ANTREPRENORIAT – LUCRAREA PRACTICĂ NR.

I. ÎNTREPRINZĂTORUL ŞI IDEEA DE AFACERE

Pentru răspunsuri folosiţi grila de la sfârşit.

E. 1
În alegerea idei de afacere este de dorit ca întreprinzătorul să aibă în vedere o serie de
recomandări. Vă rugăm să identificaţi recomandările corecte:

a. Este bine ca afacerea vizată să fie în faza de maturitate când concurenţa este redusă, cererea mai
mare decât oferta, preţul de vânzare şi rata profitului mai mare.

b. Se alege o afacere în care întreprinzătorul are experienţă.

c. Se optează pentru un domeniu care îl pasionează pe întreprinzător.

d. Se urmăreşte încă de la început o piaţă mare deoarece o piaţă de nişă (de dimensiuni reduse, cu
caracteristici foarte bine individualizate) se dovedeşte a fi greu de identificat.

e. Este de dorit ca investiţia iniţială să nu fie mică din dorinţa de a avea un profit important încă de
la început.

f. Profitul estimat al viitoarei afaceri trebuie să acopere investiţia iniţială, efortul întreprinzătorului
şi riscul asumat.

g. Prin ideea aleasă întreprinzătorul urmăreşte individualizarea, încă de la început, în raport cu

concurenţa.

h. Întreprinzătorul urmăreşte identificarea unei oportunităţi deja valorificate de alte firme, din
dorinţa de a minimiza riscurile.

E. 2 Citiţi articolul, din rândurile următoare, care prezintă ideea de afacere a unui tânăr din România
și răspundeți pe scurt la întrebările din finalul articolului.

Născut în Caransebeş şi stabilit în Timişoara în urmă cu cinci ani, fondatorul şi CEO-ul Freshome.com,
Mihai Cristian Micle, a început construcţia site-ului în 2007, când avea 20 de ani, inspirat de casa
visurilor sale. După studii de cercetare în mediul online, a găsit un public substanţial care căuta
inspiraţie pentru propria casă. Deşi începuse două facultăţi, Electronică şi Telecomunicaţii şi Ştiinţe
Economice, a renunţat la acestea în momentul când Freshome a început să aibă succes.
Huffington Post, Forbes, CNET sau Yahoo News sunt câteva dintre publicaţiile internaţionale care
folosesc site-ul de design interior al lui Mihai Cristian Micle, Freshome.com, drept sursă de inspiraţie
pentru articolele cu teme din design şi arhitectură. Listat printre primele locuri în lista Technorati, acesta
acumulează mai bine de 3 milioane de vizitatori unici lunar, afişează articole despre clădiri din toată
lumea şi a primit chiar şi oferte de cumpărare care au ajuns la 3 milioane de euro.

1
Faptul că despre Freshome au scris mai mult americanii îmi este justificat de timişoreanul Mihai
Cristian Micle chiar de la începutul discuţiei pe Skype: „Presa românească nu prea este targetul meu,
noi trăim din publicitate, iar banii pe care îi fac cu 1.000 de vizitatori din România sunt de 20 de ori mai
puţini decât cu 1.000 de vizitatori din Statele Unite ale Americii; cu traficul românesc mai degrabă ies
în pierdere, nu am niciun return of investment", explică Mihai Cristian Micle.
Faptul că publicul căruia i se adresează nu este cel autohton se vede şi la o scurtă navigare pe site: o
casă organică din Mexic, un apartament al călătorului din Moscova şi o casă a somelierului din
Budapesta, toate cu descrieri în limba engleză, reprezintă cele mai apreciate postări recente. Logoul în
formă de măr - pătrat - te duce fără să vrei cu gândul la Steve Jobs, la fel ca şi modul cum s-a dezvoltat
Micle.
Ideea i-a venit în anul 2007, când, în timp ce era student la Facultatea de Telecomunicaţii în Timişoara,
a început să se gândească la construirea casei de vis. Pentru că nu avea conturată o idee clară în legătură
cu aspectul acesteia, şi-a petrecut câteva zile căutând case în mediul online. Căutarea a continuat şi în
zilele care au urmat, iar treptat s-a transformat într-o pasiune pentru Micle, care începuse să stocheze
pozele găsite într-un dosar în calculator.
Plecarea din oraş i-a adus revelaţia că un blog ar fi ideal pentru a avea acces la poze şi atunci când nu
are la îndemână propriul computer. Pentru a nu uita detaliile legate de pozele găsite, realiza şi câte o
mică descriere pentru fiecare. Motoarele de indexare au început să îi aducă treptat trafic, nebăgat în
seamă iniţial. Revelaţia că blogul lui s-ar putea transforma într-un business profitabil a venit la
întoarcerea dintr-o călătorie în Grecia, perioadă în care nu s-a ocupat de acesta timp de zece zile.
„Aveam o serie de mailuri în care oamenii mă întrebau ce s-a întâmplat cu mine, dacă mă simt bine."
Prin urmare, a întrevăzut oportunitatea de a-şi transforma pasiunea în business. A început să se
documenteze, a văzut că existau deja oameni care fac bani din site-uri şi a realizat că, deşi avea puţine
cunoştinţe de programare şi Photoshop, nu era imposibil să facă acest lucru şi el. „În prezent, totul se
învaţă de pe Internet, chiar şi universităţi precum Stanford şi MIT au cursurile disponibile în online."
Argumentul acesta l-a determinat de altfel să renunţe la cele două facultăţi la care studia, odată ce site-ul
a început să aibă succes: „Eram student la Electronică şi Telecomunicaţii, iar laboratoarele şi
seminariile le făceam pe o tehnologie din anii ‘80. Am fost şocat când, la un schimb de experienţă cu
elevi de clasa a opta din Japonia, ei au prezentat roboţi controlaţi prin infraroşu construiţi de ei, în timp
ce în Timişoara se măsura curentul cu echipamente ruginite".
A renunţat la echipamentele învechite şi la şcoală şi, cu o investiţie iniţială care se poate măsura
exclusiv în timp, a început să câştige primii bani la câteva luni de la experimentarea acestui business,
bazându-se pe accesul nelimitat la informaţia existentă în online.
„Dacă vrei să înveţi de la cineva care a făcut ceva important cu un site, e doar la două minute de tine.
Poate unul nu îţi răspunde, dar mai sunt alţii care pot să te ajute." Bazându-se pe acest lucru, şi-a stabilit
şi baza de contacte de câteva mii de designeri şi arhitecţi cu care vorbeşte în prezent. „La început
trimiteam mailuri arhitecţilor din afară pe care îi găseam pe Twitter sau Facebook; mailuri pe care le
încheiam mereu cu fraza «Dacă mai aveţi colegi sau oameni care au proiecte interesante, mi-ar face
plăcere să ne puneţi în contact cu ei»".
Astfel, în şapte ani, vorba s-a dus, iar Micle primeşte zilnic cel puţin zece mailuri pe zi de la proiectanţi
interesaţi de apariţia pe site-ul lui. Faptul că e un site global este ofertant pentru arhitecţii care îşi
postează proiectele: „Există posibilitatea ca tu să fii un arhitect din România şi să te vadă cineva din
Dubai, care vrea o casă construită nu cu 100.000 de euro, ci cu câteva milioane".
Criteriile prin care alege între proiectele numeroase este „my personal taste"(gustul propriu), după cum
îmi spune timişoreanul. După atâţia ani petrecuţi în căutarea casei perfecte, s-a specializat în găsirea
„elementului wow" care să îi atragă pe utilizatori. Site-ul a crescut astfel cu circa 20% anual, iar dacă, la

2
început, Micle căuta designul casei visurilor singur, în prezent lucrează cu zece angajaţi şi colaboratori
pe partea care ţine de servere, web development, design, PHP, dar şi de conţinutul site-ului.
Costurile care se duc în direcţia plăţii acestora, la care se adaugă întreţinerea serverelor şi optimizarea
constantă a site-ului necesită câteva mii de euro, variind în funcție de experimentele pe care le face,
promovare şi alte aspecte care ţin de creşterea site-ului.
Piaţa globală şi în special Statele Unite ale Americii a fost targetul lui de la început, datorită
familiarizării pieţei cu plăţile în online: „Lumea foloseşte fără ezitare orice în online. Acolo sunt banii,
advertiserii, e mult mai simplu să monetizezi produsul", spune Micle, care lucrează cu agenţii de
advertising din SUA, Londra şi Dublin şi care îi aduc clienţi precum HP, Samsung, Microsoft. Clienţii
din România sunt contactaţi tot prin intermediul agenţiilor de advertising străine. De pildă, prin Google
campanii ale unor clienţi precum Lidl, Praktiker sau mercador.ro au apărut pe site-ul lui.
Programul şi-l face singur, având zile în care petrece fie două ore în online, fie zece, dar nu se relaxează
niciodată foarte mult, din cauza competiţiei care vine din toate colţurile lumii: „Când dorm, lucrează cei
din SUA, când mă trezesc lucrează cealaltă parte a globului, e un business nonstop". Iar secretul din
spatele faptului că revin mereu clienţii, unii chiar şi de trei ani, este, din perspectiva lui Micle,
experienţa: „Dacă eram taximetrist, eram toată ziua în taxi. Aşa, sunt mereu în online. Multă lume nu
reuşeşte pentru că, în prezent, în lumea tehnologiei sunt foarte multe unelte şi foarte multe aspecte de
analizat. Eu, de pildă, am peste 50 de tool-uri peste care mă uit zilnic".
Timişoreanul lucrează cu o serie de programatori şi designeri, care pot să creeze absolut orice, dar nu
sunt specializaţi în creşterea unor astfel de produse. Motive pentru care, zilnic, primeşte întrebări despre
„reţeta creşterii". Singura explicaţie este atenţia la tot ce ţine de site, de la culori până la cele mai mici
butoane.
În ce priveşte materializarea visurilor legate de casele din toate colţurile lumii, acestea au rămas doar la
stadiul de proiect fiindcă Micle este încă hotărât să rămână în ţară, în Timişoara, şi să îşi ia vacanţe
lungi: anul trecut, de pildă, a stat doar şase luni în ţară, iar restul anului a fost plecat în ţări precum
Republica Dominicană, Thailanda, Austria, Israel, etc. „Natura businessului îţi permite să te duci
oriunde."
Până când se va ocupa de Freshome? Micle e hotărât să iasă din afacere la un moment dat, dar doar dacă
o companie precum AOL sau Conde Nast i-ar face o propunere. Banii nu reprezintă principalul
argument pentru antreprenorul care a primit până acum şi oferte de 3 milioane de euro. „Momentan
lucrez pentru a creşte, mă concentrez pe proiect, cred că dacă fac în continuare o treabă bună, voi fi
observat, mă va descoperi lumea într-un fel sau altul. Mie îmi place ce fac, stau cu drag la calculator."
Sursa: Ioana Matei, postat la 11 martie 2014
http://www.businessmagazin.ro/business-hi-tech/it/timisoreanul-de-27-de-ani-care-si-a-facut-un-site-de-
trei-milioane-de-euro-12232097/?p=2

Sunteți rugați să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care sunt principalele calități ale tânărului întreprinzător?

2. Cum caracterizați ideea de afacere și în ce constă succesul afacerii?

3. Cum comentați decizia renunțării la studii?

3
E. 3 Care dintre următoarele tipuri de idei de afacere pot conduce la profit. În situaţia în care optaţi
pentru un anumit răspuns vă rugăm să veniţi în completare cu un exemplu.
a. ideile normale ……………………………………………………………...
b. ideile inovative ……………………………………………………………...
c. ideile trăsnite ………………………………………………………………
d. ideile retro ………………………………………………………………

E. 4 Care dintre următoarele afirmaţii sunt corecte:

a. Întreprinzătorii sunt persoane care au abilitatea de a intui şi valorifica oportunităţile de afaceri
b. Întreprinzătorii de succes au anumite trăsături comune
c. Un întreprinzător trebuie să posede o serie de trăsături care se dobândesc numai genetic
d. Un om de afaceri se poate baza numai pe instinct şi pe talent
e. Întreprinzătorul trebuie să lucreze îndeosebi în afacerea sa decât la afacerea sa

E. 5 Întreprinzătorul este o persoană care:

a. Riscă puţin şi permanent
b. Riscă mult şi rar
c. Riscă mediu şi permanent
d. Riscă mult şi permanent
e. Nu riscă

E. 6 Referitor la întreprinzător şi manager care dintre următoarele afirmaţii sunt corecte:

a. În timp ce întreprinzătorul înfloreşte în mijlocul schimbării, Managerul se agaţă obsesiv de
starea prezentă.
b. În timp ce întreprinzătorul vede întotdeauna problemele care pot apărea. Managerul vede
întotdeauna şansa din fiecare eveniment.
c. Managerul îşi construieşte o casă şi apoi trăieşte în ea pentru totdeauna. Întreprinzătorul îşi
construieşte o casă şi, în momentul în care a terminat-o, începe să facă planuri pentru
următoarea.
d. Întreprinzătorul creează lucruri, iar managerul le pune în ordine.
e. Fără manager nu ar exista progres. Fără întreprinzător nu ar exista afaceri.

E. 7 Asociaţi următoarele citate cu o serie de trăsături ale întreprinzătorului.

Trăsătură Citat
întreprinzător
a. Identificarea de 1. „Când încerci să ajungi la stele, s-ar putea să nu reuşeşti să atingi
oportunităţi vreuna. Dar, în orice caz, să fii sigur că nici nu te vei umple de
noroi.” Leo Burnett
b. Nevoia de 2. Un gram de imaginaţie valorează cât un kilogram de
răspuns la competenţă.” Legile lui Murphy
acţiuni
c. Perseverenţa 3. „Şansa favorizează omul pregătit.” Louis Pasteur

d. Dorinţa de a nu 4. „Lucrurile nu îngăduie să fie mult timp rău conduse.” Emerson

greşi
e. Inovarea 5. „Învaţă să asculţi. O oportunitate de afaceri poate bate la uşa ta
foarte, foarte încet.” Frank Tyger
f. Dorinţa de a 6. „Cei care sunt foarte hotărâţi să reuşească găsesc un drum. Cei
obţine mai mult care nu sunt foarte hotărâţi găsesc o scuză.” Armand Hammer
g. Creativitatea 7. „Dacă aş avea la dispoziţie şase ore ca să tai un copac, primele
patru ore mi le-aş petrece ascuţind toporul.” Abraham Lincoln
h. Dorinţa de a 8. „O idee, oricât de valoroasă, nu face doi bani dacă nu o pui în
deţine informaţii practică.” Thomas Alva Edison
4
 II. ANALIZA MEDIULUI GENERAL (MACROMEDIULUI)

E. 8 Care dintre următoarele afirmaţii sunt corecte:

a. Oportunitatea reprezintă o situaţie prezentă sau viitoare care este considerată de dorit şi fezabilă.
b. Oportunitatea este un concept cheie al antreprenoriatului, fiind un concept puţin relativ.
c. Riscul este eveniment sigur, generator de pierderi.
d. Abilitatea de a identifica circumstanţe favorabile este importantă şi suficientă pentru a califica o
persoană drept întreprinzător.
e. Prea mulţi oameni se gândesc la siguranţă şi nu la oportunitate. Par mai speriaţi de viaţă decât
de moarte.
f. Oportunităţile variază de la individ la individ dependent de vârstă, realizări anterioare, resurse
financiare şi chiar mediul social din care provine individul.
g. Când porneşti la o acţiune trebuie să ai în vedere riscurile ei.

E. 9 Analiza mediului general are la bază faptul că:

a. factorii de mediu acţionează asupra tuturor afacerilor cu intensităţi diferite
b. factorii de mediu acţionează asupra tuturor afacerilor cu aceeaşi intensitate
c. influenţa factorilor asupra afacerii este controlabilă de către întreprinzător
d. influenţa factorilor asupra afacerii este necontrolabilă de către întreprinzător
e. influenţa factorilor nu este imediată

E. 10 În funcţie de dimensiunea afacerii analiza mediului general prezintă mai multe niveluri:
a. nivel local
b. nivel regional
c. nivel naţional
d. nivel internaţional

E. 11 Factorii de mediu acţionează asupra tuturor afacerilor, dar cu intensităţi diferite.

Identificaţi mediul, care manifestă asupra unor afaceri o influenţă relativ mică (ex. consiliere, IT),
dar nu aceeaşi influenţă o regăsim în cazul altor afaceri (ex. construcţii, agricultură).
a. mediul economic
b. mediul politic-legislativ
c. mediul socio-cultural
d. mediul tehnologic
e. mediul demografic
f. mediul natural

E. 12 În exemplul prezentat în paginile următoare s-au făcut voit o serie de inversări între diferite
aspecte ce ţin de oportunităţi şi riscuri la analiza mediului general al firmei. Vă rugăm să
identificaţi acele medii care prezintă inversări sau greşeli de poziţionare.
a. mediul economic
b. mediul politic-legislativ
c. mediul socio-cultural
d. mediul tehnologic
e. mediul demografic
f. mediul natural

5
 Analiza de macromediu - Exemplu
În ce constă influenţa mediului economic?

Mediul economic este generat de elementele sistemului economic în care firma activează.

Factorii economici
Rata dobânzii Nivelul productivităţii muncii
Rata inflaţiei Volumul investiţilor
Rata şomajului Produsul intern brut
Cursul valutar Evoluţia preţurilor
Puterea de cumpărare Distribuţia veniturilor etc.
Întrebări: Care factori economici au impact asupra afacerii? Cum influenţează
afacerea, oferă oportunităţi sau se concretizează în riscuri?

Exemplu

Ideea de afacere: producţia şi instalarea geamurilor termopan (reabilitare termică)

Nivelul analizei: local, oraş Baia Mare
Piaţa de desfacere: cartier Vasile Alecsandri
Amplasare firmă, punct operaţional: cartier Vasile Alecsandri
Perioada analizei: primul trimestru, 2009
FACTORUL DE
OPORTUNITĂŢI
ANALIZĂ
 Peste 25% din numărul total de şomeri concentrat în
cartier - forţă de muncă mai ieftină şi mai stabilă.
 Valoarea imobiliară scăzută a cartierului (500 euro /
mp) – după cumpărare cresc şansele ca banii rămaşi
să fie utilizaţi pentru modernizarea imobilului.
 Creşterea valorii imobiliare a zonelor poluate în urma
reabilitării acestora.
 Costurile pe care trebuie să le suporte fiecare familie
ECONOMIC din blocurile ce vor fi reabilitate termic au fost
estimate la 600 de euro.
 Datorită veniturilor mici populaţia se orientează spre
produsele alimentare şi de îmbrăcăminte.
 Rata inflației a coborât, la sfârșitul anului 2008, la
6,3%, fata de nivelul de 6,57% înregistrat în 2007 sub
estimările analiștilor.
RISCURI
 Criza financiară, datorată crizei de lichidităţi, a condus la
scăderea investiţiilor în construcţii şi a restricţionării accesului
la credite bancare.
 Creşterile salariale nu acoperă creşterea preţurilor.
 Peste 25% din numărul total de şomeri concentrat în cartier -
diminuarea puterii de cumpărare.
 Peste 27% din numărul total de şomeri tineri concentrat în
cartier - perspectiva cumpărării unei locuinţe proprii se
diminuează.
 Peste 20% din populaţia asistată social (ajutor de încălzire)
concentrată în cartier – lipsa puterii de cumpărare
 Extinderea investiţiilor imobiliare în cartier în ultimii ani –
există mai multe imobile în construcţie care trebuie finalizate.
 Evoluția cursului valutar (în euro) a fost de creștere pentru
anul 2008, cursul a crescut cu 10.41% față de anul 2007.
 Evoluția costurilor pentru toate tipurile de credite a înregistrat
creșteri spectaculoase de la declanșarea crizei pana la sfârșitul
anului 2008.

6
În ce constă influenţa mediului politico-legislativ?

Mediul politico-legislativ este format din elementele cadrului legal şi politic în care firma activează.

Factorii politico-legislativi
Stabilitatea puterii de guvernare Legislaţia privind protecţia mediului
Alinierea normelor juridice europene ( ex. UE) Legislaţia muncii
Activitatea partidelor politice Politica fiscală
Activitatea legislativă Politica bugetară
Legislaţia comercială Relaţia sindicate-patronat-guvern
Legislaţia privind drepturile de autor
Întrebări: Care factori politico-legislativi au impact asupra afacerii? Cum influenţează afacerea, oferă
oportunităţi sau se concretizează în riscuri?

Exemplu

Ideea de afacere: producţia şi instalarea geamurilor termopan (reabilitare termică)

Nivelul analizei: local, oraş Baia Mare
Piaţa de desfacere: cartier Vasile Alecsandri
Amplasare firmă, punct operaţional: cartier Vasile Alecsandri
Perioada analizei: primul trimestru, 2009
FACTORUL DE ANALIZĂ OPORTUNITĂŢI
 Programul naţional de reabilitare termică a clădirilor de locuit oferă o
serie de facilităţi fiscale. Conform O.U. 18/2009, 30% din cheltuielile
pentru creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe sunt
suportate de primării, alte 50 de procente sunt asigurate de la bugetul de
stat, iar restul de 20% vor fi plătite de către asociaţiile de proprietari.
 Deducerea din venitul global a cheltuielilor pentru reabilitarea termică a
locuinţei de domiciliu, în limita unei sume
 Construcţiile fără certificate de eficienţă energetică nu vor putea fi
POLTICO-LEGISLATIV
înstrăinate sau concesionate, începând din anul 2009
 Valoarea impozitelor / cap de locuitor foarte scăzută în cartier (43,16
lei) – posibilitatea economisirii
 Primăria a alocat, în 2009, primii 100.000 de lei din cei 240.000 de lei
necesari pentru realizarea reabilitării termice la primele 18 imobile
aflate în capul listei de aşteptare.
7
RISCURI
 Birocraţia la nivelul autorităţilor statului – numai organizarea unei
licitaţii poate dura şi patru luni
 Parlamentul a refuzat îmbunătăţirile Legii reabilitării, care ar fi
eficientizat programul. Nu are rost să se facă audit şi proiect tehnic
pentru fiecare bloc, când majoritatea clădirilor sunt tip. Dacă costurile
unui bloc ar fi fost postate pe site, asociaţiile de locatari ar fi avut idee
de costuri, nu s-ar mai fi speriat, iar primăriile ar fi putut să îşi facă
bugetul pentru reabilitare pe mai mulţi ani
 În perioada 2005-2008, la nivel naţional, doar 14 blocuri au fost
reabilitate termic cu ajutor de la stat, niciunul în Baia Mare
 În Baia Mare doar 18 blocuri vor fi reabilitate termic în anul 2009
 Ordonanţa de guvern solicită ca reabilitarea termică să se facă doar
pentru tronsoane de bloc separate prin rosturi sau blocuri întregi
 În condiţiile în care doar 5% din necesar se va reabilita anual,
programul naţional de îmbunătăţire a performanţelor energetice ale
clădirilor s-ar putea extinde pe durata a 20 de ani.
În ce constă influenţa mediului socio-cultural?

Mediul socio-cultural este format din modelele de comportament individual şi de grup ce reflectă atitudini, valori, obiceiuri.

Factorii socio-culturali
Sistemul de valori Preferinţele religioase
Aspiraţiile referitoare la stilul de viaţă Obiceiurile şi tradiţiile
Atitudinea faţă de muncă Problemele sociale
Atitudinea faţă de odihnă Atitudinea faţă de investitori
Atitudinea faţă de religie Nivelul educaţional
Atitudinea faţă de învăţământ Atitudinea faţă de conservarea resurselor
Ocrotirea sănătăţii Atitudinea faţă de economisirea banilor
Întrebări: Care factori socio-culturali au impact asupra afacerii? Cum influenţează afacerea, oferă
oportunităţi sau se concretizează în riscuri?

Exemplu

Ideea de afacere: producţia şi instalarea geamurilor termopan (reabilitare termică)

Nivelul analizei: local, oraş Baia Mare
Piaţa de desfacere: cartier Vasile Alecsandri
Amplasare firmă, punct operaţional: cartier Vasile Alecsandri
Perioada analizei: primul trimestru, 2009
FACTORUL DE ANALIZĂ OPORTUNITĂŢI
 Mass-media şi învăţământul fac eforturi pentru a mări exigenţa
populaţiei pentru produsele de calitate. În Baia Mare mass media este
bine reprezentată, există 3 posturi TV, 3 posturi de radio, 3 cotidiene
locale.
 Se manifestă interes pentru protecţia mediului, o cerinţă importantă,
care limitează exploatarea neraţională a resurselor.
SOCIO-CULTURAL
 Preocuparea pentru sănătate influenţează condiţiile de locuit şi de
muncă.
 Educaţia cu privire la protecţia mediului este deficitară. Oamenii
depozitează deşeurile rezultate din demontarea vechii tâmplării în
locuri improprii – creşte gradul de poluare.
RISCURI
 Lipsa unei culturi orientate spre calitate. Se face rabat de la
calitate pentru preţ redus - economie de moment cu implicaţii
costisitoare în viitor.
 Au crescut cerinţele cu caracter social pentru întreprinzători în
raporturile cu angajaţii şi partenerii de afaceri.
 Blocajul economic este cauzat şi pe fond psihologic, mulţi dintre
clienţi refuzând să mai facă investiţii sau aşteptând reduceri de
preţuri.
 Rolul femeii în societate, precum şi orientarea nativă a acesteia
spre protejarea şi confortul familiei s-a amplificat.
 A crescut importanţa acordată confortului.

8
În ce constă influenţa mediului tehnologic?

Mediul tehnologic este constituit din totalitatea elementelor ce definesc tehnologia momentului actual.

Factorii tehnologici
Cheltuielile guvernamentale pentru cercetare Gradul de dotare cu tehnică informaţională, calculatoare,
Ritmul de apariţie a invenţiilor accesul la internet şi soft
Viteza de transfer a tehnologiilor Calitatea sistemului de telecomunicaţii (telefonie mobilă)
Rata de înnoire a produselor Calitatea cercetării tehnologice existente pe piaţă
Rata de înlocuire a echipamentelor Calitatea tehnologiilor ce pot fi achiziţionate pe piaţă
Rata de înlocuire a capacităţilor de producţie
Numărul de patente şi natura acestora
Întrebări: Care factori tehnologici au impact asupra afacerii? Cum influenţează afacerea, oferă oportunităţi sau se
concretizează în riscuri?

Exemplu

Ideea de afacere: producţia şi instalarea geamurilor termopan (reabilitare termică)

Nivelul analizei: local, oraş Baia Mare
Piaţa de desfacere: cartier Vasile Alecsandri
Amplasare firmă, punct operaţional: cartier Vasile Alecsandri
Perioada analizei: primul trimestru, 2009
 Rezistenţa termică a ferestrelor şi uşilor tradiţionale este de 3, respectiv  Cele mai multe blocuri nu au lift de marfă şi tâmplăria trebuie să
5 ori mai mică decât în Occident, ceea ce înseamnă pierderi uriaşe de fie urcată pe scară – probleme pentru profilele de 3 metri (de
căldură. ex. cazul balcoanelor), acestea fiind foarte greu de manevrat.
 Pierderile mult mai mari prin pereţi se ajunge ca pentru un apartament
de 2 camere din România să se consume de 2 ori mai multă căldură faţă
TEHNOLOGIC de un apartament de 4 camere în Germania.
 Prin reabilitarea termică a clădirilor consumul de energie scade cu cel
puţin 40%.
 Existenţa reprezentanţelor mai multor firme de profil din străinătate
care comercializează tehnologii, echipamente şi materiale de ultimă oră
necesare afacerii.

9
În ce constă influenţa mediului demografic?

Mediul demografic este format din totalitatea elementelor, ce se referă la oamenii, care pot să interacţioneze cu afacerea (personal, clienţii afacerii,
cei care formează piaţa etc.)

Factorii demografici
Dimensiunea populaţiei Numărul de familii şi tendinţa acestora
Ritmul de creştere a populaţiei Structura familiei
Localizarea populaţiei Emigrarea şi mobilitatea populaţiei
Repartizarea populaţiei pe grupe de vârstă Durata medie de viaţă
Repartizarea populaţiei pe categorii etnice Structura pe sexe
Repartizarea populaţiei pe niveluri de pregătire Rolul sexelor
Rata natalităţii şi mortalităţii Speranţa de viaţă
Întrebări: Care factori demografici au impact asupra afacerii? Cum influenţează afacerea, oferă oportunităţi sau se
concretizează în riscuri?

Exemplu

Ideea de afacere: producţia şi instalarea geamurilor termopan (reabilitare termică)

Nivelul analizei: local, oraş Baia Mare
Piaţa de desfacere: cartier Vasile Alecsandri
Amplasare firmă, punct operaţional: cartier Vasile Alecsandri
Perioada analizei: primul trimestru, 2009
FACTORUL DE
OPORTUNITĂŢI RISCURI
ANALIZĂ
 Densitatea bună a populaţiei 123,81 locuitori / ha –  Numărul căsătoriilor a scăzut - tinerii locuind cu
există piaţă potenţială predilecţie cu părinţii
 Populaţia în vârstă 15-64 ani este 82% din populaţia  Numărul destul de mare al romilor în cartier,
cartierului şi 20% din populaţia oraşului – care trăiesc în condiţii improprii – creşte
DEMOGRAFIC posibilitatea ca aceştia să fie salariaţi este foarte mare, posibilitatea furturilor
deci exisă putere de cumpărare
 Procentul femeilor este mai mare decât cel al
bărbaţilor (52%) – femeile sunt mai interesate de
confort

10
În ce constă influenţa mediului natural?

Mediul natural este constituit din totalitatea elementelor ce se referă la ansamblul resurselor naturale.

Factorii naturali
Condiţiile de relief Protecţia mediului
Condiţiile de climă Gradul de poluare
Accesibilitatea resurselor locale Intervenţia statului în gestiunea
Infrastructura rutieră, feroviară etc. resurselor naturale
Costul energiei
Întrebări: Care factori naturali au impact asupra afacerii? Cum influenţează afacerea,
oferă oportunităţi sau se concretizează în riscuri?

Exemplu

Ideea de afacere: producţia şi instalarea geamurilor termopan (reabilitare termică)

Nivelul analizei: local, oraş Baia Mare
Piaţa de desfacere: cartier Vasile Alecsandri
Amplasare firmă, punct operaţional: cartier Vasile Alecsandri
Perioada analizei: primul trimestru, 2009
FACTORUL DE
OPORTUNITĂŢI RISCURI
ANALIZĂ
 Locaţia oraşului în apropierea graniţei de vest asigură o  Afacerea are un caracter sezonier. Lunile ianuarie şi
infrastructură foarte bună. Unele materiale necesare: profile, februarie sunt moarte, pentru că nu îşi pune lumea
armături, feronerie, foi de geam, sunt furnizate de firme din vest. tâmplărie din cauza frigului.
 Există o serie de furnizori autohtoni în imediata aproriere.  Per ansamblu se constată o încălzire a vremii, cu
 Nivelul de poluare destul de ridicat în cartier – necesitatea influenţe tropicale (furtuni, vânt).
etanşării locuinţelor.
NATURAL  Criza energetică la nivel mondial.
 Energia utilizată pentru încălzirea şi răcirea clădirilor este de
ordinul a 30% din consumul energetic mondial.
 Consumul de energie pe locuitor în România este cu 50% mai
mare decât media Uniunii Europene.
 Există firme care preiau, contra cost, deşeurile rezultate din
demontarea vechi tâmplării – protecţia pentru mediu.

11
E. 13 Care sunt factorii de macromediu care acţionează asupra companiei McDONALD’S.
Exemplificaţi ( a se completa grila şi tabelul de la răspunsuri).
Populaţia conştientizează tot mai mult relaţia dintre sare, grăsimi dietetice şi sănătate, corelate cu
grija pentru mediul ambiant. Acestea au dus la scăderea vânzărilor la McDonald’s, ceea ce a forţat firma
să analizeze cu mai multă atenţie piaţa produselor alimentare cu servire rapidă (fast food), piaţă pe care o
domină de mulţi ani. McDonald’s deţine cel mai extins lanţ de magazine fast food din S.U.A. cu servire şi
în multe alte ţări.
Deşi în 1990 cifra de afaceri a depăşit 18 miliarde dolari, aproape o treime provenea din operaţii
internaţionale. Vânzările pe piaţa internă s-au menţinut constante în ultimele 8 trimestre. O problemă
importantă apare în legătură cu realizarea unui obiectiv tradiţional la McDonald’s, acela de a deschide
500 de noi unităţi anual. Se înregistrează dificultăţi tot mai mari pentru plasarea unităţilor în vaduri
comerciale adecvate. În anul 1989 costurile pentru deschiderea unei reţele au crescut cu 10,2%, în timp
ce vânzările au crescut cu numai 1,6% în aceeaşi perioadă. Datorită acestor considerente McDonald’s a
stopat extinderea în mai multe oraşe mici. Soluţia? Compania a experimentat un concept al anilor’50
pentru meniul din micile oraşe, deschizând noi unităţi în Hartsville şi Tennesse sub denumirea de Golden
Arch Café.
O altă problemă majoră o reprezintă creşterea competiţiei cu firmele Pepsi Co’s, Pizza Hut, Taco
Bell şi Kentucky Fried Chicken, care oferă meniuri mult mai variate.
Ca răspuns, McDonald’s accelerează introducerea de noi meniuri. Tradiţional, testarea pe piaţă a
unui nou articol al meniului se făcea în medie cinci ani înainte de generalizarea lui în reţeaua naţională de
unităţi McDonald’s. Acum se testează un număr de articole ,,mai sănătoase”, care nu conţin tocătură, în
intenţia de a le distribui cât mai repede pe piaţă.
McDonald’s, de asemenea, trebuie să acorde atenţie criticilor privind conţinutul în grăsimi a
articolelor din meniul tradiţional. În consecinţă McDonald’s a trecut de la folosirea uleiului de vegetale
pentru faimoşii cartofi prăjiţi şi hamburgeri la utilizarea începând cu aprilie 1991, a uleiului Mc Lean
Deluxe, cu un procent nesemnificativ de grăsimi.
Ca urmare a schimbărilor făcute, Ed. Renzi, director la McDonald’s a spus: ,,Noi ne lăsăm conduşi
de condiţiile pieţei, de mediul ambiant, de cerinţele consumatorilor, care determină opţiunile strategice”.
Acum compania este confruntată cu un alt factor al mediului ambiant. La jumătatea anilor ’80
cercetătorii americani cereau cu insistenţă reducerea consumului de hârtie, ca o măsură de prevenire a
despăduririlor. McDonald’s a fost printre primele companii care în anul 1987 a luat decizia de a trece de
la ambalajul de hârtie la folosirea de ambalaje din polistiren, ce se fabrică din cloroflorocarbon, substanţă
care se crede că este dăunătoare pentru stratul de ozon.
Compania McDonald’s a fost criticată pentru cantitatea imensă de deşeuri solide generată de
folosirea acestui tip de ambalaj. În consecinţă, a lansat în Massachussets un vast program de reciclare a
acestor ambalaje. Aici, deşeurile de la cele 450 de unităţi McDonald’s erau folosite pentru fabricarea de
produse din plastic, inclusiv tăvile folosite de firmă. Compania era dispusă să cheltuiască în următorii doi
ani câte 100 milioane dolari pe an pentru susţinerea eforturilor de reciclare a ambalajelor şi educare a
consumatorilor în acest sens.
Totuşi, compania McDonald’s era criticată pentru folosirea de ambalaje din polistiren, care se
fabricau dintr-o substanţă apreciată ca nocivă. Totodată, se sublinia că se puteau recicla numai ambalajele
folosite de cei care serveau masa în incinta localurilor, mai mult de jumătate din clienţi serveau produsele
în afara magazinelor.
În aceste condiţii protestele erau vehemente. În octombrie 1990 membrii unei asociaţii ecologice au
spart geamurile şi au vandalizat reţeaua de magazine din San Francisco. Totodată, o mişcare a şcolariilor,
intitulată ,,Copiii împotriva polistirenului” cerea oamenilor să boicoteze firma.
Ca urmare a acestor acţiuni, în noiembrie 1990 s-a revenit la ambalajele de hârtie, care nu pot fi
reciclate. Totuşi, aceste ambalaje reduc volumul deşeurilor cu 90%.
Filosofia companiei, formulată de fondatorul Ray Koc, are la bază sintagma ,,Clientul este regele”.
În prezent, McDonald’s, ca de altfel şi alte corporaţii, consideră că deciziile adoptate trebuie să reflecte
opinia mai multor deţinători de interese.

Sursa: J.A.F. Stoner, R.E. Freeman, Management, Prentice Hall, 1992

12
 Evaluare idee de afacere - Temă pentru acasă
În situația în care aveți două sau mai multe idei, folosiți metodologia prezentată în continuare și alegeți ideea
care obține cele mai multe puncte (modalitatea de notare a ideilor: 5 – cu siguranţă, 4 – da, 3 – nu ştiu, 2 –
nu cred, 1 – în nici un caz).
Criterii de apreciere Ideea 1 Ideea 2
  5  4  3  2  1  5  4  3  2 1
5 4 3 2 1 5 4 3 2 1
 Calități  1. Ești dispus să te implici în          
personale realizarea afacerii, alocând timp și
resurse financiare?
 2. Ai cunoștințele teoretice          
necesare?
 3. Ai experiență în afacerii          
asemănătoare?
 4. Cunoști persoane care te-ar          
putea ajuta?
 5. Ai abilități care te vor ajuta?          
 6. Ți-ar face mare plăcere să          
trăiești din aplicarea ideii?
 Oportunități 7. Sunt mai mulți factori de mediu         
(economic, tehnic, legislativ etc.)
care îți oferă oportunități?
 Riscuri  8. Este ideea legală?          
 9. Este ideea originală?          
 10. Poate ideea să fie protejată          
printr-un brevet?
 11. Prezintă ideea un avantaj          
concurențial sau mai multe?
 12. Realizarea ideii presupune o          
investiție mică?
 13. Poate fi pusă ideea în practică         
rapid?
 Piața  14. Sunt dispuși oamenii să          
cumpere?
 15. Este ușor de găsit cumpărători?         
 16. Vei vinde la un preț pe care          
oamenii sunt dispuși să-l plătească?
 17. Prezintă piața ritm de creștere?         
 18. Este ideea dificil de copiat de          
către concurență?
 19. Presupune cheltuieli mici de          
promovare?
 Tehnologie  20. Este dificil de procurat materia         
primă?
 21. Cunoști procesul tehnologic?          
 22. Ai condițiile și echipamentele          
necesare sau le poți procura ușor?
 23. Persoanele implicate au          
cunoștințele necesare?
 Profit  24. Duce ideea la un profit          
previzionat, care să justifice
efortul?
 Suma punctelor obținute          

13
 Lucrarea practică nr.1 Nume student 1…………………………….
ÎNTREPRINZĂTORUL ŞI Nume student 2………………………….....
IDEEA DE AFACERE Nume student 3…………………………….
Seria……

GRILA DE RĂSPUNSURI
Vă rugăm să bifaţi sau să completați cu răspunsurile corecte. Pentru fiecare răspuns corect la
întrebare primiţi 2 puncte, iar fiecare răspuns incorect înseamnă -2 puncte.
În dreptul fiecărei întrebări treceţi punctajul obţinut.

E. 1 a b c d e f g h

1.

2.
E. 2
3.

a
b
E. 3
c
d

E. 4 a b c d e

E. 5 a b c d e

E. 6 a b c d e

E. 7 a+ b + c+ d + e + f + g + h +

E. 8 a b c d e f g

E. 9 a b c d e

E. 10 a b c d

E. 11 a b c d e f

E. 12 a b c d e f

E. 13 Mediul Mediul Mediul Mediul Mediul Mediul

economic politic tehnologic socio- demografic natural
legislativ cultural
14
E. 14 Exemplificare
ANALIZA MEDIULUI GENERAL
Punctaj
FACTORUL
OPORTUNITĂŢI RISCURI
DE ANALIZĂ

DEMOGRAFIC

POLTICO-
LEGISLATIV

ECONOMIC

SOCIO-
CULTURAL

TEHNOLOGIC

NATURAL

Total punctaj echipă

 Punctaj de plecare 2
 Punctaj obţinut ………
 Total ……….

15