UNIVERSITATEA “CONSTANTIN BRÂNCUȘI” DIN TÂRGU-JIU

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

SPECIALIZAREA: CONTROL AUDIT SI EXPERTIZA FINANCIAR-CONTABILA

ANALIZA CORELAŢIEI PERFORMANŢĂ-

LICHIDITATE ÎN CADRUL FIRMEI
SC CRIMAT SRL BOTOŞANI

Student: Jucov Dumitru

Coordonator: Lect.univ.dr. Ciurlău Loredana

Târgu-Jiu – 2020
1 SCURTĂ PREZENTARE A SOCIETĂŢII

I. Elemente de identificare
Denumirea întreprinderii: SC CRIMAT SRL
Adresa: Localitatea Botoşani, strada Plopilor, numǎrul 18, telefon 0231 584753
Forma de proprietate: Societate comercialǎ cu rǎspundere limitatǎ
Numǎr de înregistrare în Registrul Comerţului: J 07 16 94
Activitate preponderentǎ (cod şi denumire clasa CAEN): 0142 Activitǎţi de servicii pentru
creşterea animalelor, cu excepţia activitǎţilor veterinare.
Cod de identificare fiscalǎ: 5178140
Tipul situaţiei financiare: AE- aplicǎ reglementǎrile contabile simplificate aprobate prin OMF
306/2002
Capitalul social: 3940 RON

II. Scurt istoric

SC CRIMAT SRL Botoşani, cu un capital social de 3940 lei a fost înfiinţatǎ la data de
12.03.2002 şi este înregistratǎ în Registrul Comerţului cu numǎrul J 07 16 94, cu codul de
identificare fiscalǎ 5178140.
SC CRIMAT SRL Botoşani reprezintǎ o fermǎ privatǎ de bovine, al cǎrei efectiv total la
momentul actual este de 71 de capete, respectiv, un numǎr de 35 vaci lapte şi 36 viţei. Unitatea
este proprietatea a doi coproprietari: Pǎtrǎuţanu Daniel şi Pǎtrǎuţanu Felicia, care rǎspund de
gestionarea societǎţii, precum şi de riscurile economice pe care le implicǎ activitatea fermei.
Ferma este situatǎ în comuna Roma, judeţul Botoşani, localitate aşezatǎ în partea centralǎ
a judeţului Botoşani, cu o populaţie totalǎ de 3250 persoane. Aceastǎ comunǎ se aflǎ la o distanţǎ
de 12 km de municipiul Botoşani, legǎtura fǎcându-se prin intermediul drumului judeţean
Botoşani-Dorohoi.
Economia comunei este axatǎ cu preponderenţǎ pe agriculturǎ, cuprinzând cele douǎ
subramuri: cultura plantelor şi creşterea animalelor. În comunǎ funcţioneazǎ o serie de agenţi
economici de producţie: douǎ prese de ulei, trei mori de porumb, o fabricǎ de caşcaval, douǎ
abatoare, etc. De asemenea, mai funcţioneazǎ unitǎţi cu specific comercial, şi anume un numǎr de
19 magazine.
În domeniul prestǎri servicii, în comuna Roma funcţioneazǎ o secţie de mecanizare cu
personalitate juridicǎ, ce are în dotare 30 de tractoare, 24 pluguri, 4 semǎnǎtori, 3 combine, etc.
Mai existǎ douǎ asociaţii agricole cu personalitate juridicǎ şi 5 asociaţii agricole familiale.

2
 Comuna dispune de o reţea de drumuri publice cu o lungime de 44 km, din care 5 km
asfaltaţi şi 4,2 km pietruiţi.
Putem afirma cǎ mediul economic în care este amplasatǎ ferma reprezintǎ un mediu prielnic
dezvoltǎrii afacerii, avându-se în vedere mulţimea oportunitǎţilor pe care acesta i le oferǎ.
Dacǎ iniţial, în anul 2002, activitatea fermei era restrânsǎ, având un efectiv total de animale
de 20 de capete, în prezent ferma deţine un efectiv total de 71 de capete, şi anume 35 vaci lapte şi
36 de viţei Holstain Frizien (origine Olanda). Capacitatea de producţie actualǎ este de circa 800 l
lapte/zi. Având în vedere dotǎrile aferente exploatǎrii, se poate aprecia o capacitate de extindere a
exploatǎrii de pânǎ la un efectiv total de circa 130 de capete.
Iniţial, în momentul înfiinţǎrii s-a pornit de la o slabǎ dotare tehnicǎ. Pe parcursul
desfǎşurǎrii activitǎţii, însǎ, s-au achiziţionat maşini agricole în scopul prelucrǎrii terenului
destinat culturilor furajere, precum şi sisteme de muls, sisteme de spǎlare automatǎ a instalaţiei de
muls şi a tancului colector.
În ceea ce priveşte rentabilitatea firmei, putem afirma cǎ cifra de afaceri a crescut de la un
an la altul. Astfel, pe mǎsura dezvoltǎrii volumului de activitate, cifra de afaceri înregistreazǎ în
anul 2017 o valoare netǎ de 4950 RON, în anul 2018- 86777 RON, iar în anul 2019- 136665 RON.
Faptul cǎ aceasta are un trend crescǎtor, semnificǎ o creştere a volumului activitǎţii firmei, mai
precis creşterea veniturilor din vânzarea mǎrfurilor şi produselor într-o perioadǎ determinatǎ de
timp. De asemenea, firma SC CRIMAT SRL înregistreazǎ profit încǎ din anul înfiinţǎrii, profitul
net pentru anul 2017 fiind de 1633 lei, pentru anul 2018- 3217 lei, iar pentru anul 2019- 2625 lei.

III. Obiectul de activitate

Obiectul activitǎţii constǎ în producerea, industrializarea şi comercializarea produselor
agrozootehnice. SC CRIMAT SRL are în componenţa sa o fermǎ, precum şi trei sectoare care o
deservesc pe aceasta, şi anume:
 Ferma are o suprafaţǎ totalǎ de 2702 𝑚2 şi dispune de: un numǎr de 2 grajduri, un grajd
pentru vacile de lapte cu o capacitate de cazare de 40 vaci/grajd, cât şi un grajd pentru tineret
taurin, cu o capacitate de cazare de 40 de capete/grajd, un centru de muls şi pǎstrare a laptelui pânǎ
la livrare, bucǎtǎrie furajerǎ (siloz)- spaţiu modern de depozitare a furajelor, secţie de mecanizare,
bazine colectoare de dejecţii, suprafeţe betonate, cât şi alei de acces.
În scopul eficientizǎrii şi modernizǎrii muncii, ferma a fost dotatǎ cu sisteme de muls, cu sisteme
de spǎlare automatǎ a instalaţiei de muls şi a tancului colector, boilere de asigurare cu apǎ caldǎ,
cu un sistem de evacuare a dejecţiilor.

3
Hrǎnirea animalelor se face în sistem de stabulaţie liberǎ prin linii speciale de hrǎnire, dotate cu
adǎpǎtori, tehnologie ce permite exploatarea fermei cu un consum minim de forţǎ de muncǎ
(personal restrâns).
Deoarece exploataţia dispune de o suprafaţǎ de 10 ha de teren agricol, s-a convenit ca aceasta sǎ
fie cultivatǎ cu plante furajere, în scopul acoperirii unei pǎrţi din chetuielile aferente furajǎrii
animalelor. De aceea, unitatea a investit în achiziţionarea unei game complete de maşini de
prelucrare a solului şi recoltare - transport furaje. Plecând de la o bazǎ furajerǎ acoperitǎ parţial
din interior se poate aprecia cǎ s-au putut elimina o parte din cheltuielile, dar şi riscurile aferente
aprovizionǎrii cu furaje.
 Sector de aprovizionare, desfacere, mecanizare şi construcţii, sector ce desfǎşoarǎ activitǎţi
de:
-aprovizionare, desfacere şi transport pentru fermǎ, dar şi pentru alte societǎţi la solicitare;
-întreţinere şi reparaţii pentru toate instalaţiile şi maşinile agricole din dotare;
-întreţinerea şi repararea construcţiilor existente.
 Sector comercial prin intermediul cǎruia desfǎşoarǎ activitǎţi comerciale de colaborare cu
ai sǎi clienţi, dar şi cu furnizorii.
 Sector economic, alcǎtuit din persoane autorizate şi competente în domeniu, care
coordoneazǎ activitatea economico-financiarǎ a fermei cât şi a sectoarelor aferente.

IV. Înzestrarea tehnicǎ a unitǎţii

În scopul eficientizǎrii activitǎţii, conducerea fermei a optat pentru investiţii puternice pe linia
producţiei. Astfel, pânǎ în prezent exploataţia dispune de urmǎtoarele facilitǎţi:
Construcţii:
 1 grajd destinat vacilor de lapte, cu o capacitate totalǎ de 40 capete;
 1 grajd pentru tineret taurin, cu capacitate totalǎ de 40 capete;
 Centru de muls şi pǎstrare/rǎcire a laptelui;
 Fânǎrie;
 Secţie de mecanizare;
 Bazine de colectare a dejecţiilor;
 Birouri;
 Suprafeţe betonate;
 Alei de acces.
 Echipamente/utilaje:

4
  Sistem de muls;
 Sistem de condiţionare a laptelui;
 Sistem de spǎlare automatǎ a instalaţiei de muls;
 Boilere de asigurare cu apǎ caldǎ;
 Sistem de evacuare a dejecţiilor;
 Linii speciale de hrǎnire pentru sistemul de stabulaţie liberǎ;
 Adǎpǎtoare cu apǎ;
 Gamǎ completǎ de maşini de prelucrare a solului, recoltare şi transport a furajelor.

V. Managementul resurselor umane

Realizarea producţiei are loc în condiţiile folosirii diverselor resurse (naturale, economice şi
sociale). Dintre toţi aceşti facori se apreciazǎ cǎ cel hotǎrâtor este munca/activitatea omului,
întrucât ceilalţi factori sunt puşi în acţiune numai prin munca omului. Factorul uman reprezentat
prin forţa de muncǎ constituie pentru unitatea analizatǎ atât o categorie economicǎ, cât si o
categorie socialǎ, în sensul de factor de producţie, în primul caz şi de parte integrantǎ a populaţiei
în cel de-al doilea caz. Ferma are un numǎr de 7 angajaţi cu locuinţa în comuna Roma (cheltuieli
de cazare excluse), care dispun de asemenea de experienţa necesarǎ.

VI. Domeniul de activitate şi piaţa produsului.

SC CRIMAT SRL BOTOŞANI reprezintǎ o unitate cu profil zootehnic, cu activitate
preponderentǎ de creştere a animalelor, realizând pânǎ în prezent un profit net superior, rezultat
aflat sub influenţa a numeroşilor factori interni cât şi externi ai exploataţiei.
Deoarece produsele oferite de cǎtre unitate (lapte şi carne) reprezintǎ produse de bazǎ,
putem aprecia cǎ pentru acestea existǎ o piaţǎ largǎ, mai mult sau mai puţin rigidǎ. Luând în calcul
mǎrimea cererii cât şi intensitatea consumului la lapte şi carne, piaţa produsului este o piaţǎ
potenţialǎ ce exprimǎ posibilitǎţi de creştere a dimensiunilor globale (intensive, dar şi extensive)
ale SC CRIMAT SRL Botoşani.

VII. Relaţiile cu furnizorii şi clienţii

Produsele zootehnice destinate comercializǎrii, constând în lapte şi carne sunt livrate integral altor
agenţi economici din localitate. Astfel, producţia de lapte este livratǎ integral cǎtre SC LACTO
SOLOMONESCU SRL Botoşani, iar efectivul de animale destinat sacrificǎrii merge cǎtre unitatea
de procesare a cǎrnii SC DOLY COM SRL Roma Botoşani. De asemenea, furnizorii

5
principali ai societǎţii sunt, în principal, cei care distribuie: energie şi apǎ, o parte din furajele
necesare alimentaţiei animalelor, medicamente de uz veterinar, sǎmânţǎ furaje, şi anume:
 E.ON Moldova ( furnizor energie electricǎ);
 RAJ Apa Botoşani ( furnizor de apǎ);
 SC AVENSISCOMPANY SRL Suceava (furnizor de furaje);
 SC ROMBAS SRL Vaslui (furnizor de sǎmânţǎ).

VIII. Politica preţurilor practicate de cǎtre unitate

Unitatea SC CRIMAT SRL Botoşani a optat pentru politica preţului la locul de producţie. Aceastǎ
politicǎ presupune ca toate cheltuielile de transport sǎ fie plǎtite de cǎtre cumpǎrǎtor. Deoarece
clienţii unitǎţii activeazǎ pe raza municipiului Botoşani, aceste cheltuieli nu vor ocupa o pondere
ridicatǎ în costul produsului vândut. În urma unei determinǎri a rutelor optime şi a cheltuielilor de
transport minime, unitatea analizatǎ expediazǎ marfa pe cǎile cele mai economice.

IX. Elemente de plus valoare

Dintre elementele care dau plus de valoare fermei SC CRIMAT SRL, se amintesc: clientelǎ sigurǎ
şi stabilǎ, personal valoros, cu experienţǎ, organizare internǎ a firmei foarte bunǎ, relaţii de
aprovizionare solide, stabile, furnizori stabili şi recunoscuţi pe piaţa localǎ, ferma a beneficiat de
finanţǎri.

2. ANALIZA INDICATORILOR DE ECHILIBRU FINANCIAR

2.1. ANALIZA FONDULUI DE RULMENT
În cele ce urmeazǎ, pornind de la situaţia bianţului, vom aprecia starea de echilibru financiar pe
baza fondului de rulment.
Tabelul nr.2
Fondul de rulment

Nr. Specificaţie U.M. Perioada de analizǎ Simbol şi mod

crt. 2017 2018 2019 de calcul

1 Pasive stabile lei 6361 208628 191503 PS

2 Indice de creştere % 100 3279,8 91,79 𝐼𝑃𝑆
3 Active stabile lei 4905 201902 187245 AS
4 Indice active stabile % 100 4116,25 92,74 𝐼𝐴𝑆

6
 5 Fond de rulment net lei 1456 6725 4254 FRNG
global
6 Pondere FR în PS % 22,89 3,22 2,22 FR/PS*100
7 Finanţarea activelor % 62,76 10,1 4,88 FR/AC
ciclice din fondul de
rulment
8 Indice fond de rulment % 100 461,88 63,26 𝐼𝐹𝑅 =𝐹𝑅𝑛 /
𝐹𝑅0 *100
9 Variaţia indicelui % - 361,88 -36,74 ∆𝐼𝐹𝑅 =𝐼𝐹𝑅 −
fondului de rulment 100
10 Variaţia fondului de lei - 5269 -2471 𝐹𝑅𝑛 − 𝐹𝑅0
rulment

Prin analiza fondului de rulment vom evidenţia relaţia între finanţarea pe termen lung şi
finanţarea pe termen scurt a SC CRIMAT SRL Botoşani. Acest indicator reprezintǎ pentru
unitatea analizatǎ o marjǎ de securitate care pune la adǎpost firma de evenimentele neprevǎzute
care pot apǎrea.
În urma analizei fondului de rulment net global pe perioada celor trei ani luaţi în calcul, putem
obseva un fond de rulment net pozitiv crescǎtor în primii doi ani, şi anume, în primul an analizat
(2017) valoarea acestuia este de 1456 lei, pentru anul doi (2018) valoarea acestuia creşte
considerabil, de la 1456 lei la 6725 lei, scǎzând mai apoi în anul al treilea (2019) la o valoare de
4254 lei.
Faptul cǎ fondul de rulment înregistreazǎ valori pozitive pe întreaga perioadǎ analizatǎ,
demonstreazǎ existenţa unui surplus de resurse permanente care poate fi alocat ciclului de
exploatare. Aceste resurse au reuşit deci sǎ finanţeze integral alocǎrile stabile, rezultând totodatǎ
şi un surplus pentru finanţarea nevoilor ciclice. Astfel, un fond de rulment pozitiv înregistrat pe
anii 2017, 2018 şi 2019, exprimǎ echilibrul financiar pe termen lung şi contribuţia la înfǎptuirea
echilibrului financiar pe termen scurt.
Fondul de rulment (care apare ca o necesitate pentru SC CRIMAT SRL Botoşani) s-a
dovedit a fi o marjǎ de securitate pentru unitatea analizatǎ şi pentru creditorii sǎi, atunci când
aceştia solicitǎ rambursarea datoriilor pe termen scurt (activele circulante sunt deci mai mari decât
datoriile pe termen scurt). Prin mǎrimea acestuia şi prin valoarea sa pozitivǎ se asigurǎ
independenţa financiarǎ faţǎ de terţi pe de o parte, iar pe de altǎ parte se diminueazǎ riscul de

7
insolvabilitate. Pe mǎsurǎ ce fondul de rulment net global a crescut de la anul 2017 la anul 2018,
cu atât unitatea a putut sǎ-şi finanţeze mai lesne activitatea de exploatare în sfera rentabilitǎţii.
Evoluţia fondului de rulment pe parcursul perioadei de analizǎ (anul 2017, 2018 şi 2019) a
fost urmǎtoarea:
 În anul 2018 faţǎ de anul 2017 nivelul fondului de rulment a crescut (𝐹𝑅2018 > 𝐹𝑅2017 )
înregistrând o variaţie a acestuia de 5269 lei, ceea ce semnificǎ o creştere a capacitǎţii de platǎ a
unitǎţii SC CRIMAT SRL, o creştere a solvabilitǎţii faţǎ de perioada precedentǎ. Aceastǎ situaţie
este consideratǎ a fi pozitivǎ, deoarece o parte a activelor circulante este finanţatǎ din capitalul
permanent (de 10,1%). Aceastǎ creştere s-a fǎcut pe seama creşterii activelor imobilizate (prin noi
achiziţii de instalaţii şi utilaje), cât şi pe seama creşterii pasivelor stabile (prin creşterea rezultatului
exerciţiului financiar, de la 1633 RON înregistrat în anul 2017, la 3217 RON în anul 2018).
 În anul 2019 faţǎ de anul 2018 nivelul fondului de rulment a scǎzut (𝐹𝑅2019 < 𝐹𝑅2018 )
înregistrând o variaţie a acestuia de -2471 lei. Aceastǎ situaţie este consideratǎ negativǎ deoarece
activele circulante sunt acopite într-o mai micǎ mǎsurǎ din resursele permanente (o acoperire de
aproximativ 4,88%). Reducerea fondului de rulment s-a manifestat negativ deoarece s-a micşorat
pe seama reducerii pasivelor stabile (datorate în primul rând reducerii rezultatului exerciţiului
financiar de la 3217 lei în anul 2017 la 2625 lei în anul 2019). Observǎm de asemenea şi o scǎdere
avalorii activelor imobilizate ( de la o valoare de 201902 lei înregistratǎ în anul 2017, la o valoare
de 187245 lel pentru anul 2019), fapt care poate fi pus pe seama mǎririi fondului de amortizare (de
la 11454 RON pentru anul 2018, la 84657 RON pentru anul 2019), cât şi pe seama reevaluǎrilor.
Scǎderea fondului de rulment, însǎ a putut fi compensatǎ în aceastǎ perioadǎ printr-o gestionare
mai eficientǎ a activelor circulante.
În cazul în care fondul de rulment nu ar fi fost corespunzǎtor (valoarea acestuia ar fi
înregistrat valori negative: FR < 0), firma ar fi riscat sǎ se gǎseascǎ în dificultǎţi de trezorerie, în
special datoritǎ reducerii cifrei de afaceri. Pe de altǎ parte, cazul creşterii exagerate a valorii
fondului de rulment (devenind astfel supradimensionat), poate demonstra o slabǎ utilizare a
resurselor financiare ale unitǎţii analizate. O astfel de situaţie devine însǎ favorabilǎ creanţierilor.

Luând în calcul caracterul limitat şi restrictiv al resurselor, firma SC CRIMAT SRL şi-a
concentrat eforturile în utilizarea cât mai eficientǎ a acestora. Astfel, s-a recurs la aprecierea
fondului de rulment în funcţie de solvabilitate şi eficacitate.
Din punct de vedere al solvabilitǎţii întreprinderea a depus eforturi de a asigura mijloacele
financiare necesare achitǎrii datoriilor scadente.
Luarea în calcul a eficacitǎţii a presupus utilizarea raţionalǎ a resurselor în scopul lǎrgirii
capacitǎţilor de producţie, a rezultatelor , a vânzǎrilor.
8
 În scopul unei analize mai detaliate, pe lângǎ cunoaşterea mǎrimii fondului de rulment net,
dorim sǎ cunoaştem dimensiunea componentelor acestuia şi anume: dimensiunea fondului de
rulment propriu (FRP) şi fondului de rulment strǎin (FRS). Aceastǎ delimitare ne demonstreazǎ
dacǎ la finanţarea activelor au fost utilizate resurse proprii sau resurse împrumutate. Astfel:
Tabelul nr. 3
Structura fondului de rulment

Nr Specificaţie U.M. Perioada de analizǎ Simbol şi

crt 2017 2018 2019 mod de
calcul

1 Capital propriu Lei 6361 9578 12203 Cpr

2 Active stabile Lei 4905 201902 187245 AS
3 Fondul de rulment propriu Lei 1456 -192324 -175042 FRP
4 Ponderea fondului de % 22,89 -2016,98 -1434,42 FRP/Cpr
rulment propriu în
capitalul propriu
5 Indicele fondului de % 100 -13209,1 91,01 IFRP
rulment propriu
6 Fond de rulment strǎin Lei 0 199049 179296 FRS

Structura fondului de rulment ne-a permis a vedea faptul cǎ activele stabile ale SC
CRIMAT SRL au fost finanţate integral din surse stabile proprii pentru anul 2017, pe când pentru
anul 2018 şi 2019 acestea au fost finanţate din surse împrumutate. Aceastǎ creştere pe perioada
ultimilor doi ani a gradului de îndatorare pe termen lung prin apelarea la credite pe termen mediu
şi lung conduce la creşterea cheltuielilor financiare (a dobânzilor), ceea ce are ca efect diminuarea
rezultatului exploatǎrii. Fondul de rulment împrumutat reflectǎ deci mǎsura îndatorǎrii pe termen
lung a unitǎţii SC CRIMAT SRL în scopul finanţǎrilor nevoilor pe termen scurt.
Existenţa unui fond de rulment propriu pentru anul 2017 indicǎ pentru acea perioadǎ gradul
de autonomie al fermei în adoptarea deciziilor de investiţii. Se constatǎ de asemenea excedentul
de capital propriu faţǎ de imobilizǎrile nete.
Se cunoaşte faptul cǎ un fond de rulment care acoperǎ în totalitate stocurile nu reprezintǎ dovada
unei bune gestionǎri a resurselor, deoarece, în locul resurselor permanente mult mai costisitoare,
ar putea fi folosite resurse temporare.
În ceea ce priveşte nivelul optim al fondului de rulment SC CRIMAT SRL trebuie sǎ ţinǎ
seama de douǎ condiţii contradictorii, şi anume de solvabilitate şi lichiditate.
9
 Nivelul optim al fondului de rulment în raport cu cifra de afaceri se apreciazǎ cu ajutorul
marjei de siguranţǎ. Marja de siguranţǎ exprimǎ numǎrul mediu de zile în care fondul de rulment
se reconstituie prin cifra de afaceri.
Tabelul nr. 4
Nivelul optim al fondului de rulment

Nr Specficaţie U.M. Perioada de analizǎ Simbol şi mod

crt 2017 2018 2019 de calcul

1 Fond de rulment lei 1456 6725 4254 FR

2 Cifra de afaceri lei 4950 86777 136665 CA
3 Numǎr de rotaţii % 339,97 1290,36 3212,62 Nr=CA/FR
4 Durata în zile zile 106 28 11 Dz=FR/CA*360
5 Marja de siguranţǎ zile 30 30 30 Min
minimǎ
6 Marja de siguranţǎ zile 90 90 90 Max
maximǎ

Din tabelul anterior observǎm faptul cǎ în primul an SC CRIMAT SRL a avut nevoie de 106 zile
(peste marja de siguranţǎ maximǎ) pentru a asigura un nivel al fondului de rulment care sǎ respecte
regulile de echilibru financiar. În anii urmǎtori însǎ, nivelul marjei de siguranţǎ se situa sub nivelul
marjei de siguranţǎ minimǎ (28 de zile pentru anul 2018 şi 11 zile pentru anul 2019), ceea ce
denotǎ o respectare a regulilor de echilibru financiar pe întreg ansamblul activitǎţii firmei.

2.2 ANALIZA NEVOII DE FOND DE RULMENT

Nevoia de fond de rulment (NFR) este indicatorul cel mai relevant al echilibului financiar pe
termen scurt al SC CRIMAT SRL, deoarece evidenţiazǎ acele nevoi temporare, reînnoibile
permanent în cadrul ciclurilor de exploatare succesive ale unitǎţii luate în calcul, nevoi ce au rǎmas
neacoperite din surse temporare şi reînnobile în cadrul aceloraşi cicluri de exploatare.
Tabelul nr. 5
Necesarul de fond de rulment

Nr Specificaţie U.M. Perioada de analizǎ Simbol şi mode de

crt 2017 2018 2019 calcul

1 Stocuri Lei 0 57330 46775 St

2 Active ciclice Lei 2320 66752 87097 AC
10
 3 Indice active ciclice % - 2877,24 130,48 𝐼𝐴𝐶
4 Pasive ciclice Lei 864 62809 85997 PC
5 Indice pasive ciclice % - 7269,56 136,92 𝐼𝑃𝐶
6 Necesarul de fond de Lei 1456 3943 1100 NFR
rulment
7 Indicele necesarului de % - 270,81 27,9 𝐼𝑁𝐹𝑅
fond de rulment
8 Variaţia indicelui % - 170,81 -72,1 ∆𝐼𝑁𝐹𝑅 =
necesarului de fond de 𝐼𝑁𝐹𝑅 -100
rulment
9 Rata nevoilor curente % 62,76 5,91 1,26 𝑅𝑛𝑐 =NFR/AC
10 Cifra de afaceri Lei 4950 86777 136665 CA
11 Indicele cifrei de afaceri % - 1753,07 157,49 𝐼𝐶𝐴
12 Durata în zile a St Zile 0 238 123 𝐷𝑧.𝑆𝑡 =St/CA*360
13 Durata în zile a activelor Zile 169 277 229 𝐷𝑧.𝐴𝐶𝐸 =AC/CA*360
ciclice de exploatare
14 Durata în zile a Zile 63 261 227 𝐷𝑧.𝑃𝐶𝐸
pasivelor de exploatare

Nevoia de fond de rulment are un caracter permanent şi de aceea trebuie acoperitǎ din resurse de
acelaşi tip, adicǎ din excedentul de resurse stabile peste valoarea activelor durabile, respectiv
fondul de rulment.
Nevoia de fond de rulment a înregistrat valori pozitive pe toatǎ perioada analizatǎ (NFR > 0;
Activele ciclice > Pasivele ciclice), şi anume: a înregistrat o valoare de 1456 lei pentr anul 2017,
o valoare de 3943 lei pentru anul 2018, iar pentru anul 2019, 1100 lei, ceea ce semnificǎ un surplus
de nevoi temporare în raport cu resursele temporare. Aceastǎ situaţie a fost determinatǎ de politica
de investiţii a firmei privind activele imobilizate, fiind datoratǎ creşterii vânzǎrilor.
Nevoile ciclice se reînnoiesc în acelaşi timp în care se deruleazǎ ciclul de exploatare (stocuri,
avansuri acordate clienţilor, creanţe din exploatare, inclusiv efectele scontate neajunse la scadenţǎ,
cheltuieli efectuate în avans din exploatare, etc). Dacǎ în anul 2018 faţǎ de anul 2017 necesarul de
fond de rulment a crescut de la 1456 lei la 3943 lei, înregistrând un indice de 270,81%, acest lucru
s-a datorat creşterii activelor ciclice într-un ritm superior pasivelor ciclice.
Indicatorul care aratǎ partea neacoperitǎ a activelor de cǎtre pasivele ciclice este rata nevoilor
curente, cu un maxim admis de 50%. Putem observa cǎ pentru anul 2017 aceastǎ ratǎ atinge valori

11
peste maximul admis, cel mai bun rezultat înregistrându-se pe perioada anului 2019 (1,26%).
Valoarea acestui indicator este în scǎdere de la un an la altul.
Mǎrimea necesarului de fond de rulment depinde de: natura sectorului de activitate, structura
exploatǎrii, de ponderea consumurilor provenite de la terţi în cifra de afaceri, durata de rotaţie a
activelor şi pasivelor, sezonalitatea activitǎţii, modul de organizare şi asigurare a gestiunii
întreprinderii. Deoarece SC CRIMAT SRL nu înregistreazǎ stocuri şi creanţe ridicate, nu deţine
un necesar de fond de rulment important, nivelul acestuia pǎstrându-se scǎzut.
În mǎrimea necesarului de fond de rulment se reflectǎ de asemenea deficienţele de organizare a
ciclului de exploatare: facturarea cu întârziere a clienţilor, puterea slabǎ de negociere cu clienţii şi
cu furnizorii, alegerea necorespunzǎtoare a acestora.
În ultimul an (2019) necesarul de fond de rulment scade faţǎ de perioada precedentǎ datoritǎ
variaţiei posturilor de activ, respectiv de pasiv implicate în determinarea lui. Reducerea NFRT s-
a realizat prin reducerea activelor circulante, mai exact, prin diminuarea stocurilor sau prin
reducerea creanţelor clienţi şi creşterea datoriilor furnizori. Pentru reducerea creanţelor clienţi s-
au diminuat creditele acordate clienţilor în sensul cǎ, reducând termenele de platǎ, aceştia plǎtesc
în medie la o scadenţǎ apropiatǎ şi restrângerea proporţiei clienţilor consideraţi îndoielnici.
Evoluţia necesarului de fond de rulment pe perioada analizatǎ a fost urmǎtoarea:
 În anul 2018 faţǎ de anul 2017 necesarul de fond de rulment a crescut de la 1456 lei la 3943
lei (𝑁𝐹𝑅2018 > 𝑁𝐹𝑅2017 ). Este o stare care aratǎ cǎ o parte tot mai mare de nevoi temporare
trebuie finanţate din resurse permanente. Aceastǎ situaţie este favorabilǎ deoarece se datoreazǎ
unei investiţii productive realizate de întreprindere. Acest necesar de fond de rulment înregistrat
poate fi acoperit de marja brutǎ de autofinanţare degajatǎ din punerea în exploatare a investiţiei.
Poate conduce, însǎ la un dezechilibru financiar pe termen scurt.
 În anul 2018 faţǎ de anul 2019 nivelul necesarului de fond de rulment a scǎzut, de la 3943 le
(în 2018) la 1100 lei (în 2019) (𝑁𝐹𝑅2019 < 𝑁𝐹𝑅2018 ). Este o situaţie care aratǎ cǎ o parte tot mai
micǎ din nevoile temporare trebuie finanţate din resursele permanente. Aceastǎ stare este
consideratǎ a fi favorabilǎ deoarece se datoreazǎ unei accelerǎri a vitezei de rotaţie a stocurilor,
creanţelor, în raport cu viteza de rotaţie a datoriilor. Dacǎ acest lucru s-ar fi datorat datoriilor
întreprinderii în procesul de reînnoire a stocurilor, situaţia ar fi fost nefavorabilǎ pentru SC
CRIMAT SRL. Totuşi unitatea nu poate urmǎri un necesar de fond de rulment minim, deoarece
resursele temporare mari de care dispune, vor conduce la o imposibilitate de platǎ a creditorilor şi
poate chiar la faliment.
Factorii de influenţǎ ai perioadei analizate pot fi sintetizaţi astfel:
 În anul 2018 (faţǎ de perioada precedentǎ) necesarul de fond de rulment creşte prin:
 Creşterea duratei de rotaţie a stocurilor de la 0 zile (în 2017) la 238 de zile (în anul 2018);
12
  Creşterea duratei în zile de încasare a creanţelor din exploatare de la 169 de zile la 277 de
zile şi creşterea vitezei de rotaţie a datoriilor de exploatare de la 63 de zile necesare în anul
2017 la 261 de zile necesare pentru anul 2019.
 În anul 2019 s-a încercat însǎ o reorganizare a gestiunii firmei, astfel necesarul de fond de
rulment scade o datǎ cu:
 Creşterea vitezei de rotaţie a stocurilor de la 238 de zile necesare anului 2018, la 299 de
zile necesare pentru anul 2019;
 Scǎderea duratei de încasare a creanţelor de la 277 de zile la 229 de zile, cât şi scǎderea
vitezei de rotaţie a datoriilor de exploatare de la 261 de zile în anul 2017 la 227 în anul 2019.
Nivelul optim al necesarului de fond de rulment în raport cu cifra de afaceri se apreciazǎ cu ajutorul
marjei de atragere. Marja de atragere exprimǎ numǎrul mediu de zile în care necesarul de fond de
rulment se reconstituie prin cifra de afaceri. Astfel:
Tabelul nr. 6
Nivelul optim al necesarului de fond de rulment

Nr Specificaţie U.M. Perioada de analizǎ Simbol şi mod de

crt 2017 2018 2019 calcul

1 Necesarul de fond de Lei 1456 3943 1100 NFR

rulment
2 Cifra de afaceri Lei 4950 86777 136665 CA
3 Numǎr de rotaţii Rot 3,4 22 124,2 Nr=CA/NFR
4 Durata în zile Zile 106 16 3 Dz=NFR/CA*360
5 Marja de atragere Zile 30 30 30 Min
minimǎ
6 Marja de atragere Zile 90 90 90 Max
maximǎ

Din tabelul de mai sus rezultǎ cǎ principala componentǎ a echilibrului funcţional este nevoia de
fond de rulment, indicator dinamic al cǎrui marime este dependentǎ, în mod direct proporţional de
evoluţia cifrei de afaceri şi poate fi previzionatǎ în funcţie politica viitoare a conducerii
întreprinderii privind vânzǎrile. Dacǎ nu intervin modificǎri importante în structura resurselor
nevoilor stabile, aceastǎ interdependenţǎ a nevoii de fond de rulment cu cifra de afaceri
previzionatǎ prezintǎ o anumitǎ stabilitate, care permite întreprinderii sǎ realizeze o previziune
pertinentǎ a echilibrului funcţional. Numǎrul de rotaţii a NFR creşte de la o perioadǎ la alta, o datǎ
13
cu creşterea cifrei de afaceri (3,4 rotaţii la un NFR de 1456 şi o CA de 4950 lei pentru anul 2017;
un numǎr de 22 de rotaţii a NFR de 3943 lei printr-o CA de 86777 lei pentru anul 2018 şi 124,2
rotaţii la un NFR de 1100 lei şi o CA de 136665 lei pentru anul 2019).
Pentru anul 2017 rotaţia necesarului de fond de rulment prin cifra de afaceri a avut o valoare de
106 zile, valoare peste marja de atragere maximǎ, pe când pentru anii urmǎtori roataţia necesarului
de fond de rulment atinge o valoare sub marja de atragere minimǎ, ceea ce demonstreazǎ un
echilibru financiar pe termen scurt înregistrat la SC CRIMAT SRL.

14
 BIBLIOGRAFIE

1. Antoniu N., Neagoe I. - Finanţele întreprinderilor, Ed. Didacticǎ şi Pedagogicǎ, Bucureşti,

2003.
2. Brezeanu P., Toma M. – Finanţe şi gestiune financiarǎ, Ed. Economicǎ, Bucureşti, 2016.
3. Cristea H., Ştefǎnescu N. – Gestiunea financiarǎ a întreprinderii, Ed. Mirton, Timişoara, 2017.
4. Georgescu N. – Analiza bilanţului contabil, Ed. Economicǎ, Bucureşti, 2016.
5. Herbei M. – Echilibrul financiar la nivel microeconomic, Ed. Mirton, Timişoara, 2014.
6. Ilie V. – Gestiunea financiarǎ a întreprinderii, Ed. Didacticǎ şi pedagogicǎ, Bucureşti, 2016.
7. Mǎrgulescu D., Niculescu Maria – Analiza economico - financiarǎ în comerţ şi în turism, Ed.
Economicǎ, Bucureşti, 2010.
8. Mǎrgulescu D. – Analiza economico - financiarǎ a societǎţilor comerciale, Ed. Tribuna
Economicǎ, Bucureşti, 2015.
9. Mironiuc Marilena – Analiza financiarǎ, Ed. Junimea, Iaşi, 2016.

15