greceşti ,şi creaţiile de seamă reprezentative acestui interval de timp
-situaţia tiparului neogrecesc
-situaţia din diasporele neoelene pe plan cultural
-generalităţi privind impactul Turcocraţiei asupra culturii şi istoriografiei greceşti
Capitolul 2
Principalele centre ale istoriografiei neogreceşti
-principalele şcoli neogreceşti
-situaţia istoriografiei şi a Marii Şcoli Patriarhale a Neamului din Constantinopol
-carecteristicile sferelor de influenţă care încep sa-şi pună amprenta asupra istoriografiei

4
neogreceşti (istoriografia laica, istoriografia ecleziastică )
Capitolul 3
Tiparul neogrecesc
-harta tiparului neogrecesc până în pragul luminilor
-harta de distribuţie a cărţii neolelene şi caracteristicile acesteia
-tiparul grec în cadrul geografiei europene
-caracteristicile privind sferele de influenţă care au influenţat istoriografia greacă până în
pragul luminilor
-tiparul laic,tiparul ecleziastic
PARTEA II
Capitolul 1
Influenţele Iluminismului francez asupra istoriografiei neogreceşti
-caracteristicile Iluminismul francez perceput în istoriografia neogrecească
-istoriografia iluminismului neogrecesc
-circulaţia de carte neogreacă în spaţiu francez

-amprenta călătorilor străini asupra istoriografiei greceşti

Capitolul 2
Diglosia din cadrul istoriografiei greceşti
-cele două grupuri literare greceşti(adepţii katharevusei -adepţii stilului dimotiki)
-cauze,viziuni de percepere ,istoriografia reprezentativă fiecărui curent
-impactul diglosiei asupra iluminismului neogrecesc
Capitolul 3
Clerul grec în cadrul istoriografiei neogrecesti la sfârşit de secol XVIII
-istoriografia ecleziastică la sfarşit de secol XVIII
-raspunsul istoriografic al clerului grec faţă de principiile Iluminismului
-impactul şi răspunsul Turcocraţiei faţă de principiile iluminismului
Capitolul 4
Circulaţia istoriografiei neogrecesti in sud-estul europei la sfarsit de secol XVIII
-noua hartă istoriografică trasată de iluminismul neogrecesc în sud-estul europei din punct
de vedere istoriografic

5
 -transformările şi influenţele aduse istoriografia neogreacă in sud-estul europei
-situaţia privind''consumul de carte,,atat laică cât şi ecleziastică la sfârşit de secol XVIII
6.Ipoteze de lucru

Plecăm de la premiza comform căreia Turcocraţia a reprimat orice manifestare

culturală mai ales până în pragul manifestarii principiilor iluministe.
Geografia în spaţiu grec a fost determinantă în cea ce priveăte manifestările culturale
şi socio-politice reflectându-se direct în istoriografie.Deasemenea iluminismul francez a
influenţat în mod direct cultura istoriografică greacă corespunzând la o serie de idealuri privind
eliberarea natională a neamului.
Iluminismul neogrecesc a fost şi a reprezentat un fenomen socio-politic ,care a adâncit
prapastia dintre biserica greacă şi paturile laice greceşti (Aristocraşia şi Intelectualitatea greacă)
Fanarioţii au fost,cu unele excepţii,partizani ai principiilor iluministe fiind creatori de
istoriografie,respectiv a unor noi genuri literare.
Iluminsmul şi-a pus amprenta asupra stilurilor litarere şi a lingvisticii neogreceşti.

7.Aspecte de demonstrat(ce vom aduce nou)

Plecând de la ipotezele de lucru se doreşte a se demonstra faptul cum Turcocraţia nu a
reuşit să ingradească total manifestările culturale neogreceşti reflectate în istoriografie
dealungul secolului XVIII (mai ales în cea insulară)
Geografia politică şi culturală a influentat direct istoriografia greacă ,care nu s-a
incadrat în liniile geografice naturale
Iluminismul francez a influenţat istoriografia greacă care însa şi-a urmat o traiectorie
distinctă .
Iluminismul neogrecesc nu a avut un caracter la fel de puternic anticlerical ca în
spaţiul francez ,Biserica greacă luptând impotriva ''principiilor iluminatorii,,cu aceleaşi arme
inclusiv pe plan istoriografic.
Centrele culturale greceşti ca şi tiparul neoelen au trasat viitoarele graniţe culturale ale
sud-estului Europei.
Fanarioţii chiar daca au participat la dezvoltarea istoriografiei neoelene,au avut
viziuni diferite împarţindu-se în tabere ,pro sau contra Iluminismului şi a principiilor

6
 lui,deaseamenea nu au dedus efectele acestuia pe plan politic.
Lupta împotriva ''Superstiţiei,, a reprezentat principalul atribut pe care l-au dezvoltat
apologeţii istoriografiei neogreceşti.
Iluminismul a participat decisiv la Diglosia dintre cercurile si centrele culturii
neogreceşti .(adepţii katharevousei precum şi cei ai stilului popular,dimotiki şi-au revendicat
întaietatea asupra principiilor Iluminismului).

8.Bibliografie
1.IZVOARE

1. Catalogul Manuscriselor Greceşti întocmit de Constantin Litzica, tomul II, Ediţia Academiei Române, Bucureşti,
1909

2. Κοραης, Αδαμαντιιος Αλληλογραφια, τομος Ι 1774-1798, Εκδοτης Κ.θ.Δημαρας, Αλκης Αγγελου, Αικατερινη
Κουμαριανου, Εκδοση Βιβλιοπολειον Της Εστιας, Αθηνα, 1964, (Adamantios Corays, Corespondentă, tom I,
1774-1798, editat de K.Th.Dimaras, Alkis Anghelu, Ekaterina Camarianou, Atena 1964)

3. Κοδρικας, Παναγιωτης Εφημεριδες (1787-1797), Εκδοτης Αλκης Αγγελου Εκδοση Βιβλιοπωλειον Της Εστιας,
Αθηνα, 1963 (Kodrikos Panagiotis, Efemiride, 1787-1797, Atena 1963)

4. Moesiodax, Iosif Apologia, partea I, trad. Olimp Căciulă, Editura Didactică şi Pedagocică, Bucureşti, 1997

5. Ανεκδοτα Πατριαρχικα Γραμματα (1547-1806), Εκδοτης Ε.Ι.Μανουσακα, Εκδοση, Instituto Ellenico di Studi
Bizantini e Postbizantini di Venezia per Tutti, Paesi del Mondo Venezia 1968 (Scrieri Patriarhale needidate, ed.
îngrijită de M.I.Manusaka, Veneţia, 1968)

6. Ξενοι Ταξιδιοτες στην Ελλαδα (1700-1800), Εκδοτης Κυριακος Σινοπουλος, Εκδοση Επταλογος, Αθηνα, 1973
(Călători străini în Grecia, ediţie îngrijită de Kiriakos Sinopoulos, Atena, 1973)

7. Νεοελλινικι Ανθολογια, Εκδοτης Επ. Χρησανθοπουλου, Εκδοση Ακαδημιας Επιστυμων, Αθηνα, 1935, (Antologie
Neogreacă, ediţie îngrijită de Ep. Hrisantopolu, Editura Academiei de Ştiinţe)

2. LUCRARI DE SPECIALITATE

1. Βακαλοπουλου, Ε., Αποστολου, Ιστορια του νεου ελληνισμου, Τομος IV, Εκδοση Πανεπιστιιμιου
θεσσαλονικης, 1973, (Apostolu E.Vacalopulu, Istoria Neoelenismulu, Τομος IV, Thessalonik, 1973); Τομος III,
1964

2. Ariadna Camariano, Spiritul revoluţionar francez şi Voltaire în limba greacă şi română, Editura
Tipografia Cartea Românească, Bucureşti, 1946

3. Constantin Erbiceanu, Bibliografie greacă, cărţi greceşti imprimate în Principatele Române şi dedicate

7
 Domnitorilor şi Boierilor români, Editura Tipografia Cărţilor Bisericeşti, Bucureşti, 1903

4. Bărbaţi culţi greci şi români şi profesorii din academiile din Iaşi şi Bucureşti din epoca zisă fanariotă
1650-1821, editie îngrijită de Constantin Erbiceanu, Tipografia Academiei Române, Bucureşti, 1901

5. Nicolae Iorga, Bizanţ după Bizanţ, trad. Liliana Iorga-Pippidi după Byzance apres Byzance, Editura
Enciclopedică Română, Bucureşti, 1972

6. Papacostea-Danielopolu, Cornelia, Literatură în limba greacă în Principatele Române 1774-1830, Editura

Minerva, Bucureşti, 1982

7. Papacostea-Danielopolu, Cornelia Lidia Demeny, Carte şi tipar în societatea românească şi sud-est

europeană în sec.XVII-XIX, Editura Eminescu, Bucureşti, 1985

8. Russso, D., Studii istorice Greco-române (opere postume), publicate sub îngrijirea lui Constantin
C.Giurăscu de Ariadna Camariano şi Nestor Camariano, tom I, Editura Fundaţia pentru Literatură şi Artă, “Regele
Carol”, Bucureşti, 1939

9. ene, Ristelhueber; Sherman A Spector, A History of the Balkan People, translated by Sherman A Spector,
New York, 1977

10. Jelavich, Barbara, Istoria balcanilor, vol.I, trad. Mihai Eugen Avădanei, Editura Institutul European, Iaşi,
2000

11. Κ. Σπ. Στοικος, Χαρτα της Ελληνικης Τυπογραφιας, Εκδοση Μοντερνοι Καιροι, Αθηνα, 1989,
(K.Sp.Stoikos, Harta tipografiei Greceşti), Atena, 1989

12. Todorova, Maria, Balcani şi Balcanism, trad. din engleză de Mihaela Constantinescu şi Sofia Oprescu,
Editura Humanitas, Bucureşti, 2005

13. Pashalis M. Kitromilides, Iluminismul Neoelen, trad. Olga Cicanci, Editura Omonia, Bucureşti, 2005

14. Αθ. Γριτσοπουλος, Τασου, Πατριαρχικη Μεγαλη Του Γενου Σχολη, Τομος Α, Εκδοση Βιβλιοθηκη Της
Αθηνας, Φιλεκπαιδεχτικης Εταιραις Εν Αθηναις, 1966, (Tasou A.Th. Gritsopoulu, Mari Patriarhi ai Neamului,
tomul A, Atena 1966)

15. Αθ. Γριτσοπουλος, Η Σχολη κατα τον ΙΗ Αιονα (Şcoala greacă în timpul sec XVIII), Εκδοση (Βιβλιοθηκη
της Αθηνας φιλεκπαιδεχτηκης εταιρειας), Αθηνα, 1966

16. Ελληνικος Πολιτισμος 2 (Cultura greacă 2), Εκδοτης Βασιλειος Ασημομυτης Εκδοση Παιδαγωγικο
Ινστιτουτο, Αθηνα, 2002, (Ediţie îngrijită de Vasilios Asimomitis, Editura Institutului Pedagogic)

3.SINTEZE SI OPERE SECUNDRARE

1. Camariano, Ariadna, Influenţa poeziei lirice neogreceşti asupra celei româneşti;Enăchiţă Alecu, Iancu Văcărescu,
Anton Pann şi modelele lor greceşti, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1935

2. Camariano, Nestor, Primele încercări literare ale lui C.Negruzzi şi prototipurile lor greceşti, Editura Cartea
Românească, Bucureşti, 1935

8
3. Gaidagis, Nicos, Dighenis Akritas, Editura Univers, Bucureşti, 1974

4. Iorga, Nicolae, Sinteză bizantină, Editura Minerva, Bucureşti, 1972

5. Prevelakis, Georgios, Balcani, cultură şi geopolitică, trad. Nicolae Şerban Tanaşoca, Editura Corint, Bucureşti,
2001

6. Παπαδοπουλου, Χρησοστομου (Αρχιεπισκοπου Αθηνον), Η Εκκλησια Κυπρου Επι Τουρκακρατιας (1571-1878),

Εκδοσυ Αρχιεπισκοπιας Αθηνας, Αθηνα, 1929 (Hrisostom Papadopoulu, Arhiepiscop al Atenei), Biserica
Ciprului sub Turcocraţie 1571-1878, Atena, 1929

7. Vranoussis, L., Rigas un patriot grec din Principate, trad. Atanasie Papanu, Editura Eminescu, Bucureşti, 1980

8. Κουντουρα, Μιλτ, Ο Ποιτης Γριπαρης, Εκδοση Ομιλια Χιος, 1920 (Cunturas, Milt, Griparis Poetul, Chios,
1920).

9. Ηχριστοπουλου, Αθανασιου, Τα Ποιμματα Ερωτικα-Βακικα-Ποικιλια, Εκδοτης Ι.Ζερβου, Εκδοση Βιβλιοθικι

Φεξη Αθηνα, 1916, (Athanisiou Hristopoulou, Poeme, Atena, 1916)

4.ARTICOLE

1. Duţu, Alexandru, Iluminismul în centrul şi sud-estul Europei şi implicaţiile sale social-politice, extras Revista de
Istorie, Bucureşti, TOM 33, 1980, nr. 1

5.DICTIONARE

1. Istoria Generală a Ştiinţei, Ediţie îngrijită de René Taton, vol. 2, trad. după ediţia a II-a de D. Răutu, A. Bolint, Ed.
Ştiinţifică, Bucureşti, 1971